Australia sau Uniunea Australiana

Cu animalele si plantele sale salbatice neobisnuite, cu formatiunile stancoase fantastice si cultura misterioasa a bastinasilor, Australia este un adevarat paradis si una dintre cele mai frumoase si uluitoare tari din lume. Intr-o uimitoare alaturare de antic si modern, Australia lasa o amintire de neuitat prin miile de kilometri de pamant arid, rosu, nelocuit, prin relieful si vegetatia ce variaza de la paduri tropicale la munti acoperiti de zapada, prin cei 36.000 de kilometri de coasta, un adevarat paradis al surferilor si al inotatorilor. Izolata de alte continente, tara se face remarcata printr-o abundenta de plante, dar si animale unice, reprezentate de ursuleti dragalasi Koala, canguri si pasari emu. Cu totii am auzit vorbindu-se in acest mod despre Australia. Iar acum este timpul sa ne stabilim propria noastra parere cu referire la capacitatea turistica a celui mai mic si mai uscat continent. enumirea oficiala a Australiei este Common!ealt" of Australia #$niunea Australiana%. Cel mai probabil, numele provine de la termenul din latina &terra incognita australis&, un termen ce facea referire la un continent imaginar ce ocupa intreaga 'misfera sudica. Cuvantul &Australia& a fost folosit pentru prima oara intr-o scriere in limba engleza( &A note of Australia del 'spiritu )anto& scrisa de *aster +aklu,t in anul -6./. Australia este unica prin faptul ca teritoriul ei constituie un intreg continent ocupand 0.6-0.130 km2 ceea ce o face a sasea tara din lume dupa marime, fiind totodata cea mai mare tara din intreaga emisfera sudica. Australia este incon3urata de 4ceanul Indian la 5est si de 4ceanul 6acific la 'st, fiind formata dintr-o parte continentala si o parte insulara formata din insulite aflate la distanta una de alta, cum ar fi Insulele Cocos #Keeling%, C"ristmas, 7orfolk, Insula 8ord +o!e, *ac9uarie si +eard. Autoritatile, deasemenea, revendica si o mare parte din continentul Antarctidei numita :ona Antarctica Australiana.

Australia a fost populata timp de ;0.000 de ani in e<clusivitate de Aborigeni australieni, urmand apoi ca in secolul al =5III-lea sa fie colonizata de britanici. Australienii, care isi spun &aussie&, sunt un popor multi-etnic ce nu este constituit numai din aborigeni si europeni, ci si de populatie originara din Asia, America si Africa. 6opulatia tarii este de ...6.0.600 de milioane de locuitori cu o densitate de 3 locuitori>km2, din punct de vedere politic, Australia este o monar"ie constitutionala federala. Capitala tarii este Canberra in timp ce ),dne, este cel mai populat oras, urmat de *elbourne, ?risbane, 6ert" si Adelaide. 6rimii oameni au a3uns in Australia in epoci atat de indepartate, incat este dificil de stabilit cu e<actitate momentul sosirii lor. @otusi, e<ista dovezi care arata ca acestia ar fi venit in Australia din sudestul Asiei si au a3uns pe continent cu apro<imativ ;0 000 de ani inainte ca primii 'uropeni sa-si inceapa e<plorarea in secolul al =5II-lea. Aormal, nu au fost facute revendicari teritoriale pana in anul -000, moment in care Capitanul Bames Cook a luat in posesie Coasta de 'st, in numele *arii ?ritanii. Au fost create sase colonii la sfarsitul secolelor =5II si =5III, care ulterior s-au unit intr-o federatie sub denumirea Common!ealt" of Australia in -10-. $n eveniment ma3or din istoria Australiei s-a inregistrat odata cu sosirea flotei britanice, alcatuita din -- vase cu -.030 de oameni la bord. 6e .6 ianuarie -0CC a a3uns in Australia o incarcatura

umana ce numara /;C de barbati si -CC de femei detinuti.

intre miile de detinuti transportati catre

Australia din *area ?ritanie de-a lungul deceniilor care au urmat, multi au ales sa ramana in colonie c"iar si dupa terminarea pedepsei, profitand de posibilitatea de a incepe o noua viata in Australia. 6e masura ce numarul navelor de transport a crescut, au inceput sa soseasca din ce in ce mai multi colonisti, initial din *area ?ritanie, insa mai tarziu si din Dermania, Drecia, Italia, 6olonia si din estul 'uropei. 6rimele conflicte dintre imigranti si bastinasi au aparut la putina vreme dupa intemeierea coloniei si s-au intensificat pe masura ce colonistii s-au stabilit pe teritoriul actualului Eueensland.

6opulatia

bastinasa

fost

aproape

in

intregime

e<terminata in regiunea sudica din cauza e<pulzarii si a masacrelor dar si a bolilor pe care europenii leau adus cu ei. In prezent, populatia auto"tona constituie o minoritate, supravietuind doar in numar mic c"iar si in alte zone ale tarii. 5estile referitoare la descoperirea unor zacaminte de aur au adus un influ< considerabil de imigranti in 3urul anului -C/0, cand multi oameni din tari din afara 'uropei, in special din C"ina si din America de 7ord, au fost atrasi de Australia in speranta unei imbogatiri rapide. 5iata colonistilor care se stabilisera langa regiunile de coasta a fost mult mai usoara, deoarece se bucurau de prosperitate economica datorita profiturilor crescande de pe urma infloritoarei industrii a lanii si a e<ploatarii zacamintelor de aur descoperite la 3umatatea secolului =I=. upa negocieri indelungate, cele mai vec"i sase colonii s-au unit si, cu aprobarea parlamentului britanic, s-au proclamat parte a Imperiului ?ritanic sub denumirea de $niunea #Common!ealt"% Australiana. )tatul @eritoriul de 7ord #7ort"ern @erritor,%, care se afla sub 3urisdictia guvernului federal, a fost adaugat celor sase colonii in -1--. Asa cum s-a demonstrat prin introducerea dreptului de vot pentru femei in anul -10., Australia era mult mai progresista decat multe tari din 'uropa insa, abia din -160, in urma votului popular, li s-au acordat si aborigenilor drepturi egale cu cele ale albilor, iar asta doar teoretic deoarece in practica foarte putine lucruri s-au sc"imbat. Cu toate ca in anul -13- Australiei i s-a acordat suveranitate totala, aceasta si-a mentinut legaturile cu Imperiul ?ritanic, pastrandu-- pe suveranul britanic in pozitia de sef al statului. Aceste legaturi au devenit evidente in special de-a lungul celor doua razboaie mondiale cand Australia s-a implicat in conflicte ca aliat al *arii ?ritanii, c"iar daca e<punea tara unui pericol mult mai mare, cum a fost atacul cu bomba al 3aponezilor asupra orasului ar!in in al oilea Fazboi *ondial. In prezent, Australia a devenit o adevarata putere independenta, drept dovada, Australia ofera a3utor pentru dezvoltarea tarilor insulare vecine luandu-si anga3amente militare fata de tari precum 6apua7oua Duinee si @imorai de 'st, a caror independenta a incura3at-o. 7umarul imigrantilor a crescut considerabil dupa cele doua razboaie mondiale, mai ales a celor din Asia care a crescut in mod deosebit incepand din anii -160, a3ungandu-se ca in prezent, sa e<iste cartiere distincte in multe din marile orase, cum ar fi Cartierul C"inezesc din ),dne, si districtul imigrantilor din +indle, )treet din Adelaide, unde locuiesc c"inezi, greci, italieni si libanezi. Australia, continentul insula este situat in sud-estul Asiei si formeaza cu insula @azmania Drupul de insule ale Australiei. Continentul este invecinat la nord cu *area @imor, *area Arafura si )tramtoarea @orres. 8a est de *area Corali si *area @asmanG la sud stramtoarea ?ass si 4ceanul IndianG la vest 4ceanul Indian. Comunitatea de insule se e<tinde ;000 de kilometri de la est la vest si 3000 kilometri de la sud la nord. )uprafata totala a Australiei este de 0,6C6,C/0 km2, fiind unul din cela mai mici continente, dar fiind a sasea tara din luma ca si teritoriu. Cu toate ca este continentul cel mai secetos si ca cea mai mare parte din continentul australian se afla in cadrul centurii desertice care acopera globul de ambele parti ale @ropicului Capricornului, relieful

sau nu cuprinde doar zone desertice.

oua treimi din suprafata Australiei este arida sau semiarida, cu o

linie de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de mare( in afara Dolfului Carpentaria si a marelui Dolf Australian, sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de -1.000 kilometri de linie de coasta. Australia are cea mai 3oasa si mai plata intindere de uscat lipsindu-i in mod evident formele de relief( nu e<ista rauri mari, iar muntii sunt 3osi. Cel mai inalt varf australian, 5arful Kosciusko din Alpii Australieni de la granita dintre 7e! )out" Hales si 5ictoria are o inaltime de numai ....C m, mai putin de 3umatate din inaltimea *ont ?lanc-ului. Australia poate fi impartiata in trei regiuni principale( )cutul Australiei de 5est, 6latoul 'stic si *arele ?azin Artezian. )cutul Australiei de 5est este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de 5est, format in principal de aflorimente de roci precambriene vec"i de /.003.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt 6eninsula Arn"em si 6odisul Kimberl, din nord-vest. 6latoul 'stic este o regiune muntoasa cu o latime de apro<imativ /00 kilometri, care formeaza *untii *arii Cumpene de Ape. 5arfurile cele mai inalte au o altitudine de numai -./00 m. *untii 7e! 'ngland si *untii Albastrii din sud au inaltimi intre 100--./00 m. *arele ?azin Artezian se intinde intre )cutul 5estic si 6latoul 'stic unde se regasec trei bazine interioare( ?azinul *urra,, ?azinul Carpentaria, ?azinul ',re. *arele ?azin Artezian are in cea mai mare parte mai putin de 300 de metri peste nivelul marii. In nord, partea mai mare a ?azinului Carpentaria este inundata de Dolful Carpentaria. ?azinul ',re contine 8acul ',re, care la -/ metri sub nivelul marii este cel mai 3os din Australia. Intersectarea esertului )impson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni. Cordiliera Australiana sau muntii *arii Cumpene de Ape constituie o granita intre fasia ingusta de coasta si campiile din interiorul continentului. Cordiliera Australiana este formata dintr-un sir aproape neintrerupt de munti, aceasta se intinde in partea de est a Australiei, de la insula @asmania, din sud, si pana la peninsula Capul Jork, in nord. Cele mai inalte varfuri muntoase ale Cordilierei Australiene se afla in regiunea Alpilor Australieni. Cel mai inalt varf muntos, Kosciusko ....1 metri, se afla in *untii )no!, care sunt acoperiti de zapada din iulie pana in septembrie, acesta fiind singurul loc din Australia unde se pot practica sporturile de iarna. 5arfurile Cordilierei Australiene scad in inaltime de la sud catre nord, cu e<ceptia celor din lantul muntos 7e! 'ngland, ma3oritatea au o inaltime mai mica de - 000 de metri. Inaintand spre est, Cordiliera Australiana este limitata de o campie de coasta cu o suprafata arabila foarte buna din punct de vedere agricol. atorita ploilor si conditiilor prielnice de sol, aceasta campie este cea mai intens cultivata si cea mai populata regiune din Australia. In vestul Cordilierei Australiene se intinde o vasta regiune de campie. 8acul ',re se gaseste la peste -/ metri sub nivelul marii, se afla in centrul acestui mare bazin. )cutul Australian acopera intreaga 3umatate vestica a Australiei, acesta facea parte candva din Dond!ana, supercontinentul stravec"i format in urma cu .,. miliarde de ani. Cu e<ceptia campiei 3oase 7ullarbor din sud si a regiunilor muntoase care il marginesc, acesta are inaltimi cuprinse intre .00 si 100 de metri. )cutul Australian este marginit in special de masivi muntosi stravec"i si de platouri. Cele mai impresionante lanturi muntoase se gasesc in partea de est, dintre acestea merita amintite lantul *acdonnell, cu varful :iel care atinge -./-0 de metri, si *usgrave, cu varful Hoodroffe care atinge -.;;0 de metri. Intre aceste doua lanturi muntoase, din vastul teritoriu se ridica abrupt aflorimente izolate, cum ar fi( masivul stancos $luru #A,ers Fock% si *untii 4lga. 5ecinii Australiei pot fi astfel delimitati( la nord, statele Indonezia, @imorul de 'st si 6apua 7oua Duinee si insulele )umatra, ?orneo, Bava, 7oua Duinee si @imor, la sud Antarctica, la nord-est insulele din 6acific, iar la sud-est 7oua :eelanda. Australia este formata din urmatoarele state( 7e! )out" Hales, Eueensland, )out" Australia, @asmania, 5ictoria si Hestern Australia si mai multe teritorii dintre care cele mai importante sunt 7ort"ern @erritor, si Australian Capital @erritor,. Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa, aici vara tine din decembrie pana-n februarie cu valuri de caldura frecvente si temperaturi ce ating in general 3C KC. '<ista zone mai umede, in general regiunile de coasta estice si Insula @asmania. 'fectele neplacute sunt intr-o oarecare masura atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul anului. In zone restranse din Australia de )ud si Australia de 5est, iernile secetoase din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. In nord Australia are o zona cu o clima @ropicala torida care se bucura de ploi

abundente pe durata verii, ploi ce sunt aduse de aiizeele ce bat spre continent in timpul verii, iar iarna acestea bat paralel cu tarmul 6acificului, aducand astfel foarte putine ploi. In regiunea centrala a Australiei cad foarte putine precipitatii, deseori sub forma de averse cu valori medii atat de scazute incat albiile raurilor sunt de obicei secate cateva zile pe an. Fegiunea centrala se caracterizeaza prin variatii mari de temperatura de la zi la noapte, astfel ca ziua temperaturile depasesc ;0KC, pe cand in timpul noptii se lasa ing"etul. 6recipitatiile cresc spre sud pe masura ce aerul umed dinspre 4ceanul Indian este impins spre centrul tarii, totusi, precipitatiile sunt inca neregulate in aceasta regiune si sunt mai frecvente vara. Fegiunea cea mai sudica a Australiei se caracterizeaza prin ierni ploioase si veri secetoase. 6artea cea mai racoroasa a tarii este +obart din @asmania, cu o temperatura medie de -0 KC vara si -. KC iarna. In 6ert", din Australia de 5est, cad apro<imativ 10 cm de precipitatii pe an si temperaturile medii sunt de .3 KC in ianuarie si -3 KC in iulie. 5reme de secole, Australia, a intrigat restul lumii cu marsupiale fantastice, pasari zgomotoase si viu colorate, alaturi de peisa3ele fantastice si nemarginite. 6atria unei dintre cele mai vec"i culturi umane, Australia reprezinta o adevarata minune geologica cunoscuta pentru impresionantul monolit $lurnu, mlastinile tropicale de la Kaladu si magnificul recif al *arii ?ariere de Corali. Australia este renumita pentru speciile sale neobisnuite de animale, multe dintre ele nefiind inrudite cu nici o alta specie de pe alte continente. *a3oritatea mamiferelor ce traiesc aici fac parte din familia primitiva a marsupialelor care isi poarta puii intr-o punga abdominala caracteristica numai Australiei. Cel mai cunoscut marsupial este cangurul, insa e<ista nu mai putin de ;3 de specii de marsupiale. Koala este un marsupial nocturn care se bucura de o popularitate deosebita, acesta se "raneste doar cu frunzele anumitor specii de eucalipt si poate fi intalnit doar in unele regiuni. 'mu si cangurul sunt animale emblematice pentru Australia. 5egetatia Australiei este una e<trem de bogata, cuprinzand o multitudine de specii unice, fiind dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride. :onele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima. 6adurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta. Apro<imativ 1L din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constand din palmieri, ferigi de copac si eucalipt. :onele cu vegetatie stufoasa sau cu arbori pitici sunt caracteristice centrului tarii, tot aici, in zonele aride, vegetatia consta din pasuni si plante ierboase izolate. *arele esert de 7isip, esertul Dibson si *arele esert 5ictoria reprezinta un mediu neprimitor, cu foarte putine plante. In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe. Fegiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcam cu o mare importanta fura3era. In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum 3arra si kauri. epresiunea Australiana de 5est consta din roci dure, foarte vec"i, si ocupa aproape intregul stat al Australiei de 5est si partile invecinate ale @eritoriului de 7ord si Australiei de )ud. Inaltate deasupra nivelului acestei depresiuni, e<ista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberle, si +amersle,, precum si aflorimente izolate de roci, cum este *untele A,ers. Australia este cel mai neobisnuit stat, individualizat printr-o cultura aparte. *unti stancosi, paduri tropicale, pla3e interminabile cu nisipuri de aur, toate scaldate de apa oceanului, toate acestea reprezinta o destinatie de vis pentru orice calator. Australia este o lume a contrastelor, unde intalnesti orase cosmopolite, pentru ca imediat dupa ce la parasesti sa descoperi un taram in totalitate salbatic, cu fauna si flora cum nu mai gasesti in nicio alta tara. Australia este un melan3 intre civilizatia tipic europeana si traditia aborigenilor, care ofera deopotriva momente unice de rela<are si, cu siguranta, e<periente inedite. Canberra este capitala Australiei din -1--. enumirea capitalei a fost "otarata in anul -1-3 si

provine de la cuvintul &kanberr,& din limba aborigenilor, care inseamna &loc de intalnire&. Canberra este un oras tanar cu aer sportiv, elegant si per ansamblu prosper. 8ocul pe care a fost construita Canberra a capatat statutul de teritoriu distinct, asemanator modelului H"as"ingtonului, numindu-se @eritoriul Capitalei Australiene, avand propriul guvern. 4rasul Canberra ocupa apro<imativ ;0L din suprafata @eritoriului Capitalei Australiene. Cauza desemnarii unei noi capitale intr-o asezare noua a fost rivalitatea dintre cele doua mari metropole ),dne, si *elbourne. A fost ales un teritoriu situat intre cele doua orase rivale. Canberra a fost proiectata de ar"itectul american Halter ?urle, Driffin in -1-., iar

constructia orasului a inceput in -1-3. *untii ?lack domina centrul orasului, iar turnul de comunicatii amplasat aici este de stil futurist cu mai multe locuri de belvedere si un restaurant circular ce permite privitorului sa admire in liniste splendoarea orasului. 8a poalele muntelui se afla Dradina ?otanica 7ationala a Australiei care se intinde pe o suprafata de /- de "ectare si cuprinde peste 6000 de specii auto"tone de arbori, ferigi, arbusti, flori precum si o padure tropicala si 600 de varietati de eucalipt. ),dne, este capitala 7oii Dalii de )ud, cu o populatie de peste ;,- milioane de locuitori, este cel mai mare oras din Australia. )tralucitor si cosmopolit, dar racoros, ca orice oras portuar, ),dne, a inflorit in ultima decada, transformandu-se intr-o destinatie turistica de clasa mondiala. +otelurile care merita laudate, restaurantele inovatoare, pla3ele incantatoare si parcurile verzi descriu o lume departe de originile coloniei britanice de acum doua secole. )ecretul orasului ),dne, reiese din tarmul stralucitor impodobit de palmieri, ia"turi, golfulete linistite si cele peste 00 de pla3e. ),dne,-ul este cea mai vec"e asezare colonizata de europeni din Australia, fiind fondat ca o colonie britanica in anul -0CC. Cartierul istoric al orasului este cunoscut sub numele &@"e Focks& un labirint de alei cu cladiri vec"i frumos restaurate aflate in penumbra parti sudice a +arbour ?ridge. Cea mai vec"e catedrala din ),dne, este catedrala anglicana )t. Andre!s, construita in 3urul anului -C0;, anul in care a fost construita cladirea primariei cu un e<terior remarcabil si un splendid interior. In ),dne, e<ista si stiluri ar"itecturale diferite, ca de e<emplu in centru poate fi admirata atractiva cladire a Feginei 5ictoria in stil victorian si @eatrul Dotic de )tat, bineinteles in stil gotic. ),dne, 4pera +ouse, localizata in varful unui promotoriu ce stra3uieste portul orasului ),dne,, este una dintre cele mai distincte si celebre cladiri ale secolului ==. 'ste simbolul unui oras, ),dne,, al unei tari si al unui continent, Australia, mii de turisti total neinteresati de opera vizitand-o saptamanal doar pentru a o admira. *untii Albastri pot atinge --00 de metri si se afla in regiunea 7e! )out" Hales din Australia, la /0 de kilometri de )idne,. 7umele acestor munti se datoreaza cetii albastre care pluteste deasupra lor, si care este creeata de uleiul arborilor de eucalipt. *untii Albastri se intind din vestul raului 7epean pana la raul Co<s. Acesti munti din Australia ofera iubitorilor de natura un spectacol impresionant, plin de viata. :ona este alcatuita dintr-un platou de gresie de -,03 milioane de "ectare, in care se gasesc numeroase zone abrupte si c"ei ce a3ung pana la 060 de metri adancime, cascade si alte peisa3e deosebite. 6arcul 7ational $luru-Kata @3uta reprezinta una dintre cele mai populare atractii turistice din Australia. $luru, cunoscuta si ca A,ers Fock, inseamna &marea piatra& in limba bastinasilor si reprezinta o bucata uriasa de stanca neteda, cu o lungime de 3,6 kilometri si o inaltime de 3;C metri, ce rasare ciudat din campia de nisip. $luru este cel mai mare monolit din lume, care pentru aborigeni are o semnificatie deosebita, intrucat ei cred ca acest monument natural a aparut in timpul creatiei divine. In apropiere se afla un alt punct de atractie al tarii, Kata @3uta, ce consta intr-o serie de 36 de domuri stancoase uriase si un sistem comple< de vai si defilee. *elbourne este un oras modern, curat, plin de viata, cu parcuri largi, frumos intretinute, plin de monumente istorice ce se impun cu remarcabila lor aderenta la clasicismul elenistic si cladiri ce coloreaza orizontul prin impunatorul lor stil atat de variat. 'ste al doilea oras ca marime din Australia si capitala statului 5ictoria si se intinde de-a lungul raului Jarra. 6e malul sudic, se gasesc numeroase teatre, muzee si centrul artistic al orasului, in partea de vest, stadionul, parcurile sportive si zone de recreatie. $n tur de-a lungul raului Jarra cu unul din zecile de vaporase dezvaluie calatorului splendoarea unui oras impanzit pe amandoua maluri de constructii inalte, moderne si impunatoare. Cele mai importante pla3e din *elbourne sunt situate de-a lungul tarmului 6ortului 6"illip ?a,, de-a lungul suburbiilor sud-estice ale orasului, in regiuni precum 6ort *elbourne, Albert 6ark, )t. Kilda, 'l!ood, ?rig"ton, )andring"am, *entone si Arankston. In vest se gasesc pla3e precum Altona si Hilliamsto!n.

*area ?ariera de Corali este considerata a fi cea mai mare structura coraligena la nivel global. Ca si orientare geografica, aceasta este localizata in *area Coralilor, la nord-est de Australia, in dreptul statului Eueensland, desfasurandu-se paralel cu linia de tarm. Aceasta este cel mai mare sistem de recif de corali din lume cuprinzand apro<imativ 3000 de recifuri, circa ;00 de tipuri de corali si 300 de insule ce se intind de-a lungul a .600 kilometri si acopera o suprafata de 3;;,;00 km2. Feciful este situat in *area Coralilor in apropiere de coasta Eueenslandului din nord-estul Australiei. *area ?ariera de Corali poate fi considerata o adevarata c"eie a supravieturii globale, o lume tacuta, in care freamata de viata un adevarat suflet albastru. Cairns, orasul din nordul provinciei Eueenslad este unul din cele mai atractive si active orase australiene, reprezentand cea mai sigura destinatie tropicala din lume. 5ecinatatea cu *area ?ariera de Corali si padurea aintree au transformat orasul intr-o gazda permanenta a turistilor ce pleaca in croaziere si e<cursii in zona. 6arcul 7ational 7ambung se afla in apropiere de Cervantes, Hestern Australia si la .;/ de kilometri nord de orasul 6ert". Acest parc se intinde de-a lungul coastei )!an Coastal 6lain, Australia de 5est. 6rincipalul punct de atractie al parcului sunt formatiunile calcaroase ce ating inaltimea de ; metri, numite &6innacles&. 6innacles este reprezentat de o serie de formatiuni stancoase fantastice si gratioase care atrag multi turisti si care sunt foarte populare ca subiect fotografic. In numar de mai multe mii, aceste columne ciudate din piatra, alaturi de alte formatiuni stancoase, rasar din peisa3ul arid al parcului.