Psihologia pacientului infirm Psihologia infirmului a fost obiectul multor cercetari speciale.

Pacientul infirm este susceptibil, irascibil, invidios, neincrezator, cu o exagerata tendinta de a se autoexamina, si cu exagerat simt al demnitatii.Infirmii nu alcatuiesc un ,,tip unitardin punct de vedere psihologic, pentru ca psihologia lor depinde si de structura personalitatii. Si in aceste cazuri este importanta atitudinea infirmului,adaptareala situatia morbida.Compatimirea lipsita de tact si de delicatete este o ,,traumasociala, traume mai grelesunt cele care ii fac sa se simta ca o povara sau ca paraziti ai vietii altora. La copii,dificultatile ivite in calea dorintei de a se juca, perturba dezvoltarea personalitatii.principiulfundamental psihoterapic este ,,de a face din nevoie intelepciune

Psihologia convalescentei Convalescenta este o stare in care bolnavul a trecut de momentele critice ale bolii, dar nu este complet vindecat si integrat in viata sociala, familiala, profesionala! starea de echilibrueste fragila, se pot ivi recaderi si complicatii sau pot persista sechele fizice si psihice.Convalescentul nu este inca un om sanatos, perioada de convalescenta fiind una ,,plina de nesiguranta, in care psihicul comporta schimbari si prezinta o mare instabilitate."xternarea pacientului este o ocazie de a lamuri si de a incuraja bolnavul, de a i dasfaturi nestereotipate, de a l pregati sufleteste