Examen sumar de urina 1.

Examenul fizic al urinei Cantitatea de urina emisa in 24 ore depinde de ingestia de lichide, de pierderile de apa prin transpiratie si de functionalitatea aparatului urinar. Valori normale Adulti si copii peste 14 ani: 1000-1600 ml Copii intre 8-14 ani: 800-1400 ml Copii intre 5 -8 ani: 650-1000 ml Copii intre -5 ani: 600-!00 ml Copii intre 1- ani: 500-600 ml Copii nou-nascuti: 0-60 ml Valori patologice Cantitatea de urina peste 2500 ml"24h defineste poliuria. Cantitatea de urina sca#uta su$ 500 ml"24h constituie oliguria. %n mod normal, cantitatea de urina eli$erata #iua este mai mare decat cea din timpul noptii. %n&ersarea acestui raport este starea patologica denumita nicturie. Aspectul 'rina normala este in general limpede. ( urina tul$ure in momentul eliminarii ei poate contine:

)aruri *urati, o+alati, fosfati, car$onati, -ucus, puroi, epitelii, micro$i .rasimi *aspect laptos,

Densitatea /epinde de concentratia su$stantelor di#ol&ate si are &alorile normale cuprinse intre 1,015 1,025. 2. Examenul chimic al urinii Ph Definitie / valori normale

p0-ul urinei este reactia urinei si are &alori normale intre 4,8 si !,8. 'rine puternic acide *p0 1 4,5, se produc in procesele maligne *are loc distrugerea crescuta de proteine,, fe$ra, diaree a$undenta, acido#a dia$etica sau meta$olica. Scaderi patologice 2alori sca#ute ale p0-ului urinar *deci urine acide, se intalnesc in:

3eumatismul poliarticular cronic /ia$etul #aharat %nsuficienta renala decompensata

resteri patologice 2alori crescute ale p0-ului urinar *urine alcaline, se intalnesc in:

Alcalo#a respiratorie Alcalo#a meta$olica 2arsaturi a$undente *etiologii diferite, %nfectii ale cailor urinare *uretrite, cistite, pielite, pielonefrite,

Proteine urinare !proteinurie" al#uminurie$ Definitie 3epre#inta pre#enta in urina a cantitatilor anormale de su$stante proteice datorita unor afectiuni renale sau e+trarenale. %nterpretare 'rina limpede: al$umina a$senta. 'rina cu o usoara opalescenta: nor foarte fin *contine apro+. 0,015 la mie,. 'rina cu aspect tul$ure fara flocoane 4 nor fin *contine apro+. 0,02 la mie,. 'rina cu flocoane a$undente: l$umina do#a$ila. %n sumarul de urina normal nu e+ista al$uminurie. 5roteinuriile functionale sunt interitente si apar in conditii speciale, cum sunt:

5roteinuria de efort *sport, mars, munca fi#ica, 5roteinuria la palpare 5roteinuria a frigore 5roteinuria emotionala 5roteinuria ortostatica *adolescenti 14-18 ani,

5roteinuriile e+trarenale sunt intalnite in unele afectiuni datorate unor cau#e prerenale sau postrenale. 5roteinuriile prerenale pot a&ea urmatoarele etiologii:

5roteine incomplet digerate la ni&elul mucoasei intestinale Al$uminele digesti&e c origine 0emoglo$ina in malarie Anemii hemolitice

5roteina 6ence-7ones: mielom multiplu, leuco#e. 5roteinuriile postrenale pot fi cau#ate de sangerarile la ni&elul cailor urinare prin litia#a renala, papilomato#a, polipo#a a cailor urinare, 86C renal, tumori de $a#inet si &e#ica urinara, precum si de procesele inflamatorii ale cailor urinare *pielite, uretrite, cistite,. 5roteinuriile renale sunt consecinta afectarii nefronului sau a unor $oli e+trarenale, dar cu interesarea secundara a nefronului:

.lomerulo - nefrita acuta si cronica .lomerulo nefro#a *lipoidica, amiloidica, lupica si dia$etica, 8u$ulopatii produse prin into+icatii e+ogene *arsenic, chinina, $ismut,, galacto#emie, sindrom 8oni /e$re 9anconi, rinichi de soc, pielonefrite Afectiuni e+trarenale cu interesare renala, insuficienta cardiaca, trom$o#a &enei renale, feocromocitom, hemoragii si traumatisme cere$rale.

&lucoza %n mod normal urina nu contine decat cantitati foarte mici de glucide *gluco#a 4 100 00 mg la mie,. %n mod patologic, gluco#a poate aparea in cantitati aprecia$ile, pre#enta ei fiind cunoscuta su$ numele de glicozurie. .lico#uriile pot fi fi#iologice *ingestie alimentara crescuta de dulciuri, eforturi fi#ice mari, si patologice *dia$et #aharat, dia$et renal, hepatopatii, hipertiroidism, acromegalie, $ola Cushing, sindromul 8oni - /e$re 9anconi. ompusi cetonici %n urina normala pot e+ista cantitati mici de compusi cetonici *acetona fiind produsul principal,. Cantitatea lor in urina creste aprecia$il in afectiunile care cresc cetogene#a hepatica sau scad utli#area compusilor cetonici in tesuturile e+trahepatice *tesut muscular, rinichi,, si anume :

:fort muscular stresant %nanitie sau regim alimentar de#echili$rat *$ogat in lipide si proteine, sarac in glucide, 8ul$urari gastro-intestinale acute sau cronice mai ales la copii *dispepsia acuta, to+ico#a, 2arsaturi accentuate *sarcina, /ia$et #aharat

Pigmenti urinari %n conditii fi#iologice, culoarea este data de pigmentii si cromogenii e+istenti in urina *uro$ilinogenul, uro$ilina, urocromii, etc,. 5atologic, in urina pot fi gasiti pigmenti sanguini, pigmenti $iliari si aci#i $iliari *saruri $iliare,. 5re#enta acestora indica e+istenta unui icter o$structi& *e+trahepatic sau intrahepatic,, fie a unui icter parenchimatos hepatic. 6olile care dau ictere prin o$structie $iliara sunt:

Calculi canaliculari sau $iliari Ascari#i canaliculari ;eoplasm $iliar %nflamatii ale cailor $iliare Aderente si tumori ale regiunii su$hepatice ;eoplasm renal drepr 5ancreatita cronica

Afectiunile care produc ictere parenchimatoase:

0epatita epidemica )epticemii 5neumonii 9e$ra tifoida -ononucleo#a infectioasa <ues secundar 0epatite to+ice *into+icatii cu plum$ , fosfor, saruri de aur si $ismut, into+icatii cu ciuperci, 0epatite alergice Ciro#e hepatice

%n icterele hemolitice, $iliru$inuria lipseste, fiind pre#ent uro$ilinogenul. Afectiunile care produc icterele hemolitice sunt:

%cter hemolitic congenital %cter hemolitic do$andit *to+ic, infectios,

Anemie hemolitica <ederer 6rill 0emoglo$inurie paro+istica *a frigore, de mers, nocturna,

'ro$ilinogenul poate fi crescut &aloric in urina si in tumori maligne hepatice primare sau secundare, in steato#a hepatica, a$ces hepatic. Sediment urinar Definitie )edimentul urinar este pre#entat de componentele insolu$ile din urina, care se o$tin prin centrifugare. /intre aceste componente unele sunt pur chimice *acid uric, urati, car$onat sau o+alat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagne#emii,, iar mai rar sunt pre#ente +antina si aminoaci#i de tipul cisteinei, tiro#inei sau leucemiei. Aceste componente chimice sunt pre#ente in stare amorfa sau cristali#ate in forme specifice, usor de recunoscut la microscop. Sedimentul urinar calitativ :+amenul microscopic direct *intre lama si lamela, sau dupa colorare cu al$astru de metilen, eo#ina, &iolet de gentiana si )udan %%%, repre#inta metoda de e&aluare calitati&a a componentelor sedimentului urinar. Sedimentul urinar cantitativ :set e+amenul care consta in determinarea cantitati&a a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele u#uale: Addis, 0am$urger, )tanfeld-=e$$. ategorie '3%;A AS 9am > )pec 'nline 0alf - 3e#ultatele anali#ei sunt &i#i$ile online dupa ce sunt introduse de catre operatori in $a#a de date Su#stanta :pru$ete urina Pret 1 .50 <ei Analizor -iditron 7unior %% 5arametru 2alori normale '/ensitate p0 <eucocite leuc"?l ;itriti 5roteine mg"dl .luco#a mg"dl

Corpi cetonici 'ro$ilinogen 6iliru$ina :ritrocite

mg"dl mg"dl mg"dl er@"?l