Promoveaza libertatea fanteziei si a imaginatiei creatoare, respingerea regulilor impuse de clasicism, subiectivitatea. Reprezentantul cel mai de seama al romantismului in literatura romana este Mihai Eminescu. Luceafrul rmne un model de depire al gndirii mitice prin gndire filozofic. Pornind de la un basm popular !i"ai Eminescu in#estete materialul folcloric cu idei filozofice i realizeaz un poem alegoric pe tema soartei nefericite a geniului.
Compozitional poemul este alcatuit din 9 de catrene si structurat in patru tablouri!".#ragostea dintre fata de imparat si $uceafar, %. Idila dintre &atalin si &atalina, '. &alatoria $uceafarului spre #emiurg pentru a cere dezlegare de nemurire,(.Reintoarcerea $uceafarului de la locul lui pe cer si constatarea ca fata de imparat nu s)a putut rupe din cercul ei stramt.
Primul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi diferite. Poemul incepe cu o formula specifica basmului *+ fost odata c)an povesti,,+ fost ca niciodata-, iar urmatoarele versuri o infatiseaza pe fata de imparat care se indragosteste de $uceafar.Intre cei doi se infiripa o iubire puternica, printr)o vorbire indirecta, realizata in vis. Fascinata de stralucirea astrului, fata ii cere sa coboare in lumea ei.-&obori in .os luceafar bland,+lunecand pe)o raza,Patrunde)n casa si in gand si viata)mi lumineaza-.Pentru a raspunde chemarii arzatoare a fetei,$uceafarul se intrupeaza-intr)un tanar voievod,&u par de aur moale../n mort frumos cu ochii vii-)caci nemurirea este o forma a mortii pentru muritori.#ar, tatal fiindu)I cerul si marea muma, el o invita pe fata sa)I fie mireasa si sa)l urmeze in palatele lui de margean de pe fundul oceanului. Incapabila sa)si depaseasca conditia, fata il refuza, resimtind acut diferentele dintre ei-caci eu sunt vie, tu esti mort- si mai ales-ochiul tau ma)ngheata-. #ar daca fata sau omul comun nu se pot inalta la conditia nemuritoare,$uceafarul sau geniul, este capabil, din iubire si din dorinta de cunoastere absoluta, sa coboare la conditia de muritor,-da, ma voi naste din pacat,primind o alta lege,cu vecinicia sunt legat,ci voi sa ma dezlege-.
Partea a doua urmareste,idila dintre fata de imparat numita &atalina, si pa.ul &atalin, baiat din flori si de pripas.+semanarea numelor sugereaza apartenenta la aceiasi categorie! a omului comun.Portretul lui &atalin este realizat in antiteza cu portretul $uceafarului, devenind intruchiparea teluricului, a mediocritatii pamantene!-viclean copil de casa-, *cu obra.ori ca doi bu.ori-. &a mod de e0punere predominant este dialogul.#esi accepta iubirea pamanteana,&atalina aspira inca la iubirea ideala pentru $uceafar!-1, de $uceafarul din cer,M)a prins un dor de moarte-.&atalin ii propune o alternativa banala, pe masura conditiei lor de muritori.-2u esti copila, asta e..,hai s)om fugi in lume,..3ei pierde dorul de parinti,4i visul de luceferi.-
$n partea a treia suntem martori la calatoria $uceafarului prin spatiul cosmic si la convorbirea acestuia cu #emiurgul pe care)l roaga sa)l dezlege de nemurire!-reia)mi al nemuririi nimb,si focul din privire,si pentru toate da)mi in schimb, o ora de iubire-. #emiurgul nu)I poate oferi moartea pentru ca astfel ar produce moartea lumii, haosul.El ii prezinta antitetic conditia umana si pe cea divina si ii propune in schimb intelepciunea de a descifra tainele lumii, dreptatea si taria ca atribute ale puterii universale!-Ei au doar stele in noroc,si prigoniri de soarte,nu nu avem nici timp,nici loc,si nu cunoastem moarte-.#emiurgul pastreaza pentru final argumentul zdrobitor,dovedindu)I inca o data $uceafarului superioritatea sa!-4i pentru cine vrei sa mori5,intoarce)te te)ntreaba,spre acel pamant ratacitor,si vezi ce te asteapta-.
Partea a patra este construita simtetric fata de prima, prin interferenta celor doua planuri terestru si cosmic. 4e revine la idila dintre &atalin si &atalina afalti intrun crang, sub un sir de tei, in lumina lunii./rmarindu)I $uceafarul traieste o drama in plan cognitiv si afectiv, nemaifiind capabil sa raspunda chemarii &atalinei, care I se adreseaza din nou de vreme ce ea aspira inca spre inalt, spre depasirea conditiei sale de muritoare.&onstient de e0istenta sa eterna, el refuza sa o asculte, amintindu)I de limitele ei e0istentiale-cercul vostru stramt- fiind acum hotarat definitiv sa aleaga nemurirea si implicit singuratatea-traind in cercul vostru stramb,norocul va petrece,ci eu in lumea mea ma simt, nemuritor si rece-. Eminescu a impletit intro armonie perfecta, in poemul $uceafarul, toate genurile literare!$iric 6prin e0primarea directa a gandurilor si sentimetelor poetului cu privirea la idealul de iubire7,epic6prin respectarea subiectului narativ al basmului popular si imbogatirea lui cu valente filozofice profunde7 si dramatic6dialogul7. #e asemenea, in poem intalnim o interferenta de specii literare! idila pastorala, prezentata in tabloul al doilea prin idila dintre &atalin si &atalina8 meditatie filosofica numita si *drumul cunoasterii-, in tabloul al 'lea8 elegia, satira, pastelul de natura terestra sau cosmica.
Prin ilustrarea conditiei geniului, poemul $uceafarul, armonizeaza teme, motive, elemtene de imaginar poetic, atitudini romantice etc fiind considerat o capodopera intre operele eminesciene.