Sunteți pe pagina 1din 32

Alimentatia a jucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala).

Calitatile si defectele acesteia influenteaza in mod hotarator starea de sanatate. Stiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele fatete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismul general al organismului deci totalitatea reactiilor biochimice isi are ca drept punct de plecare alimentele ingerate. !n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante" proteinele , lipidele (grasimile), glucidele (hidratatii de carbon sau zaharurile), sarurile minerale, vitaminele si apa. #nergia necesara functionarii organismului este furnizata doar de primele trei grupe$ acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. !n plus, aceste substante au si rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. !n ceea ce priveste mineralele si vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor biochimice, iar apa, dupa cum se stie, este mediul indispensabil de desfasurare a vietii celulare.

Alimentatia reprezint% domeniul &n care se fac cele mai grave erori. 'mul modern se hr%neste &ntr un mod nes%n%tos, m%nanc% prost si mult. Asa se face c% o persoan% din dou% sufer% de e(ces de greutate (dep%sirea cu peste )*+ a greut%tii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, &n special asupra p%rtii inferioare a corpului. Cu cat e(cesul &n greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care sufer% de maladii coronariene (angin% pectoral%, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat% c% peste ,*+ dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. -e asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decat cei cu greutate normal% &n cazul unor inteventii chirurgicale.Cea mai mare greseal% f%cut% &n domeniul nutritiei, priveste absorbtia e(cesiv% a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv% si care se g%sesc &n" zah%r, dulciuri, f%in%, b%uturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism &n depuneri de gr%simi

CAPITOLUL I : ACTIVITATEA DE RESTAURATIE


Activitatea de restauratie reprezint. o ramur. comple(. a unei economii na/ionale, fiind generatoare de locuri de munc., produse oferite 0i servicii prestate popula/iei, de contribu/ii la bugetul de stat, precum 0i fiind un sus/in.tor al turismului receptor 0i promotor al imaginii /.rii. Alimenta/ia public. se &ncadreaz. &n sfera general. a serviciilor, definite ca orice activitate sau avantaj pe care o parte &l ofer. alteia 0i care are &n esen/. un caracter intangibil, neav1nd drept rezultat transferul propriet./ii asupra vreunui obiect.. Activitatea de restaura/ie este marcat. de cele cinci caracteristici principale ale serviciilor, dintre care dou. sunt men/ionate chiar &n defini/ie" intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea (eterogenitatea), perisabilitatea (non durabilitatea) 0i absen/a propriet./ii !nt1lnim o serie de defini/ii 0i abord.ri ale restaura/iei" 2Structurile de primire &n cazul serviciilor de alimenta/ie &nglobeaz. orice construc/ie 0i amenajare destinat., prin proiectare 0i e(ecu/ie, servirii mesei, &mpreun. cu serviciile specifice aferente. 23estaurantul este localul public care &mbin. activitatea de produc/ie cu cea de servire, pun1nd la dispozi/ia clien/ilor o gam. vast. de preparate culinare, preparate de cofet.riepatiserie, b.uturi 0i unele produse pentru fum.tori.4 Restauraie cuv1nt recent, utilizat tot mai frecvent &n literatura de specialitate &n locul sintagmei alimenta/ie public., pentru domeniul de activitate cuprinz1nd produc/ia culinar. (preg.tirea preparatelor culinare, de patiserie 0i de cofet.rie) 0i desfacerea acestora, precum 0i a b.uturilor (servirea pentru consumul pe loc sau livrarea la comand., &n afara localului), activitatea desf.0urat. &n cadrul unor unit./i economice specializate. Alimentaie public re/ea de &ntreprinderi comerciale pentru servirea popula/iei cu m1nc.ruri 0i b.uturi. Catering se refer. la produc/ia culinar. industrial. din alimenta/ia public.. -in moment ce atributul 5public.4 (care are loc &n prezen/a unui num.r mare de consumatori) are o semnifica/ie larg., &n prezent tot mai des este utilizat termenul de alimenta/ie. 6ermenul catering poate avea dou. semnifica/ii" sub forma serviciilor menite s. acopere nevoile de consum alimentar al consumatorilor finali$ sub forma produselor culinare semifinite, preluate de catereri &n rol de intermediar7 &ntre unit./ile de restaura/ie 0i consumatorii finali. Restaurat r proprietar sau administrator de restaurant. Activitatea de profil din alimenta/ia public. se desf.0oar. prin aportul al trei grupe de unit./i" unit./i pentru servirea consumatorilor$ unit./i de produc/ie$ unit./i de depozitare 0i p.strare. 8rin unitate de servire se &n/elege localul format din una sau mai multe &nc.peri, dotate cu utilaje, mobilier 0i obiecte de inventar corespunz.toare profilului 0i categoriei &n care se &ncadreaz. unitatea, &n conformitate cu care se stabile0te regimul de pre/uri. Scopul prioritar al activit./ii restaurantelor &l constituie satisfacerea 0i anticiparea necesit./ilor 0i a a0tept.rilor consumatorilor.

Caracteristicile structuril r !e primire cu "unctie !e alimentatie


Restaurantele clasice sunt amplasate de regul. &n ora0e, &n zone de interes turistic, &n sta/iuni balneoclimaterice. Construc/ia 0i instala/iile sunt realizate din materiale rezistente. #le ofer. acces pentru autoturisme, garaj:par;ing descoperit, emblem. 0i firm. luminoas.$ de asemenea au hol cu garderob. 0i grup sanitar pentru clien/i, intrare separat. pentru m.rfuri 0i personal, circuit corespunz.tor &ntre spa/iile de servire, produc/ie 0i depozitare, buc.t.rie proprie 0i spa/ii de depozitare dimensionate corespunz.tor capacit./ii unit./ii, ventila/ie, &nc.lzire central., ap. cald. 0i rece 0i iluminat incandescent. garaj:par;ing descoperit, emblem. 0i firm. luminoas.$ de asemenea au hol cu garderob. 0i grup sanitar pentru clien/i, intrare separat. pentru m.rfuri 0i personal, circuit corespunz.tor &ntre spa/iile de servire, produc/ie 0i depozitare, buc.t.rie proprie 0i spa/ii de depozitare dimensionate corespunz.tor capacit./ii unit./ii, ventila/ie, &nc.lzire central., ap. cald. 0i rece 0i iluminat incandescent. Restaurantele cu speci"ic cuprind unit./i gastronomice ce pun la dispozi/ia clientelei un sortiment specific de preparate 0i b.uturi, &n condi/iile unor amenaj.ri 0i dot.ri adecvate fiec.rui profil. <n aceast. categorie includem unit./ile tradi/ionale" han, cram., colib., sur., 0i al.turi de ele, pe cele cu specific regional" moldovenesc, dobrogean, b.n./ean etc. Acestea se individualizeaz. bine deoarece la construc/ia lor se utilizeaz. materiale necesit1nd o prelucrare sumar., cum ar fi piatra, bolovanii de r1u, lemnul brut sau prelucrat, c.r.mida, trestia, stuful etc. dotarea, firma, amenaj.rile, iluminatul se &ncadreaz. de asemenea &n specificul unit./ii" o 0ur. va avea scaunele din lemn cioplit, pere/ii ornamenta/i cu bl.nuri de animale, 0tergare, vase de ceramic. cu motive na/ionale, tac1muri cu m1ner din os sau lemn, naproanele 0i 0ervetele din p1nz. de in cu decora/iuni adecvate. preparatele culinare oferite sunt caracteristice buc.t.riei rom1ne0ti sau specific regionale. Sunt servite vinuri 0i alte b.uturi din regiunea respectiv., utiliz1ndu se ulcioare, carafe, c.ni, ce0ti etc. Serviciul se asigura prin chelneri cu calificare superioara, uniformele fiind confec/ionate &n raport cu specificul fiec.rei unit./i" costum de daci, de romani, ciob.nesc etc. Se recomanda utilizarea unor forma/ii orchestrale (taraf de l.utari) 0i organizarea de programe artistice adaptate specificului, pe diferite teme folclorice. Restaurantele speciali#ate cuprind unit./i gastronomice &n care clientela este servit. cu un sortiment specializat de preparate 0i b.uturi &n condi/iile unor amenaj.ri clasice sau adecvate structurii sortimentale, care formeaz. obiectul specializ.rii" braseriile, unit./ile cu profil lacto vegetarian, zahana, v1n.toresc pesc.resc, pensiune etc. 8rincipiul de organizare al unui astfel de restaurant este acela0i cu cel al unuia clasic, deosebirea const1nd &n structura sortimental. a preparatelor servite. =a unele unit./i (de e(emplu v1n.toresc pesc.resc) e(ist. de obicei amenaj.ri 0i dot.ri interioare corespunz.toare profilului sortimental. -e obicei se acord. o aten/ie sporit. prezent.rii preparatelor, &n acest scop saloanele de servire fiind prev.zute cu vitrine pentru e(punerea preparatelor ce se ofer. clien/ilor zilnic. Restaurantul lact $%egetarian desface &n e(clusivitate preparate culinare pe baz. de lapte 0i derivate din lapte, ou., paste f.inoase, carne de pe0te, legume, dulciuri de buc.t.rie, &nghe/at., fructe 0i b.uturi nealcoolice. >n accent deosebit se pune pe oferirea unui sortiment diversificat pe baza c.ruia se pot alc.tui meniuri complete pentru regim de cru/are 0i diferite diete. Restaurantele pentru cltite &i pi##a (8izzerii 0i Creperii) sunt unit./i intime, cu capacitate medie de ,*?* locuri la mese$ sortimentele sunt a(ate pe cl.tite 0i pr.jituri, respectiv pizza 0i paste preg.tite adesea &n fa/a clien/ilor.

Pensiunile sunt destinate cu prioritate turi0tilor sosi/i &n mod organizat pe perioade de sejur, c.rora le asigur. mai multe variante de meniuri cu baremuri fi(e 0i pl.tite anticipat. #ste necesar. oferirea suplimentar., contra pl./ii &n numerar, a unor sortimente de preparate 0i b.uturi altele dec1t cele cuprinse &n meniurile zilnice. ad.uga c1teva care fie sunt ultimele venite pe pia/a rom1neasc., fie se &ncadreaz. &n categoria unit./ilor a c.ror ofert. nu este a(at. preponderent pe oferirea de alimente, ci pe aceea de b.uturi. <n prima subcategorie &ncadr.m restaurantele cu servire rapid. (fast food), p.trunse pe pia/a european. 0i ulterior pe cea romaneasc. din Statele >nite, unde se adresau clientelei &n principal tinere 0i care dorea o servire rapid. pe baza unor preparate la pre/uri unitare. =ocalurile a(ate &n principal pe servirea de b.uturi sunt" bufetul, bodega, ber.ria, birtul, barul etc. 'u"etul este unitatea cu cea mai larg. accesibilitate func/ion1nd &n general ca ane(. a unor comple(e, &n incinta unor &ntreprinderi sau institu/ii, 0coli, la cabane, pe vapoare, avioane, trenuri, &n g.ri 0i autog.ri. Se ofer. &n general un sortiment redus de gust.ri din peste, legume, ou., preparate din carne (calde sau reci), preparate la comand., dar mai ales b.uturi alcoolice 0i nealcoolice, mai ales aperitive, bere, vin la pahar, r.coritoare, ceaiuri, cafele. ' !ega este o unitate asem.n.toare cu ,*?* locuri la mese, cu spa/iu restr1ns pentru servire, preparare 0i depozitarea m.rfurilor. 'fer. un larg sortiment de gust.ri servite la scobitoare, antreuri, salate, deserturi, b.uturi alcoolice 0i nealcoolice. Mesele sunt &n general &nalte, cu blat lavabil, sau de dimensiuni mai mici (joase 0i cu taburete). @.uturile sunt por/ionate la pahar. 'erria este un local public cu A*9** de locuri la mese, caracterizata prin v1nzarea berii 0i a sortimentelor specifice, precum 0i a altor b.uturi. @arul, de unde se distribuie &n general berea la halba, /ap, pahare speciale sau la sticl., este dotat cu instala/ii de r.cire, cu mai multe guri de distribu/ie, 0i poate fi amplasat &n sala de desfacere. 'irtul are &n general 9*B* locuri la mese 0i este amplasat &n locurile aglomerate ca pie/e, g.ri, autog.ri, &n apropierea platformelor industriale. 'fer. la v1nzare un sortiment relativ sc.zut de preparate 0i b.uturi la preturi mici. Pub$ul este unitate tipic englezeasc. caracterizat. printr un decor sobru 0i elegant specific stilului din /ara de origine, c1t 0i prin oferirea unui sortiment de b.uturi 0i coc;tailuri anglo sa(one.

Clasi"icarea restaurantel r
Activitatea de restaura/ie se desf.0oar. &mpreun. cu 0i &n afara presta/iei turistice. 'riunde s ar efectua aceast. presta/ie ea este realizat. pentru colectivitate, pentru societate, av1nd un caracter mai mult sau mai pu/in social. -in punct de vedere al publicului /int., activitatea restaurantelor poate fi grupat. &n dou. sectoare" restaurante cu voca/ie comercial. 0i restaurantele colective, cu voca/ie social.. -ac. ultima categorie reprezenta dominanta din ultimii zece ani pe pia/a vest european. (cu o pondere de circa BAC9 +), se observ. &n ultima vreme o u0oar. cre0tere a ponderii restaurantelor comerciale. Aceasta se e(plic. prin cre0terea constant. a num.rului de restaurante comerciale, datorit. accentului pus pe rapiditatea serviciilor c1t 0i datorit. schimb.rilor de venit ale clien/ilor care &0i permit s. fac. apel la astfel de servicii:unit./i. A( Restauraia cu caracter s cial Cantina$restaurant era o unitate foarte r.sp1ndit. &n trecut, &n majoritatea &ntreprinderilor 0i institu/iilor din 3om1nia. -otarea acestor unit./i se face cu mobilier simplu dar rezistent. 8reg.tirea mesei se face &n buc.t.riile proprii sau preparatele sunt aduse din buc.t.riile altor unit./i. Mesele sunt servite &n general pe baz. de abonamente pentru meniuri unice sau &n unele cazuri cu posibilitate de alegere. <n afara componentelor din meniu, clien/ii au posibilitatea s. cumpere b.uturi r.coritoare, dulciuri, fructe, alte alimente preambalate. Restaurantele cu aut ser%ire )sel"$ser%ice* au &nlocuit &n ultima vreme restaurantele cantin.. Amenajarea lor este mai pu/in costisitoare 0i lu(oas. &n compara/ie cu cea a restaurantelor cu autoservire$ nivelul de confort este redus, dot.rile sunt simple, investi/ia de baz. o constituie linia de autoservire, &n majoritatea cazurilor liniar., precum 0i echipamentele din buc.t.rie, inclusiv cele pentru p.strarea materiilor prime 0i a produselor finite. Meniul este ales de fiecare client, &n func/ie de preferin/ele 0i posibilit./ile financiare. 'ferta cuprinde de obicei BC gust.ri inclusiv salate, 9, preparate de baz., ,? deserturi, 9 , b.uturi r.coritoare 0i )9 sortimente de cafea. Clien/ii se servesc singuri de la linie, de unde &0i iau pe tav. 0i tac1murile adecvate preparatelor ce le va consuma. -ebarasarea o va face clientul sau personalul angajat &n acest scop. Alimenta/ia public. 0i restaura/ia Restaurantele aut mate au cunoscut o dezvoltare ascendent. &n ultimii )* ani. -e0i costisitoare, formula de ofert. 0i servire prin automate c10tig. tot mai mul/i adep/i pentru preparate culinare calde sau reci, dulciuri sau b.uturi. <n practic., organizarea serviciilor prin automate este determinat. de timpul stabilit pentru aceste servicii" limitat sau decalat pe parcursul zilei. <n primul caz, al timpului limitat, alimentele trebuie s. fie gata pentru a fi consumate &ntr un interval p1n. &ntr o or., printr o succesiune de opera/iuni" decongelare, p.strare, re&nnoire, men/inere la temperatura corespunz.toare 0i distribu/ie. -ot.rile necesare pentru o astfel de activitate sunt" aparat pentru schimbarea bancnotelor, mobilier adecvat pentru t.vile, tac1murile, paharele, 0ervetele folosite de consumatori, )9 distribuitoare pentru preparate calde (reglabile), )9 distribuitoare pentru preparate reci, un distribuitor pentru dulciuri 0i produse zaharoase, un distribuitor pentru produse calde, un distribuitor pentru gust.ri, salate, un filtru de ap. plat., rece. B

C1nd orarul nu este restric/ionat 0i num.rul clien/ilor nu este cunoscut, se ofer. preparate congelate sau refrigerate pe care clientul le aduce la temperatura necesar. cu ajutorul unor cuptoare cu microunde programabile. '( Restaurantele cu % caie c mercial <n acest tip de unit./i se respect. cultura 0i tradi/ia oric.rui popor, adaptate la tendin/ele 0i evolu/iile &nregistrate pe plan interna/ional. Aici se afirm. 0i se pun &n valoare obiceiurile oric.rui popor, arta culinar., ordinea servirii preparatelor 0i asocierea cu b.uturi, decorul 0i vesela pentru mas.. -ezvoltarea restaurantelor comerciale a &nregistrat la noi o cre0tere incredibil., de la aproape ,B.*** unit./i &n )DAD la peste ,**.*** &n )DDC. Au ap.rut noi forme, cum ar fi restaurantele cu specific sau cele etnice, snac; barurile, braseriile, cafeteriile, fast food urile 0i altele, la nivelul celor mai moderne standarde interna/ionale. 6rebuie &ns. s. recunoa0tem c. avem din nefericire 0i multe improviza/ii. Criteriul universal valabil de &ncadrare a unui restaurant este clasificarea pe stele. #numerarea detaliat. a tuturor criteriilor de clasificare este prezentat. &n Eormele Metodologice 0i Criteriile 8rivind Clasificarea pe Stele a 8ensiunilor 6uristice 0i a Fermelor Agroturistice elaborate de Ministerul 6urismului 0i publicate &n Monitorul 'ficial nr. )*):)DDB. #le sunt &n principal" Felul construc/iilor 0i instala/iilor, Amenaj.rile 0i dot.rile interioare din saloane, -otarea cu inventar de servire, Serviciile suplimentare oferite consumatorilor, Calificarea personalului unit./ii. Clasi"icarea restaurantel r &i a unitil r !e alimentaie public +n R m,nia >nit./ile de alimenta/ie public. destinate servirii turi0tilor se clasific. fie independent, fie odat. cu unit./ile de cazare turistica din care fac parte. #(ista astfel patru categorii)9, &n curs ascendent acestea fiind" categoria doua stele, categoria trei stele, categoria patru stele, categoria cinci stele 8e de alta parte, restaurantele se pot departaja dup. tipul meniului &n restaurante clasice, cu specific 0i specializate),. 3estaurantele clasice ofer. consumatorilor un bogat 0i variat sortiment de preparate 0i b.uturi, servirea f.c1ndu se de personal cu &nalt. calificare.

CAPITOLUL 0RIPTURILOR

II

TE-.OLO/IA

CULI.ARA

Pre#entarea generala a "ripturil r


Fripturile sunt preparate culinare cu structura comple(a, avand in componenta carne, sos si legume sub forma de garnituri si salate. Fripturile au o valoare nutritiva ridicata deoarece"Carnea" poate fi folosita" a.carne de macelarie b.carne de vanat c.carne de pasare d.carne de peste e.subproduse Carnea furnizeaza proteine cu valoare biologica mare, cu aminoacizii intr o propozitie echilibrata, corespunzatoare cu necesitatile metabolismului uman. a.Carnea de macelarie " este furnizor de proteine complete si partial complete, saruri minerale ( Fe, 8), vitamine din comple(ul @ ( @), @9, @C ) si lipide. -e asemenea, este bogata in substante e(tractive care imbunatateste gustul, usurand astfel digestia. b.Carnea de pasare " asigura preparatelor o valoare nutritiva ridicata datorita proteinelor complete in aminoacizii esentiali si slabei dezvoltari a tesutului conjunctiv, acizi grasi nesaturati si vitamina A. Grasimea de pasare este valoroasa atat din punct de vedere caloric cat si organotepic deoarece este bogata in lipide, acizi grasi nesaturati. c.Carnea de vanat " este apreciata atat datorita calitatilor gustative cat si estetice ,fiind folosita mai ales pentru fripturi tip HpiesaH. Se servesc mai ales la mesele festive sau cu diferite ocazii.Eu se practica servirea lor in meniurile dietetice datorita digestibilitatii mai greoaie si continutului crescut in lipide. Carnea de vanat se caracterizeaza printr un continut mare de proteine, substante e(tractive, cu azot si continut scazut de lipide. Asocierea ratioanala cu legume, carnea asigura echilibrul nutritional si varietatea sortimentala. d.Carnea de peste " determina varietatea sortimentala si influenteaza in cea mai mare masura valoarea nutritiva si calitatile senzoriale ale preparatelor. Ialoarea nutritiva a carnii de peste este ridicata datorita proteinelor comple(e,a grasimilor usor asimilabile si a continutului ridicat de vitamine ( @9,@C,A,- ) si de substante minerale (fosfor, sodiu, potasiu, clor si iod ). e.Fripturile din subproduse"sunt surse de proteine cu valoare biologica mare, vitamine( comple(ul @, A, - ), substante minerale(potasiu, fier, fosfor, vitamina 88, glicogen, fosfolipide ). !n cazul fripturilor din carne de pasare sau subproduse, in functie de tratamentul termic aplicat, pot fi utilizate in meniurile dietetice( pentru fripturile la gratar ). =egumele( radacinoase, frunzoase, condimentate) completeaza valoarea nutritiva si calorica a preparatelor.Sunt bogate in glucide, pigmenti, uleiuri estetice, celuloza, saruri minerale( calciu, fosfor, potasiu, fier ), vitamine ( C, @), @9, # ), caroten, acizi organici -e asemenea, sunt surse de proteine$ proteine vegetale si poliglucide si contribuie la stabilirea echilibrului intre aminoacizii esentiali necesari unei alimentatii corecte. Au un rol estetic la diversificarea sortimentala a preparatelor. Sosurile care insotesc fripturile sunt furnizori de lipide. ( #( " sos picant , sosul rezultat in urma frigerii carnii ).8rin consistenta lor vascoasa, maresc secretiile digestive si prelungesc senzatia de satietate.Fructele au un rol estetic dand preparatului un aspect si un gust placut. sunt bogate in substante minerale si vitamine (A, C ).

Fripturile sunt preparate culinare cu structura comple(a, avand in componenta carne, sos si legume sub forma de garnituri si salate. Carnea furnizeaza proteine cu valoare biologica mare, cu aminoacizii intr o propozitie echilibrata, corespunzatoare cu necesitatile metabolismului uman. Cele mai des intalnite sortimente de carne sunt cele care provin de la bovine, porcine, ovine, pasari si pesti, la care se mai adauga mai rar vanat, in special iepuri, mistreti si pasari. 3atia zilnica in alimentatia omului se recomanda a fi de )** 9** g. Pr prietatile carnii: #fecte pozitive" stimuleaza secretia sucurilor digestive$ stimuleaza cresterea$ contribuie la repararea tesuturilor uzate$ carnea rosie, prin carnitina pe care o contine scade =-= si creste K-= colesterolul, intensificand (cu pana la C* +) circulatia sangelui in inima$ reduce rezistenta vasculara si reduce puternic aritmia. #fecte negative" favorizeaza ateroscleroza, guta, litiaza urica$ este mediu prielnic pentru microorganisme (antra(ul, tuberculoza, bruceloza) si paraziti (6richinella spiralis, 6aenia solium si Saginaria)$ carnea poate suferi poluare accidentala cu substante to(ice folosite ca pesticide si cu antibiotice utilizate in cresterea industriala a animalelor$ are deficit de calciu si acizi grasi esentiali (polinesaturati). Carnea de bovine se transeaza obtinandu se sortimente de diferite calitati (si preturi)$ astfel, pe spate se disting muschiul, antricotul si vrabioara, considerate specialitati$ urmeaza carnea de 2gatit4, cuprinzand spata (pulpa din fata) si pulpa (considerate de calitate superioara), la care se adauga capul de piept, greabanul (din fata antricotului) si fleica (in partea abdominala), considerate de calitatea !. 8ieptul, bletul (situate intre piept si antricot) si rasoalele (oasele de la picioare cu carnea aferenta) se considera tot de calitatea !. !n sfarsit, gatul (ceafa), coada si sira de antricot si vrabioara se considera de calitatea a !! a. 'ase cu valoare sunt cele cu sita si cu maduva. Acestea, ca si rasoalele se folosesc pentru obtinerea supei de carne. Muschiul este cel mai bun pentru prepararea fripturilor la tava, la gratar si inabusite$ vrabioara si antricotul (cotletul) ca si pulpa si spata se preteaza la fript si prajit, iar carnea de gatit serveste la preparate din carne tocata. Spata mai poate fi folosita la ciorbe si supe. Gatul (ceafa) este sortimentul preferat pentru mititei. Coada este cel mai frecvent folosita pentru supa de carne. 'rganele ficatul, rinichii, inima, limba etc. stau la baza unor preparate specifice. Carnea !e p rcine se transea#a1 re#ultant urmat arele s rtimente: Muschiuletul, situat sub sira spinarii, este poate cel mai valoros si fraged sortiment, care se preteaza foarte bine la fripturi si snitele si se considera facand parte din categoria de specialitati, alaturi de cotlet (antricot) si ceafa, de asemenea utilizate la prepararea fripturilor. !n categoria calitate superioara se incadreaza cotletul cu coasta, pulpa si spata, ultimele fiind utilizate pentru fripturi, carne tocata si sunca, iar in cea de calitatea ! a se incadreaza fleica, pieptul si ciolanele. Fleica se preteaza la fript (sub forma de gratar), si, ca si pieptul, pentru tocatura (carne de gatit), iar ciolanele la diferite mancaruri si la prepararea pastramei de porc.

Capul si botul (ratul), impreuna cu urechile, picioarele si coada se preteaza la prepararea raciturilor. 8entru afumat se preteaza cotletele, costitele (pieptul), muschiuletii, suncile si spata. Carnea !e pasare cel mai !es c nsumata pr %ine !e la galinacee: gaini1 pui1 rate si gaste( Carnea de gaina se preteaza bine pentru supa si rasol (de e(emplu, cu sos de rosii si cartofi piure), in timp ce puii, cu o carne mai frageda, se preteaza la frigere la rotisor si cuptor (eventual cu umplutura), sau dupa transare, pulpele si pieptii se pot praji in stil (snitel) vienez (faina, ou, pesmet) Carnea de pui este potrivita pentru o gama mai larga de preparate culinare, cum ar fi ostropel, pilaf, tocanita si altele. Carnea de rata este de preferinta folosita sub forma de rata pe varza (friptura cu varza rosie calita), cu precizarea ca daca la pui pulpele si pieptii sunt in cantitati echilibrate, la rata predomina carnea de la piept, pulpele fiind mai mici. Carnea de gasca devine mai frageda prin indopare, fiind patrunsa de grasime. #a se serveste de obicei sub forma de friptura. Clasi"icarea "ripturil r" a(Carnea !e macelarie : este furnizor de proteine complete si partial complete, saruri minerale ( Fe, 8),vitamine din comple(ul @ ( @), @9, @C ) si lipide. -e asemenea, este bogata in substante e(tractive care imbunatatesc gustul, usurand astfel digestia. b(Carnea !e pasare : asigura preparatelor o valoare nutritiva ridicata datorita proteinelor complete in aminoacizii esentiali si a slabei dezvoltari a tesutului conjunctiv, acizi grasi nesaturati si vitamina A. Grasimea de pasare este valoroasa atat din punct de vedere caloric cat si organotepic deoarece este bogata in lipide, acizi grasi nesaturati. c(Carnea !e %anat : este apreciata atat datorita calitatilor gustative cat si estetice, fiind folosita mai ales pentru fripturi tip HpiesaH.Se serveste mai ales la mesele festive sau cu diferite ocazii. Eu se practica servirea ei in meniurile dietetice datorita digestibilitatii mai greoaie si continutului crescut in lipide. Carnea de vanat se caracterizeaza printr un continut mare de proteine, substante e(tractive, cu azot si continut scazut de lipide. !(Carnea !e peste : determina varietatea sortimentala si influenteaza in cea mai mare masura valoarea nutritiva si calitatile senzoriale ale preparatelor. Ialoarea nutritiva a carnii de peste este ridicata datorita proteinelor comple(e,a grasimilor usor asimilabile si a continutului ridicat de vitamine ( @9,@C,A,- ) si de substante minerale (fosfor, sodiu, potasiu, clor si iod ) e(0ripturile !in subpr !use: sunt surse de proteine cu valoare biologica mare, vitamine( comple(ul @, A, - ), substante minerale(potasiu, fier, fosfor, vitamina 88, glicogen, fosfolipide ).!n cazul fripturilor din carne de pasare sau subproduse, in functie de tratamentul termic aplicat, pot fi utilizate in meniurile dietetice( pentru fripturile la gratar ). Fripturile ocupa un loc important in componenta meniurilor, deoarece pe langa valoarea lor alimentara, se pot prezenta intr o gama variata, asociindu se armonios cu sosuri, garnituri

si salate.-e cele mai multe ori sunt servite la masa de pranz si la cina constituind preparatul de baza in meniu.!ntr un meniu simplu fripturile se servesc dupa preparatul lichid si inaintea desertului. !ntr un meniu complet se servesc antreurile, preparatul lichid apoi fripturile si la sfarsit desertul. Fripturile au un rol foarte important in componenta meniurilor deoarece asigura necesarul caloric si completeaza necesarul nutritiv pentru o alimentatie corecta. Fripturile furnizeaza proteine cu valoare biologic mare, cu aminoacizi esentiali intr o propozitie echilibrata. -e asemenea fripturile, prin modul lor de prezentare ridica valoarea estetica a unor mese festive. Asocierea rationala cu sos si legume, sub forma de garnituri si salate, asigura echilibrul nutritional si varietatea sortimentala. Clasificare in sortiment la frigare" pui la frigare muschi la impanat file de porc la gratar" muschi de vita muschi de porc chateaubriant biftec de oua la cuptor" pui la tava pulpa de porc la tava Fripturi curcan cu varza friptura din carne de vita impanata muschi de vita in foietaj cotlet de porc cu cartofi inabusiti la tigaie" snitel natur,pane snitel parizian escalop de porc tingara cotlet de porc cu sos picant la protap" miel pui iepure peste Val area nutriti%a a "ripturil r Fripturile sunt preparate culinare cu structura comple(a, avand in componenta carne, sos si legume sub forma de garnituri si salate. Fripturile au o valoare nutritiva ridicata deoarece"Carnea" poate fi folosita" a.carne de macelarie b.carne de vanat c.carne de pasare d.carne de peste e.subproduse Carnea furnizeaza proteine cu valoare biologica mare, cu aminoacizii intr o propozitie echilibrata, corespunzatoare cu necesitatile metabolismului uman. a.Carnea de macelarie " este furnizor de proteine complete si partial complete, saruri minerale ( Fe, 8), vitamine din comple(ul @ ( @), @9, @C ) si lipide. -e asemenea, este bogata in substante e(tractive care imbunatateste gustul, usurand astfel digestia. b.Carnea de pasare " asigura preparatelor o valoare nutritiva ridicata datorita proteinelor complete in aminoacizii esentiali si slabei dezvoltari a tesutului conjunctiv, acizi grasi nesaturati si vitamina A. Grasimea de pasare este valoroasa atat din punct de vedere caloric cat si organotepic deoarece este bogata in lipide, acizi grasi nesaturati. c.Carnea de vanat " este apreciata atat datorita calitatilor gustative cat si estetice ,fiind folosita mai ales pentru fripturi tip HpiesaH. Se servesc mai ales la mesele festive sau cu diferite ocazii.Eu se practica servirea lor in meniurile dietetice datorita digestibilitatii mai greoaie si continutului crescut in lipide. Carnea de vanat se caracterizeaza printr un continut mare de proteine, substante e(tractive, cu azot si continut scazut de lipide. Asocierea ratioanala cu legume, carnea asigura echilibrul nutritional si varietatea sortimentala. d.Carnea de peste " determina varietatea sortimentala si influenteaza in cea mai mare masura valoarea nutritiva si calitatile senzoriale ale preparatelor. Ialoarea nutritiva a carnii de peste este ridicata datorita proteinelor comple(e,a grasimilor usor asimilabile si a continutului ridicat de vitamine ( @9,@C,A,- ) si de substante minerale (fosfor, sodiu, potasiu, clor si iod ). e.Fripturile din subproduse"sunt surse de proteine cu

)*

valoare biologica mare, vitamine( comple(ul @, A, - ), substante minerale(potasiu, fier, fosfor, vitamina 88, glicogen, fosfolipide ). !n cazul fripturilor din carne de pasare sau subproduse, in functie de tratamentul termic aplicat, pot fi utilizate in meniurile dietetice( pentru fripturile la gratar ). =egumele( radacinoase, frunzoase, condimentate) completeaza valoarea nutritiva si calorica a preparatelor.Sunt bogate in glucide, pigmenti, uleiuri estetice, celuloza, saruri minerale( calciu, fosfor, potasiu, fier ), vitamine ( C, @), @9, # ), caroten, acizi organici -e asemenea, sunt surse de proteine$ proteine vegetale si poliglucide si contribuie la stabilirea echilibrului intre aminoacizii esentiali necesari unei alimentatii corecte. Au un rol estetic la diversificarea sortimentala a preparatelor. Sosurile care insotesc fripturile sunt furnizori de lipide. ( #( " sos picant , sosul rezultat in urma frigerii carnii ).8rin consistenta lor vascoasa, maresc secretiile digestive si prelungesc senzatia de satietate.Fructele au un rol estetic dand preparatului un aspect si un gust placut. sunt bogate in substante minerale si vitamine (A, C ). Digestibilitatea "ripturil r Fripturile sunt preparate culinare obtinute din carne prin diferite procedee termice, fiind deosebit de apreciate pentru savoarea lor si valoarea nutritiva cat si datorita faptului ca se digera usor si sunt asimilate in proportie mare de catre organism. -igestibilitatea fripturilor difera in functie de tipul de carne folosit" a.8reparatele cele mai greu digerabile sunt preparatele care au in componenta lor carnea de macelarie ( bovine, ovine, porcine, ).-e asemenea fripturile obtinute prin frigere cu grasime au o digestibilitate mai greoaie. b.8reparatele din carne de vanat au o digestibilitate mai greoaie.-e aceea nu se practica servirea lor in meniurile dietetice. c.8reparatele cele mai usor digerabile sunt preparatele din carne de pasare si cele obtinute la gratar.!n cazul fripturilor mai greu digerabile, digestibilitatea este usurata de garniturile si salatele care le insotesc. !ndiferent de tipul de friptura la care ne referim, prezentarea cat mai estetica a acestora, stimuleaza apetitul consumatorilor favorizand secretia gastrica. Compozitia chimica a carnii " difera in functie de tipul de carne" apa ( BJ JB + ) cu e(ceptia carnii de peste ( A* AB + ) proteine ( )A 99 + ), proteine solubile in apa, proteine insolubile, sau e(tracelulare ( proteine incomplete ) lipide variaza in functie de varsta, specie, rasa, stare de ingrasare, parte anatomica, sunt lipide saturate si partial saturate. vitamine din comple(ul @ ( @$ @9$ @C$ @)9$ ) si in cantitati mai mici ( A, # ) in ficat crud, vitamina C. glucide ( glicogen ) se gasesc in ficat si in fibra musculara. substante e(tractive, azotate si neazotate care dau gustul si aroma carnii. b.Compozitia chimica a laptelui " apa AJ D* + proteine complete ,,B + ( cazeina, lactolbumina, lactoglobulina ). lipide emulsionale. substante minerale ( Ca, L, Mg, S, 8 ) in cantitati foarte mici Fe. vitamine hidrosolubile @9, @C, @)9, 88, C. vitamine liposolubile" -, A, #, L. @acterii lactice.

))

CAPIPOLUL III 2 TE-.OLO/IA REALI3ARII 0RITURILOR


Sc4ema te4n l gica !e btinere a "ripturil r: -ozarea componentelor si verificarea calitatii lor 8regatirea tavii 'peratii pregatitoare 8relucrarea primara a carnii Fasonarea Asezarea carnii >ngerea cu grasime 8relucrarea termica 6emperatura fripturii 8asarea sosului din suc 8ortionarea -egresare Montare si servire Asezonarea gustului Servirea la sosiera Vasele1 utila5ele si ustensilele, necesare pentru obtinerea preparatelor sunt " tava cu gratar, cutite ino(, castroane, blat de lemn, furcheta, platou, pensula, lingura pentru sos. Veri"icarea calitatii se face prin e(amen organoleptic care consta in " verificarea aspectului e(terior a culorii a consistentei mirosului carnii a tendoanelor Operatiile pregatit are sunt urmat arele " pregatirea tavii " in tava cu gratar se toarna grasime ( 9B grame : ) ;g carne ) si putina apa. prelucrarea primara a carnii " fezandarea carnii cu miros specific, curatarea de pielite si de surplusul de grasime, spalarea si zvantarea, fasonarea, sararea, ungerea cu grasime. Operatii pregatit are speciale " la carnurile slabe ( vita, pasare ) se aplica invelirea in felii subtiri de slanina si legarea cu sfoara pentru a mentine forma initiala a carnii ), sau impanarea carnii cu slanina proaspata, taiata fasii, cu usturoi, cu morcov, in vederea imbunatatirii gustului. Te4nica prepararii consta in " e(punerea carnii pe gratarul tavii si in cuptorul incalzit la )A*M 9B*M C

)9

prelucrarea termica care are loc la temperatura de 9B*M si dupa albirea carnii ( dupa ce s a format pojghita de proteine coagulate ), se coboara la temperatura de 99*MC, carnea se unge din cand in cand cu sucul format, pana aproape de patrunderea totala a carnii, cand se rumeneste pe ambele parti, pentru a conferi preparatului aspect placut.

Timpul !e prelucrare termica este diferit in functie de natura carnii, de cantitatea si de preferintele consumatorilor.-urata medie de prelucare termica pentru B** grame este urmatoarea " carne de vaca " ,* ,B minute carne de vitel " )B 9* minute carne de pasare " 9* ,* minute P rti narea "ripturil r se face dupa 9* minute de la terminarea prelucrarii termice, pentru a se evita sfarmarea carnii la taiere. Sucul cedat de carne se prelucreaza in vederea obtinerii sosului care va insoti friptura. Trans" rmari su"erite in timpul prepararii Calitatea fripturilor este influentata de calitatea carnii utilizate si de procedeul de prelucare termica aplicat.=a obtinerea fripturilor la cuptor au loc o serie de transformari ale factorilor nutritivi din carne, influentand asupra calitatilor nutritive si gustative, aupra aspectului de prezentare, a greutatii si digestibilitatii carnii.Au loc pierderi cantitative prin indepartarea partilor necomestibile la legume si a pielitelor la carne Cele mai imp rtante trans" rmari sunt " Proteine coagularea miozinei, miogenului, globulinei la CBMC cu cresterea consistentei musculare a carnii si formarea unei pojghite ce retine sucul carnii o(idarea mioglobinei la CBMC cu schimbarea culorii carnii hidroliza colagenului cu desfacerea fibrelor musculare si marirea digestibilitatii carnii =ipide topirea si dispersarea lor in carne cu imbunatatirea gustului carbonizarea unor lipide cu formare de compusi aromatici Glucide " degradarea termica la )B* 9**MC, cu formarea unor compusi de tip melanoidic care ridica valoarea gustativa si sapiditatea carnii imbunatatindu i si aspectul de prezentare. Vitamine si substante minerale " pierderea vitaminelor liposolubile si a unor vitamine hidrosolubile " @) pana la B* + ( piederea fiind mai mare la prajire ) pierderea unor substante minerale odata cu o parte din apa de constitutie, care evaporandu se duce si la scaderea in greutate a fripturii. Caracteristici calitati%e Fripturile la cuptor trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici " ).Aspectul " fripturile la cuptor trebuie sa aiba un aspect placut, sa aiba o forma specifica sortimentului, gramaj corespunzator, carnea sa nu prezinte crusta la suprafata. 9.Culoare " rumen aurie, uniforma, fara urme de ars. ,.Consistenta " fripturile trebuie sa aiba o consistenta elastica, suculenta, frageda, uniforma si corespunzator patrunse. ?.Sosul trebuie sa fie potrivit de legat.

),

B.Gust si miros " placute, specifice tipului de carne folosit, fara gust si miros strain $ potrivit de comdimentate.=a taiere carnea trebuie sa si pastreze forma.

0RIPTURA DE VITA Ingre!iente: ):9 ;g. muschi de vita, ? cepe mari, , cutii ciuperci, o legatura patrunjel, ) pachet unt, C linguri ulei de masline, sare, piper, condimente, )B* gr. bulion de rosii Preparare: Se pune la fiert bucata de carne, cu sare, piper, o foaie de dafin, citeva boabe de piper si de enibahar. Se fierbe pentru apro(imativ ?B de minute (astfel incit sa nu se fiarba complet). !ntr o tigaie se caleste ceapa taiata solzisori, iar cind ceapa s a patruns bine si a inceput sa se inmoaie, se pun ciupercile. Se toarna deasupra un polonic de zeama de carne. Se lasa sa se patrunda si ciupercile, apoi se incorporeaza bulionul, adaugind inca ) 9 polonice de zeama de carne daca este necesar. Se pune sare, piper si alte condimete (busuioc, oregano). Se scoate carnea si se taie felii de un deget grosime. Se asaza feliile de carne intr o tava unsa cu unt, peste care se toarna 9 , polonice de zeama. Se pune pe fiecare feliuta de carne cite un cubulet mic de unt si se baga la cuptorul bine incins, apro(. )* min. Se scoate din cuptor dupa )* minute si se pune deasupra amestecul de legume, peste care se presara patrunjel proaspat tocat. Se acopera tava cu o folie de aluminiu si se da la cuptor, la foc potrivit, B* de minute.Timp Preparare: ) h B* N

)?

0RIPTURA DE 6IEL Ingre!iente: 9 ;g pulpa, piept sau spata de miel, taiata felii ) ceapa tocata marunt )** ml ulei de masline B** ml vin rosu sec ) cana de apa fierbinte 9 legaturi de rozmarin proaspat sare si piper macinat 6 ! De Preparare: Se incalzeste in prealabil cuptorul la )J* grade Celsius, intr o tava pentru friptura se aseaza bucatile de miel, ceapa si se presara rozmarinul pe deasupra$ Se adauga sare si piper dupa gust si ulei, se tine la cuptor )B minute, la foc potrivit$ Se scoate apoi tava din cuptor si se adauga o cana de vin. Se verifica cu o paleta daca friptura sau feliile de ceapa nu s au prins de tava$ Se baga din nou tava la cuptor timp de 9* ,* de minute, la foc potrivit, pana se fragezeste carnea, amestecand din cand in cand cu paleta ca sa nu se prinda$ Se scoate apoi pe un platou friptura de miel. !n sucul ramas in tava se toarna restul de vin (9B* ml) si o cana de apa fierbinte. Se tine tava la cuptor, amestecand din cand in cand, si se lasa sa scada la foc mic pana se formeaza un sos. Cu o lingura, se rastoarna sosul peste friptura de miel si se serveste calda cu o garnitura alaturi.

)B

0RIPTURA DE PUI Ingre!iente: >n pui de ) ) ):9 ;g 6 ! !e preparare: -aca se frige intreg , puiul se pune intr o tava potrivita cu marimea lui (daca vasul este mai mare sosul se va arde.8entru gust si aroma se aseaza in tava un rind de rondele de zarzavat cu , ? linguri de apa si o lingurita rasa cu sare, deasupra asezindu se puiul nesarat, bine uns cu untura sau ulei.Cratita se introduce in cuptorul bine incins la inceput, ,* min, pina se formeaza o crusta putin rumenita, care va impiedica scurgerea sucului din carne.8uiul se stropeste, apoi cu sosul din tava care il sareaza si il rumeneste frumos fiind colorat cu sucul din morcovi. Apoi focul se reduce la mijlociu sau mic, lasind puiul sa se friga ) ) ):9 h pina cind se patrunde bine si se inmoaie carnea, intorcindu se pe toate partile si stopindu se de fiecare data cu sos ca sa se rumeneasca uniform.

)C

0RIPTURA DE 0A3A. Ingre!iente:


fazan 9** ml vin rosu sare si piper boia de arder chimen morcovi ceapa praz 9 , catei usturoi 9 , frunze dafin rozmarin busuioc ) pahar ulei

6 ! !e preparare:

)J

Eu e foarte simplu sa gatesti o friptura de fazan, asta daca vrei sa aiba un gust delicios si carnea sa fie frageda. #(ista cativa pasi pe care trebuie sa ii urmezi pentru aceasta"
fezandarea dureaza , zile si consta in curatarea de intestine fara a fi jumulit de pene, uscarea interioara cu faina de malai, taratze sau pesmet, urmand a fi atarnat in aer liber (preferabil cat mai rece) timp de 9 , zile. pentru a vedea daca fezandarea a reusit,se jumulesc cateva pene din jurul gatului sau din varful aripii. -aca acestea se desprind usor,inseamna ca totul a fost facut 2ca la carte4 fazanul se jumuleste de pene, se parleste de cotoarele ramase dar avand grija sa nu se basice pielea foarte tare se clateste cu vin atat in interior cat si in e(terior dar fara a fi lasat in bait inainte de a fi bagat direct in cuptor,ramane la alegerea dumneavoastra daca doriti sa fierbeti fazanul mai intai se introduce in cuptor pe o tava cu piper si sare, boia de ardei si chimen, aranjata cu legumele taiate rondele sau cubulete (morcovi, ceapa, praz, usturoi), se adauga frunzele de dafin, rozmarin sau busuioc fiind scaldate in vinul rosu si in ulei sau untura (in functie de gust) se lasa in cuptor) ora si ,* la o temperature de )A* gr C si se stropeste friptura din cand in cand pentru a nu se usca se scoate din cuptor cand acesta capata o culoare galben brun, fiind usor crocant se serveste cu piure de cartofi stropit cu sosul lasat in tava

0RIPTURA DE CURCA. I. SOS DE VI. ROSU !ngrediente M 9 copane curcan (de preferat de tara) M 9B* ml vin rosu M 9 , foi de dafin M cateva boabe piper M 9 linguri de amidon M sare, piper si boia iute M pentru garnitura" ciuperci proaspete si sos de soia M patrunjel 8entru inceput condimentam carnea cu sare, piper si boia. !ntr un vas ceramic uns cu ulei, punem carnea si adaugam vinul, boabele de piper si foile de dafin. Acoperim si lasam deoparte pentru apro(imativ 9 , ore.

)A

8reincalzim cuptorul la )A* de grade. !ntroducem vasul si lasam vreme de 9 9 ):9 avand grija sa punem din cand in cand peste friptura cate o lingura de vin. Cu )* minute inainte de scoate friptura din cuptor adaugam amidonul dizolvat cu o lingura de apa rece. Aceasta friptura se potriveste de minune cu o garnitura de ciuperci in sos de soia. =a final pentru a decora friptura noastra presaram patrunjel proaspat tocat. 8ofta buna O

Ser%irea !e pe plat u 8reparatul cu sos se monteazP din bucPtPrie, a0ez1ndu se tran0ele de carne spre marginea platoului, iar legumele 0i sosul &n mijlocul 0i spre marginea opusP a platoului. Chelnerul preia platoul a0ez1ndu l pe antebra/ul 0i m1na st1ngP, acoperite cu ancPrul &mpPturit. Marginea platoului, cu tran0ele de carne se a0eazP spre bustul clientului. 8e aceea0i parte, se monteazP 0i cle0tele format din lingurP 0i furculi/P cu cPu0ul lingurii 0i din/ii furculi/ei &n jos spre preparat, furculi/a dedesubt 0i lingura deasupra, cu m1nerul spre chelner. =a masP chelnerul se apropie pe partea st1ngP a celui care a comandat sau care conduce masa, se prezintP platoul cu preparatul 0i &n ordinea cunoscutP se efectueazP opera/iunile de servire, care se fac pe partea st1ngP a clien/ilor astfel" cu m1na st1ngP se prinde m1nerele cle0telui, cu ajutorul cPruia se prinde tran0a de carne cea mai apropiatP de marginea platoului &ndreptate spre palma chelnerului 0i respectiv farfuria clientului, adusP la masP, &n prealabil, &n stare caldP. Cu multP grijP 0i &ndem1nare profesionalP se trece tran0a de carne de pe platou pe farfurie, chelnerul a0ez1nd o spre marginea acestuia, opusP emblemei. Apoi, prin trei patru opera/ii, se iau de pe platou legumele 0i sosul 0i se monteazP pe farfurie, &ncep1nd din marginea dreaptP a farfuriei, spre st1nga, evit1ndu se scurgerea sosului pe marginea farfuriei sau pe fa/a de masP. Cle0tele se lasP pe platou &n pozi/ia ini/ialP 0i se trece prin spatele clientului servit, la altul, repet1nd opera/iile de servire p1nP la epuizarea preparatului. Ser%irea la "ar"urie Se folose0te &n condi/iile &n care numPrul de clien/i este mare, iar timpul de servire este limitat. <n bucPtPrie se monteazP preparatul direct pe farfurie, respect1nd regulile descrise mai )D

sus. Chelnerul preia cel mult patru farfurii, fPrP suport, acestea afl1ndu se direct pe masP &n fa/a fiecPrui client. 8rimele trei farfurii se a0eazP cu m1na dreaptP pe palma 0i antebra/ul st1ng, acoperite cu ancPrul desfP0urat. 8rima farfurie se prinde &ntre degetul mare deasupra 0i degetul arPtPtor dedesubt, a doua farfurie se fi(eazP &n podul palmei sub marginea primei farfurii 0i se sprijinP pe degetul mijlociu, inelar 0i mic, a treia farfurie se a0eazP pe antebra/. Farfuriile se a0eazP pe farfuria suport de pe masP, pe partea dreaptP a consumatorului, cu m1na dreaptP, &n ordinea inversP preluPrii de la bucPtPrie. Acest sistem de servire presupune o aten/ie deosebitP a chelnerului, &n sensul de a nu balansa farfuriile cPci s ar trece sosul 0i pe marginea farfuriilor, ceea ce este inestetic, sP nu introducP degetul mare &n m1ncare, sP nu verse sosul din farfurii, de fiecare datP aten/ion1nd clientul cu formula" 5<mi permite/i sP vP servescO4. =a unele preparate la care se poate consuma sos &n cantitate mai mare, dupP preferin/ele consumatorilor, se va aduce o datP cu preparatul 0i o sosierP cu sosul respectiv. Sosiera se aduce &n m1na dreaptP sau pe antebra/ul st1ng, pe o farfurie mijlocie &ntinsP, &nso/itP de o lingurP, 0i se a0eazP la mijlocul blatului mesei, la o distan/P accesibilP, mai multor persoane. 8reparatele cu sos pot fi servite 0i dupP sistemul &n doi lucrPtori sau la gheridon, efectu1ndu se acelea0i opera/ii ca cele descrise la servirea preparatelor lichide. Eu este indicat &nsP sP se foloseascP sistemul de servire indirect, deoarece &ndem1narea unor consumatori creeazP neplPceri 0i &i determinP pe ace0tia sP renun/e de a mai consuma preparatele oferite.

Sistemul !e ser%ire !irect Sistemul de servire direct, cu ajutorul cle0telui sau lu0ului constP &n aducerea la sec/ie a preparatelor por/ionate 0i montate pe obiecte de servire, ca" platouri, boluri, supiere, legumiere, care se aseazP pe antebra/ul 0i palma st1ngP, pe care &n prealabil a fost asezat ancPrul. Se prezintP pe partea st1ngP a consumatorului 0i pe aceea0i parte se 0i serve0te, apropiindu se marginea obiectului, cu ajutorul cPruia s a transportat preparatul respectiv, de marginea farfuriei a0ezate &n prealabil pe masP, &n fa/a consumatorului. Cu m1na dreaptP se prinde cle0tele sau lu0ul 0i cu mi0cPri ordonate, sigure, se trece preparatul &n farfurie. -upP ce a fost servitP cantitatea de preparat prevPzutP &n re/etP pentru o por/ie 0i comandatP, cle0tele sau lu0ul se a0eazP pe obiectul de servire, se trece prin spatele consumatorului servit, deci spre dreapta, pentru a se efectua acelea0i opera/ii la alt consumator. Sistemul de servire direct se folose0te la servirea celor mai multor feluri de preparate, c1nd timpul de servire este redus, iar personalul are calificarea necesarP pentru a 0ti sP m1nuiascP cle0tele, sP prezinte preparatele 0i sP le por/ioneze &n mod egal. Acest sistem scoate &n eviden/P nivelul de pregPtire profesionalP al personalului. A%anta5ele ser%irii !irecte( deschide apetitul consumatorilor, preparatele fiind aduse montate de la sec/ii, prezentate, &n cantitP/i mari sau &ntr un numPr mai mare de por/ii, ceea ce permite ca aspectul sP fie apetisant, estetic 0i mai atrPgPtor$ este mai rapid, chelnerul av1nd o mai mare &ndem1nare la servirea preparatelor, trecerea acestora, din obiectele de transport &n cele din care se consumP, se face &n scurt timp$

9*

este un serviciu elegant, spbru, care impresioneazP &n mod plPcut clientela$ nu necesitP un spa/iu prea mare pentru practicarea lui$ De#a%anta5ele ser%irii !irecte se deranjeazP clien/ii prin solicitarea permisiunii de a fi servi/i$ nu dP posibilitatea consumatorilor sP 0i aleagP ceea ce doresc 0i c1t doresc &n preparatul adus$ prezintP riscul sP se pPteze cu m1ncare fa/a de masP sau imbracamintea clientilor, fie din nepriceperea personalului de serviciu, fie din neatentia clientului care poate face o miscare ce incomodeaza chelnerul in timpul servirii preparatului respectiv.

CAPITOLUL IV 2 6ETODE DE PRO6OVARE A O0ERTEI DE PRODUCTIE


Componentele mi( ului promotional includ" 8ublicitatea turistica$ 3elatiile cu publicul$ 8romovarea vanzarilor$ Mar;etingul direct$ Forta de vanzare. A(Publicitatea in turism reprezinta principala modalitate de promovare a produselor si serviciilor turistice si consta in cumpararea unui spatiu in cadrul unui suport promotional. 8utem alege intre mai multe tipuri de medii" mass media, e(terioara, directa sau gratuita. 7( Publicitatea in mass$me!ia 7(7 Publicitatea turistica in presa scrisa are in vedere urmatoarele" - tema: mesajul pe care il ofera publicitatea trebuie sa fie cat mai simplu, sa dea impresia de unicitate, ca sa promoveze produsul turistic cel mai bun si daca il alege, turistul are satiafactia ca a facut o alegere buna$

9)

- tinta: avand in vedere caracteristicile ofertei turistice si mai ales faptul ca pentru a consuma produsul turistic, clientul este cel care trebuie sa se deplaseze la destinatia turistica, trebuie sa se realizeze o adaptare a turismului la produsul turistic$ - sup rtul: pentru publicitate trebuie ales un suport, in alegerea caruia trebuie sa se tina cont de mai multi factori" marimea unitatii care face publicitate, raportul calitate pret al firmei de publicitate, publicul vizat. 7(8 Publicitatea ra!i " nica: trebui sa se tina cont de modul de alegere a orelor de transmisie a mesajului si adaptarea la publicul vizat. Mesajele trebuie suficient de lungi, pentru a cuprinde toate informatiile, si destul de scurte, pentru a nu obosi ascultatorii. 8oate imbraca diferite forme" reportaje istorice, culturale sau sportive, sfaturi ale medicului, concursuri pentru eliminarea aspectului publicitar. 7(9Publicitatea teli%i#ata se foloseste pentru o promovare a turismului de masa de catre companii de transport si tourioperatori care se adreseaza unui public nediferentiat. 7(:Publicitatea prin cinemat gra" nu se adreseaza unui auditoriu selectiv si fractionat, insa este cel mai costisitor mijloc publicitar. Publicitatea e;teri ara include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor publicitare, publicitatea pe vehicule Publicitatea !irecta se realizeaza fie prin contacte cu clientela (prin centre de informare turistica, prin standuri, saloane si targuri), fie prin legaturi stabilite prin posta, telefon, fa( sau terminale de calculator. Mesajul acestui gen de publicitate este particularizat pentru fieczre categorie de client si este recomandat in relatiile cu intermediarii si clientela sigura. Publicitate gratuita nu este deloc costisitoare pentru firma, dar poate fi atat pozitiva pentru firme cat si negativa. 8ublicitatea gratuita se bucura de credibilitate din partea publicului, dar in acelasi timp e(ista riscuri deoarece nu e(ista control asupra mesajului.

'( Relatiile cu publicul vizeza mentinerea sau ameliorarea increderii si imaginii favorabile asupra unei firme turistice si a produselor oferite de aceasta, pe de o parte, si instituirea de legaturi cu diferite categori de public ( din interirul si e(teriorul intreprinderii) capabile sa afecteze dezvoltarea acesteia, pe de alta parte. ' prima etapa in desfasurarea relatiilor publice o constituie identificarea publicului agentiei, care se imparte in" public intern constituit din personalul firmei ( spre e(emplu pentru organizator de voiaje, publicul intern este constituit din personalul firmei, sindicatele, delegatiile personalului, forta de vanzare)$ public e(tern care provine din mediul firmei ( de e(emplu in cazul unui producator de voiaje, acestia sunt clientii firmei, sindicatele profesionale, transportatorii, actionarii, bancile, asociatiile consumatorilor, autoritatile publice). =a ora actuala, relatiile publice se preocupa tot mai mult de publicul intern, deoarece de multe ori, imaginea firmei turistice este reprezentata prin personalul acesteia. 3elatiile publice se bazeaza pe mijloace de informare diferentiate pe categoria de public. Astfel, relatiile cu publicul intern se realizeaza prin" scrisori de informare, adrese si note interne, rapoarte de gestiune, reviste de presa, seminarii, reuniuni de informare, conferinte, manifestari

99

cultural sportive etc. 8e de alta parte, relatiile cu publicul e(tern se bazeaza pe" vizite ale jurnalistilor si cretorilor de opinie, comunicate si conferinte de presa, receptii, crearea de evenimente, sponsorizare etc. C(Pr m %area %an#aril r este un mijloc de stimulare a vanzarilor in randul consumatorilor, prin care se urmareste fie o mai buna cunoastere a produsului turistic, fie crestere fidelitatii fata de marca, fie incintarea la cumpararea produsului turistic sau la efectuarea de rezervari. !n cadrul tehnicilor de promovare a vanzarilor se numara acordarea de prime, reduceri de pret, organizarea de concursuri, jocuro, publicitatea la locul vanzarii, loteria, organizarea de saloane profesionale, voiaje de stimulare, cadouri promotionale, acordarea unui comision suplimentar, brosurile etc. Prima consta in acordarea unui stimulent unui turist sau unui intermediar, pentru a i evidentia fidelitatea acestuia fata de un operator turistic sau de a recompensa un act de cumparare. Re!uceri !e tari"e sunt utilizate atunci cand firmele mizeaza pe atragerea de noi clienti, marirea frecventelor cumpararilor, sporirea numarului de zile, uniformizarea cererii. Aceste reduceri se pot sub trei forme distincte" oferte speciale, vanzari grupate (vanzari asortate, multipac;), reduceri definitive. Qocurile si concursurile sun organizate pe teme turistice la radio, televiziune sau in presa si sunt utilizate pentru crearea unei atmosfere de interes din partea consumatorului potential, in jurul unei destinatii turistice. L teria si t mb lele )sweepstakes* constau in acordarea depremii prin tragere la sorti, pentru a participa turistii potentiali fiind obligati sa sa deplaseze in locurile unde sunt organizate. Publicitatea la l cul %an#arii )PLV* se realizeaza prin intermediul afiselor, panourilor, filmelor video in incinta spatiilor rezervate de firme de turism cu ocazia punerii in vanzare a produselor si serviciilor turistice. 8=I trebuie sa dea dovada de creativitate an ceea ce priveste continutul mesajului si tipurile de suporti. 6ar<etingul !irect s a dezvoltat foarte mult datorita dezvoltarii tehnologiei, astfel au aparut mijloace moderne de promovare care tind sa ia locul mijloacelor traditionale de promovare. Mar;etingul direct este cel care aduce piata in casa cumparatorului, dar in cazul serviciilor turistice i se acorda acestuia informatii, si poate avea loc actul de vanzare:cumparare, dar nu poate avea loc consumul serviciilor cuparate datorita particularitatile ofertei de servicii turistice. Mass media mar;etingului direct este reprezentata de" 8osta directa si raspunsul direct poate fi controlata, are in vedere consumatori alesi pe baza adreselor, mesajul poate fi schimbat in functie de cel al carui i se adreseaza, permite cea mai fina segmentare. -ispare concurenta anuntului cu alte anunturi, nu e(ista in ceea ce priveste forma, spatiul ocupat. 6elevanzare e(istenta canalelor de cumparaturi la domiciliu. Cumpararea prin mijloace electronice se foloseste video te(tul ul sau calculatorul personal. Comertul elecronic care are doua ntipuri de canale" canalele comerciale si internetul. Strategia de promovare a turismului romanesc va urmari comunicarea unei imagini care sa sugereze originalitatea produsalor turistice, sintetizand particularitatile legate 9,

de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, conte(tul socio cultural. Astfel, strategia promotionala trebuie adaptata la specificul fiecarei piete (e(terne) si la caracteristicile fiecarui segment de consumator vizat, folosindu se mesajele si instrumentele cele mai adecvate. !n prezent, firmele se confrunta mereu cu e(igente noi ale cumparatorilor si cu o concurenta in crestere, care are drept tinta clinetii acesteia pe care incearca sa ii atraga spre produsele proprii. !n fata acestor presiuni ale pietei firma nu poate sta pasiva si, pe langa eforturile de adaptare a ofertei si a preturilor, trebuie sa apeleze permanent la strategii si instrumente de promovare. 8romovarea cuprinde ansamblul actiunilor si mijloacelor utilizate pentru informarea cumparatorilor, pentru trezirea interesului fata de produs si de marca, pentru stimularea deciziei de cumparare. =a baza acestor actiuni se afla comunicarea permanenta a firmei cu mediul e(tern. 8rin promovarea vanzarilor ce pot creste cantitativ vanzarile pe diferite piete, reducerea timpuli de adoptare a deciziei de cumparare, cresterea vanzarilor din anumite produse sau sortimente, cresterea prestigiului firmei pe anumite piete. 6ehnicile utilizate in promovarea vanzarilor sunt" 3educerile de pret$ -emonstratiile si degustarile$ Qocurile si concursurile$ 8remiile$ 8ublicitatea la locul vanzarii$ Merchandising ul$ Cadourile promotioanale$ Publicitate la l cul !e %an#are ansamblu de mijloace promotionale, care vizeaza o prezentare si punere in valoarea activa, cat mai adecvata a produselor si serviciilor firmei, la punctele de vanzare$ acestea sunt menite sa conduca la transformarea motivatiei de cumparare a clientelei in achizitie efectiva. Factor dinamizator al vanzarilor si de comunicare intre produs si consumator (ca ultima punte de legatura), rolul 8=I este primordial in stimularea incercarii si cumpararii produsului (prima achizitie), in popularizarea si HimpingereaH marcii catre consumator (in BB+ din cazuri clientul se decide sa cumpere in ultimul moment, chiar la locul de prezentare a marcii). #(emple de mijloacele de publicitate comerciala utilizate la punctele de vanzare" reclama grafica (afise, postere, pliante, cataloage de prezentare, brosuri, autocolante etc.)$ reclama sonora (efectuata de vanzator cu prilejul vanzarii, difuzarea de anunturi:spoturi publicitare in magazin, folosirea de teme muzicale cu prilejul unor demonstratii practice) reclama video (prezentarea de filme video publicitare R 6I)$ promovarea prin marca (imaginea si notorietatea marcii)$ promovare prin ambalaj (I. dumm7 pac;), punct de informare comerciala, e(pozitii in magazin (stand de prezentare privilegiata, amplasament special, alee a marcii etc), demonstratii practice, sampling (stand de degustare), cadouri, obiecte promotionale, uniforma personalului etc. 6erc4an!ising $ ansamblu de metode si tehnici de prezentare activa, in cele mai bune conditii materiale si psihologice ale unui produs, la locul de vanzare, in scopul optimizarii vanzarilor si pentru a aduce un plus de satisfactie clientelei in timpul cautarii si cumpararii produselor, ceea ce implica" semnalare, e(punere, evidentiere, intaietate etc. Leppner a descris aceasta tehnica ca Hansamblul de activitati prin care se asigura consumatorului marfa de care are nevoie, la locul si momentul potrivit, la pretul potrivitH. Cele mai importante aspecte la care merchandisingul face referire sunt"

9?

amplasamentul de comercializare al produsului in magazin:raion (etalare, esantionare, conditionare, preambalare, marcare, etichetare s.a.). ' buna pozitionare consta in definirea justa a asortimentului, alegerea referintelor, pentru gasirea locului potrivit si acoperirea cat mai completa a cererii$ suprafata de vanzare atribuita per produs (fr. espace de lineaire), calculata in centimetri sau fete de ambalaje de produse (engl. facings)$ cantitatea din fiecare produs care va fi prezentata in cadrul raionului (inclusiv cantarire, dozare, verificarea greutatii, imprimare, codificare s.a.) cantitate suficienta pentru ca produsul sa fie vizibil si pentru a evita rupturile de stocuri intre doua perioade de aprovizionare (I. S=!M), cantitati limitate pentru a evita stocurile inutile$ modalitatile de dispunere si aranjare a marfii, mobilierul de prezentare folosit (adaptat tipului de produs legume fructe, te(tile, incaltaminte, carti, video, jucarii etc)" etajere, paleti, cosuri, rafturi (modulare) de perete, vitrine, gondole, tejghele, standuri (rotative), e(pozitoare etc.$ Relatiile publice presupun totalitatea contactelor directe si sistematic realizate de firma, cu publicul, conducerea altor firme, liderii de opinie, mass media , reprezentantii administratiei publice locale si centrale, in scopul determinarii unei atitudini favorabile a acestora fata de firma si interesele acesteia. 8entru promovarea relatiilor cu publicul se utilizeaza o mare varietate de cai si mijloace de actiune" #ditarea unor tiparituri, publicatii de intreprindere$ 'rganizarea unor manifestari stiintifice, culturale, sportive sau sponsorizarea unor actiuni de acest gen$ 'rganizarea unor conferinte de presa$ >tilizarea unor purtatori de cuvant al managerului general si respective , al Consiliului de Administratie care sa prezinte periodic informatii in legatura cu activitatile, misiunea si obiectivele firmei. Caile si mijloacele utilizate se diferentiaza pe categoriile principale de public si difera de la o firma la alta. 8eriodic se realizeaza targuri si e(pozitii.

CO.CLU3II
Alimentatia a jucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala). Calitatile si defectele acesteia influenteaza in mod hotarator starea de sanatate. Stiinta moderna a nutritiei nu face decat sa aprofundeze numeroasele fatete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismul general al organismului deci totalitatea reactiilor biochimice isi are ca drept punct de plecare alimentele ingerate. Capitolul ! ne descrie activitatea de restauratie care reprezint. o ramur. comple(. a unei economii na/ionale, fiind generatoare de locuri de munc., produse oferite 0i servicii prestate popula/iei, de contribu/ii la bugetul de stat, precum 0i fiind un sus/in.tor al turismului receptor 0i promotor al imaginii /.rii. Fripturile sunt preparate culinare cu structura comple(a, avand in componenta carne, sos si legume sub forma de garnituri si salate. Carnea furnizeaza proteine cu valoare biologica mare, cu aminoacizii intr o propozitie echilibrata, corespunzatoare cu necesitatile metabolismului uman.Cele mai des intalnite sortimente de carne sunt cele care provin de la

9B

bovine, porcine, ovine, pasari si pesti, la care se mai adauga mai rar vanat, in special iepuri, mistreti si pasari. 3atia zilnica in alimentatia omului se recomanda a fi de )** 9** g si alte caracteristici sunt descrise in capitolul !! si !!!. !n capitolul !I promovarea vanzarilor este un mijloc de stimulare a vanzarilor in randul consumatorilor, prin care se urmareste fie o mai buna cunoastere a produsului turistic, fie crestere fidelitatii fata de marca, fie incintarea la cumpararea produsului turistic sau la efectuarea de rezervari. !n cadrul tehnicilor de promovare a vanzarilor se numara acordarea de prime, reduceri de pret, organizarea de concursuri, jocuro, publicitatea la locul vanzarii, loteria, organizarea de saloane profesionale, voiaje de stimulare, cadouri promotionale, acordarea unui comision suplimentar, brosurile etc.

'I'LIO/RA0IE
). #.-'@3#SC>, S.S6AI3'S!6> 6ehnica servirii consumatorilor #ditur didactica si pedagogica @>C>3#S6!, 9**, 9. GA@3!#=A 8A3Q'=#, #=!SA@#6A 8A3ASCK!I, '=GA 'E#6#, C'ES6AE6A @3>MA3, ->M!63A ->M!63ASC> E!C>, F='3!CA @>3GK!>, AE6'E!A E#ACS>, =!A =>EG> tehnologia culinara #ditura didactica si pedagogica, 3.A. @>C>3#S6!, 9**, ,. 3A-> E!C>=#SC> 6ehnologia restaurantelor #ditor inter S 3ebum @>C>3#T6! )DDJ )DDA ?. UUU. gastronomicus. ro

9C

B. VVV. # 3#6#6#. 3' C. VVV. 6'>3!SMG>!-#. 3'

9J

LISTA 6E.IU
SPECIALITATEA CASEI ). 6ournedo HCivic CenterH 9B lei 9. 3ulou file de salau cu susan, sos picant si legume asortate 9? lei ,. Medalion din muschiulet de porc cu ciuperci )A lei ?. Clatite H6randafirH B lei B. -esertul H3egineiH B lei /USTARI RECI ). 8latou rece ?** gr. )B lei Contine" sunca, cascaval, telemea, salam sibiu, masline, somon fWme pe salata de cruditati, rosie natur , castraveti 9. 8latou br1nzeturi ,** gr. )A lei Contine" paladin, rulada cascaval, camembert, cascaval zott, roXueford mucegai, fructe A.TREURI Salata din cruditati cu somon 9**g )9 lei Salata continentala )* lei Salata capriciosa 9**g C lei 9A

Salata bulgareasca ,**g D lei Salata greceasca A lei Salata fructe de mare 9**g )9 lei Salata de telina cu carne de pui 9**g C lei CIOR'E 2 SUPE ). Ciorba taraneasca de vacuta C*:,** gr. C lei 9. Ciorba taraneasca de pui J*:,** gr. C lei ,. Ciorba de legume ,** gr. ? lei ?. Ciorba de fasole cu ciolan afumat C*:,** gr. B lei B. Ciorba de burta )**:,**gr. C lei PREPARATE DE 'A3A ). SotY 2StroganoffH )B*:)** gr. 9, lei 9. #scalop 2ZingaraH )B*:)** gr. )B lei ,. 6ochitura cu mamaliguta 9**:)** gr. ), lei ?. Sarmale &n foi de varza A lei B. 6ocanita de vitel )B*:)** gr. )C lei PREPARATE DI. PESTE ). 8astrav la gratar )** gr. J lei 9. 8astrav prajit )** gr. A lei ,. FilY de salau 2meniYrH 9** gr. )A lei ?. FilY de salau panY 9** gr. )J lei B. FilY de salau rasol 9** gr. )A lei

/AR.ITURI ). =egume asortate 9** gr. B lei 9. Cartofi prajiti )B* gr. ? lei ,. Cartofi taranesti 9** gr. ? lei ?. Cartofi natWr 9** gr. 9 lei B. Cartofi cu unt si marar 9** gr. , lei SALATE ). Salata de muraturi asortata 9** gr. ? lei 9. Salata de castraveti murati 9** gr. , lei ,. Salata de varza alba murata 9** gr. , lei DESERTURI ). Clatite cu dulceata ? lei 9. Clatite cu br1nza de vaci si sm1nt1na B lei ,. Clatite cu nuci C lei ?. Clatite cu &nghetata B lei B. 8apanasi cu sm1nt1na si dulceata J lei

9D

VI.URI VI.URI AL'E Murtfatlar Chardona7 *,JB =. )A =ei 8inot Gris *,JB =. )A =ei Muscat 'ttonel *,JB =. )A =ei VI.URI ROSII Murtfatlar Merlot *,JB =. )D =ei 8inot Eoir *,JB =. )D =ei Cabernet Sauvignon *,JB =. )D =ei 'ERE ). Stella Artois *,B* =. C =ei 9. Stella Fara Alcool *,B* =. C =ei ,. 6uborg *,B* =. C =ei ?. >rsus *,B* =. B =ei B. Carlsberg *,B* =. C =ei 'AUTURI RACORITOARE ). Coca Cola, Sprite, Fanta, SchUepps B** Ml. B =ei 9. Suc Eatural Santal 9B* Ml. ? =ei ,. Fresh 9J* Ml. A =ei ?. =imonada 9B* Ml. B =ei B. Apa Minerala -orna 9B* Ml. , =ei CA0EA ). #spresso HCam CaffeH B* Ml. ? =ei 9. Cappuccino )B* Ml. B =ei ,. Caffee FrapY 9B* Ml. A =ei

,*

,)

Friptura de porc
Pentru a aduga numrul de calorii i valorile nutriionale pentru alimentul "Friptura de porc" din categoria "Mancaruri" la meniu, introducei cantitatea, selectai unitatea de masur (g, ml, buci, cni, etc.) i specificai masa pentru care dorii s-l adugai. up ce ai specificat valorile de mai sus, facei clic pe Adaug la meniu. !oua valoare va fi adugat la meniul din partea dreapt. <ntroduce/i cantitatea pentru a vedea valorile nutritive corespunz.toare &n tabelul de mai jos. Cal rii 8=> ;cal:)**g /rsimi 7> g:)**g Gr.simi saturate * g:)**g Gr.simi polinesaturate * g:)**g Gr.simi * g:)**g mononesaturate Sodiu * mg:)**g C lester l Carb 4i!rai Fibre Zaharuri Pr teine ? mg:)**g ? g:)**g * g:)**g * g:)**g 8@ g:)**g

CZE - Cantitatea Zilnica Estimata


Calorii 9AC )?+ Grasimi )Cg 9C+ Glucide *g *+ 8roteine 9Dg ,,+ Calorii" )?+ Grasimi" 9C+ Glucide" *+ 8roteine" ,,+ C3EA Cantitatea Zilnica #stimata la 7??g de 0riptura !e p rc pentru o persoana cu greutatea de B?<g (adult) la un nivel de activitate fizica . rmal si un necesar caloric de 8??? <calC#i.

,9