Sunteți pe pagina 1din 78

PLANUL DE AFACERI

UN INSTRUMENT DE LUCRU UTIL INTREPRINZATORILOR

CUPRINS

CUVANT INAINTE ............................................................................................................................................ 2 1. ETAPELE PLANIFICARII AFACERII .................................................................................................... 3 1.1 1.2 1.3 2. CE ESTE DE FACUT CAND INCEPI O AFACERE?.................................................................................. 3 STUDIUL DE FEZABILITATE ................................................................................................................. 4 PLANUL DE AFACERI ........................................................................................................................... 7

CONTINUTUL STUDIULUI DE FEZABILITATE ............................................................................... 14 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. INTRODUCERE .................................................................................................................................. 16 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC ............................................................................................ 17 PREZENTAREA INVESTITIEI .............................................................................................................. 18 ANALIZA COMERCIALA ...................................................................................................................... 22 ANALIZA OPERATIONALA .................................................................................................................. 28 MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC ......................................................................................... 32 ANALIZA FINANCIARA ........................................................................................................................ 33 CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE ...................................................................................... 43

3.

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI ........................................................................................... 44 STUDIU DE CAZ 1 CONTINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI DESTINAT OBTINERII UNUI CREDIT BANCAR.......................................................................................................................................................... 44 3.2. STUDIU DE CAZ 2 CONTINUTUL UNUI PLAN DE AFACERI DESTINAT OBTINERII DE FINANTARE NERAMBURSABILA DIN FONDURI EUROPENE ................................................................................................. 48 3.1.

ANEXE .............................................................................................................................................................. 52 A1. A2. A3. A4. MODEL DE INTOCMIRE DEVIZ GENERAL ........................................................................................... 52 MODEL DE INTOCMIRE DEVIZ OBIECT............................................................................................... 55 CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE (DOCUMENT A.P.D.R.P.)...................... 56 PROIECTII FINANCIARE (MODEL DE INTOCMIRE TABELE) ................................................................. 66

Cuvant inainte
Modulul de curs Planul de afaceri un instrument de lucru util intreprinzatorilor se doreste a fi o prezentare exhaustiva a raspunsurlor la principalele intrebari legate de planificarea afacerilor si redactarea documentelor aferente acestui demers. In termeni simpli, un plan de afaceri este un document care: Evidentiaza planul de dezvoltare al firmei; Arata cum va fi ndeplinit acest plan; Convinge un cititor ca realizarea lui este posibila. Planul de afaceri descrie pe scurt si precis stadiul actual al firmei, precum si modul de dezvoltare. Pana la un anumit moment, planul de afaceri este un document pe care un intreprinzator il vinde cititorului planului de afaceri. De aceea, forma de prezentare a planului de afaceri trebuie sa fie atractiva pentru cititor. Lucrarea abordeaza etapa demararii unei afaceri, prezentand ce este de facut? in acesta etapa, cu prezentarea succesiunii aspectelor ce trebuie analizate si a studiilor ce trebuie intocmite in acesta etapa. In cadrul lucrarii se vor regasi informatii cu privire la distinctia ce trebuie facuta intre un studiu de fezabilitate ca element premergator deciziei de investitie si planul de afaceri ca document de fundamentare si control al procesului investitional. Confuzia este frecventa si ca urmare s-a simtit nevoia a se insista pe aceasta tema, prezentandu-se inca de la inceput, toate tipurile de studii ce se recomanda a fi intocmite la analiza fezabilitatii unui proiect investitional (studiu de oportunitate, studiu de prefezabilitate si studiu de fezabilitate). De asemenea, lucrarea include descrierea detaliata a continutului unui studiu de fezabilitate sub forma unui studiu de caz, si avand ca destinatie fundamentarea unei solicitari de finantare necesare la implementarea unui proiect de investitii. In ultimul capitol, se combate ideea unui plan general valabil, sustinand si recomandand o configuratie optima a planului de afaceri in raport de asteptarile si caracteristicile destinatarului acestuia. Astfel, sunt prezentate ca doua studii de caz, continutul detaliat al unor planuri de afaceri care au ca destinatie: unul obtinerea unui credit bancar, si al doilea obtinerea de fonduri nerambursabile prin formularea unei cereri de finantare in cadrul unei scheme de ajutor din fonduri europene si care se adreseaza sectorului IMM. Alaturi de informatiile oferite in cadrul lucrarii, intreprinzatorii vizati drept grup tinta in cadrul proiectului Dezvoltarea competentelor manageriale si antreprenoriale pentru IMM in vederea imbunatatirii eficientei organizationale si valorificarii oportunitatilor de afaceri, vor avea la indemana aprofundarea acestei tematici prin exersarea realizarii unui plan de afaceri propriu cu ajutorul intrumentului software elaborat si pus la dispozitie de catre echipa de formatori ai proiectului amintit mai sus. Pentru eventuale propuneri si sugestii de imbunatatire a structurii si continutului lucrarii, puteti contacta formatorii din cadrul proiectului la adresa de email: office@finasconsulting.ro, sau pe instrumentul software forum dedicat proiectului, disponibil la adresa: www.finas-consulting.ro/forum 2

1. Etapele planificarii afacerii


1.1 Ce este de facut cand incepi o afacere?
Evolutia din ce in ce mai accelerata a economiei din ultimele decenii in ansamblul ei, este sustinuta prin aparitia permanenta a unor idei de afaceri si societati noi sau prin dezvoltarea celor deja existente, prin aparitia unor oportunitati de afaceri si a unor abordari investitionale noi. In ecconomia de astazi, succesul tuturor acestor initiative implica o baza solida de cinostinte si informatii cu ajutorul carora sa poata fi luate decizii de management corecte. Statisticile arata ca desi multi oameni doresc sa-si infiinteze o firma noua, pentru 80% dintre acestia nu este inca momentul potrivit (si nici nu va fi vreodata), iar 18% se incumeta la un moment dat sa se arunce in lumea afacerilor si se arunca in adevaratul sens al cuvantului, deorece pornesc la drum fara niciun fel de investigare prealabila a docmeniului in care vor sa investeasca. Raman astfel, doar 2% care, inainte de a demara afacerea la propriu, se documenteaza, realizeaza studii, se informeaza si chiar testeaza pentru a afla daca proiectul lor este intr-adevar viabil. Pornind de la aceste informatii, putem intelege cu usurinta, de ce rata esecului este atat de mare (peste 50%) pentru firmele start-up in primii doi ani de activitate. Desi nu exsita o formula unica a succesului, exista unii pasi care te pot apropia de el, asa cum ignorarea lor iti garanteaza inevitabil esecul. Este de retinut faptul ca orice finantator creditor sau finantator va dori sa vada studii amanuntite despre piata, planul operational, managementul afacerii, riscurile asociate si planul financiar, oricat de geniala este ideea de afacere propusa. Intotdeauna previziunile trebuie sa se bazeze pe studii si analize concrete si aprofundate. Nu trebuie supraestimata valoarea ideii. Nu ideea duce la o afacere de succes, ci munca asidua si capacitatea de a previziona si planifica etapele fundamentale ale afacerii. Nimeni nu finanteaza o idee, ci acorda o sansa persoanei din spatele ei, in momentul in care acesta demostreaza ca poate intr-adevar sa o implementeze cu succes. Pentru aceasta intreprinzatorul va trebui sa fie foarte bine pregatit si sa cunoasca temeinic domeniul in care va activa, cunostinte care nu pot fi dobandite decat in urma realizarii unor studii de prefezabilitate, fezabilitate si in final a unui plan de afaceri.

Pentru a convinge un finantator sa acorde banii necesari implementarii unui proiect, este absolut necesar ca intreprinzatorul sa demonstreze ca are cunostinte temeinice, rezultate din studii si analize concrete si temeinice

1.2

Studiul de fezabilitate

Cand se are in vedere analiza fezabilitatii unui proiect, din considerente financiare, este de preferat a se realiza mai intai un Studiu de oportunitate

Studiul de oportunitate reprezinta primul pas in realizarea unui proiect de investitii si consta in identificarea si analiza oportunitatilor de investitii intr-o anumita industrie, zona geografica sau afacere concreta. In cadrul studiilor de oportunitate se analizeaza in principal urmatoarele: potentialul de investitii si interesul economic gererat de realizarea investitiei (studiul situatiei actuale a economiei nationale, studiul ariei geografice, studiul sectorului industrial si al resureselor disponibile); identificarea conditiilor ce trebuie indeplinite de catre investitori pentru a realiza investitia; o prezentare cu caracter general a perspectivelor de afaceri, a autoritatilor cu rol de promovare a investitiilor si a institutiilor financiare potential finantatoare. Studiul de oportunitate se intocmeste de regula pe baza de estimari, fara a face analize detaliate, elementele de venituri si de cheltuieli fiind preluate de la proiecte comparabile, existente sau in curs de implementare, nefiind bazate pe oferte ferme.

Odata realizat studiul de oportuninate, daca rezultatele sunt multumitoare, intreprinzatoarul poate decide sa treaca la urmatorul pas din analiza fezabilitatii unui proiect alegand sa elaboreze un Studiul de prefezabilitate

Ca o conditie in realizarea unui studiu de fezabilitate cat mai bun, se recomanda intocmirea intr-o prima etapa a unui studiu de prefezabilitate. Acesta, permite o analiza detaliata a alternativelor din cadrul proiectului de investitii. Deoarece, la nivelul studiilor de prefezabilitate sunt acceptate estimari pentru elementele de cost cu importanta mai mica (nu si pentru elementele de cost principale) se poate face o cercetare mai amanuntita a afacerii vizate. Acesta se realizeaza in principal prin analiza mai multor scenarii de implementare a proiectului de investitii, ca in final sa se poata face aprecieri daca afacerea vizata este una viabila si sa se poate alege scenariul cel mai favorabil. Din considerente de ordin financiar, in studiul de fezabilitate (lucrare de amanunt si implicit costisitoare) se analizeaza numai scenariul ales. Studiul de prefezabilitate urmareste: analizarea tuturor alternativelor; prezentarea ideii de afaceri si a argumentelor pro; determinarea aspectelor semnificative pentru fezabilitatea proiectului; identificarea si prezentarea potentialilor investitori; evaluarea efectelor asupra mediului.

Elaborarea unui Studiu de fezabilitate are rolul primordial de a evidentia intreprinzatorului daca ideea pe care a avut-o este una viabila si raspunde asteptarilor sale sub aspectul riscbeneficii.

Scopul intocmirii unui studiu de fezabilitate este de analiza fezabilitatea unei idei. Spus altfel, intreabarea la care raspunde o astfel de lucrare este: merita sa implementam acest proiect? De multe ori un investitor descopera in urma acestui demers ca afacerea pe care si-a propus-o nu este viabila, va economisi timp, bani, alte resurse importante pe care le poate folosi in implementarea unei alte idei de afaceri cu adevarat functionala. Studiul de fezabilitate are la baza un set de ipoteze: tehnologia folosita (cladiri, echipament, procesul de productie, etc.), piata si aspectele financiare (nevoile de capital pentru finantarea proiectului si inceperea activitatii, venituri, evaluarea costurilor, salarii, taxe, indicatori de apreciere a fezabilitatii). Cu cat setul de ipoteze luate in calcul, este mai complet si modeleaza mai fidel activitatea viitoare, cu atat concluziile sunt mai veridice si utile in cuantificarea rezultatelor asteptate. Daca presupunerile sunt prea optimiste sau simpliste, este posibil ca partenerii si investitorii sa nu aprecieze rezultatele finale. Ca urmare, este de retinut faptul ca in cadrul studiului trebuie sa se faca o distinctie clara, precizata, intre acele marimi care sunt certe (bazate in principal pe oferte certe si aprecieri legislative in vigoare) si ipotezele estimate. Toate informatiile care au stat la baza formularii ipotezelor ar trebui notate in anexe la studiul de fezabilitate. De regula in etapa de analiza a studiilor de fezabilitate, investitorii sau finantatorii solicita ofertele, (pre)contractele de aprovizionare si desfacere, avize, autorizatii, agremente, acorduri, samd., orice document care sa valideze intr-un fel ipotezele luate in calcul. In general, studiul de fezabilitate contine componente tehnice si financiare. Continutul fiecarui studiu de fezabilitate variaza in functie de: sectorul/industria studiata; factorii critici ai proiectului; modelele alese pentru realizarea studiului; nu in ultimul rand, de bugetul alocat. Accentul va fi pus pe anumite sectiuni, in functie de nevoile celui pentru care este realizat respectivul studiu de fezabilitate. Este de retinut, ca studiul de fezabilitate reprezinta o documentatie prin care se analizeaza o potentiala investitie, din punct de vedere al utilizarii eficiente a tuturor resurselor financiare, umane si materiale. Desi fiecare studiu este unic in functie de diferiti factori, in general acesta include: A. Parti scrise: descrierea functionala si tehnologica, inclusiv memorii tehnice pe specialitati (rezistenta, arhitectura, instalatii electrice, termice, sanitare, tehnologice) si evidentierea solutiilor tehnice cu recomandari privind tehnologia de realizare si conditiile de exploatare;

Sub aspectul analizei financiare Studiul de fezabilitate este un plan mai simplu, care include un rezumat al ideii de afacere, obiective, o analiza sumara a pietei si analize preliminare ale costurilor, preturilor si ale altor cheltuieli probabile. Acest tip de analiza este necesara pentru a decide daca afacerea este una viabila si indica solutia optima in urma analizei mai multor scenarii posbile. Desi fiecare studiu este unic in felul sau, exista

totusi un continut cadrul de urmat la elaborarea unui Studiu de fezabilitate

analizarea asigurarii cu toate utilitatile necesare proiectului (apa, canalizare, gaze, energie electrica, energie termica, etc.); analizarea necesarului de personal, graficul de angajare a acestuia, calificarile necesare; Evaluarea investitiei prin intocmirea de devize pe obiecte si a devizului general (in anexele nr.1 ai 2 sunt prezentate un model de deviz general si un model de deviz pe obiect); Graficul gant de realizare a proiectului; Analiza economico financiara care are la baza analiza productiei si desfacerii, evaluarea veniturilor, evaluarea costurilor (materii prime, materiale, combustibili, utilitati, piese de schimb, intretinere, personal, servicii prestate de terti, taxe, impozite, amortizare, costuri financiare, etc.). Finantarea investitiei B. Parti desenate: Plan de amplasare in zona; Planul general; Planuri de arhitectura planurile nivelurilor, fatadele, vederi, sectiuni, etc. Fluxurile tehnologice C. Avize si acorduri: Avizele si acordurile uzuale aferente investitiilor sunt: certificatul de urbanism care, la randul lui, identifica o serie de acorduri si avize necesare a fi obtinute in vederea obtinerii autorizatiei de constructie. Enumerativ, dar nu limitativ, acestea pot fi: avize privind asigurarea cu utilitati (energie termica si electrica, apa si canalizare, gaz metan, telecomunicatii, etc.), acorduri si avize sanitare si sanitarveterinare, sanatate publica, protectia mediului si a apelor. In anexa nr.3 este prezentat un model orientativ de intocmire a unui studiu de fezabilitate solicitat la accesarea de fonduri nerambursabile prin FEADR Pornind de la scopul studiului de fezabilitate acela de a furniza o analiza aprofundata a scenariilor si ideiilor identificate de intreprinzator, pentru a vedea daca proiectul este viabil si mai ales in ce conditii, concluziile studiului de fezabilitate trebuie sa prezinte clar scenariile analizate, impreuna cu implicatiile, punctele forte si punctele slabe ale fiecaruia. Intreprinzatorul sau sefii de proiect trebuie sa analizeze aceste rezultate, si mai ales, toate ipotezele de baza care au fost utilizate. In final, studiul de fezabilitate in sine, nu va determina daca este bine sau nu, ca un proiect sa fie implementat. Antreprenorul sau viitorii parteneri sunt, pana la urma, cei care trebuie sa decida daca beneficiile vor justifica riscurile investitiei si consumarea de resurse. Rezultatele studiului vor oferi doar baza informationala, analizand presupunerile de baza ale afacerii

Intr-un Studiu de fezabilitate intocmit se prezinta scenariile analizate, alaturi de avantajele si dezavantajele fiecaruia, ceea ce ajuta intreprinzatorul sa decida daca ideea de afacere este una viabila si care este calea, scenariul care raspunde cel mai bine asteptarilor sale in raport de riscurile si resursele

consumate

si aratand cum variaza rezultatele in ipoteze diferite. In felul acesta, riscul implementarii unui proiect de afaceri va fi redus substantial. Desi costurile realizarii unui studiu de fezabilitate (bani, timp, resurse) pot parea destul de ridicate, ele sunt nesemnificative in raport de costul total al proiectului. Desi, multe dintre informatiile din studiu se vor regasi si in Planul de afaceri, cel mai important motiv pentru care se justifica aceasta cheltuiala initiala cu elaborarea unui studiu de fezabilitate, este tocmai unul financiar: de multe ori te poate proteja in fata unor investitii majore si inutile de capital. In schema de mai jos, sunt prezentate in sinteza motivele pentru care merita sa se elaboreze un studiu de fezabilitate.

Exista multe motivele pentru care se realizeaza un Studiu de fezabilitate. Nu trebuie uitat ca, odata adoptata o decizie privind demararea unei afaceri, deseori este dificil de a mai face schimbari ulterioare

1.3

Planul de afaceri
In practica curenta se face deseori confuzia ca un studiu de fezabilitate este un plan de afaceri. Deosebirea fundamentala este ca, in timp ce studiul de fezabilitate raspunde la intrebarea este aceasta afacere viabila?, un plan de afaceri este un instrument de planificare. Un plan de afaceri bun este intotdeuna rezultatul unui studiu de fezabilitate pozitiv, evidentiind mai departe masurile ce trebuie luate pentru a transforma ideea in realitate. 7

Desi se face deseori confuzie, un studiu de fezabilitate nu este totuna cu un Plan de afaceri. Exista diferentele semnificative intre un studiu de fezabilitate si un

Plan de afaceri

Studiul de fezabilitate: este realizat in timpul etapei de deliberare a unui proiect, inainte de investitia propriu-zisa, pentru a vedea daca afacerea este sau nu viabila; include diferite scenarii pentru ca intreprinzatorul sa poata decide daca va continua sau nu proiectul si/sau sa aleaga varianta care ii satisface cel mai bine interesele; ofera o imagine generala si este, de regula realizat de catre o echipa externa firmei; este aplicabil doar in etapa de dezvoltare a unui proiect. Planul de afaceri: este creat ulterior studiului de fezabilitate, cand detaliile proiectului au fost deja hotarate; are in vedere, in general, un singur scenariu, cel ales de antreprenor ca fiind cel mai promitator pe baza informatiilor furnizate de studiul de fezabilitate; fiind un instrument de planificare este, de multe ori, realizat de cineva intern firmei (care poate fi ajutat de un consilier extern); este folosit si modificat si dupa ce proiectul a fost implementat.

Planul de afaceri nu este un formular ce trebuie completat la cererea ofiterului de credit, un element birocratic ce trebuie realizat pentru a obtine o anumita suma din partea unui finantator. Se pune atunci intrebarea Ce este planul de afaceri?

Dupa decizia ca afacerea este viabila, decizie luata de intreprinzator dupa consultarea studiului de fezabilitate, se impune redactarea unui plan de afaceri, pentru a fundamenta solutia considerata optima sub aspectul risc-beneficii. Intr-o prezentare sintetica, dar nu limitativa, planul de afaceri este: un rezumat concis si cuprinzator al afacerii, care prezinta imaginea actuala a afacerii, obiectivele si felul in care acestea se pot realiza; un document scris care prezinta situatia actuala a unei companii, viitorul acesteia si a situatiei sale financiare, explicand situatia prezenta a firmei, ce planuieste sa faca in viitor, cum va actiona, cat de mult va costa si care vor fi veniturile asociate; un instrument de lucru folosit pentru a incepe si a derula o afacere care necesita resurse materiale, financiare si umane; un instrument util atat pentru firmele start-up pentru a-si trasa un itinerar, cat si companiilor deja existente pentru a-si indeplini cu succes obiectivele stabilite. In concluzie, se poate afirma ca Planul de afaceri nu are doar rolul de a demostra ca o afacere merita sa fie finantata, ci, in

primul rand are rolul de a ghida intreprinzatorul inca din primul an de operare al afacerii. Acesta impune autodisciplina intreprinzatorului, schitand filozofia companiei precum si liniile directoare dupa care isi va desfasura activitatea, obligandu-l sa gandeasca si sa cerceteze perspectivele pe termen mediu si lung ale companiei prin planificarea detaliata, pas cu pas, a afacerii si anticiparea problemelor care se pot ivi in fiecare etapa. Asadar, Planul de afaceri este un document care descrie natura afacerii, piata-tinta, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum si resursele si aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Prin cuantificarea tuturor acestor elementele in planul financiar, planul de afaceri, reflecta cat mai exact activitatea societatii pe un anumit interval de timp (de regula pe termen scurt si mediu, previziunile pe termen lung fiind evitate, datorita nesigurantei ce caracterizeaza previziunile). Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operatiuni ce trebuie parcurse pana la redactarea lui. Fluxul realizarii planului de afaceri presupune un cumul de activitati de la fixarea obiectivelor, pana la intocmirea lui. Pentru intocmirea sa e necesara parcurgerea urmatoarelor 3 etape: (i) culegerea informatiilor necesare (preturi, concurenti, furnizori, date tehnice, juridice, etc.); (ii) planificarea efectiva a activitatilor respective alegerea strategiei potrivite si gasirea cailor de atingere a obiectivelor stabilite; (iii) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare catre destinatar a rezultatului etapei anterioare). O prezentare in detaliu a intregului proces ce sta la baza planificarii si intocmirii unui plan de afaceri este prezentat schematic dupa cum urmeaza:

Inainte de a se incepe redactarea unui plan de afaceri, este necesar sa se identifice atat obiectivul, cat si destinatarii acestuia, cele doua aspecte fiind strans corelate. Un plan de afaceri poate avea obiective diferite: atragerea de capital, motivarea personalului, comunicarea viziunii companiei catre un partener strategic, etc.

Planul de afaceri difera in functie de obiectivele urmarite, existand asttel mai multe tipuri de planuri de afaceri, fiecare cu rolul sau bine definit. Planurile de afaceri mai sunt numite si planuri strategice, planuri investitionale, planuri de expansiune, planuri de operare, planuri anuale, planuri interne, etc. Toate acestea sunt planuri de afaceri care servesc unor scopuri diferite si/sau care au destinatii diferite, accentuand anumite sectiuni sau prezentand unele categorii de informatii intr-un mod mai detaliat. Planul de afaceri pentru start-up, este cel mai cunoscut, si prezinta pasii ce trebuie de urmat de catre o firma la inceputul activitatii. Acesta acopera sectiunile standard, precum descrierea afacerii, a produsului/serviciului, a pietei, previziuni, strategia, modalitatea de implementare, echipa de manegement si planul financiar (estimarea veniturilor, estimarea costurilor, contul de profit si pierdere, evaluarea necesarului de fond de rulment, fluxul de numerar, bilanturi previzionate si calculul indicatorilor economici). Acest tip de plan de afaceri sprijina intreprinzatorul in obtinerea finantarii si, in acelasi timp, reprezinta o foaie de parcurs in timpul si dupa realizarea proiectului. Planurile interne se adreseaza strict membrilor companiei. Ca urmare, nu includ sectiuni cu privire la prezentarea companiei, a membrilor echipei de management, avand doar rol de informare a angajatilor asupra implicarii intr-un proiect. Un plan de operare este, in general, un plan intern, putand fi numit si plan anual. Acesta detaliaza punctele-cheie ale implementarii unui proiect, date, termene limita si responsabilitati ale echipei de management. Un plan strategic este tot un plan intern, dar vizeaza un nivel mai inalt din conducerea si evolutia afacerii. Un plan de evolutie sau de extindere a gamei de produse/servicii are in vedere o analiza mai detaliata a unei anumite zone specifice a unei afaceri. Acest tip de plan de afaceri poate fi sau nu intern, in raport de relationarea cu necesitatea obtinerii de finantare.

Un plan de afaceri poate fi comparat cu o harta rutiera care indica unde te afli, unde vrei sa ajungi si drumul pe care sa mergi. In raport de destinatie un plan de afaceri are functii multiple

In principal, planul de afaceri are patru functii: a) Functia de cristalizare si dezvoltare a ideilor privitoare la felul cum ar trebui condusa afacerea; Acesta functie presupune ca planul de afaceri sa defineasca clar scopurile si obiectivele afacerii, sa stabileasca metode de realizare a acestora si sa identifice riscurile implicite. Numai asa, alocarea resurselor se va face dupa criterii de maximizare a eficientei, afacerea este examinata din toate punctele de vedere (marketing, productie, suport financiar), iar greselile sunt limitate. Astfel, Planul de afaceri va arata cat si cand veti avea nevoie (evitandu-se subcapitalizarea si deficitul de 10

numerar). b) Functia de realizare a unei evaluari retrospective a performantelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului; Acesta functie presupune identificarea cauzelor, directiei si amplitudinii abaterilor de plan, precum si a modalitatilor de actiune a companiei in viitor. Managerii si intreprinzatorii isi vor imbunatati experienta profesionala si cunostintele, vor fi mai putin expusi unor pericole neprevazute, vor supraveghea si controla performantele companiei si vor fi in masura sa ia masuri corective in timp util atunci cand realizarea obiectivelor este amenintata. c) Functia de evaluare a unei noi idei de afacere; Acesta functie deriva din capacitatea planului de afaceri de a analiza, evolua, compara si clasifica proiectele de investitii. Totodata, acest instrument de lucru confera incredere in fortele proprii, poate compensa lipsa capitalului si experientei in cazul in care exista alte avantaje (ideea afacerii, oportunitati de piata considerabile, etc). d) Functia de obtine de finantare; Acesta functie de generator de finantare deriva din faptul ca cei mai multi creditori si investitori vor finanta firma numai dupa ce-i vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a genera incasari necesare operatiunilor zilnice, platii datoriilor si generarii profitului. Cei care acorda sursele de capital necesare, vor dori sa stie de cati bani are nevoie firma, cand are nevoie de ei, cum vor fi alocati, daca si cand va fi capabila sa recompenseze alocarea de fonduri. Finantatorii vor putea aprecia capacitatea de a diagnostica situatia prezenta si de a-si alege strategia optima pentru atingerea acestora.

Multi intreprinzatori cred ca a intocmi un plan de afaceri reprezinta un demers inutil, preferand sa treaca direct la demararea afacerii, achizitionand echipamente, cladiri, mijloace de transport, etc. Este de retinut faptul ca prin intocmirea unui plan de afaceri cat mai realist, capcanele derularii unei afaceri pot fi mai usor identificate. Este la fel de

In ciclul de existenta al unei companii, dificultatile care pot aparea, se pot grupa pe trei faze clasice de evolutie: probleme de constituire (perioada initiala): autorizarea, realizarea investitiei, organizarea activitatii si gasirea de clienti; probleme de consolidare (in perioada urmatoare): gasirea de personal competitiv, delegarea autoritatii, controlul intreprinderii; probleme de expansiune: gasirea de finantare, concurenta competitorilor pe piata pe care activeaza. Un plan de afaceri bine gandit si documentat este viabil in fiecare din aceste faze, indicand de fiecare data calea de urmat, astfel incat firma sa poata depasi aceste obstacole. In esenta, avantajele realizarii unui plan de afaceri deriva din faptul ca acesta este un document de lucru care poate servi ca: (i) un plan de actiune; un plan de afaceri ajuta la posibilitatea analizarii separate a fiecarei etape din derularea unei afaceri; in felul acesta, 11

adevarat ca aceste pericole pot fi descoperite si mai tarziu, dar cu costuri mult mai mari! Exista multe motive pentru care se recomanda a se intocmi un plan de afaceri.

ceea ce este o mare problema, se poate transforma intr-o succesiune de probleme mai mici; redactarea unui plan de afaceri realist va ajuta intotdeauna la luarea deciziei privind demararea unei afaceri, demostrand ca ceea ce putea parea initial un proiect imposibil, se poate transforma in mai multe proiecte mai mici si mai usor de realizat. (ii) o harta pentru traseul companiei; odata demarata afacerea, un plan de afaceri este metoda de mentinere pe drumul corect, in directia dorita; influentele activitatilor zilnice ale unei firmei, nu de putine ori conduc la pierderea din vedere a obiectivelor pe termen mediu si lung ale companiei, iar un plan de afaceri va fi de mare ajutor in astfel de situatii. (iii) un instrument de vanzare. daca in dezvoltarea unei companii este nevoie de finantare externa, atunci planul de afaceri este instrumentul prin care se poate convinge un finantator (creditor sau investitor) pentru acordarea sprijinului necesar; un plan de afaceri bine redactat va oferi informatiile necesare referitoare la beneficiile implementarii sau dezvoltarii afacerii propuse. Inca de la inceputul procesului de elaborare a unui plan de afaceri trebuie cunoscute persoanele care vor citi acest plan si ce urmaresc ele. O grupare a destinatarilor finali, in raport de asteptarile lor si de obiectivul principal conduce la doua tipuri de planuri de afaceri: - cu destinatari interni; - cu destinatari externi. Destinatarii interni sunt acele persoane precum intreprinzatorul insusi, actionarii/asociatii, managementul companiei, anagajatii cheie, persoane care apartin organizatiei sau au legatura cu aceasta; Daca planul de afaceri este adresat intreprinzatorului(rilor) este recomandat sa nu se faca previziuni ale castigurilor viitoare prea generoase, pentru a nu se supraestima potentialul afacerii, o nerealizare a acestui obiectiv putand conduce, de multe ori, la creditori furiosi. Daca planul de afaceri se adreseaza personalului, pot exista anumite sectiuni ale planului de afaceri care pot fi pastrate cu caracter de confidentialitate (totala sau partiala), in special cele care privesc aspectele finaniare ale firmei si/sau cum se finanteaza afacerea. In raport de interesul vizat, se va stabili gradul de detaliere al fiecarei sectiuni in parte, asa cum de exemplu o prezentare mai aprofundata a sectiunii financiare poate fi utila in motivarea angajatilor-cheie, in vederea conformarii cu planul de afaceri. Destinatarii externi sunt acele persoane sau companii din afara firmei care ar dori sa vada informatii, documente sau previziuni clare inainte de a decide daca doresc sa investeasca in afacerea

Pentru a realiza un plan de afaceri eficient, care sa-si atinga obiectivul, trebuie mai intai identificati destinarii planului de afaceri. Din aceasta perspectiva, destinatarii sunt diferiti: investitori, bancheri, angajati, furnizori, clienti, consultanti, etc. Fiecare dintre acestia va citi planul cu un scop distinct si, ca urmare, si gradul de detaliere a unumitor informatii, precum si maniera de prezentare trebuie sa fie diferita, adaptata la cerintele lor particulare.

12

respectiva, sa acorde o finantare, un contract sau sa stabileasca relatii profesionale. Printre destinarii externi se pot numara: investitori individuali sau institutionali, furnizori de produse sau servicii, clienti importanti, etc. Un plan de afaceri cu o destinatie externa este foarte important pentru: - A obtine o finantare. Pe langa elemente precum bonitatea, sau experienta intreprinzatorului, intotdeuna bancherii si investitorii fac aprecieri asupra oportunitatii acordarii de finantare in raport de calitatea unui plan de afaceri prezentat. Cu cat acesta este mai bine redactat, iar informatiile prezentate sunt mai bine sustinute si argumentate prin documente prezentate (autorizatii, avize obtinute, (pre)contracte incheiate, etc.) cu atat sunt mai mari sansele de convingere. - Parteneri (clienti, furnizori - corporatii mari). Cu tot procesul de globalizare, acaparare in vederea obtinerii pozitiilor dominante pe piata, fuziuni si achizitii manifestate tot mai accentuat in economia mondiala, corporatiile mari sunt direct interesate de existenta firmelor mici. Un plan de afaceri bun asigura, de multe ori, un partener important ca firma are indeajuns de multe cunostinte si putere pentru a supravietui si a se dezvolta pe temen lung. - A atrage manageri foarte importanti. Cand o firma mica incearca sa atraga un manager cu renume, un plan de afaceri va prezenta firma intr-o maniera concisa. Planul de afaceri va transmite managerului ideea ca firma este activa, bine organizata si orientata spre obiectivele sale.

13

2. Continutul Studiului de fezabilitate


Inca de la inceput trebuie spus, ca, pentru intocmirea unui Studiu de fezabilitate, nu exista nu model standard, continutul acestuia urmarind scopul pentru care este intocmit, in principal cel de fundamentare a deciziilor cu privire la toate elementele importante ale proiectului analizat, dupa ce au fost considerate toate alternativele disponibile. Cum doua proiecte de investitii pot fi cel mult similare, dar niciodata identice, datorita diverselor particularitati care se manifesta in procesul investitional, fiecare proiect de investitii este unul individual. Ca urmare si continutul Studiului de fezabilitate nu poate fi unul standard, ci unul care depinde de dimensiunea proiectului si de categoria din care face parte. In raport de destinatie si de informatia disponibila, unele sectiuni sunt tratate mai aprofundat, in timp ce altele pot fi mai succinte. Cu toate acestea, continutul unui Studiu de fezabilitate trebuie sa acopere toate aspectele necesare evaluarii fezabilitatii proiectului. In cele ce urmeaza, este prezentata structura unui studiu de fezabilitate recomandata in literatura de specialitate pentru a demostra fezabilitatea financiara a unui proiect de investitii, si care vizeaza mai putin aspecte legate de analiza fezabilitatii tehnice a unui proiect (studii de fezabilitate adresate bancilor, accesarii de fonduri nerambursabile, atregerii de noi parteneri persoane fizice sau institutii financiare): 1. Introducere. In acest capitol se face o trecere in revista a unor informatii generale cu privire la scopul si obiectivele urmarite prin studiul de fezabilitate, o prezentare pe scurt a agentului economic, sursele de informare si o sinteza a studiului. 2. Prezentarea agentului economic cu referire la datele lui de identificare, forma juridica de constituire, obiectul de activitate, structura actionarilor (asociatilor), informatii relevante din istoricul firmei. Initiatorii unui proiect pot fi de asemenea si persoane fizice, care pot avea un rol activ in demararea propriu-zisa a afacerii, caz in care este importanta experienta si aptitudinile lor in conducerea efectiva a societatii. Ca urmare, este recomandat, pentru relevanta studiului de fezabilitate sa fie prezentate informatii cu privire la identificarea acestora, situatia lor financiara, experienta anterioara si rolul pe care si-l vor asuma in cadrul proiectului. 3. Prezentarea investitiei. Pornind de la scopul propus, de analiza a fezabilitatii sub aspect financiar a unui proiect si mai putin sub aspect tehnic, asa cum am asumat mai sus la prezentarea acestui continut, informatiile referitoare la investitia propusa cuprinde: referiri la solutia optima aleasa, argumentele care au condus la alegerea ei din variantele analizate, activele de care dispune societatea, costurile de realizare ale investitiei, esalonarea si graficul de realizare, planul de finantare si calculul amortizarii mijloacelor fixe parte a proiectului. 4. Analiza comerciala. Aceasta sectiune va trebuie sa demonstreze viabilitatea proiectului din punct de vedere al pietei. Nu trebuie uitat faptul ca scopul urmarit este acela de a analiza fezabilitatea proiectului si nu cel de a convinge un potential finantator sa investeasca. Prin urmare, vor fi prezentate elementele rezultate in cadrul studiilor-suport, care vor sublinia punctele slabe sau deficientele proiectului, precum si caile de actiune si efectele lor previzionate. Sectiunea va cuprinde informatii despre: produse si servicii oferite, piata si comercializarea, managementul comercial, promovarea si distributia produselor, pretul de vanzare a produselor / serviciilor. 5. Analiza operationala. Studiul de fezabilitate trebuie sa descrie tehnologia necesara, sa evalueze diferitele alternative tehnologice si sa o selecteze pe cea potrivita gasind combinatia optima a componentelor proiectului. Trebuie luate in considerare diferitele implicatii ale achizitiei de tehnologie, inclusiv aspectele contractuale ale licientelor tehnologice si activitatile de service asigurate de furnizori. De asemenea, selectarea

14

tehnologiei impune conditionari de compatibilitate cu masinile si echipamentele care vor fi selectate. Astfel, aceasta sectiune trebuie sa prezinte urmatoarele aspecte: - capacitatea de productie necesara realizarii nivelului de productie propus; - evolutia activitatii in perioada analizata; - factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora prin estimarea costurilor cu forta de munca, cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate, precum si a costurilor cu utilitatile. 6. Managementul agentului economic. Aici se va urmari prezentarea echipei care va asigura conducerea operativa si orientarea strategica a afacerii. Accentul se pune pe calitatile si ratiunea selectarii membrilor din echipa de conducere, profilul profesional si moral al acestora si al membrilor fondatori. Se includ si informatii privind planificarea viitoare a managementului prin extinderea echipei sau prin apelarea la resurse externe organizatiei privind managementul. Informatiile cuprinse in aceata sectiune fac referire la prezentarea managerilor-cheie propusi, responsabilitatile lor, experienta relevanta, abilitatile lor, precum si o evaluare a costurilor asociate. Prezentarea individuala a experientei fiecarui manager in parte, va fi completata cu experienta personala, rolul si responsabilitatile in cadrul echipei de conducere, gradul de incadrare (full/part time), sau daca apartin si altor organizatii. Din acesta perspectiva, se poate include si organigrama pentru a evidentia structura administrativa si a managementului, subliniind si masurile necesare in acest domeniu. 7. Analiza financiara. Sectiunea financiara din cadrul studiului de fezabilitate va include obligatoriu, pe langa valorile rezultate, ipotezele avute in vedere la elaborarea proiectiilor financiare, alaturi de ratiunea care guverneaza alegerea acestora. In studiul de fezabilitate pot fi incluse istoricul financiar al firmei, daca este cazul si stadii de finantare asemanatoare, incluzand sursele si utilizarea finantarilor. Astel, vor fi prezentate criterile utilizate pentru aprecierea fezabilitatii economice a proiectului, precum si diferite elemente financiare: - scurt istoric economico-financiar (analiza veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor, analiza patrimoniului si analiza indicatorilor economico-financiari); - evaluarea activitatii viitoare prin: proiectia contului de rezultate, proiectia necesarului de fond de rulment, proiectia fluxurilor de lichiditati, proiectia bilanturilor, calculul indicatorilor de evaluare a investitiei si o analiza de sensibilitate si risc. Toate cele de mai sus, sunt elemente generale, ele putand fi particularizate si/sau extinse in raport de gradul de detaliere propus. 8. Concluziile studiului de fezabilitate. Obiectivul studiului de fezabilitate este de a evidentia daca un proiect este sau nu viabil din punct de vedere operational si financiar, lucru care ar trebui sa reiasa clar din concluzia acestuia. In finalul studiului trebuie prezentate: - Avantajele proiectului; - Principalele inconveniente ale proiectului; - Perspectivele de implementare ale proeictului Recomandarile studiului de fezabilitate in ceea ce priveste viabilitatea realizarii efective a ideii de afaceri ar trebui sa fie sincere, scurte si directe. Este de preferat ca aceste recomandari sa nu fie un da sau nu direct, ci mai degraba un da, daca... sau un nu, decat daca.... In cele ce urmeaza se va prezenta, ca un studiu de caz, un continut detaliat si explicitat al unui studiu de fezabilitate avand ca destinatie fundamentarea unei solicitari de finantare necesare la implementarea unui proiect de investitii.

15

2.1. Introducere
2.1.1. Scopul si obiectivele studiului 2.1.1.1. Scopul studiului Se prezinta scopul studiului de fezabilitate, respectiv obtinerea unui produs bancar pe termen mediu sau lung: credit pentru investitii in completarea surselor proprii, in lei si/sau valuta; credit promotor, in lei si/sau valuta; credit ipotecar, in lei si/sau valuta; credit pentru activitatea de leasing, in lei si/sau valuta; scrisoare de garantie bancara, in lei sau in valuta (pentru garantarea creditelor de investitii contractate de client de la alte institutii financiare); 2. 1.1.2. Obiectivele studiului: infiintare de agenti economici noi. restructurare tehnologica (retehnologizare); dezvoltare / modernizare de capacitati existente; mentinere capacitati; Vor fi inscrise cu claritate conditiile si ipotezele in care s-a angajat si realizat lucrarea, precum si o serie de clauze generale si privind raspunderile, limitele, confidentialitatea, nepublicarea s. a. 2.1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic Se prezinta principalele informatii despre agentul economic solicitant al unui produs bancar de la banca finantatoare: denumirea agentului economic; localizarea agentului economic; obiectul principal de activitate (descriere pe scurt); Se prezinta sursele de documentare utilizate la elaborarea studiului, de exemplu: date statistice oficiale; studii de piata; studii de produs; alte lucrari, publicatii etc., pentru care se vor mentiona: titlul, editia, autorul si data aparitiei.

2.1.3. Surse de documentare

2.1.4. Sinteza studiului

Produse / servicii oferite Se descriu, pe scurt, produsele/serviciile oferite prin realizarea investitiei. Prezentarea investitiei Se prezinta succint in ce consta investitia, cat costa, facandu-se , dupa caz, trimitere la documentele anexa in baza carora se mentioneaza aceste valori. 16

Programul de punere in functiune Se prezinta succint: perioada necesara pentru executie si implementare (data inceperii, data punerii in functiune) si alte informatii relevante in acest context (stadiul proiectelor tehnice, situatia avizelor si acordurilor necesare, stadiul relatiilor contractuale cu furnizorii bunurilor de capital, activitati necesare de training etc.). Planul de finantare a investitiei Se mentioneaza sursele necesare finantarii investitiei (surse atrase, surse proprii si alte surse). Pentru sursele atrase (credite bancare, leasing financiar, credite din alte surse decat institutii financiare) se mentioneaza conditiile de creditare (durata de acordare, dobanda anuala, perioada de gratie, transe de trageri, numar de rambursari). Principalele concluzii ale analizei financiare Se prezinta evolutia acelor indicatori financiari pe care autorul studiului de fezabilitate ii considera relevanti pentru sustinerea concluziilor analizei. Principalii indicatori recomandati sunt urmatorii: fluxurile de lichiditati nete ale perioadelor si fluxurile de lichiditati cumulate la sfarsitul perioadelor anuale de previziune; pragul de profitabilitate vanzari (punctul critic al intrarilor de lichiditati) si gradul de acoperire a serviciului datoriei; valoarea actualizata neta (optional); rata interna de rentabilitate (optional); durata de recuperare a investitiei (optional);

2.2. Prezentarea agentului economic


2.2.1. Date de identificare a agentului economic 2.2.2. Forma juridica Denumire, numar de inregistrare la Registrul Comertului, codul fiscal/cod unic de inregistrare, informatii de contact (adresa, telefon, fax, e-mail, persoana de contact)

Se precizeaza forma de constituire conform legislatiei in vigoare: societate comerciala (in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni, pe actiuni, cu raspundere limitata), societate agricola, societate nationala, companie nationala, regie autonoma, regie nationala, etc. Se vor descrie principalele activitati economice cu pondere in realizarea cifrei de afaceri, conform statutului si se va face incadrarea acestora in clasificatorul CAEN

2.2.3. Obiect de activitate

17

2.2.4. Structura actionarilor (asociatilor)

Se prezinta: cine sunt actionarii/asociatii si care este structura capitalului social; alte interese de afaceri ale principalilor actionari/asociati; De regula, se prezinta cele mai importante aspecte, date si informatii, din istoria agentului economic, ca de exemplu: data infiintarii; dupa caz, data privatizarii; modificari ale capitalului social; actiuni de dezvoltare, retehnologizare, modernizare intreprinse; relatii cu diverse institutii financiare; etc.

2.2.5. Scurt istoric

2.3. Prezentarea investitiei


2.3.1. Imobilizari existente descriere, valoare ramasa actualizata (i) In ceea ce priveste terenul, se vor mentiona urmatoarele: regimul juridic - proprietate, inchiriere, concesiune etc. (cu mentionarea duratei de valabilitate a contractelor, in cazurile in care terenul nu se afla in proprietatea agentului economic) si eventualele sarcini; suprafata totala, din care: construita, ocupata cu retele si cai de transport, libera; valoarea contabila si documentul prin care s-a stabilit/evaluat aceasta.

(ii) Pentru mijloacele fixe existente in patrimoniu, se vor mentiona urmatoarele: natura cladirilor (civile, industriale, agricole, etc.), tipuri de constructii si instalatii speciale, gradul mediu de uzura; regimul juridic al cladirilor existente - proprietate, inchiriere etc. (cu mentionarea duratei de valabilitate a contractelor, in cazurile in care cladirile nu se afla in proprietatea agentului economic) si eventualele sarcini; principalele tipuri de echipamente existente precum si gradul mediu de uzura scriptic al acestora; natura si structura valorica a imobilizarilor financiare existente; daca activele imobilizate existente sunt integral platite la data analizei; altfel se vor mentiona sumele ramase, termenul si, dupa caz, esalonarea sumelor ramase pana la plata integrala. (iii) Optional, se va actualiza valoarea contabila ramasa a

18

imobilizarilor corporale existente, utilizand coeficientii de actualizare considerati potriviti pentru a reflecta cat mai realist valoarea ramasa actuala a acestora (indici de crestere a preturilor pentru categoria de bunuri a caror valoare se actualizeaza, indicii medii de inflatie, indici medii de evolutie a cursului de schimb valutar), intre data la care s-a efectuat ultima evaluare a patrimoniului si data elaborarii studiului, pe grupe de active corporale imobilizate. 2.3.2. Proiectul de investitii prezentare si costuri de realizare (i) Se vor prezenta ratiunile care au condus la decizia de realizare a proiectului de investitii si elementele componente ale investitiei, in termeni generali. (ii) Se vor mentiona: (ii.1) acordurile si avizele necesare pentru realizarea investitiei si stadiul obtinerii acestora; (ii.2) natura investitiilor (teren, cladiri, echipamente, imobilizari necorporale, imobilizari financiare); (ii.3) pentru teren: regimul juridic - proprietate, inchiriere, concesiune etc. (cu mentionarea duratei de valabilitate a contractelor pentru cazurile in care agentul economic nu devine proprietar) si eventualele sarcini; suprafata totala; (ii.4) pentru cladiri: caracteristici constructive (suprafata construita desfasurata, suprafata utila, numar deschideri si travei, inaltime, mijloace de ridicat si transportat, solutii constructive), regimul juridic si eventualele sarcini; destinatie (productie, depozitare, comercializare); (ii.5) pentru echipamente: destinatia (productie, depozitare, comercializare); prezentarea argumentelor care au condus la alegerea echipamentelor respective (scurta analiza multicriteriala, in functie de raportul pret/calitate, facilitati oferite de furnizor, gradul de performanta al echipamentului in contextul rigorilor impuse de tehnologia aplicata); tipul, marca si cantitatile pe fiecare categorie de echipament; parametrii tehnici, economici si functionali ai echipamentelor pentru productie si servicii; anul de fabricatie al echipamentelor pentru productie si servicii; starea fizica a echipamentelor (nou, uzat - cu mentionarea gradului estimativ de uzura); capacitatea maxima de productie a echipamentelor destinate activitatii de productie sau servicii;

19

furnizorii; alte caracteristici considerate relevante.

(iii) Se va preciza daca agentul economic initiator al investitiei a ales un antreprenor general pentru livrarea la cheie a intregului obiectiv de investitii, sau a anumitor obiecte din cadrul acestuia. In cazul in care s-a incheiat un contract cu antreprenorul general, la studiu se va anexa o copie a acestui document. (iv) In cazul in care agentul economic nu a optat pentru colaborarea cu un antreprenor general, se vor prezenta toate documentele si explicatiile necesare pentru justificarea valorilor luate in calcul. (v) Valoarea imobilizarilor necorporale se va compune, dupa caz, din: valoarea cheltuielilor de infiintare (in cazul agentilor economici nou infiintati); valoarea de contract sau oferta in cazul achizitiei unor tehnologii de fabricatie, programe informatice etc.; valoarea de contract sau oferta a proiectelor de inginerie tehnologica elaborate de firme specializate, structura cheltuielilor pentru elaborarea prin forte proprii a unor studii si proiecte de cercetare-dezvoltare, programe informatice etc.; (vi) Pentru stabilirea valorii terenului se vor utiliza, dupa caz: valoarea de contract sau oferta, in cazul achizitiei de terenuri de la persoane fizice sau juridice; preturi medii de piata (cu specificarea sursei de informatii si comentarii privind credibilitatea acesteia); valoarea lucrarilor de amenajare a terenurilor, din devizele-oferta ale firmelor specializate, sau pe baza devizelor intocmite de agentul economic, in cazul lucrarilor efectuate in regie proprie. (vii) Pentru stabilirea valorii constructiilor se vor utiliza, dupa caz: valoarea taxelor pentru avizele si acordurile necesare in vederea realizarii lucrarilor de constructii; valoarea proiectelor de constructii si arhitectura desprinse din contractele incheiate sau ofertele primite de la firmele specializate, sau valoarea si structura cheltuielilor de proiectare, in cazul cand proiectele se realizeaza de catre personalul agentului economic; valorile inscrise in devizele-oferta ale firmei/firmelor de constructii si instalatii alese ca furnizor/furnizori, sau in devizele intocmite de agentul economic in cazul in care lucrarile se vor executa in regie proprie; preturi medii de piata (cu specificarea sursei de informatii si comentarii privind credibilitatea acesteia);

20

(viii) Pentru stabilirea valorii utilajelor, echipamentelor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de transport, a celorlalte bunuri incadrabile in categoria mijloacelor fixe, se vor utiliza, dupa caz: valoarea de contract sau oferta - in cazul achizitiei de pe piata, sau structura cheltuielilor necesare pentru productie - in cazul realizarii bunurilor in regie proprie; valoarea de contract sau oferta de transport, in cazul in care aceasta nu este prevazuta in contractul sau oferta de achizitie, structura cheltuielilor specifice, in cazul in care transportul de realizeaza cu mijloace proprii; valoarea taxelor vamale si a taxelor necesare pentru avize de la organismele interne abilitate, in cazul bunurilor din import; valoarea de contract sau oferta pentru lucrarile de montaj si punere in functiune (C+I+M), in cazul in care aceasta nu este cuprinsa in contractele sau ofertele comerciale, devize intocmite de agentul economic pentru lucrarile specifice executabile in regie proprie; (ix) Precizari: (ix.1) Valorile elementelor de investitie vor fi prezentate in lei si valuta, in functie de provenienta acestora, iar valoarea totala se va exprima in lei, utilizand cursul de schimb valutar valabil in perioada elaborarii studiului; (ix.2) este necesara evidentierea TVA in valorile fiecarei grupe de mijloace fixe ce alcatuiesc investitia; (ix.3) Se vor face referiri la conditiile de plata inscrise in documentele prin care se fundamenteaza valorile, sau se vor efectua previziuni referitoare la acestea, daca documentele amintite nu le prevad; 2.3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
Perioada Activitatea Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 Activitatea n Valoare lunara (plati*) (TOTAL)

(i) Se va prezenta graficul GANT de realizare si punere in functiune a investitiei.

Exemplu de grafic GANT:


Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna n Valoare pe activitati

21

(*) Este necesar sa se evidentieze graficul de esalonare a platilor pentru achitarea valorii lucrarilor de investitii. In cazul in care conditiile de plata o permit, esalonarea se va prezenta conform tabelului de mai sus. Altfel, se va prezenta un tabel separat din care sa reiasa explicit volumul transelor de plata precum si perioada efectuarii acestora. (ii) Pentru intocmirea graficului de realizare a investitiei, se va tine seama de urmatoarele: perioadele necesare pentru elaborarea sau definitivarea studiilor si proiectelor tehnice de executie; planificarea lucrarilor de constructii-montaj; programul de achizitie si punere in functiune a echipamentelor; programul de asistenta tehnica de specialitate; programul de recrutare, selectie si instruire a personalului operativ, functional si de conducere; perioada necesara obtinerii diferitelor avize, acorduri, aprobari necesare; programul de definitivare a contractelor comerciale, atat cu furnizorii de materii prime, materiale etc., cat si cu clientii produselor si serviciilor oferite. 2.3.4. Planul de finantare a investitiei (i) Se mentioneaza sursele necesare finantarii investitiei (surse proprii si surse atrase). (ii) Pentru sursele atrase (credite bancare, leasing financiar, credite din alte surse decat institutii financiare) se mentioneaza conditiile de creditare utilizate in calcul (durata de acordare, dobanda anuala, perioada de gratie, transe de trageri, numar de rambursari). (iii) Pentru sursele proprii se fac precizari in ceea ce priveste provenienta (aport la capitalul social, lichiditati din activitatea curenta, capitalizare temporara, suport financiar de la firmamama cu specificarea conditiilor de acordare, etc.). (i) Dupa caz, calculul amortizarii mijloacelor fixe se va reda separat pentru mijloacele fixe existente si pentru cele care fac obiectul proiectului. (ii) Pentru aceasta, se va tine seama de prevederile legislatiei in vigoare la data elaborarii studiului si politica firmei privind amortizarea mijloacelor fixe.

2.3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe

2.4. Analiza comerciala


2.4.1. Produse si / sau servicii oferite Prezentarea produselor si/sau serviciilor oferite (i) Se vor enumera principalele produse, si/sau servicii oferite, rezultate atat din activitatea existenta, cat si din exploatarea investitiei. (ii) Pentru produsele aferente investitiei se vor prezenta, in masura in care sunt cunoscute, tendintele produsului/serviciului, din punct de vedere al performantelor tehnice, economice, 22

calitative si sociale, pe segmentele de piata carora li se adreseaza. (iii) Daca agentul economic urmareste lansarea pe piata a unor produse noi, se vor face precizari privind stadiul de omologare al acestora. Principalele caracteristici ale produselor oferite (i) Se va face descrierea completa si concisa a produsului/serviciului, insotita de schite, diagrame, fotografii, etc. cu explicatiile de rigoare, in termeni accesibili, si precizari privind incadrarea lor in categoria bunurilor de larg consum, bunuri de capital, servicii. (ii) Se va prezenta lista cuprinzand principalele performante tehnice, economice si de calitate (incadrarea in standardele internationale de calitate) ale produselor care fac obiectul studiului de fezabilitate. (iii) In cazul serviciilor, se vor prezenta trasaturile caracteristice, in asa fel incat sa se inteleaga cui li se adreseaza si ce necesitati satisfac acestea. (iv) In cazul activitatilor de comert, se vor prezenta gamele de produse ce se vor comercializa, aria de distributie, daca vanzarea este cu amanuntul sau cu ridicata si daca se vor presta servicii specifice post vanzare (transport, montaj, garantie, reparatii, etc.). Nivelul de competitivitate pe piata al produsului (i) Se vor prezenta aspecte privind nivelul de competitivitate al produsului/serviciului respectiv in raport cu produsele/serviciile similare existente pe plan regional, national si international (aria de comparatie se va limita in functie de intinderea geografica a segmentelor de piata pe care opereaza sau isi propune sa opereze agentul economic). (ii) Se vor mentiona principalele elemente ce au format baza de comparatie si mecanismul utilizat la estimarea nivelului de competitivitate. Ciclul de viata al produsului (i) Se mentioneaza faza in care se afla produsul/serviciul la data intocmirii studiului de fezabilitate: proiectare, lansare, avant, maturitate sau declin, si se va estima daca, pana la sfarsitul perioadei de creditare, produsul respectiv se va gasi in aceeasi faza a ciclului sau de viata de la data intocmirii studiului, sau va traversa una sau mai multe dintre fazele ciclului de viata. (ii) Se vor face referiri atat la produsele/serviciile actuale, cat si la cele pe care agentul economic doreste sa le realizeze dupa implementarea proiectului de investitii. 2.4.2. Piata si comercializa -rea Se vor prezenta pe scurt informatii privind autorul/autorii studiului de piata: numele sau denumirea, experienta pe care o poate proba in acest domeniu.

23

Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei (i) Se va face o succinta descriere a evolutiei cererii si ofertei pe segmentele de piata ale produsului/serviciului care face obiectul studiului de fezabilitate, in cazul in care acesta nu este un produs/serviciu nou. (ii) Este recomandabil ca, pentru evidentierea evolutiei cererii si ofertei sa se analize dinamica acestora cel putin pe ultimii 4 - 5 ani, fizic si valoric, in total si pe structura. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna (i) Se va prezenta, in cifre si grafic, evolutia vanzarilor agentului economic pe piata interna, dupa caz, in ultimii cinci ani, sau de la infiintare, valoric - in termeni reali, prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de crestere a preturilor sau cu indici medii de crestere a cursului valutar - si fizic - in functie de calitatea si gradul de incredere acordat de autorul studiului de fezabilitate informatiilor puse la dispozitie de beneficiar. (ii) Se va pune in evidenta tendinta dominanta care s-a manifestat in evolutia vanzarilor firmei, calitativ si cantitativ (procentual). Definirea segmentelor de piata tinta Se vor prezenta segmentele de piata tinta, delimitate, dupa caz, geografic, economic, social si administrativ, cu referiri atat la activitatea anterioara, cat si la cea viitoare. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piata interne, valoric si fizic - in functie de calitatea informatiilor disponibile -, cel putin pentru perioada de creditare, si se vor mentiona metodele si tehnicile de prognoza utilizate (metode obiective - bazate pe instrumentar statistic si/sau matematic si metode subiective bazate pe intuitie, experienta, imaginatie, sau combinatii ale celor doua categorii de metode). Concurenta, avantaje competitive (i) Se vor prezenta liderii pietei interne la nivel national si, dupa caz, cei mai importanti concurenti directi pe segmentele de piata tinta. (ii) In functie de cantitatea si calitatea informatiilor disponibile, se vor prezenta aspecte privind performantele tehnice si calitative ale produselor similare oferite de concurenta, preturi, cote de piata, capacitati de productie, strategii de marketing, canale de distributie. (iii) Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu si lung, ale agentului economic analizat in raport cu concurenta pe segmentele de piata tinta.

24

Analiza cererii si a ofertei pe piata externa (i) Se va prezenta, in cifre si grafic, evolutia vanzarilor agentului economic pe piata externa, dupa caz, in ultimii cinci ani sau de la infiintare, valoric - in termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de crestere a preturilor sau cu indici medii de crestere a cursului valutar - si fizic - in functie de calitatea si gradul de incredere acordat de autorul studiului de fezabilitate informatiilor puse la dispozitie de beneficiar. (ii) Se va pune in evidenta tendinta dominanta care s-a manifestat in evolutia vanzarilor firmei, calitativ si cantitativ (procentual). Definirea segmentelor de piata tinta Prezentarea segmentelor de piata carora li se adreseaza produsele/serviciile oferite in prezent si in urma efectuarii investitiei (delimitare, dupa caz, geografica, economica, sociala, administrativa). Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piata interna, valoric si fizic - in functie de calitatea informatiilor disponibile -, cel putin pentru perioada de creditare, si se vor mentiona metodele si tehnicile de prognoza utilizate (metode obiective - bazate pe instrumentar statistic si/sau matematic si metode subiective bazate pe intuitie, experienta, imaginatie, sau combinatii ale celor doua categorii de metode). Concurenta, avantaje competitive (i) Se vor prezenta cei mai importanti concurenti directi pe segmentele de piata externa vizate. (ii) In functie de cantitatea si calitatea informatiilor disponibile, se vor prezenta aspecte privind performantele tehnice si calitative ale produselor similare oferite de concurenta, preturi, cote de piata, capacitati de productie, strategii de marketing, canale de distributie. (iii) Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu si lung, ale agentului economic analizat in raport cu concurenta pe segmentele de piata tinta. 2.4.3. Managementul comercial Se vor prezenta modul de organizare si conducere a activitatilor comerciale ale agentului economic, structura de personal utilizata pentru aceasta activitate, principalele obiective specifice, atat in perioada anterioara, cat si dupa implementarea investitiei, informatii privind experienta profesionala - atat a conducerii executive a activitatii de marketing si comerciale, cat si a personalului angrenat in aceste activitati.

25

2.4.4. Promovarea si distributia produselor

Metode de promovare utilizate (i) Se vor prezenta mijloacele de promovare (cataloage, brosuri, participare la targuri si expozitii) si reclama (radio, TV, presa, afise) utilizate, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare. (ii) Se vor prezenta efectele obtinute din actiunile de reclama si publicitate intreprinse, inclusiv reactii ale segmentului de piata tinta, ale presei, organizatiilor profesionale de specialitate etc. cu privire la produsele oferite sau oferta de ansamblu a firmei. Canale de distributie a produselor Se va mentiona ce canale de distributie a utilizat agentul economic pana in prezent (vanzari directe prin reteaua proprie de magazine si/sau depozite, prin reteaua publica de magazine, prin intermediari si/sau angrosisti etc.), precum si ce canale preconizeaza ca va utiliza pentru distributia noilor produse. Cheltuieli pentru promovarea produselor Se vor prezenta cheltuielile de marketing realizate pentru promovarea produselor/serviciilor in perioada anterioara precum si estimarea cheltuilelilor de marketing pe termen mediu si lung, care sa acopere cel putin perioada creditarii.

2.4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor

Preturi de piata (i) Se vor prezenta preturile actuale (minime, maxime, medii) de piata, ale produselor/serviciilor oferite, facandu-se referiri la segmentele de piata interne si externe pe care opereaza agentul economic (in cazul in care nomenclatorul de produse este larg, se vor prezenta preturile medii pentru cel mult 10 grupe de produse reprezentative). (ii) Se vor mentiona factorii de influenta a preturilor pe piata interna si externa, cel putin pentru perioada creditarii si, in functie de acesti factori, se vor face estimari cantitative privind trendul probabil al preturilor in aceasta perioada. Prognoze privind preturile practicate de agentul economic (i) Se vor prezenta preturile practicate de agentul economic pana la data elaborarii studiului pentru principalele produse (grupe de produse), servicii, marfuri vandute si se vor face comparatii cu preturile de piata. (ii) Se va descrie strategia agentului economic in stabilirea preturilor specifice produselor, serviciilor, marfurilor pe care la va comercializa in viitor si se vor efectua previziuni asupra nivelului acestor preturi, in corelatie cu strategia avuta in vedere si cu evolutia probabila a preturilor de piata. (iii) Dupa caz, se vor face referiri distincte la facilitatile pe care agentul economic intentioneaza sa le acorde clientilor la plata produselor, cu mentionarea principalelor aspecte privind conditiile de plata: avansuri exprimate in procente medii din valoare, credite

26

furnizor acordate exprimate in zile etc. 2.4.6. Alte precizari De regula, informatiile referitoare la piata vor proveni din studii de piata si cercetari de marketing intocmite de institutii, societati comerciale, organizatii, avand o experienta relevanta in domeniu, sau de catre personal de specialitate cu o experienta relevanta, angajat al agentului economic analizat. Indiferent cine a elaborat studiul de piata, la inceputul sectiunii se vor insera informatii privind identitatea, experienta si pregatirea profesionala a autorilor studiului de piata. Se recomanda anexarea studiului de piata la studiul de fezabilitate, intr-una din urmatoarele situatii: o o valoarea investitiei este mare (de regula, peste 1.000.000 EUR); prin realizarea investitiei agentul economic intentioneaza sa opereze in domenii in care nu are istoric pana la data intocmirii studiului de fezabilitate.

cazurile in care autorul studiului de fezabilitate apreciaza ca subiectul analizei nu se incadreaza intr-una dintre situatiile prezentate precedent va prezenta acele informatii de piata disponibile pe care le considera relevante si credibile, mentionand sursele utilizate si data publicarii (pentru informatiile date publicitatii). Pentru o fundamentare credibila a previziunilor referitoare la volumul productiei si cifra de afaceri, se fac urmatoarele recomandari, cu caracter nerestrictiv: o Mentionarea si anexarea tuturor contractelor comerciale deja incheiate sau a oricaror alte documente (precontracte, scrisori de intentie, cereri de oferta etc.), valabile juridic si care demonstreaza interesul actualilor sau potentialilor clienti pentru produsele/serviciile actuale si viitoare. Estimarea, in procente de probabilitate, a sanselor ca valorile incluse in aceste documente sa se materializeze in cifra de afaceri, precum si a sanselor de sustenabilitate/crestere a cifrei de afaceri pe termen mediu, in concordanta cu prognoza cererii pe segmentele de piata tinta. Identificarea factorilor care influenteaza indicatori ca: volumul pietei, volumul productiei si cifra de afaceri a agentului economic; analiza posibilelor relatii matematice intre acesti indicatori si factorii lor de influenta si construirea unor modele de regresie valide. Daca autorul studiului de fezabilitate acorda mai mare incredere predictiilor asupra factorilor de influenta, atunci modelele de regresie se pot utiliza la fundamentarea previziunii volumului pietei, a volumului productiei, a cifrei de afaceri etc.

27

2.5. Analiza operationala


2.5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic Amplasare si facilitati Se prezinta localizarea si vecinatatile obiectivului de investitii, precum si facilitatile de care dispune in materie de infrastructura si utilitati (telecomunicatii, drumuri de acces, alimentare cu apa, energie electrica, combustibili, retele de canalizare etc.). Tehnologii de fabricatie (i) Se va prezenta tehnologia de fabricatie existenta (complexitate, grad de integrare, grad de noutate). (ii) Se va descrie detaliat tehnologia de fabricatie aferenta exploatarii investitiei relevandu-se, cu prioritate, urmatoarele aspecte: provenienta tehnologiei (proiectare proprie, licenta, cumparare, aport strain la capitalul social in cazul societatilor mixte); costul tehnologiei; complexitatea tehnologiei (exprimata prin numarul operatiilor tehnologice, raportat la numarul de repere din componenta produsului); nivelul de automatizare (exprimat prin numarul operatiilor tehnologice automatizate, raportat la numarul operatiilor tehnologice necesare realizarii produsului); gradul de integrare al fabricatiei (exprimat prin numarul de repere executate, raportat la numarul total de repere al produsului); volumul de timp consumat la fabricatia produsului (exprimat in ore-om, ore-masina); (iii) Atat pentru tehnologia existenta, cat si pentru cea aferenta investitiei, se va face o descriere sumara, in termeni accesibili, a fluxului tehnologic. Precizari: Este recomandabil ca, pentru societatile comerciale mari, care desfasoara activitati de productie, sa se cuprinda toate informatiile cerute mai sus.. Intreprinderile mici si mijlocii, cu activitate de productie, vor prezenta doar o descriere sumara a fluxului tehnologic. Agentii economici care dezvolta activitati de comert de tip super sau hiper-market vor prezenta doar o schita a fluxului tehnologic (logistic). Agentii economici care dezvolta retele de service la nivel regional, national, sau international, vor prezenta doar aspectele considerate relevante pentru intelegerea mecanismului de functionare a acestor retele. Pentru agentii economici in al caror obiect de activitate nu se regasesc caracteristicile mentionate la punctele de mai sus, ca si pentru agentii economici care dezvolta productii agricole,

28

completarea informatiilor cerute este optionala. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii Evolutia activitatii in perioada anterioara In cazul dezvoltarii de capacitati sau restructurarii acestora se va prezenta evolutia productiei realizate (fizic si valoric), cel putin pe ultimii doi ani intregi, cu comentarea rezultatelor precum si a cauzelor care le-au generat. Capacitati si grad de incarcare Se va prezenta capacitatea de productie existenta si gradul ei de incarcare realizat in ultimii 2-3 ani, capacitatea de productie proiectata si gradul ei de incarcare dupa implementarea proiectului de investitii. Prognoza activitatii (i) Se va estima durata de viata economica a investitiei si se vor prezenta argumentele care au condus la rezultatul estimarii. (ii) Se va prezenta prognoza anuala a programului de productie, in unitati fizice si valorice, pentru perioada de creditare. Pentru perioada ulterioara, se vor face estimari de ordin calitativ sau in procente (functie de calitatea modelelor de prognoza utilizate) privind trendul volumului de productie pana la incheierea duratei de viata economica a investitiei. (iii) Este necesar ca previziunile sa fie corelate cel putin cu urmatoarele elemente: capacitatea de productie si complexitatea obiectivului de investitii; graficul de implementare a proiectului (dupa caz, se vor face referiri la asa-numita perioada de invatare); sezonalitatea activitatii; necesarul de personal din punct de vedere numeric si calitativ. 2.5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora Estimarea cheltuielilor cu forta de munca Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta (i) Se vor prezenta evolutia numarului de personal si a structurii acestuia in perioada ultimilor doi ani intregi si comentarii legate de fluctuatie, nivelul de pregatire profesionala pe categorii principale de personal (muncitori direct si indirect productivi, personal de marketing si activitati comerciale, personal administrativ, personal de conducere). (ii) Se va previziona necesarul de personal, in total si pe structura. (iii) Se vor descrie actiunile necesare pentru asigurarea necesarului de personal in conformitate cu cerintele implementarii proiectului si cu cele ale exploatarii obiectivului de investitii, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ (aspecte privind conditiile de recrutare-selectie, instruire, perfectionare 29

profesionala etc.). Cheltuielile anuale cu forta de munca (i) Se va prezenta evolutia cheltuielilor cu forta de munca in ultimii doi ani intregi si se vor face referiri la salariul mediu acordat (in masura informatiilor disponibile se vor prezenta salariile medii acordate in corelatie cu structura personalului). (ii) Se vor enumera premisele de baza ale proiectiei cheltuielilor cu personalul, desprinse din politica de salarizare pe care agentul economic o are in vedere pentru viitor, referitoare la salariile medii brute pe categorii de personal (inclusiv eventuale sporuri, prime etc.) in corelatie cu structura prezentata la capitolul anterior, cuantumul sarcinilor sociale aferente salariilor brute, conditii de plata a salariilor (in doua transe, integral etc.). (iii) Pe baza necesarului numeric si a premiselor privind salariile medii si sarcinile sociale aferente, se vor estima cheltuielile anuale cu personalul. (iv) Se vor cuantifica cheltuielile necesare pentru instruirea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului, in corelatie cu actiunile descrise la capitolul anterior. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele Materii prime, materiale, marfuri Se vor prezenta principalele categorii de materii prime, materiale, semifabricate, marfuri si alte bunuri necesare desfasurarii activitatii de exploatare, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare. Surse de aprovizionare (i) Se vor nominaliza cei mai importanti furnizori de materii prime, materiale, semifabricate, marfuri, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare a agentului economic. (ii) In masura informatiilor disponibile, se va preciza care este stadiul relatiilor comerciale cu furnizorii la data elaborarii studiului (contracte incheiate, in curs de negociere, selectie de oferte, cerere de oferte, etc.), si care sunt conditiile relevante de plata prevazute (termene, modalitati, instrumente). Pe baza acestor informatii se va efectua previziunea duratei medii anuale de plata a furnizorilor de materiale si marfuri, exprimata in zile, pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale (i) Se vor prezenta consumurile specifice (pe unitati de produs sau grupe de produse reprezentative) de materii prime, materiale, subansamble, marfuri, alte bunuri aprovizionate in vederea utilizarii lor ciclice in cadrul activitatii de exploatare, realizate in perioada anterioara si se vor efectua previziuni privind evolutia consumurilor specifice medii anuale pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare.

30

(ii) Se vor face referiri la duratele medii de stocare realizate in activitatea anterioara si se vor efectua previziuni privind evolutia acestora pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. (iii) Se va prezenta distinct o dimensionare a stocurilor necesare pentru inceperea exploatarii investitiei proiectate precum si conditiile de plata la achizitionarea acestora. Costurile unitare cu materii prime, materiale, subansamble, marfuri Se vor prezenta costurile unitare (pe unitati de produs sau grupe de produse reprezentative) cu materiile prime, materialele, subansamblele, marfurile si alte bunuri aprovizionate in vederea utilizarii lor ciclice in cadrul activitatii de exploatare, realizate in perioada anterioara si se vor efectua previziuni privind evolutia costurilor unitare medii anuale pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri Pe baza consumurilor specifice si a costurilor unitare, se vor estima cheltuielile anuale cu materii prime, materiale, subansamble, marfuri, alte bunuri aprovizionate in vederea utilizarii lor ciclice in cadrul activitatii de exploatare. Estimarea cheltuielilor cu utilitatile Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice (i) Se vor prezenta utilitatile necesare activitatii de exploatare (energie, combustibil, apa, gaze industriale, etc.), precum si consumurile specifice (pe unitatea de produs, sau grupe de produse) aferente, realizate in activitatea anterioara. (ii) Se vor efectua previziuni privind utilitatile necesare si consumurile specifice medii anuale pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. Surse de aprovizionare, preturi de achizitie Se vor prezenta furnizorii de utilitati, preturile medii practicate (oferite) si se vor include informatii referitoare la stadiul relatiilor comerciale ale agentului economic cu acestia (contracte incheiate, in curs de negociere, selectie de oferte, cerere de oferte, etc.). Cheltuieli anuale cu utilitatile Pe baza datelor privind consumurile fizice si preturile medii ale utilitatilor, se vor estima cheltuielile anuale cu utilitatile pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. Influenta asupra mediului Emisii poluante Se va preciza ce tipuri de emisii poluante rezulta din procesele tehnologice de fabricatie, precum si cantitatile si caracteristicile 31

acestora, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare. Mijloace de tratare si neutralizare Se vor prezenta mijloacele de tratare si neutralizare prevazute pentru combaterea poluarii. Costuri de tratare si neutralizare Se vor estima costurile implicate de aplicarea tehnologiilor de neutralizare a efectelor poluarii, specificandu-se daca acestea sunt de natura investitiei sau/si a cheltuielilor curente. Precizare: Se va atasa studiului de fezabilitate documentatia de mediu care sa contina avizele organelor abilitate, si din care sa rezulte elementele necesare intocmirii acestei sectiuni.

2.6. Managementul agentului economic


2.6.1. Strategia activitatii viitoare Obiectivele strategiei Se vor prezenta principalele obiective generale si derivate ale strategiei agentului economic. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor Se vor mentiona principalele masuri de operationalizare a strategiei, cu termene, responsabilitati. 2.6.2. Structura organizatorica Se vor prezenta organigrama si diagrama de relatii ale agentului economic si orice comentarii considerate relevante privitor la functionalitatea si gradul de adecvare al acestora cu specificul activitatii, cu referiri atat la activitatea actuala cat si la cea viitoare. (i) Se vor include informatii privind persoanele implicate in conducerea administrativa si in cea executiva a agentului economic: numele complet, functia, pregatirea si experienta profesionala, realizari anterioare relevante in domeniul de activitate curent, sau in domenii conexe etc. (ii) Dupa caz, se va preciza in ce masura detinatorii de actiuni, parti sociale etc. sunt implicati in conducerea administrativa si/sau executiva. (iii) Dupa caz, se va prezenta si echipa insarcinata cu coordonarea implementarii proiectului de investitii. 2.6.4. Sistemul informationalinformatic (existent si preconizat) Se vor face comentarii privind calitatea sistemului informationalinformatic existent si preconizat, evidentiindu-se, daca este cazul, efortul financiar estimat pentru imbunatatirea acestuia.

2.6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere

32

2.7. Analiza financiara


2.7.1. Scurt diagnostic economicofinanciar Pentru elaborarea acestui capitol se vor utiliza documentele de raportare contabila a agentului economic pe, cel putin, ultimii doi ani intregi incheiati, cea mai recenta balanta de verificare, indici statistici de evolutie a preturilor de consum, indici statistici de evolutie a cursului de schimb valutar in perioada anterioara. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor (i) Pe baza contului de profit si pierderi se vor prezenta si comenta pe scurt: evolutia si structura veniturilor; evolutia si structura cheltuielilor; evolutia profitului; evolutia si structura valorii adaugate. (ii) Aspectele calitative si cantitative care se vor mentiona privind evolutia indicatorilor de mai sus vor avea la baza valori comparabile in timp ale acestora. Pentru comparabilitate se va aplica tehnica actualizarii asupra valorilor curente extrase din documentele contabile, utilizand rate medii de crestere a preturilor de consum pentru bunurile care fac obiectul activitatii agentului economic, rate medii ale inflatiei, sau rate medii de crestere a cursului de schimb valutar. Se va argumenta optiunea pentru ratele de actualizare utilizate, mentionandu-se sursa acestora. (iii) Se vor prezenta cauzele evolutiei indicatorilor mentionati mai sus. (iv) Dupa caz, se vor evidentia acele venituri inscrise in grupele de conturi 71 - Variatia stocurilor, 72 - Venituri din productia de imobilizari, 75 - Alte venituri de exploatare, 76 Venituri financiare, care nu produc fluxuri de intrari de lichiditati, respectiv acele cheltuieli inscrise in grupele de conturi 65 - Alte cheltuieli de exploatare, 66 - Cheltuieli financiare, 68 - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, care nu produc fluxuri de iesiri de lichiditati. Analiza patrimoniului (i) Se va efectua o scurta analiza a urmatoarelor aspecte: evolutia structurii patrimoniului, respectiv a ponderii principalelor elemente de activ (active imobilizate total, stocuri total, creante total, disponibilitati, alte elemente de activ) si pasiv (capitaluri proprii, datorii financiare pe termen mediu si lung, datorii financiare pe termen scurt, datorii nefinanciare pe termen scurt, alte elemente de pasiv) in valoarea totala a patrimoniului; analiza indicatorilor de gestiune, exprimati prin duratele de rotatie in zile a principalelor elemente de activ curent (stocuri total, creante total, disponibilitati total) si pasiv curent (datorii financiare pe termen scurt si datorii nonfinanciare pe termen scurt). 33

(ii) In cazul societatilor comerciale cotate la bursa, se va mentiona valoarea nominala a actiunilor, valoarea de tranzactie inregistrata de bursa in ultima zi a lunii precedente inceperii elaborarii studiului de fezabilitate si, optional, se vor prezenta tendintele semnificative inregistrate de valoarea la bursa a actiunilor de-a lungul perioadei de timp analizate. (iii) Se vor prezenta in detaliu structura creantelor si a datoriilor reflectate in ultima balanta lunara analizata. Calculul indicatorilor economico-financiari (i) Pentru calculul indicatorilor economico-financiari se vor utiliza recomandari si formule din literatura de specialitate (unele dintre ele fiind prezentate in cadrul acestui capitol). (ii) Comentariile care se vor insera se vor concentra pe evidentierea cauzelor care au determinat evolutiile indicatorilor economico-financiari analizati. Indicatori de solvabilitate si lichiditate Se va calcula si se va comenta pe scurt evolutia urmatorilor indicatori: gradul de indatorare generala (levierul), gradul de indatorare financiara, indicele lichiditatii generale, rata rapida. Indicatori de echilibru financiar Se va calcula si se va comenta pe scurt evolutia principalilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria (fond de rulment minus necesar de fond de rulment). Indicatori de rentabilitate Se va calcula si se va comenta pe scurt evolutia principalilor indicatori: marja profitului, rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare, rata valorii adaugate. 2.7.2. Evaluarea activitatii viitoare Recomandari cu caracter general: de regula, in vederea evaluarii activitatii viitoare se vor efectua previziuni in moneda nationala (utilizand dupa caz multiplii acesteia pe criteriile relevantei cifrelor si gradului de lizibilitate al acestora), utilizand valori constante, comparabile in timp cu nivelul preturilor valabil la data elaborarii studiului de fezabilitate; valorile bunurilor de investitie, veniturile si cheltuielile realizabile in valuta se vor exprima in moneda nationala utilizand cursul de schimb valutar valabil in perioada elaborarii studiului de fezabilitate; in cazurile in care autorul studiului de fezabilitate considera ca proiectia fluxurilor de lichiditati este mai relevanta in valori curente decat in valori constante, poate opta pentru realizarea proiectiilor financiare in termeni nominali; se va utiliza, de regula, ipoteza constantei pe termen mediu si lung a costului capitalului imprumutat (a ratei dobanzii) si,

34

dupa caz, ipoteza constantei pe termen lung a ratei inflatiei (sau a ratei de crestere a cursului de schimb valutar); de regula, perioada de previziune va acoperi durata creditelor implicate in finantarea proiectelor de investitii. In cazul unor credite pe termen mai mare de 5 ani, daca elaboratorul studiului considera ca proiectia, incepand cu anul al 6-lea, nu este de natura sa evidentieze aspecte deosebit de importante in privinta capacitatii de rambursare, se poate prezenta explicit doar proiectia pe primii 5 ani, urmand ca pentru perioada pana la incheierea duratei de creditare sa se mentioneze in temeni calitativi tendintele estimate pentru principalii indicatori (cifra de afaceri, profit, fluxuri de lichiditati nete). previziunile vor reflecta, de regula, situatia la inchiderea exercitiilor financiare anuale (data de 31 decembrie a fiecarui an). Daca proiectul prevede ca investitia se va pune in functiune intr-o alta luna decat decembrie, in cadrul proiectiilor anuale se vor insera si situatiile estimate pentru luna si anul punerii in functiune. in functie de o serie de factori cum sunt: complexitatea proiectului si durata de realizare a acestuia, sezonalitatea activitatii clientului actuala sau viitoare, se vor elabora proiectii financiare detaliate lunar, sau trimestrial, care sa acopere cel putin perioada de realizare a investitiei si primul an de exploatare al acesteia. Proiectia contului de rezultate Proiectia veniturilor pe activitati (exploatare, financiara si exceptionala) (i) Pe baza previziunilor privind programul de productie si preturile de vanzare, se vor prognoza veniturile din exploatare: venituri din productia vanduta (total, din care intern si export), venituri din comercializarea marfurilor, subventii pentru exploatare si alte venituri de exploatare incasabile. (ii) De regula, nu se vor previziona venituri care nu produc fluxuri de intrari de lichiditati. (iii) Previziunea veniturilor din cesionarea activelor se va limita la un orizont scurt de timp si doar la cazurile in care se poate dovedi cu certitudine posibilitatea realizarii lor. (iv) Previziunea unor categorii relevante de venituri financiare si extraordinare este acceptabila doar in masura in care este insotita de explicatii privind bazele si metodele de cuantificare a acestora. Proiectia cheltuielilor pe activitati Proiectia cheltuielilor de exploatare (i) Pe baza elementelor de fundamentare cuprinse la capitolul

35

Factorii de productie, se vor reda cheltuielile de exploatare care concura la realizarea cifrei de afaceri, sau, dupa caz, a veniturilor din exploatare (a se vedea modelul din anexa nr.4). (ii) Elaboratorul studiului de fezabilitate poate opta pentru structura cheltuielilor de exploatare dupa destinatie si nu dupa natura lor, asa cum sunt prezentate in modelul mentionat mai sus. (iii) Se va explica modul de estimare a tuturor elementelor de cheltuieli pentru care nu s-au previzionat consumuri fizice si costuri specifice. (iv) De regula, cu exceptia amortizarii mijloacelor fixe si, dupa caz, a cheltuielilor reprezentand valoarea ramasa neamortizata a imobilizarilor cedate, nu se vor proiecta cheltuieli de exploatare care nu produc fluxuri de iesiri de lichiditati. Proiectia cheltuielilor financiare (i) Pe baza programului de rambursare a imprumuturilor, dupa caz, existente si viitoare se vor prognoza cheltuielile financiare cu dobanzile. (ii) De regula, nu se vor previziona cheltuieli financiare care nu produc fluxuri de iesiri de lichiditati. (iii) Previziunea altor categorii relevante de cheltuieli financiare este acceptabila doar in masura in care este insotita de explicatii si argumente credibile privind bazele si metodele de cuantificare a acestora. Proiectia profiturilor si politica de dividende (i) Profiturile nete se vor estima pe baza previziunilor privind veniturile si cheltuielile. Se va tine cont de legislatia in vigoare privind impozitul pe profit, mentionandu-se, dupa caz, facilitatile fiscale de care beneficiaza agentul economic precum si baza legala a acestor facilitati. Se va preciza in ce masura s-a previzionat prelungirea facilitatilor fiscale in activitatea viitoare. (ii) Se vor face referiri la politica de dividende a agentului economic si se va reda estimativ volumul acestora, atat procentual (relativ la profiturile nete previzionate) cat si valoric. Proiectia necesarului de fond de rulment (i) Necesarul de fond de rulment se va proiecta avandu-se in vedere modelul orientativ prezentat in tabelul din anexa nr.4. (ii) Se recomanda ca valorile elementelor componente ale necesarului de fond de rulment sa se proiecteze pe baza estimarilor privind duratele medii de rotatie a acestora, exprimate in zile, astfel: (ii.1) Active curente:

36

Stocuri de materii prime si materiale - zile cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; Stocuri de produse in curs de executie si stocuri de produse finite - zile cheltuieli platibile de exploatare; Stocuri de marfuri si ambalaje - zile cost marfuri; Stocuri de animale si alte stocuri - zile cheltuieli platibile de exploatare; Creante comerciale - zile vanzari; Avansuri platite (furnizori debitori) - zile consumuri de la terti; Alte creante de exploatare- zile vanzari; Cheltuieli in avans - zile cheltuieli efective de exploatare.

(ii.2) Pasive curente (exclusiv datorii financiare pe termen scurt): Furnizori pentru activitatea de exploatare - zile consumuri de la terti; Avansuri primite (furnizori creditori) - zile vanzari; Alte datorii de exploatare - zile vanzari; Venituri in avans - zile vanzari. (iii) Precizari: (iii.1) Pentru calcule se vor utiliza elementele de venituri si cheltuieli estimate in cadrul proiectiei contului de rezultate; (iii.2) Cheltuielile platibile de exploatare reprezinta totalul cheltuielilor de exploatare (cheltuielile cu amortizarea si, dupa caz, valoarea neamortizata a imobilizarilor cedate, sunt excluse). (iii.3) Consumurile de la terti includ cheltuielile cu materii prime, materiale consumabile, energie si apa, alte cheltuieli materiale si servicii executate de terti. (iii.4) Vanzarile includ veniturile din comercializarea marfurilor si productia vanduta. (iv) Estimarea valorii elementelor necesarului de fond de rulment se va face utilizand urmatoarea formula generala: St = (Dz*Ch)/Ntz [lei] in care: St - elementul necesarului de fond de rulment care se dimensioneaza (stocuri, creante, datorii, etc.), in lei; Ch - veniturile sau cheltuielile, in lei, pe baza carora se dimensioneaza elementul St al necesarului de fond de rulment (vanzari, cheltuieli cu materialele, cheltuieli platibile de exploatare, consumuri de la terti); Dz - durata de rotatie medie, in zile, previzionata pentru elementul St, in perioada de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch; Ntz - durata in zile a perioadei de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch (360 zile pentru un an intreg, 180 zile pentru 6 luni 37

s.a.m.d.). (v) Necesarul de fond de rulment se calculeaza ca diferenta intre totalul activelor curente de exploatare si totalul pasivelor curente de exploatare (exclusiv datoriile financiare pe termen scurt). (vi) Variatia necesarului de fond de rulment de la o perioada la alta se determina prin diferenta dintre necesarul de fond de rulment al perioadei curente si necesarul de fond de rulment al perioadei anterioare. (vii) Se vor face referiri distincte la dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru inceperea activitatii atat in ceea ce priveste, elementele componente, cat si valorile corespunzatoare acestora. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete (i) Utilizand elementele necesare din planul de finantare si esalonare a investitiei, graficul/graficele de rambursare a capitalurilor atrase, programul de amortizare a mijloacelor fixe, proiectia contului de rezultate si a necesarului de fond de rulment, se va intocmi proiectia fluxurilor de lichiditati nete, pe intreaga perioada de previziune. (ii) Proiectia are ca scop evaluarea fluxurilor de lichiditati nete ale perioadelor discrete in care este divizat orizontul de timp al previziunii (dupa caz, ani, trimestre, luni) astfel incat sa se poata estima capacitatea afacerii de a asigura cel putin echilibrul intre sursele de lichiditati estimate ca fiind realizabile (incasari din vanzarea produselor, infuzii de capitaluri proprii si capitaluri atrase, subventii etc.) si utilizarile de lichiditati (plati pentru investitii, plata furnizorilor pentru exploatare, a salariilor, a sarcinilor fiscale, a ratelor si dobanzilor, a dividendelor etc.). (iii) Cazul cel mai favorabil se obtine atunci cand atat fluxurile de lichiditati nete ale perioadelor, cat si lichiditatile cumulate la sfarsitul perioadelor analizate sunt pozitive. (iv) Obtinerea unor fluxuri de lichiditati nete lunare oscilante (pozitive si negative) trebuie interpretata in functie de specificul activitatii si de efectul acestor oscilatii asupra lichiditatilor cumulate la sfarsitul perioadelor (luni, trimestre, ani). (v) Situatia obtinerii unor fluxuri de lichiditati nete anuale negative si a unor lichiditati cumulate la sfarsitul anului pozitive, trebuie interpretata in functie de credibilitatea volumului de excedent de lichiditati acumulat obtinut in cadrul proiectiei pana la sfarsitul anului anterior celui in care fluxurile de lichiditati nete sunt negative. (vi) Obtinerea unor fluxuri de lichiditati nete anuale negative si a unor lichiditati cumulate la sfarsitul anului negative, reprezinta cea mai defavorabila situatie, exprimand incapacitatea afacerii de a asigura echilibrul financiar in anii respectivi. (vii) In aceasta situatie trebuie identificate surse de finantare suplimentare fata de cele considerate realizabile in cadrul 38

scenariului, astfel incat activitatea sa poata continua. Fezabilitatea scenariului fluxurilor de lichiditati nete depinde de accesibilitatea surselor suplimentare de finantare. (viii) Proiectia fluxurilor de lichiditati nete se va realiza de regula utilizandu-se forma indirecta, conform modelului din tabelul 3.1.5 de mai jos. (x) Proiectia fluxurilor de lichiditati nete prin metoda indirecta permite: redarea explicita a ipotezelor de proiectie, usurand intelegerea logicii pe care se bazeaza aceasta. asigurarea coerentei cu formatul fluxurilor de lichiditati disponibile, utilizate la calculul indicatorilor de evaluare ai investitiei. Proiectia bilantului simplificat Optional, se va intocmi bilantul simplificat previzionat pe intreaga perioada de previziune. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei Optional, se vor calcula indicatorii de evaluare ai investitiei, avandu-se in vedere urmatoarele recomandari: Calculul valorii actualizate nete (i) Valoarea actualizata neta (VAN) reprezinta diferenta pozitiva sau negativa de valoare intre fluxurile de lichiditati disponibile actualizate, generate de exploatarea unei investitii pe durata vietii sale economice, si valoarea actualizata a investitiei. O valoare actualizata neta pozitiva se poate interpreta ca un castig de capital (sau de valoare a firmei) suplimentar fata de asteptarile furnizorilor de capital, pe cand o valoare actualizata neta negativa se poate interpreta ca o pierdere in raport cu asteptarile acestora. (ii) Calculul VAN presupune parcurgerea a doua etape principale si anume: Etapa 1: Estimarea ratei de actualizare rata de actualizare reflecta asteptarile furnizorilor de capital (actionari, asociati, institutii financiare, alti creditori pe termen mediu si lung) in privinta fructificarii capitalului investit; pentru calculul indicatorului rata de actualizare literatura de specialitate indica mai multe metode de calcul, in raport de datele si informatiile disponibile; explicitarea detaliata a semnificatiei acestui indicator, precum si metodele de calcul se regasesc in cadrul unui alt modul de curs, care face parte din prezentul pachet de cursuri. Etapa 2: Proiectia fluxurilor anuale de lichiditati disponibile, pe intreaga durata de viata economica a proiectului. Calcului duratei de recuperare a investitiei Durata de recuperare a investitiei reprezinta perioada de timp, masurata in ani, dupa care participantii la finantarea unui proiect de investitii isi recupereaza atat investitia cat si profiturile 39

asteptate. Metodele de calcul ale acestui indicator sunt prezentate in literatura de specialitate si au la baza fluxurilor de lichiditati disponibile, actualizate cu rata de actualizare estimata pentru calculul VAN. Calculul ratei interne de rentabilitate Rata interna de rentabilitate reprezinta castigul mediu anual generat de exploatarea unei investitii, raportat la valoarea acesteia, pe durata de viata economica a proiectului, sau rata maxima a dobanzii la care poate fi finantat un proiect de investitii pe durata intregii sale vieti economice. Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin actualizarea fluxurilor de lichiditati disponibile. Precizari: In cazurile in care pentru VAN rezulta o valoare pozitiva, atunci Dr rezulta mai mica decat viata economica a proiectului, iar RIR mai mare decat Ra, reflectand o situatie favorabila in privinta fezabilitatii proiectului. Daca VAN rezulta negativ, atunci Dr rezulta mai mare decat viata economica a proiectului, iar RIR mai mica decat Ra. In aceste cazuri, fezabilitatea investitiei este discutabila, depinzand de proiectia fluxurilor nete de lichiditati, motiv pentru care aceasta se va realiza pe perioade subanuale (lunar sau trimestrial). De cele mai multe ori, in aceste situatii, politica de dividende si de reinvestire a profiturilor trebuie subordonata necesitatii ca datoriile financiare sa fie rambursate conform graficelor preliminate. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate Optional, pe baza proiectiei contului de rezultate si dupa caz a bilantului previzionat, se vor calcula indicatorii de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate ai activitatii, anual, pentru intreaga perioada de previziune. Indicatorii ce apartin fiecarei dintre categoriile mentionate mai sus, metodele de calcul si aprecierea acestora sunt cele din literatura de specialitate si de asemena sunt prezentate pe larg in celelalte module de curs din cadrul acestui pachet de cursuri. Oricum, in cadrul studiilor de fezabilitate, trebuie avute in vedere unele aprecieri de ordin general: valorile recomandate in literatura privind marimile unora dintre indicatorii economici sunt, teoretic, minim acceptabile. De regula, in limita informatiilor disponibile, indicatorii economicofinanciari se vor interpreta comparativ cu indicatorii medii statistici pe domenii de activitate la nivel national. in cazurile in care valorile obtinute vor fi inferioare mediilor pe domenii de activitate la nivel national, se va mentiona acest lucru si se vor accentua aspectele rezultate din proiectia

40

fluxurilor de lichiditati nete, privind capacitatea de rambursare a datoriilor financiare. in cazurile in care valorile obtinute vor sugera imbunatatiri spectaculoase si continue pe termen mediu si lung, fata de indicatorii medii pe domenii de activitate la nivel national, in functie de pozitia pe care agentul economic analizat o ocupa pe piata, se vor verifica ipotezele de realizare a previziunilor financiare si se vor elimina selectiv acele ipoteze care se constata ca au condus la supraevaluarea performantelor, dupa care se vor reface proiectiile financiare.

Analiza de sensibilitate si risc Efectuarea analizei de sensibilitate si risc presupune parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa 1: Calculul si analiza pragului de rentabilitate contabil: Se vor estima proportiile de cheltuieli variabile, respectiv cheltuieli fixe, pentru fiecare dintre urmatoarele elemente de cheltuieli: costul marfurilor vandute; materii prime si materiale, materiale consumabile; energie, apa; alte cheltuieli materiale; servicii executate de terti; impozite, taxe si varsaminte asimilate; cheltuieli cu personalul; cheltuieli cu diferente de curs valutar. De regula, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu dobanzile si celelalte categorii de cheltuieli cuprinse in proiectia contului de rezultate si care nu sunt mentionate mai sus, se vor considera conventional constante (fixe) in proportie de 100%. Se vor calcula totalul cheltuielilor variabile si totalul cheltuielilor fixe si se va determina pragul de rentabilitate contabil pentru fiecare perioada cuprinsa in previziune, utilizand urmatoarea formula: Prc = [Cf / (V- Cv)]x100 [%]; in care: Prc - pragul de rentabilitate; Cf - totalul cheltuielilor fixe; V - totalul veniturilor; Cv - totalul cheltuielilor variabile. Pentru interpretarea valorilor pragului de rentabilitate contabil sau ale pragului de rentabilitate vanzari (punctul critic al intrarilor de lichiditati) se fac urmatoarele recomandari: Pragul de rentabilitate (punctul critic) anual mai mic decat 100% - activitatea asigura realizarea de profit (sau, dupa 41

caz, fluxuri de lichiditati nete pozitive) in cazul realizarii veniturilor si cheltuielilor (sau, dupa caz, a intrarilor si iesirilor de lichiditati) proiectate. Pragul de rentabilitate (punctul critic) anual mai mare decat 100% - activitatea nu asigura realizarea de profit (sau, dupa caz, fluxuri nete de lichiditati pozitive) in cazul realizarii veniturilor si cheltuielilor (sau, dupa caz, a intrarilor si iesirilor de lichiditati) proiectate. In cazurile in care, pragul de rentabilitate (sau, dupa caz, punct critic al intrarilor de numerar) anual al unor perioade anuale cuprinse in perioada de creditare, este mai mare de 90%, acele perioade se vor considera riscante, sau deosebit de riscante in privinta capacitatii de rambursare a ratelor si dobanzilor, fiind necesar ca proiectia fluxurilor de lichiditati nete aferente sa se realizeze lunar, sau trimestrial. Daca in cadrul unei proiectii lunare sau trimestriale se obtin valori supraunitare ale punctului critic al intrarilor de lichiditati, in alternanta cu valori subunitare, riscul se va aprecia tinandu-se cont si de specificul activitatii, semnul fluxurilor de lichiditati cumulate la sfarsitul perioadelor subanuale din cadrul proiectiei, valoarea punctului critic obtinuta la nivelul intregului an, gradul de acoperire a serviciului datoriei lunar si anual.

Etapa 2: Sensibilitatea fluxurilor de lichiditati Se vor defini scenarii alternative, carora autorul studiului de fezabilitate le atribuie o probabilitate insemnata de realizare si care implica modificari ale elementelor de fundamentare a proiectiei veniturilor si cheltuielilor in varianta de baza, ca de exemplu: variatia preturilor de vanzare a produselor; neatingerea/depasirea gradului de utilizare a capacitatii de productie, etc. variatia preturilor materiilor prime; variatia preturilor pentru utilitati; variatia cheltuielilor cu personalul; variatia valorii investitiei. Se vor sintetiza variatiile elementelor de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor in variatii exprimate procentual pentru urmatorii factori de influenta: cifra de afaceri alte venituri incasabile cheltuieli variabile cheltuieli fixe Pentru fiecare tip de scenariu alternativ analizat se parcurg toate etapele de elaborare a proiectiilor financiare, si se interpreteaza variatiile indicatorilor rezultati, comparativ cu varianta initiala, cuantificand riscul influentei tipului de variatie. 42

2.8. Concluziile studiului de fezabilitate


Se vor prezenta concluziile studiului de fezabilitate, comentandu-se pe larg cele mai importante aspecte referitoare la: evolutia estimativa pe termen mediu a raportului cerere/oferta pe segmentele de piata ale agentului economic. valoarea totala a investitiei si modul de finantare al acesteia; conditiile de creditare luate in calcul; principalii indicatori de eficienta a investitiei (valoarea actualizata neta, rata interna de rentabilitate si durata de recuperare a investitiei); principalii indicatori de performanta economico - financiara rezultati din previziuni.

43

3. Continutul Planului de afaceri


Ca si in cazul studiilor de fezabilitate, nici in cazul planurilor de afaceri nu exista nu model standard pentru elaborare, continutul fiind stabilit in mod particular, in raport de categoria din care face parte, de destinatarii lui. Astfel, planurile de afaceri sunt particularizate, in functie de gradul de detaliere si importanta acordata diferitelor aspecte, complexitatea informatiei prezentate fiind direct proportionala cu amploarea si caracterul afacerii analizate. Totusi, continutul unui plan de afaceri trebuie sa acopere toate aspectele necesare evaluarii financiare a afacerii. Planul de afaceri este un document scris ce concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor legate de o afacere: ce resurse si ce strategii se vor folosi si care sunt rezultatele asteptate intr-un interval de timp. Acest document se prezinta sub un aspect relativ concentrat marimea general acceptata este de 20-50 de pagini fara anexe. Nu exista insa un standard in privinta aceasta, asa cum nu exista un standard in ceea ce priveste continutul acestuia, planul de afaceri fiind un document flexibil. Aceasta flexibilitate in prezentarea afacerii are drept scop, in primul rand, convingerea celui caruia ii este adresat cu privire la caracterul original al proiectului, al avantajelor pe care acesta le are si a capacitatii de a se impune concurentei. Toate acestea la un loc fac din planul de afaceri un instrument deosebit de important in luarea deciziei de finantare.

3.1. Studiu de caz 1 Continutul unui plan de afaceri destinat obtinerii unui credit bancar

REZUMATUL sau SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

Acest capitol este intotdeauna prima parte a planului de afaceri, dar este ultimul capitol intocmit, dupa celelalte capitole ale planului de afaceri. El trebuie sa contina elementele cele mai importante si mai interesante ale planului de afaceri. Cu caracter de enumerare, in cadrul acestui capitol se pot face referiri la: - istoricul firmei si activitatea sa; - descrierea produselor/serviciilor; - piata; - echipa manageriala; - solicitarile financiare; - informatii financiare relevante. Nu trebuie uitat ca, sinteza planului de afaceri trebuie sa fie un element incitant, care sa sintetizeze eficient informatiile cuprinse in plan si sa ofere destinatarului o prima intelegere a planului de afaceri si a ratiunii din spatele lui. Marele pericol este acela ca, daca sinteza nu este una interesanta, majoritatea examinatorilor vor considera ca sunt sanse prea putine ca planul in sine sa fie unul interesant. Acest capitol include informatii cu caracter general privind prezentarea solicitantului precum: nume;

DATELE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI

44

PRODUSELE / SERVICIILE OFERITE

forma de organizare legala; numarul de inregistrare la registrul comertului; adresa, telefon, fax; capital social; date despre principalii actionari.

Aceasta sectiune reprezinta de fapt descrierea solutiei pentru valorificarea oportunitatii vizate prin planul de afaceri. Se recomanda ca, printr-o maniera concisa, sa se evidentieze caracteristicele particulare ale produsului/serviciului, care il pun in valoare si il fac sa se ridice deaspura concurentei. La prezentarea produsului/serviciului se va urmari sa se raspunda la intrebari care sunt puse frecvent de catre potentialii clienti, cum ar fi: cum functioneaza? la ce foloseste? unde se vinde? cat costa? care este beneficiul clientului? Astfel, in cadrul sectiunii se vor trata: descrierea produsului/serviciului; descrierea functiilor acestuia; date tehnice complementare: scheme, schite (non-tehnice), fotografii, descriere amanuntita, prototip sau esantion. Obiectivul vizat al acestei sectiuni a planului de afaceri este de a descrie natura si potentialul pietei pe care opereaza afacerea. In aceasta analiza, elaboratorul planului de afaceri se bazeaza pe rezultatele cercetarii, astfel incat tabloul prezentat sa fie unul veridic. Analiza trebuie sa includa o prezentare clara a trasaturilor ofertei si cererii pentru a putea estima evolutia companiei in viitor, precum si a tendintei la nivel national si international din acest sector. Cititorul planului de afaceri trebuie sa fie convins ca potentialii clienti vor dori si vor fi in masura, din punct de vedere financiar, sa achizitioneze produsul. Pentru acesta se recomanda sa se dezvolte subiecte precum: Descrierea pietii: ce segment de piata vizeaza; precizari de ordin geografic si demografic; venitul mediu si obiceiurile clientilor vizati; Dinamica pietii: ce schimbari se prevad in ceea ce priveste piata vizata pentru produs sau serviciu si cum se vor modifica acestea, cat si strategiile de marketing pentru a se adapta la schimbarea pietii; Piete secundare: trebuie cautate piete noi si de asemenea planificarea penetrarii acestor piete; Testarea pietii: intreprinzatorul trebuie sa arate in plan faptul ca a cercetat piata pentru a vedea ce doresc clientii; se stabilesc esantioane de clienti, se intocmesc chestionare si se prelucreaza raspunsurile.

PIATA

CONCURENTA

Trebuie evitata una dintre greselile frecvente si anume, incercarea de ascundere ca exista concurenta pentru produsul/serviciul oferit. Din contra, trebuie bine argumentat cum se poate castiga piata cu avantejele afacerii, prin raspunsuri oferite la intrebari precum: cine 45

sunt clientii? cat de mare este piata potentiala? care sunt concurentii? de ce sunt mai buni? care este cota de piata anticipata? De regula, in cadrul acestei sectiuni sunt prezentate urmatoarele informatii: Descrierea fiecarui concurent important. Concurentii principali trebuie descrisi si clasificati in functie de cifra de afaceri, de active sau de capital propriu. Trebuie aratate in planul de afaceri caracteristicile produselor concurentei, ce diferentiaza aceste produse de altele similare si de cele pe care intreprinzatorul si le propune sa le produca. Punctele slabe si tari ale concurentei: cum sta fiecare concurent din punct de vedere al: puterii financiare, capacitatii de productie/volumul serviciilor oferite, numar de angajati, numar de ani de existenta, etc. Avantajele fata de concurenti. Dupa stabilirea punctelor slabe si tari ale concurentilor, trebuie precizate avantajele pe care le are afacerea prezentata si modul in care acestea vor fi percepute de clienti; Modificari previzionate ale situatiei concurentei. VANZAREA PRODUSELOR Orice afacere e destinata obtinerii de profit in urma vanzarii produselor sau serviciilor sale. Fara vanzari, nu se inchide circuitul, oricat de bine ar merge productia, cercetarea de marketing, promovarea, etc. Asadar, un alt aspect important al afacerii, care nu trebuie sub nicio forma ignorat, este modalitatea de a realiza efectiv vanzarea. In acest capitol se prezinta modul prin care produsele/serviciile oferite de solicitant se vor intalni cu consumatorii, prin intermediul metodelor de vanzare alese si a modalitatilor de promovare. In principal, vor fi tratate informatii care prezinta: Modalitati de vanzare. Dupa ce a fost identificata piata, s-a creat produsul (serviciul), s-a analizat concurenta, trebuie descris modul in care vor fi anuntati potentialii clienti ce li se ofera, cum se vor vinde produsele (prin retea proprie de magazine, folosind agenti de vanzari, prin firme de distributie, prin sistemul de vanzari prin posta, s.a.m.d.) Reclama, promovarea, relatiile cu publicul: trasaturile produsului care vor fi puse in lumina, suma ce va fi folosita in activitatea de marketing, metodele de monitorizare ale rezultatelor diferitelor metode de marketing. Planul de afaceri cuprinde o prezentare a modalitatii de transpunere in practica a obiectivelor vizate. Structura acestei sectiuni depinde foarte mult de natura afacerii. In orice caz, nu este necesara o descriere detaliata a operatiunilor de implementare a afacerii, ci o descriere care sa permita intelegerea modalitatii de implementare a investitiei. Acesta sectiune raspunde la intrebari precum: ce se realizeaza in cadrul firmei? care sunt mijloacele de productie existente si necesare? cine sunt furnizorii? cum se vor desfasura relatiile cu furnizorii si distribuitorii? care este necesarul de forta de munca? de unde se vor procura materiile 46

FABRICAREA PRODUSELOR/ IMPLEMENTAREA SERVICIILOR

prime? s.a.m.d. Asa cum s-a afirmat si mai sus, importanta acestei sectiuni depinde foarte mult de natura afacerii. O activitate de productie necesita mai multa atentie acordata acestei sectiuni, spre deosebire de activitatile de comert si servicii pentru care exigentele sunt mai scazute in tratarea acestui capitol. In general, vor fi tratate urmatoarele informatii: Furnizorii. In aceasta sectiune vor fi descrisi furnizorii la care se va apela si motivele pentru care s-au facut aceste alegeri. Spatiile si echipamentele. In planul de afaceri trebuie descris spatiul de lucru unde se va desfasura activitatea. Trebuie descrise avantajele acestui spatiu, eventual chiria platita, planul de organizare a spatiului respectiv. Personalul. Numarul de angajati si pregatirea lor; nivelul salariului acestor categorii de angajati pentru dimensionarea cheltuielilor cu personalul. Depozitarea. (in special pentru activitatile productive); descrierea spatiului de depozitare, amplasament, utilitati etc.; Controlul calitatii si garantiile oferite pentru produs sau serviciu. Planul de afaceri trebuie sa arate ca intreprinzatorul pune pe primul plan satisfactia clientilor: SOLICITARILE FINANCIARE SI GARANTIILE PROPUSE Planul de afaceri trebuie sa mentioneze suma de bani necesara, modul de folosire si modalitatile de returnare. Toti investitorii/finantatorii vor sa-si formeze o idee solida a ceea ce reprezinta o investitie sau un imprumut rezonabil, in raport de marimea surselor proprii. Structura capitolului depinde de destinatarul planului de afaceri (creditor/investitor), dar este recomandat sa contina raspunsurile la urmatoarele intrebari, indiferent de natura finantatorului: - ce fonduri au fost investite pana acum? - care este valoarea imprumutului solicitat? - in ce scop vor fi utilizate fondurile? - de la cine asteptati investitii? - ce castiguri efective oferiti investitorului? - care sunt posibilitatile de parasire a afacerii pe care le au la dispozitie potentialii investitori? In cazul in care, prin planul de afaceri, se solicita un credit bancar, este absolut necesar sa se prezinte garantiile propuse pentru acoperirea riscului de neplata. Acesta va cuprinde o scurta descriere a garantiilor, proprietarii acestora si valoarea lor de piata rezultata dintr-un raport de evaluare. Sectiunea financiara a planului de afaceri va fi probabil prima cea mai citita dupa sinteza planului de afaceri si CV-urile fondatorilor si echipei manageriale. Ea are rolul de a documenta, justifica si convinge. Practic, in aceasta sectiune se va argumenta ceea ce sa prezentat in sectiunile anterioare, cu ajutorul proiectiilor financiare, demonstrand viabilitatea si eficienta afacerii. Daca elementele de raportare financiara sunt intocmite cu atentie si pricepere, ele devin cei mai importanti factori in evaluarea atractivitatii unei afaceri. In principal, planul financiar va arata potentialul companiei si va 47

PLANUL FINANCIAR

cuantifica estimativ profitul generat de ideea de afaceri. Ca si in cazul Studiilor de fezabilitate in cadrul acestei sectiuni planul financiar vor fi abordate in urmatoarele aspecte: - formularea ipotezelor; - estimarea veniturilor; - estimarea cheltuielilor; - intocmirea contului de profit si pierdere; - bilantul contabil; - proiectia fluxului de numerar; - calculul indicatorilor de eficienta economica. Modalitatea de realizare a acestora este similara metodologiei de calcul prezentata in studiul de caz, privind continutul unui Studiu de fezabilitate. Dupa prezentarea detaliata a ipotezelor formulate, marimilor asumate, a metodologiei de calcul si a rezultatelor obtinute, la Planul de afaceri vor fi depuse in anexa tabelele de calcul a previziunilor financiare mentionate mai sus.

3.2. Studiu de caz 2 Continutul unui plan de afaceri destinat obtinerii de finantare nerambursabila din fonduri europene
Continutul prezentat in continuare, este cel solicitat la intocmirea solicitarii/cererii de finantare nerambursabila in cadrul Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) 2007-2013, Axa Prioritara 1 - Un sistem inovativ si ecoeficient de productie, Domeniul major de interventie DM1.1 - Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM, Operatiunea a) Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile, A1 Sprijin financiar cu valoare cuprinsa intre 1.065.000 - 6.375.000 lei acordat pentru investitii intreprinderilor mici si mijlocii. 1. Titlul Trebuie precizate elementele definitorii ale planului de afaceri in cauza. De asemenea prima pagina a planului de afaceri (eventual coperta), pe langa titlu, ar trebui sa cuprinda si datele de contact si identificare ale societatii (administratorului acesteia), logo-ul acesteia etc. Se vor preciza locul de amplasare a investitiei, scopul si obiectivele proiectului Informatii cu privire la: descrierea afacerii curente istoria intreprinderii managementul intreprinderii resursele umane implicate sinteza situatiei financiare (minimum ultimul an) In acest capitol se descrie si se expliciteaza in detaliu, produsele care fac obiectul investitiei: caracteristici fizice, tehnologia utilizata in producerea/dezvoltarea lor (materii prime, echipamente, forta de munca, patente etc, sursa acestor elemente). Se va specifica legatura dintre elementele de cost solicitate si 48

2. Locul de amplasare, scopul si obiectivele 3. Descrierea afacerii

4. Prezentarea proiectului

codul/ codurile CAEN ( specificate in Cererea de Finantare) pentru care se solicita sprijin financiar nerambursabil. (Trebuie retinut, ca acest apect va fi punctat in cadrul Grilei de evaluare tehnica si financiara). Se va prezenta modul in care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate in producerea / mentinerea / dezvoltarea produsului / produselor. Se vor evidentia calitatile/avantaje produsului/produselor firmei dvs., comparativ cu cele ale competitorilor. Se poate, de asemenea, enumera/descrie produsele viitoare si planificarea asimilarii si/sau dezvoltarii acestora, evidentiind astfel, evolutia strategiei de dezvoltare in functie de evolutia pietei. In cazul realizarii/achizitiei constructiei, pentru modernizarea sau extinderea constructiei trebuie prezentat detaliat in ce consta aceasta precum si devizul lucrarilor (acest aspect va fi punctat in cadrul Grilei de evaluare tehnica si financiara). De asemenea, se va prezenta cum vor fi asigurate utilitatile, avizele si acordurile necesare, cum se vor obtine aceste acorduri si devizul total al investitiei. 5. Planul operational Acesta sectiune va cuprinde: descrierea fluxului tehnologic descrierea produselor/serviciilor oferite productia preconizata (volum) costuri operationale si costuri de intretinere (forta de munca, materii prime, materiale, utilitati etc) Se va acorda o atentie sporita la: Prezentarea fluxului tehnologic si a schemei fluxului tehnologic, cu pozitionarea echipamentelor inainte de investitie si dupa realizarea investitiei (cu mentionarea exacta a locului fiecarui utilaj achizitionat prin proiect in flux si in schema - pentru fundamentarea necesitatii achizitiei acelor echipamente si justificarea utilizarii lor); Prezentarea rezultatelor cuantificate numeric, urmare a includerii utilajelor din proiect (per total) in flux ( crestere de capacitate, scadere de costuri, diversificare de produse, scadere de timp de fabricatie, etc). Se va avea in vedere prezentarea urmatoarelor aspecte: clientii existenti si potentiali; concurenta existenta pe piata (eventual informatii cu privire la cota acesteia de piata); marimea pietei de desfacere, prognoza cererii. poate fi descrisa strategia de abordare/introducere a produselor si serviciilor pe piata (sau de mentinere/imbunatatire a cotei de piata in cazul unor servicii produse existente). Tot aici se va evidentia strategia de marketing pentru promovarea produselor si serviciilor respective si modalitatile de punere in practica a acesteia; pretul propus pentru noile produse (analiza in contextul pietei); metode de vanzare preconizate.

6. Analiza pietei

7. Strategia de marketing

49

8. Planul financiar

La elaborarea analizei sunt recomandate urmatoarele documente: Manualul CE privind ACB (Guide to cost benefit analysis of investment projects) http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/co st/guide2008_eu.pdf Document de lucru nr. 4 (Working document no. 4) Orientari privind metodologia de realizare a analizei cost beneficiu; Obiectivul analizei financiare este acela de a calcula performanta si sustenabilitatea financiara a investitiei propuse pe parcursul perioadei de referinta: sustinerea financiara si sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanta financiara, justificarea pentru marimea asistentei financiare nerambursabile necesare. Perioada de analiza este de 7 ani dupa finalizarea investitiei la care se adauga si perioada de implementare a proiectului. In acest capitol se vor include urmatoarele situatii financiare: necesarul de finantare al afacerii/proiectului sursele de finantare (pe durata implementarii proiectului si dupa incetarea finantarii nerambursabile) bilantul, contul de profit si pierdere, calculul de lichiditati (cash flow) anual - estimare pe perioada de analiza Vor fi prezentate scenariile tehnico-economice de implementare a proiectului, care sa reprezinte diverse alternative investitionale dimensionate valoric: 1. Varianta fara investitie = previziuni activitate curenta 2. Varianta cu investitie respectiv : a. cu asistenta financiara nerambursabila pentru calculul sustenabilitatii b. fara asistenta financiara nerambursabila pentru determinarea RIRF/C Perioada de analiza pentru fiecare scenariu este cea indicata mai sus: 7 ani + perioada de implementare a investitiei. Se va preciza si justifica varianta selectata. Realizarea tuturor acestor scenarii este obligatorie; neprezentarea oricaruia dintre scenarii conduce la imposibilitatea evaluarii unora dintre criteriile din Grila de evaluare tehnico-economica si conduce la respingerea proiectului. In cadrul metodologiei de evaluare, se solicita o serie de indicatori de evaluare ai investitiei (se prezinta indicatorii strict legati de proiect, si nu de intreprindere): A. Conditie pentru justificarea necesitatii finantarii publice: Rata interna de rentabilitate a investitiei este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egala cu zero. Pentru a fi admisa cererea de finantare nerambursabila, valoarea acestui indicator trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 13%. 50

Metodologia de calcul a indicatorului este prezentata in Ghidul Solicitantului aferent cererii de finantare. B. Conditie pentru justificarea necesitatii finantarii publice: Capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona implementarea investitiei propuse este critica pentru succesul interventiei si, in final, pentru garantarea atingerii obiectivelor stabilite. Din aceasta perspectiva, beneficiarul proiectului trebuie sa demonstreze ca interventia propusa este sustenabila din punct de vedere financiar si nu va pune in pericol capacitatea sa de a indeplini toate obligatiile financiare pe parcursul perioadei de referinta. Verificarea sustenabilitatii financiare a proiectului implica proiectarea unui flux de numerar net cumulat pozitiv (neactualizat cu rata de actualizare financiara r = 5%) pe toata perioada analizata (perioada de implementare + perioada de referinta), demonstrand ca proiectul nu prezinta riscul de a ramane fara numerar in viitor. Fluxul net de numerar cumulat (cu grant) de la an la an, pe intreaga perioada analizata trebuie sa fie pozitiv. 9. Anexe si alte documente Alte documente considerate a fi relevante sau care sustin anumite puncte de vedere din planul de afaceri. Spre exemplu, in cazul proiectelor care implica activitati de constructie, modernizare sau extindere, daca solicitantii au deja la data depunerii cererii de finantare un studiu de fezabilitate elaborat sau, dupa caz, proiectul tehnic aprobat, vor putea anexa extrase relevante din aceste documentatii, in sustinerea planului de afaceri, precum ar putea fi: Fundamentarea necesarului de spatiu pentru constructiile propuse, prin raportarea la echipamentele ce vor fi achizitionate in proiect; Piese scrise, cuprinzand datele generale: 1. denumirea obiectivului de investitii; 2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul); 3. beneficiarul investitiei; 4. elaboratorul studiului/ proiectului tehnic piese desenate 1. plan de amplasare in zona (1:25000 1:5000); 2. plan general (1: 2000 1:500); 3. planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor (daca este cazul) ce concura la realizarea proiectului; 4. planuri speciale de amplasament a utilajelor si/sau a surselor de utilitati, profile longitudinale, profile transversale, etc, dupa caz.

51

Anexe
A1. Model de intocmire deviz general

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii DENUMIRE PROIECT


in lei/ euro, la cursul BCE ______lei/EURO din data de ___________ Nr. crt. 1 Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fara TVA) lei 3 euro 4 TVA lei 5 Valoare (inclusiv TVA) lei euro 6 7

CAPITOLUL 1 1.1. 1.2. 1.3.

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Obtinerea terenului Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,000 0,000 0,000

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala TOTAL CAPITOL 1

0,000

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,000

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. Studii de teren Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii Proiectare si inginerie Organizarea procedurilor de achizitie Consultanta Asistenta tehnica TOTAL CAPITOL 3 -

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii Obiect 1 - Depozit frigorific en-gross produse agroalimentare - ELIGIBIL Obiect 2 - Depozit produse agroalimentare - NEELIGIBIL -

52

Obiect 3 - Cabina poarta - ELIGIBIL Obiect 4 - Gospodarie apa si statie tratare - ELIGIBIL Obiect 5 - Post trafo si generator electric - ELIGIBIL Obiect 6 - Statie de epurare - ELIGIBIL Obiect 7a - Drumuri, platforme si imprejmuire (inclusiv drum acces) ELIGIBIL Obiect 7b - Drumuri si platforme aferente - NEELIGIBIL Obiect 8 -Retele exterioare si bazin retentie - ELIGIBIL Montaj utilaje tehnologice Obiect 1 - Depozit frigorific en-gross produse agroalimentare - ELIGIBIL Obiect 2 - Depozit produse agroalimentare - NEELIGIBIL Obiect 3 - Cabina poarta - ELIGIBIL Obiect 4 - Gospodarie apa si statie tratare - ELIGIBIL Obiect 5 - Post trafo si generator electric - ELIGIBIL Obiect 6 - Statie de epurare - ELIGIBIL Obiect 7a - Drumuri, platforme si imprejmuire (inclusiv drum acces) ELIGIBIL Obiect 7b - Drumuri si platforme aferente - NEELIGIBIL Obiect 8 -Retele exterioare si bazin retentie - ELIGIBIL 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj Obiect 1 - Depozit frigorific en-gross produse agroalimentare - ELIGIBIL Obiect 2 - Depozit produse agroalimentare - NEELIGIBIL Obiect 3 - Cabina poarta - ELIGIBIL Obiect 4 - Gospodarie apa si statie tratare - ELIGIBIL Obiect 5 - Post trafo si generator electric - ELIGIBIL Obiect 6 - Statie de epurare - ELIGIBIL

4.2

53

Obiect 7a - Drumuri, platforme si imprejmuire (inclusiv drum acces) ELIGIBIL Obiect 7b - Drumuri si platforme aferente - NEELIGIBIL Obiect 8 -Retele exterioare si bazin retentie - ELIGIBIL 4.4 4.5 4.6 Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotari Active necorporale TOTAL CAPITOL 4 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5.1 5.1.1. 5.1.2. 5.2 5.3 6.1 6.2 Organizare de santier Lucrari de constructii Cheltuieli conexe organizarii santierului Comisioane, cote, taxe, costul creditului Cheltuieli diverse si neprevazute TOTAL CAPITOL 5 Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice TOTAL CAPITOL 6 TOTAL GENERAL din care: C + M

54

A2. Model de intocmire deviz obiect


DEVIZUL obiectului nr.______ Denumire Proiect
in lei/ euro, la cursul BCE ______lei/EURO din data de ___________ Nr. crt. 1 Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fara TVA) lei 3 euro 4 TVA lei 5 Valoare (inclusiv TVA) lei euro 6 7

I - LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 2 2.1. 2.2. 3 4 5 6 7 8 9 10 Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje) Rezistenta Arhitectura Drumuri si platforme de incinta Izolatii Instalatii electrice Instalatii sanitare (apa si canalizare) Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet Instalatii de alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii Cheltuieli aferente racordarii la retele de utilitati TOTAL I II - MONTAJ 1. 1.1. Montaj utilaje si echipamente tehnologice Montaj echipamente frig TOTAL II III - PROCURARE 1. 1.1. 1.2. 2. 2.2. 3. 3.1. Utilaje si echipamente tehnologice Echipamente frig industrial Sistem de rafturi pentru depozitare Utilaje si echipamente de transport Electrostivuitoare (5bucati) Dotari Echipamente birotica (inclusiv soft aferent) TOTAL III 55 -

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

A3. Continut cadru al STUDIULUI DE FEZABILITATE (document A.P.D.R.P.)

I. Partile scrise 1. Date generale


1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia 1.2 Scurt istoric al solicitantului 1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivelel activitati) 1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant -LeiBucati

1.CLADIRI TOTAL 1.1 detaliati.. 1.n detaliati 2.UTILAJE TOTAL 2.1 detaliati.. 2.n detaliati 3.ANIMALE 3.1 detaliati.. 3.n detaliati 4.ALTELE - detaliati TOTAL

Nr. crt

Amplasare Judet/Localitate

TERENURI Suprafata totala Valoarea contabila (mp) / Categoria - Leide folosinta

Regim juridic

2.

Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investiiei 2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc). 2.3 Obiectivele investitiei/prioritati se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si

56

finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor.

2.4 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza. (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice) 2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei. 2.6 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unu din membri), conform prevederilor fiselor masurilor.

2.7 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat si Valoare materii prime/materiale cantitate aproximativa auxiliare/produse/servici aproximativa -Leii % din total achizitii

Nr.crt 1 2 n

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Client (Denumire si Valoare adresa) -Lei -

% din vanzari

3. Date tehnice ale investitiei


3.1 Date generale Zona i amplasamentul (regiunea, judeul, localitatea) investitiei, suprafaa i situaia juridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat (definitive i/sau temporar) de lucrare
3.1.1

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune 3.2 Caracteristicile principale ale construciilor 3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri i nlimea acestora, volumul construit 3.2.2 Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc. 3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora.

57

3.3 Structura constructiv Pentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu recomandri privind tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect. 3.4 Principalele utilaje de dotare ale construciilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.) 3.5 Instalaii aferente construciilor Se vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, fora, cureni slabi, ap, canalizare etc. 3.6 Situaia existent a utilitilor i analiza acestora Se vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile tehnice adoptate. 3.7 Avize i acorduri Avizele i acordurile emise de organele n drept, potrivit legislaiei n vigoare, privind: - certificatul de urbanism, cu ncadrarea amplasamentului n planul urbanistic, avizat i aprobat potrivit legii; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziiilor legale. 3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului.
Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament Numar bucati Valoare fara TVA -LeiTVA -LeiTotal cu TVA -Lei-

Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, firma etc. 4. Durata de realizare (luni) i etape principale

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor. Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de gratie.

5. Costul estimativ al investiiei


Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile). Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. Constructii si instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor

58

executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile. In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza. In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici: - sa fie datate, personalizate si semnate; - sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale - s conin preul de achiziie pentru bunuri/servicii Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta). Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie semnata si stampilata care va fi atasata la studiul de fezabilitate. Atentie! In cazul proiectelor care includ si investitii care au drept scop implementarea noilor provocri, solicitantul completeaza: a un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente numai pentru acea parte din investitie care are drept scop implementarea noilor provocari. Investitiile care au drept scop implementarea noilor provocari sunt investitiile pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile, producerea de biogaz utiliznd deeuri organice (energia obtinuta va fi folosita numai la nivelul unitatii de productie), investitii pentru imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor lactate si investitii pentru stocarea si tratamentul apelor reziduale. un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente celorlalte tipuri de investitii (cu exceptia partii de investitie care are drept scop implementarea noilor provocari); un buget indicativ care totalizeaza bugetul a) + b).

6. Finanarea investiiei
Din valoarea total a investiiei de ....Euro, ajutorul public nerambursabil este de ..Euro. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate.
Curs Euro / leu ..din data de.... Procent finantare publica = .% Cheltuieli eligibile Euro Ajutor public nerambursabil Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: - autofinantare Cheltuieli neeligibile Euro Total Euro

59

- imprumuturi TOTAL PROIECT Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului.

7. Date privind fora de munc :


.. din care personal de execuie .. 7. 2 Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei Locuri de munc nou-create .. 7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) , relevante pentru proiect
7.1 Total personal existent

II. Prile desenate


- Plan de amplasare n zon (1:25.000-1:5.000) - Plan general (1:5.000-1:500) - Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.0001:500) - Planuri de arhitectur - planurile nivelurilor,. - Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

Daca solicitantul isi propune ca obiectiv specific mbuntirea veniturilor ntreprinderilor sprijinite prin creterea valorii adugate a produselor agricole, va completa Anexele B ( numai sheeturile Prognoza veniturilor, Prognoza cheltuielilor si Proiectia contului de profit si pierdere, pentru persoane juridice) sau Anexele C (numai sheet-ul Incasari_plati Anii1-5 prognoza, pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale). Pentru persoane juridice Formula pentru calculul VAB este urmatoarea: VAB = [(Cifra de afaceri + Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) + Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata) (Cheltuieli materiale total + Alte cheltuieli de exploatare)]. Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din proiectia contului de profit si pierdere, calculul se face pe total an analizat (pentru anul 0 anterior depunerii proiectului si pentru anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte).

Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioda celor cinci ani de funtionare, iar pentru proiectele de investitii noi este indeplinit si in situatia in care VAB-ul este pozitiv si are o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata. Pentru persoane fizice autorizate, familiale/intreprinderi familiale intreprinderi individuale si asociatii

60

Formula pentru calculul VAB este urmatoarea: VAB = (Incasari din activitatea agricola+Incasari din activiti productive, prestri servicii Plati pentru desfurarea activitilor productive) Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din anexa C, sheet-ul Incasari_plati Anii1-5 prognoza si se calculeaza pe total an analizat pentru anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte. Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioda celor cinci ani de funtionare.
Pentru demonstrarea cresterii viabilitatii economico-financiare, conditie obligatorie pentru

imbunatatirea perfomantei generale a exploatatiilor agricole, se vor completa Anexele B (pentru persoane juridice ) sau Anexele C (pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale asociatii familiale/intreprinderi familiale). si

III. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale) pentru indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Prognoza veniturilor Prognoza cheltuielilor Proiectia contului de profit si pierdere Bilant sintetic previzionat Flux de numerar Indicatori financiari

Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale (Anexe C)
2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare 2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune 2.3 Indicatori financiari

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR B Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!

61

1.1

Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa B1 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza productia fizica existenta si productia fizica estimata in urma realizarii investitiei - corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate; - modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

1.2

Prognoza cheltuielilor
Se va completa Anexa B2 Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ; - corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ; - modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ; - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ; Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

1.3

Proiectia contului de profit si pierdere


In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza) Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 Venituri Financiare , 13 Cheltuieli privind dobanzile (atat pentru creditul ce urmeaza a fi contractat pentru co-finantarea investitiei din proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate), 14 Alte cheltuieli financiare , 18 Impozit pe profit/cifra de afaceri , restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

1.4

Bilant sintetic previzionat


Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele: - in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza); - valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva; - valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va

62

corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere); valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante. casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia S; datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de asemenea datoriile catre actionari/asociati, leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare. subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent /previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin programul FEADR; capitalurile proprii se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent; se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar;

1.5

Flux de numerar
Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) dupa implementarea proiectului. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni; - atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare si nici in anii de previziune ! - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Atentie: Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii contractului de finanare si prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje, instalaii, echipamente i dotri noi, de mijloace de transport specializate, precum i a altor mijloace de transport stabilite prin fia msurii durata maxim de execuie este de 2 ani.

1.6

Indicatori financiari
Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.

Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat si in Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care

63

se obtine productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului). Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:
1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului. 2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) innd cont de preuri/tarife pe unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 Prognoza Veniturilor randul Total venituri din exploatare aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). 3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitii curente. Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare i se calculeaz n functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 Prognoza Cheltuielilor randul Cheltuieli pentru exploatare - total aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie s fie minim 10% din Ve. Rezultatul din activitatea curent (Re) se calculeaz: Re = Ve Ce trebuie s fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

rRe

Re 100 Ve

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani ; Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani). Se calculeaza astfel :

Dr

VI ( Flux _ net _ actualizat Flux _ exp loatare _ actualizat ) / 12


5 12 1 6

Unde: Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5. 6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie s fie minim 5% pentru anii evaluati; Se calculeaza astfel :

rRc

Flux _ exp loatare 100 VI

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru anii evaluati ; RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobnzi + pli leasing + rambursarea datoriilor);

64

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P Flux de numerar din activitatea de exploatare care se imparte la randul C Total iesiri de lichiditati prin finantare . 8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie s fie maximum 60% pentru anii evaluati ; Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

rI

TDi 100 TAi

unde : TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ; TAi= total active in anul i ; 9. Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare. unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (4%) + marja de risc pe ar (4%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce condiiile pietei monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare) 10. Valoarea actualizata neta(VAN) trebuie sa fie pozitiva; Este calculata astfel:

VAN
i 1

1 r

FN i

i 6

12

FN i exp lt VI (1 r ) i

FNi = flux de lichiditati net din anul i; FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i VI = valoarea investitiei ; 11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa B8 Flux de numerar trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).

65

A4. Proiectii financiare (model de intocmire tabele)

PROIECTIA CONTULUI DE REZULTATE


Denumirea firmei Domeniul de activitate Anul 2 A. VENITURI 1.Vanzari de marfuri 2. Productia vanduta 3. Cifra de afaceri (1+2) 4. Alte venituri din exploatare, total din care: - alte venituri din exploatare incasabile - alte venituri din exploatare inregistrate contabil: 5. Venituri din exploatare total (3+4) 6.Venituri din dobanzi 7.Alte venituri financiare, total din care: - alte venituri financiare incasabile - alte venituri financiare inregistrate contabil 8. Venituri financiare total (6+7) 9.Venituri extraordinare 10. Venituri total B. CHELTUIELI 11.Costul marfurilor vandute 12. Chelt.cu materii prime si materiale 13. Chelt cu materialele consumabile 14. Chelt. cu energia si apa 15. Alte cheltuieli materiale 16. Chelt. cu servicii exec. de terti Anul 1 Data ultimei balane Anul 0* Data PIF sau Anul 0 Data PIF sau Anul 1 ... ... Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul n

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

66

17. Chelt. cu taxe, impozite, varsaminte 0 0 0 0 0 0 0 0 18. Chelt. cu salariile 0 0 0 0 0 0 0 0 19. Sarcini sociale aferente salariilor 0 0 0 0 0 0 0 0 20. Chelt. cu personalul total (18+19) 0 0 0 0 0 0 0 0 21. Alte cheltuieli de exploatare, total din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 - alte cheltuieli de exploatare platibile 0 0 0 0 0 0 0 0 - alte cheltuieli de exploatare inregistrate contabil 0 0 0 0 22. Amortizari si provizioane, din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 - amortizare 0 0 0 0 0 0 0 0 - provizioane si ajustari 0 0 0 0 0 0 0 0 23. Cheltuieli pre-productie (conform anexei 3.14 - Plan de finantare) 0 0 0 0 0 24. Cheltuieli exploatare aferente cifrei de afaceri total (11 la 17+20 la 23) 0 0 0 0 0 0 0 0 25. Profit exploatare (5-24) 0 0 0 0 0 0 0 0 26.Dobanda la credite noi in valuta pe termen lung 0 0 0 0 0 27.Dobanda la credite noi in lei pe termen lung 0 0 0 0 0 28.Dobanda la credite noi pe termen scurt 0 0 0 0 0 29.Dobanda la credite din activitatea existenta 0 0 0 0 0 0 0 0 30. Alte cheltuieli financiare, total din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 - alte cheltuieli financiare platibile 0 0 0 0 0 0 0 0 - alte cheltuieli financiare inregistrate contabil 0 0 0 0 31. Cheltuieli financiare total (26 la 30) 0 0 0 0 0 0 0 0 32.Cheltuieli extraordinare: 0 0 0 0 0 0 0 0 33. Cheltuieli total (24+31+32) 0 0 0 0 0 0 0 0 34. Profit brut (10 - 33) 0 0 0 0 0 0 0 0 35.Impozit pe profit (35x34) 0 0 0 0 0 0 0 0 36 Cota de impozit pe profit % % % % % % % % 36.Profit net (34-35) 0 0 0 0 0 0 0 0 37. Dividende (38 x 36) 0 0 0 0 0 0 0 0 38. Procent din profit net % % % % % % % % 39. Profit retinut (36 - 37) 0 0 0 0 0 0 0 0 (*) Dupa caz, cu exceptia datei ultimei balante si a datei PIF, prin Anul 0 ... Anul n se intelege data de 31 decembrie a anilor curinsi in perioada de proiectie

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 % 0 0 % 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 % 0 0 % 0

67

PROIECTIA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT


Denumirea firmei Domeniul de activitate

A. Stocuri total, (1 la 5) din care 1. Stoc de materiale, obiecte de inventar zile cheltuieli materii prime si materiale 2. Produse si servicii in curs zile cheltuieli efective de exploatare 3. Productie finita in stoc zile cheltuieli efective de exploatare 4. Marfuri si ambalaje zile cost marfuri 5. Animale si alte stocuri zile cheltuieli cu materii prime si materiale B. Creane total, (6 la 8) din care: 6.Creante comerciale zile vanzari 7. Avansuri platite zile consumuri de la terti 8. Alte creante, inclusiv cu actionarii zile vanzari C. Cheltuieli in avans pentru exploatare zile cheltuieli efective de productie D. Pasive curente de exploatare mai puin credite 10. Furnizori pentru exploatare zile consumuri de la terti

Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

68

11. Avansuri primite zile vanzari 12. Alte datorii pe termen scurt zile vanzari 13. Venituri in avans pentru exploatare zile vanzari Necesar de fond de rulment NFR (A -B) Variatia NFR (crestere/descrestere)

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

(*) Perioada de previziune este aceeasi cu cea din proiectia contului de rezultate

69

PROIECTIA BILANTURILOR SIMPLIFICATE


Denumirea firmei Domeniul de activitate Anul 2 ACTIV I. Active imobilizate total (1 la 3), din care: 1. Imobilizari necorporale si corporale 2. Imobilizari financiare 3. Creante comerciale cu scadenta > 1 an II. Stocuri total III. Creane total, din care: - TVA aferent investiiei IV. Lichiditati si echivalente de lichiditati (excedent) V. Active circulante total (II la IV) VI. Cheltuieli in avans ACTIV TOTAL (I + V + VI) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PASIV VII. Pasive curente (VIII la X), din care: VIII. Datorii cu scadena < 1 an (4 la 6), din care: 4. Datorii aferente exploatrii (furnizori, clieni creditori, alte datorii) 5. Furnizori de imobilizri 6. Datorii financiare, din care: - credite bancare pe termen mediu, partea < 1an - credite bancare pe termen scurt - alte datorii de natura imprumuturilor IX. Deficit de lichiditi X. Venituri n avans

Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

70

XI. Datorii cu scadena > 1 an, (7 la 9) din care: 7. Datorii aferente exploatrii (furnizori, clieni creditori, alte datorii) 8. Furnizori de imobilizri 9. Datorii financiare, din care: - credite bancare pe termen mediu, partea < 1an - credite bancare pe termen scurt - alte datorii de natura imprumuturilor XII. Datorii total (VII + XI) XIII. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli XIV. Subvenii pentru investiii XV. Capitaluri proprii total (18 la 23), din care: 10. Capital social 11. Prime legate de capital 12. Rezerve 13. +Profit nerepartizat/ -Pierderea neacoperita 14. Profit retinut 15. Rezerve din reeveluare PASIV TOTAL (XII+XIII+XIV+XV)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

(*) Perioada de previziune este aceeasi cu cea din proiectia contului de rezultate

71

PROIECTIA FLUXURILOR NETE DE LICHIDITI (METODA DIRECT)


Denumirea firmei Domeniul de activitate Anul 0* I. A. A1 ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Surse de lichiditi total (A1 la A6) din care: Aporturi de capital, din care: - la capitalul social - n conturi de teri Sume din cesionarea imobilizrilor Recuperarea/compensarea TVA aferent investitiei Credite pe termen mediu si lung total, din care: - in valuta; - in lei; Subventii pentru investitii Incasari din venituri financiare Utilizari de lichiditi total (B1 la B6), din care: Plati pentru investitii in imobilizari corporale si necorporale, inclusiv TVA Plati leasing financiar si/sau alte obligatii financiare pe termen mediu Plati pentru imobilizari financiare Plata altor furnizori cu scadenta mai mare de 1 an Rambursari de credite pe temen mediu si lung total, din care: - in valuta - in lei Dividende Flux de lichiditi din activitatea de investitii si finantare (A-B) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI Intrari de lichiditi total (D1 la D4), din care: ncasri din vnzrile perioadei, din creante comerciale si avansuri Sume din recuperarea altor creante Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 5... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A2 A3 A4

A5 A6 B. B1 B2 B3 B4 B5

B6 C. II. D. D1 D2

72

D3 D4

E. E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9

E10 F. G. H. I.

Incasari din alte venituri de exploatare i venituri extraordinare Credite pe termen scurt, din care: - in valuta; - in lei; Iesiri de lichiditi, total (E1 la E10) din care: Consumuri de la terti Taxe, impozite, varsaminte Salarii brute si CAS Alte plati pentru exploatare Pli cheltuieli financiare (altele decat dobanzi bancare) Pli cheltuieli extraordinare Plati/-recuperare impozit pe profit Plati/-recuperare TVA exploatare Rambursari de credite pe temen scurt total, din care: - in valuta; - in lei; Dobanzi total Flux de lichiditi din activitatea de exploatare (D-E) Flux de lichiditi al perioadei (C+F) Lichiditi la inceputul perioadei + Excedent/ - Deficit de lichiditi (G+H)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

73

PROIECTIA FLUXURILOR NETE DE LICHIDITATI (METODA INDIRECTA)


Denumirea firmei Domeniul de activitate Anul 0* I. A. A1 ACTIVITATILE DE INVESTITII SI FINANTARE Surse de lichiditi total (A1 la A5) din care: Aporturi de capital, din care: - la capitalul social; - in conturi de terti; Sume din cesionarea imobilizarilor Recuperarea TVA aferent investiiei Credite pe termen mediu si lung total, din care: - in valuta; - in lei; Subventii pentru investitii Incasari din venituri financiare Utilizari de lichiditi total (B1 la B6), din care: Plati pentru investitii ininobilizri corporale (inclusiv TVA) Plati leasing financiar si/sau alte obligatii financiare pe termen mediu Plati pentru imobilizari financiare Plata altor furnizori cu scadenta mai mare de 1 an Rambursari de credite pe temen mediu si lung total, din care: - in valuta - in lei Plati dividende Flux de lichiditi din activitatile de investitii si finantare (A-B) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Surse de lichiditi total (D1 la D5), din care: Profit din exploatare Valoarea ramasa neamortizata a imobilizarilor cedate Amortizarea mijloacelor fixe Anul 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 5... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anul n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A2 A3 A4

A5 A6 B. B1 B2 B3 B4 B5

B6 C. II. D. D1 D2 D3

74

D4 D5

Incasari din venituri extraordinare Credite pe termen scurt, din care: - in valuta; - in lei; E. Utilizari de lichiditi total (E1 la E6), din care: E1 Variatia necesarului de fond de rulment (+crestere/-descrestere) E2 Plata altor cheltuieli financiare E3 Plata cheltuieli extraordinare E4 +Plata/-recupererea impozit pe profit E5 Plati dobanzi total E6 Rambursari de credite pe termen scurt total, din care: - in valuta; - in lei; F. Flux de lichiditi din activitatea de exploatare (D-E) G. Flux de lichiditi al perioadei (C+F) H. Lichiditi la inceputul perioadei I. + Excedent/ - Deficit de lichiditi (G+H): (*) Perioada de previziune este aceeasi cu cea din proiectia contului de rezultate

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

75

INDICATORI DE EVALUARE A INVESTITIEI


Denumirea firmei Domeniul de activitate Anul 0 Intrari: Venituri totale Valoarea reziduala Iesiri: Cheltuieli platibile exclusiv dobanzi Impozit pe profit Investitii noi Valoarea ramasa actualizata a mijloacelor fixe existente Necesar de fond de rulment existent sau initial/Variatia necesarului de fond de rulment Intrari - Iesiri Flux de lichiditati disponibile Rata de actualizare (c.m.p.c.) Factor de actualizare Flux de lichiditati disponibile actualizate Durata economica de viata a proiectului (ani): 10 Valoarea actualizata neta (lei) : Fluxuri de lichiditati disponibile actualizate cumulat Durata de recuperare (ani) : RATA INTERNA DE RENTABILITATE Flux de lichiditati disponibile RATA INTERNA DE RENTABILITATE (RIR) 0 % 0 0 0 0 0 0 0,00 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 ... Anul n Anul n+1

0 0 0 0 0 0 0 0,0000 0

0 0 0 0 0 0 % 0,0000 0

0 0 0 0 0 0,0000 0

0 0 0 0 0 0,0000 0

0 0 0 0 0 0,0000 0

0 0 0 0 0 0,0000 0

0 0 0 0 0 0,0000 0

76