Sunteți pe pagina 1din 9

Treimea inclusa

De la fizica cuantica la ontologie

Introducere
Filozofia lui Stphane Lupasco se plaseaza sub un dublu semn, cel al discontinuitatii fata de gndirea filosofica existenta si al continuitatii - ascunsa, ca fiind inerenta structurii nsasi a gndirii umane - cu traditia. Ea are o sursa dubla si anume logica deducti a, n mod necesar asociati a si intuitia - o intuitie poetica, deci neasociati a generata de fizica cuantica. Se pot decela trei etape ma!ore n opera lui Lupasco. "eza sa de doctorat intitulata Despre logica si afectivitate, publicata n #$%& este o meditatie aprofundata asupra caracterului contradictoriu al spatiului si timpului, idee aparuta datorita teoriei relati itatii restrnse a lui Einstein. 'rincipiul dualismului antagonic apare aici formulat din plin. (otiunile de actualizare si potentializare sunt de!a prezente chiar daca nu sunt precizate dect gradual att la ni elul ntelegerii, ct si al terminologiei. )aca pe parcursul tezei Lupasco se intereseaza de teoria lui Einstein, considernd-o un apogeu al fizicii clasice, n cartea sa Experienta microfizicii si gndirea umana, aparuta n #$*+, el asimileaza si generalizeaza cunostintele de la ni elul fizicii - fizica cuantica - ntr-o maniera izionara ,cuantica- a lumii, care reprezinta un act de cura! intelectual si moral ntr-o lume puternic dominata de realismul clasic. .hiar parintii fondatori al mecanicii cuantice /cu exceptia, ntr-o oarecare masura, a celor trei0 1ohr, 'auli si 'lanc23 n-au ndraznit sa faca acest pas. 4n sfrsit, ultimul pas decisi a fost facut n #$&#, cu lucrarea Principiul antagonismului si logica energiei Notiuni introductive ntr-o stiinta a contradictiilor, care reprezinta o ncercare de a introduce un formalism axiomatic n logica antagonismelor. "reimea inclusa, cheia de bolta a filosofiei lupasciene, este aici prezenta, pentru prima data n opera lui Lupasco. "reimea inclusa este cea care permite cristalizarea gndirii lui Lupasco, introducnd o rigoare si o precizie fara de care ea ar putea fi perceputa ca o imensa isare fascinanta, dar aga. 5ceasta rigoare si precizie explica influenta izibila sau ascunsa a operei lui Lupasco n cultura franceza. "reimea inclusa a declansat o serie de nentelegeri fara sfrsit si chiar ostilitate, n interiorul unei lumi academice linistite, naintea deliberarii lui Lupasco. )in toate aceste moti e prefer sa-mi concentrez inter entia analitica asupra treimii incluse, a nd ocazia de a ma exprima asupra operei lui Lupasco n ansamblul ei.

Treimea inclusa si noncontradictia


'rima fraza din Principiul antagonismului si logica energiei era suficienta pentru a te ndeparta de la lectura cartii lui Lupasco att ca filosof, ct si ca logician de formatie0 ,6ce se ntmpla daca se respinge absolutismul principiului noncontradictiei, daca se introduce contradictia, o contradictie ireductibila, n structura, functii si operatii chiar pentru logica-. 5ceasta fraza condenseaza si n zilele noastre o nentelegere ma!ora a operei lupasciene0 logica lui Lupasco ar iola principiul noncontradictiei. Filosofia lui Lupasco rupea sigiliul non alorii si se clasa ca o curiozitate baroca, ntr-un muzeu de bizarerii intelectuale. .um om edea n continuare, Lupasco nu respinge principiul contradictiei0 el i pune la ndoiala cu naturalete ,absolutismul-. )ar, sa continuam calatoria noastra n interiorul acestei carti pe care o consider foarte importanta pentru ntelegerea operei lupasciene. Lupasco si nrautateste situatia cte a pagini putin mai departe, unde formuleaza ,un postulat fundamental al logicii dinamice a contradictiei-0 ,7ricarui fenomen sau element sau e eniment logic oarecare, deci la rationamentul pe care-l gndesti, la propozitia pe care o exprimi, la semnul cu care o simbolizezi0 e, de exemplu, trebuie asociat ntotdeauna, structural dar si functional, un anti-fenomen sau anti-element, sau anti-e eniment logic, deci un rationament, o propozitie, un semn contradictoriu0 none-. Lupasco precizeaza ca e nu poate niciodata sa fie potentializat /in estit3 prin actualizarea lui non-e, dar nici sa dispara. 8dentic, non-e nu poate niciodata sa fie potentializat prin actualizarea lui e si, la fel, nu dispare.

(e putem imagina perplexitatea multor logicieni si filosofi n fata acestui postulat0 daca cu ntul ,propozitie- este bine definit n logica, care poate fi semnificatia unor cu inte ca ,fenomen-, ,elementsi ,e eniment-, apartinnd mai curnd ocabularului fizicii dect al logicii9 :ai ales cum se ntelege ca un singur si acelasi simbol ,e- poate sa reprezinte cele patru cu inte simultan9 Lupasco oare este pe cale de a comite o eroare ma!ora de logica la nceputul cartii sale9 Sau a ntemeiat o noua logica cu deschidere spre ontologie9 Logica lui Lupasco ar fi de fapt una ontologica9 (u este usor sa raspunzi la astfel de ntrebari fara a lectura atent 'rincipiul antagonismului precum si alte carti ale lui Lupasco. Faimoasa stare " /;"< de la ,treimea inclusa-3 si face aparitia la pagina #+ a cartii 'rincipiul antagonismului. Este definita ca o stare ,nici actuala, nici potentiala-. .u ntul ,stare- face referire la trei principii lupasciene - actualizarea 5, potentializarea ' si treimea inclusa " - fara a intra n proprietatea ,principiului antagonismului-. 4n plan formal, e si non-e sunt de!a trei indici 0 5, ' si " ceea ce i permite lui Lupasco sa i defineasca ca pe niste ,mbinari contradictorii- sau ,cuante logice-, permitnd sa inter ina sase termeni logici indexati astfel0 actualizarea lui e este asociata cu potentializarea lui non-e, actualizarea lui non-e este asociata cu potentializarea lui e si treimea inclusa a lui e este, n acelasi timp, treimea inclusa a lui non-e. 5ceasta ultima con!unctie arata situatia particulara a treimii incluse. 5ceasta treime este o treime unificatoare0 ea unifica pe e si non-e. =om edea mai trziu sensul profund al acestei unificari nefuzionale care este imposibil de nteles fara a face apel la notiunea de ,ni eluri de >ealitate-. .ele trei cuante logice lupasciene sunt inspirate direct din fizica cuantica. Ele nlocuiesc cele doua con!unctii din logica clasica, facnd astfel sa apara patru termeni logici indexati astfel0 ;daca e este ,ade arat-, non-e trebuie sa fie ,fals-< si ;daca e este ,fals-, atunci non-e trebuie sa fie ,fals-<. Se ntelege astfel, daca se face efortul de a se citi cu atentie primele unsprezece pagini din 'rincipiul antagonismului, ca Lupascu nu neaga ctusi de putin principiul noncontradictiei0 el largeste domeniul de alabilitate, asa cum fizica cuantica are un domeniu de alabilitate mult mai larg dect fizica clasica. 4nsa ntrebarea cruciala persista0 cum se poate concepe o treime unificatoare a lui e si non-e9 Sau, folosind propriile cu inte a lui Lupasco, cum se poate concepe ca tandemul logic ,nonactualizare nonpotentializare- se poate implica ntr-o ,nonactualizare - nonpotentializare contradictorie-9 )e fapt care ar putea fi sensul sintagmei ,non-actualizare - non-potentializare-9 ?n capitol extrem de interesant este .ontradictia ireductibila si noncontradictia relati a. Lupasco introduce aici contradictia si noncontradictia ca termeni logici. )ar daca acesti doi termeni sunt indexati n functie de 5 si ', indexul " este absent. 5ltfel spus, n ontologia lupasciana nu exista treime inclusa a contradictiei si a noncontradictiei. 'aradoxal, contradictia si noncontradictia se supun normelor logicii clasice0 actualizarea contradictiei implica potentializarea noncontradictiei si actualizarea noncontradictiei implica potentializarea contradictiei. (u exista stare nici actuala nici potentiala a contradictiei si a noncontradictiei. "reimea inclusa inter ine totusi ntr-o maniera capitala0 cuanta logica introdusa prin indicele " este asociata actualizarii contradictiei, n timp ce celelalte doua cuante logice, introduse prin indicii 5 si ', sunt asociate cu potentializarea si contradictia. 4n acest sens contradictia este ireductibila, caci actiunea sa este asociata cu unificarea lui e cu non-e. 4n consecinta, noncontradictia nu poate fi dect relati a. .um om edea mai departe, sensul acestor afirmatii se clarifica dupa introducerea ni elurilor de >ealitate si nemplinirea lor.

Ontologia lui Lupasco


'rincipiul antagonismului induce o alta nentelegere0 Lupasco nu renunta la logica clasica, el o nglobeaza. Logica clasica este pentru Lupasco ,6o macro-logica, o logica utila la scara mare, care reuseste mai mult sau mai putin n practica-. 4n schimb, ,Logica dinamica a contradictiei se prezinta @6A ca logica experientei nsasi, n acelasi timp ca si cum experienta este chiar a logicii-. 8ata o afirmatie care se nchide ntr-un cerc icios pentru un logician clasic, care separa complet logica de ontologie. 'entru Lupasco logica este cu ade arat ,experienta nsasi a logicii-0 subiectul, n cunostinta de cauza, este el nsusi implicat n logica care-l formuleaza. ,Experienta- este aici experienta subiectului. .aracterul circular al afirmatiei ,logica ca experienta nsasi a logicii- decurge din caracterul circular al subiectului0 pentru a defini subiectul ar trebui luate n consideratie toate fenomenele, elementele, e enimentele, starile si propozitiile continute n lumea noastra si de crestere a afecti itatii.

Lucru e ident imposibil0 n ontologia lui Lupasco subiectul nu a putea fi niciodata definit. "ot ceea ce logica poate face este de a experimenta un cadru axiomatic bine definit. 5cest lucru are consecinte epistemologice importante. )aca Lupasco este de acord cu Ferdinand Bonseth asupra imposibilitatii unui rationament absolut, se departeaza de acelasi Bonseth pe planul ntelegerii acestei imposibilitati. 'entru Lupasco, un rationament stiintific este legat intrinsec de rationamentul stiintific antagonist0 aceasta contradictie ireductibila, legata de subiectul nsusi, reprezinta motorul dez oltarii stiintifice. 'rogresul stiintific, care s-ar efectua printr-o continua apropiere de legile absolute si imuabile, este, pentru Lupasco, o simpla iluzie, tenace, dar nicidecum fundamentala. Legile nsele trebuie sa se supuna unei contradictii ireductibile. ,8storia stiintei este de altfel acolo pentru a deceptiona fara mila credinta ntr-un ade ar absolut, ntr-o lege eterna.- 5ceasta afirmatie a lui Lupasco ar merita un timp mai lung de meditatie astazi, cnd, n timpul derularii afacerii So2al, se constata reaparitia demonilor de tipul ,ade ar absolut- si , legi eterne-. 'entru Lupasco totul poate fi introdus n e sau non-e. ,:ai mult, chiar daca se constata acum ca e sau non-e @...A nu sunt elemente sau e enimente substantiale, suporturi initiale, termeni asa-zisi CmaterialiD ai unei relatii, ei nsisi fiind totdeauna relatii-. Superlegaturile, acelea care apar astazi n cea mai ambitioasa teorie de unificatoare a fizicii cuantice cu cea relati ista si care presupun reprezentarea particulelor si antiparticulelor, nu sunt ele mai degraba relatii dect elemente substantiale9 Logica axiomatica contine trei orientari pri ilegiate, trei dialectici determinate de cele trei principii lupasciene 5, ' si ". "reimea inclusa este asociata cu dialectica cuantica, a ceea ce este ,contradictia actualizata relati prin posibilul ambi alent, prin echi oc-. Ea da acees la ,logica concreta care domina adesea n profunzimile CsufletuluiD, logica cea mai particulara a CpsihiculuiD-. "erminologia este aici semnificati a. )e fapt, pentru Lupasco aici trebuie sa fie izomerism /si nu identitate3 ntre lumea microfizica si cea psihica. Lupasco nu a afirmat niciodata ca ,sufletul- se gaseste ntr-un electron, proton, miuon, sau pion, afirmatie care ar fi de altfel absurda, caci sutele de particule cunoscute sunt la fel de fundamentale una fata de celelalte. Lumea cuantica si lumea psihica sunt doua manifestari diferite ale singurului si aceluiasi dinamism tridialectic. 8zomorfismul lor este datorat prezentei continue, ireductibile a starii " n toate manifestarile. Ludo ic de Baigneron ar fi a!uns la o concluzie asemanatoare0 ,@6A esentialul dintr-un Subiect, ca si dintr-un 7biect, trebuie sa fie continute ntr-o sfera sintetica, unde afirmatia si negatia coexista fara ca aceasta stare sa desfiinteze fie si numai un singur aspect negati . Bndirea sa exhausti a asupra separarii nu a a!uns, de fapt, la nici un obiecti @6A )ar pentru ce natura aceasta Cfara spatiuD ar fi incompatibila cu Cfara spatiulD din care a aparut constiinta omului9-. )ialectica cuantica este, potri it celor trei cu inte ale lui Lupasco, ca o ,dilatare a ndoielii-. Si notiunea celor trei materii este prezentata n 'rincipiul antagonismului. )ialectica cuantica da ,nastere la o a treia materie, materie care ne-am putea-o imagina sub numele de materia ", care ar putea fi ca o materie-sursa, o materie-mama, aflata ntr-un creuzet cuantic fenomenal, de unde, ar aparea doua materii diferite, cea fizica si cea biologica @6A si unde ultimele doua s-ar ntoarce ritmic si dialectic, pentru a se desfasura din nou-. Structura ternara a sistematizarii energetice se traduce, n filosofia lui Lupasco, prin structurarea a trei tipuri de materii, sau mai curnd prin existenta a trei orientari pri ilegiate ale unei singure si aceleiasi materii. 4n cartea sa cea mai celebra .ele trei materii, publicata cu noua ani naintea 'rincipiul antagonismului, Lupasco scrie0 ,6materia nu porneste de la CnensufletitD 6pentru a se ridica, prin biologic, din complex n mai complex, pna la psihic si chiar peste0 cele trei aspecte ale sale constituie @6A trei orientari di ergente, din care cea de tip microfizic @6A nu este o sinteza a celor doua, ci mai curnd reprezinta lupta dintre ele, conflictul lor nabusit-. .oncluzia ca ntreaga manifestare, ntregul sistem care se prezinta sub un aspect triplu - macrofizic, biologic si cuantic /microfizic sau psihic3 - este cu siguranta uimitoare si bogata n multiple consecinte. "ridialectica lupesciana reprezinta o iziune unitara a lumii, de nonseparabilitate a ei0 ,@6A nu exista element, e eniment, sau punct oarecare n lume care sa fie independent, care sa nu fie ntr-un raport oarecare de legatura sau de ruptura cu un alt element sau e eniment, sau punct, la un moment dat, n care se afla mai mult de un punct sau e eniment sau punct n lume /apare altfel doar prin reprezentarea noastra, a intelectului nostru3-. Si Lupasco concluzioneaza0 ,"otul este asadar legat n lume @6A daca lumea, binenteles, este logica-. Lupasco se rennoada cu traditia, lamurind ntr-o maniera noua echiul principiu de interdependenta uni ersela. El anticipeaza cu un deceniu principiul cunoscut sub numele de

bootstrap introdus n fizica cuantica de BeoffreE .heF, potri it caruia fiecare particula este ceea ce este pentru ca toate celelalte particule exista concomitent. 4ntr-un anumit sens o particula este facuta de toate celelalte existente. Este deci extraordinar ca Lupasco mparte cu teoria bootstrap ideea ca nu pot fi constituenti ultimi ai materiei. Logica antagonismului energetic nu tolereaza existenta experimentala a unui sistem format dintr-un cuplu de dinamici antagoniste, sistem care ar fi deci caramida fundamentala a uni ersului. 'entru Lupasco ntreg sistemul este un sistem de sisteme. Lupasco arata cu pertinenta fundamentul metafizic al con ingerii n constituentii ultimi ai materiei, con ingere destul de puternica si astazi printre fizicienii specialisti n fizica cuantica0 ,@...A elementul @6A a fi totdeauna, la rndul lui, compus din alte elemente, a contine totdeauna structural alte elemente, fara ca sa se poata a!unge reodata la un element ultim care ar semnifica @6A identitatea perfecta si noncontradictia absoluta6 si care ar reduce deci ntregul la un element unic, de fapt la unul metafizic-. 4n fizica particulelor, cuarcii ne apar ca niste constituenti ultimi ai materiei hadronice. )ar cuarcii au o proprietate paradoxala0 mecanismul teoretic de ndepartare permanenta a cuarcilor ne arata ca ei nu pot parasi materia niciodata deoarece, pentru a o parasi, ei ar a ea ne oie de o energie infinita. 4n plus, n plan teoretic, ne putem astepta la ceea ce cuarcii pot a ea la rndul lor si anume la subconstituenti. .ercetarea constituentilor ultimi ai materiei pare sa fie fara sfrsit. Fara ndoiala ca pentru Lupasco stiinta, cel putin stiinta demna de numele lui, are n mod necesar un fundament ontologic. 4n caz contrar ea s-ar reduce la ,un proces- erbal redactat n raport cu succesiunea faptelor-. Lupasco a raspuns cu o !umatate de secol n a ans la critica exprimata de )ominiGue "err. 5 spune astazi ca Stphane Lupasco este un profet irational este pur si simplu ridicol. 4n fond totul pro ine de la argumentatia autoarei )ominiGue "err, care da nastere la o teribila confuzie0 a crede ca stiinta trebuie, n exclusi itate, sa prezica este o iziune perimata si falsa. Stiinta include ntelegerea fundamentului unei anumite iziuni asupra naturii si >ealitatii. Ea face apel din ce n ce mai mult, n tentati a sa de unificare, la realitati irtuale, abstracte, ceea ce da impresia irationalului, pentru acela sau aceea care ar rea sa reduca totul la informatia data de organele de simt si instrumentele de masura. 7ntologia lupasciana are consecinte foarte importante asupra ntelegerii spatiului si timpului. )oi muzicologi au facut o analiza pertinenta asupra acestor consecinte. Este suficient sa spunem aici ca treimea inclusa induce discontinuitatea spatiului si timpului. Lupasco regaseste aici una din concluziile initiale ma!ore ale mecanicii cuantice, care nsa nu a a ut efecte n teoria ulterioara, fizicienii multumindu-se doar, cu cte a exceptii, de a adauga la mecanica cuantica tandemul spatiu-timp continuu din mecanica clasica, procedura cu siguranta strmba dar comoda. 'entru Lupasco ,"impul e olueaza sacadat, prin salturi, prin naintari si re eniri-. Si spatiul este discontinuu. Spatiu-timpul cuantic face parte din cea de a treia materie, care cuprinde fenomenele cuantice, estetice si psihice. 'rincipiul antagonismului este o carte profetica si de pionierat0 cu ea treimea inclusa dobndeste drepturi depline n filosofia contemporana. .a un ade arat cercetator, Lupasco considera adesea ca lucrarea sa nu constituie dect ,notiunile preliminare ale stiintei contradictie-.

Treimea inclusa si nivelurile de Realitate


>amne de raspuns la ntrebarea centrala0 cum se poate concepe o treime unificatoare a lui e si non-e9 .u putin dupa #$HH, n urma unei izite efectuata la LaFrence 1er2eleE LaboratorE, am nceput sa realizez ca impactul cultural ma!or al re olutiei cuantice era cu siguranta repus n discutie datorita dogmelor filosofice contemporane referitoare la existenta unui singur ni el de >ealitate. 4ntr-o serie de articole aparute n re ista %me :illnaire, re ista la care chiar si Lupasco colabora, am formulat notiunea ,ni elurilor de >ealitate-, care si a gasi forma plenara n #$I&, n cartea mea intitulata (oi, particula si lumea. 4n plina elaborare a cartii, am nteles brusc ca aceasta notiune ar da totodata o explicatie simpla si clara asupra includerii treimii. .u o anumita teama legata de cum a reactiona un mare creator ca Lupasco la intrarea mea intempesti a pe teritoriul filosofiei sale, am mers deschis la el. 4n loc de retinere Lupasco si-a manifestat cu explozie bucuria si m-a ncura!at cu generozitatea-i pro erbiala sa public ct mai repede lucrarea. 4n general, cu ntului ,realitate- i dam, simultan, sensul pragmatic si ontologic.

Eu nteleg prin >ealitate, mai nti, ceea ce rezista experientelor noastre, reprezentarilor, descrierilor, imaginilor sau formalismelor matematice. Fizica cuantica ne-a rele at ca abstractizarea nu este un simplu intermediar ntre noi si (atura, un mi!loc pentru descrierea >ealitatii, ci una din partile constituente ale (aturii. 4n fizica cuantica formalismul matematic este inseparabil de experienta. El rezista, n felul sau, simultan prin gri!a autoconsistentei interne si prin ne oia de a integra datele experimentale fara a distruge aceasta autoconsistenta. 5bstractizarea face parte integranta din >ealitate. "rebuie data o dimensiune ontologica notiunii de >ealitate, n masura n care (atura participa la existenta lumii. (atura este o imensa si inepuizabila sursa de necunoscut, care !ustifica existenta nsasi a stiintei. >ealitatea nu este numai o constructie sociala, consensul unei colecti itati, un acord intersubiecti. Ea are si o dimensiune trans-subiecti /trans-personala3 n masura n care un fapt experimental poate desfiinta cea mai frumoasa teorie stiintifica. "rebuie nteles prin ni el de >ealitate un ansamblu de sisteme, in ariant la actiunea unui numar de legi generale0 de exemplu, entitatile cuantice supuse legilor cuantice care sunt n ruptura radicala cu legile lumii macroscopice. .u alte cu inte doua ni eluri de >ealitate sunt diferite daca, trecnd de la unul la altul, exista o ruptura de legi si de concepte fundamentale /ca, de exemplu, cauzalitatea3. (imeni nu a reusit sa gaseasca un formalism matematic care sa permita trecerea riguroasa de la o lume la alta. Exista chiar puternice rationamente matematice din care reiese ca trecerea de la lumea cuantica la cea macrofizica nu ar fi niciodata posibila. )ar nu este nimic catastrofic n asta. )iscontinuitatea care se manifesta n lumea cuantica se manifesta de asemenea si n structura ni elurilor de >ealitate. 5ceasta nu mpiedica cele doua moduri sa coexiste. )o ada9 'ropria noasta existenta. .orpurile noastre au simultan o structura macroscopica, dar si una cuantica. (i elurile de >ealitate sunt radical diferite de ni elurile de organizare, care au fost definite n ecinatatile sistemice. (i elurile de organizare nu presupun o ruptura de conceptele fundamentale0 cele mai multe ni eluri de organizare apartin unui singur si aceluiasi ni el de >ealitate. (i elurile de organizare corespund la structurari diferite ale acelorasi legi fundamentale. )e exemplu, economia marxista si fizica clasica apartin unui singur si acelasi ni el de >ealitate. )ez oltarea fizicii cuantice, ca si coexistenta dintre lumea cuantica si lumea macroscopica, ne-a condus, n planul teoriei si al experientei stiintifice, la aparitia de cupluri contradictorii mutuale exclusi e /5 si non-530 unda si corpuscul, continuitate si discontinuitate, separare si nonseparare, cauzalitate locala si cauzalitate globala, simetrie si ntreruperea simetriei, re ersibilitate timpului si ire ersibilitate lui, etc. Scandalul intelectual produs de mecanica cuantica consta n faptul ca numitele cupluri contradictorii pe care ea le-a pus n e identa sunt efecti mutual contradictorii cnd sunt analizate prin grila logicii clasice. 5ceasta logica este fundamentata pe trei axiome0 #. 5xioma identitati0 5 este 5 J. 5xioma noncontradictiei0 5 nu este non-5 %. 5xioma treimii excluse0 nu exista al treilea termen " /" de la ,treime exclusa-3 care sa fie simultan 5 si non-5. 4n ipoteza existentei unui singur ni el de >ealitate, axiomele a doua si a treia sunt e ident echi alente. 5ceasta explica poate de ce, chiar n manualele de logica, axioma treimii excluse nu este dect rar mentionata n calitate de axioma independenta de acelea a identitatii si a noncontradictiei. )aca se accepta logica clasica se a!unge imediat la concluzia ca acele cupluri contradictorii puse n e identa de fizica cuantica sunt mutual excluse, deoarece nu se poate afirma n acelasi timp aliditatea unui lucru si contrariul lui0 5 si non-5. 'erplexitatea creata de aceasta situatie este de nteles0 poti sa afirmi, daca esti ntreg la minte, ca noaptea este zi, noaptea este alba, barbatul este femeie sau iata este moarte9 7data cu definiti area fundamentului mecanicii cuantice, spre anii K%+, fondatorii stiintei moderne au pus cu seriozitate problema alcatuirii unei noi logici, zisa ,cuantica-. .a urmare a lucrarilor publicate de 1ir2hoff si on (eumann, nu a ntrziat sa se manifeste o nflorire a logicilor cuantice. 5mbitia acestor noi logici era de a transforma paradoxurile create de mecanica cuantica si de a ncerca n masura posibilului de a a!unge la o putere de predictie mai puternica dect cea a logicii clasice. .ea mai mare parte a logicilor cuantice a modificat a doua axioma a logicii clasice - axioma noncontradictiei L introducnd noncontradictia n cea mai mare parte a alorilor de ade ar, n locul cuplului binar /5, non-53. 5ceste logici multi alente, al caror statul este nca contro ersat referitor la puterea predicti a, nu au putut tine cont de posibilitatea modificarii celei de a treia axiome, aceea a treimii excluse.

5cesta este meritul istoric al lui Lupasco, de a arata ca logica treimii incluse este o logica eritabila, formalizabila si formalizata, multi alenta /cu trei alori0 5, non-5 si "3 si noncontradictorie. Lupasco a usese dreptate prea de reme. 5bsenta n acel moment a notiunii de Mni el de >ealitate- n filosofie a ascuns continutul. :ulti au crezut ca logica lui Lupasco ar iola principiul noncontradictiei - de unde denumirea, putin cam de nenteles, de ,logica contradictiilor-- si ca ar prezenta riscul alunecarii semantice la nesfrsit. 4n plus, frica iscerala de a introduce notiunea de ,treime inclusa-, cu rezonantele sale magice, nu a facut dect sa creasca nencrederea legata de aceasta logica. 4ntelegerea axiomei treimii incluse L existenta unui al treilea termen " care este simultan 5 si non-5 L se lamureste complet cnd este introdusa notiunea de Mni el de >ealitate-. 'entru a obtine o imagine clara asupra sensului treimii incluse, reprezentam cei trei termeni ai noii logici L 5, non-5 si " L si dinamismul lor asociat printr-un triunghi care are unul dintre rfuri situat la un ni el de >ealitate si celelalte doua rfuri la un alt ni el de >ealitate. )aca s-ar opta pentru un singur ni el de >ealitate, situatia ar aparea ca o lupta ntre doua elemente contradictorii /exemplu0 unda 5 si corpuscului non-53. 5 treia posibilitate, aceea a starii ", se exerseaza la un alt ni el de >ealitate, unde ceea ce apare dezbinat /unda sau corpuscul3 este de fapt unit si ceea ce apare drept contradictoriu este sesizat ca noncontradictoriu. 5ceasta este proiectia lui " pe singurul si acelasi ni el de >ealitate care produce cuplurilor aparent antagoniste, mutual exclusi e /5 si non-53. ?n singur si acelasi ni el de >ealitate nu poate zamisli dect opozitii antagoniste. .a rezultat al propriei naturi, el se autodistruge daca este separat complet de celelalte ni ele de >ealitate. ?n al treilea termen caruia sa-i spunem "N, care este situat la acelasi ni el de >ealitate cu opusii 5 si non-5, nu poare realiza concilierea. )iferenta ntre triada cuprinznd treimea inclusa si triada hegeliana se lamureste utiliznd consideratia legata de rolul timpului. 4ntr-o triada cu treime inclusa cei trei termeni coexista n acelasi moment de timp. 4n schimb, cei trei termeni din triada hegeliana se succed n timp. 5cesta este moti ul pentru care triada hegeliana este incapabila de a realiza concilierea elementelor opuse, n timp ce triada treimii incluse poate face acest lucru. 4n logica treimi incluse opozitiile sunt mai curnd entitati contradictorii0 tensiunea ntre contradictii da nastere la o unitate mai ampla dect cea ipotetic inclusa n ele. )e asemenea apar si marile pericole de nentelegere produse de confuzia destul de actuala ntre axioma treimii incluse si axioma non-contradictiei. Logica treimii incluse este noncontradictorie, n sensul ca axioma noncontradictiei este perfect respectata, cu conditia largirii notiunii de ,ade ar- si ,fals- ntr-o asa maniera nct regulile cu implicatie logica sa cuprinda nu mai mult de doi termeni /5 si non-53 sau trei termeni /5, non-5 si "3 care sa coexiste n acelasi moment de timp. Este o logica formala de aceeasi calitate cu oricare alta logica formala0 aceste reguli se traduc printr-un formalism matematic relati simplu. Este important de subliniat ca un logician de meserie ca 'etru 8oan a a!uns la aceeasi concluzie. Logica treimii incluse nu este o simpla metafora pentru un ornament arbitrar al logicii clasice, permitnd cte a incursiuni a enturoase si pasagere n domeniul complexitatii. Logica treimii incluse este o logica a complexitatii si, probabil, logica sa pri ilegiata n masura n care permite tra ersarea, ntr-o maniera coerenta, a diferitelor domenii de cunoastere. Logica treimii incluse nu anuleaza logica treimii excluse, i restrnge numai domeniul de alabilitate. Logica treimii excluse este cu siguranta alabila pentru situatii relati simple, ca de exemplu circulatia masinilor pe autostrada0 nimeni nu intentioneaza sa introduca pe o autostrada al treilea sens n raport cu sensul permis si cel interzis. 4n schimb, logica treimii excluse este noci a n cazurile complexe, ca de exemplu domeniul social sau politic. Ea se comporta n acest caz ca o eritabila logica a excluziunii0 binele sau raul, la dreapta sau la stnga, femeile sau barbatii, bogatii sau saracii, albele sau negrele. 5r fi rele ant daca s-ar ntreprinde o analiza a xenofobiei, rasismului, antisemitismului sau nationalismului pe baza principiilor logicii treimii excluse. 7 analiza pertinenta asupra influentei treimii incluse si a notiunii de ni ele de >ealitate n domeniul teologiei a fost facuta recent de "hierrE :agnin. (e asteptam n anii care in la progrese importante n directia studiului constiintei, datorita introducerii celor doua notiuni. (u este constiinta cel mai bun laborator n care se poate include treimea9

Structura gdeliana a Naturii si a cunoasterii

.onsiderarea simultana a treimii incluse si a ni elelor de >ealitate m-a condus la formularea unui model transdisciplinar al (aturii si cunoasterii. .are este teoria care poate descrie trecerea de la un ni el de >ealitate la altul9 Exista reo coerenta, se obser a reo legatura de ansamblu ntre ni elurile de >ealitate9 .are este rolul obser atorului-subiect n existenta unei e entuale unitati a tuturor ni elurilor de >ealitate9 Exista un ni el de >ealitate pri ilegiat n raport cu toate celelalte ni eluri9 ?nitatea cunoasterii, daca ea exista, este de natura obiecti a sau subiecti a9 .are este rolul ratiunii n existenta unei e entuale unitati a cunoasterii9 .are este, n domeniul reflexiei si al actiunii, puterea predicti a a noului ni el de >ealitate9 Si, n sfrsit, ntelegerea lumii prezente este oare posibila9 >ealitatea cuprinde, conform modelelor noastre, un anumit numar de ni eluri. .onsideratiile care or urma nu depind de faptul ca acest numar ar fi finit sau infinit. 'entru limpezirea terminologiei de expunere, om presupune ca numarul este infinit. )oua ni eluri adiacente sunt legate prin logica treimii incluse n sensul ca starea prezenta ", a unui anumit ni el, este legata la un cuplu de elemente contradictorii /5, non-53 din ni elul imediat ecin. Starea " opereaza unificarea contradictoriilor 5 si non-5, dar aceasta unificare se opereaza la un ni el diferit de acela unde este situat 5 si non-5. 5xioma non-contradictiei este respectata n acest proces. 5cest fapt este semnificati att timp ct om obtine astfel o teorie completa, care a putea tine seama de toate rezultatele cunoscute si cele n de enire9 >aspunsul la aceasta ntrebare nu are dect un interes teoretic. "oata ideologia, sau tot fanatismul care se prezinta ca o ambitie de a schimba fata lumii, este bazata pe con ingerea n integralitatea demersului lor. 8deologiile sau fanatismele n chestiune conduc la certitudini de detinere a ade arului, a ntregului ade ar. Exista binenteles o coerenta ntre diferitele ni ele de >ealitate, cel putin n lumea naturala. )e fapt, o asta autoconsistenta pare sa conduca e olutia uni ersului, de la infinitul mic la infinitul mare, de la infinitul scurt la infinitul lung. Logica treimii incluse este capabila sa descrie coerenta ntre ni elurile de >ealitate prin procesul iterati , prezentnd etapele urmatoare0 #. ?n cuplu de entitati contradictorii /5, non-53 situat la un anumit ni el de realitate este unificat printr-o stare " situata la un ni el de >ealitate imediat ecinO J. La rndul sau, aceasta stare " este legata la un cuplu de entitati contradictorii /5N, non-5N3, situat la ni elul sauO %. .uplul de entitati contradictorii /5N, non-5N3 este, la rndul sau, unificat printr-o stare "N situata la un ni el diferit de >ealitate, imediat ecin cu acela unde se afla terminalul /5N, non-5N, "3. 'rocesul repetiti continua la infinit pna la epuizarea tuturor ni elurilor de >ealitate cunoscute sau conser abile. 4n alti termeni, actiunea logicii treimii incluse sub diferite ni ele de >ealitate induce o structura deschisa, gPdeliana, a ansamblului ni elurilor de >ealitate. 5ceasta structura are o nclinare considerabila spre teoria cunoasterii, dar implica imposibilitatea creierii unei teorii complete, nchisa n ea nsasi. )e fapt, starea " realizeaza, n acord cu axioma non-contradictiei, unificarea cuplului entitatilor contradictorii /5, non-53 fiind asociata n acelasi timp, la un alt cuplu de entitati contradictorii /5N, non5N3. 5ceasta semnifica ca se poate construi, plecnd de la un anumit numar de cupluri mutuale exclusi e, o teorie noua care elimina contradictiile la un anumit ni el de >ealitate, dar aceasta teorie nu este dect temporala, caci ea a conduce ine itabil, sub presiunea legaturii strnse ntre teorie si experienta, la descoperirea de noi cupluri de entitati contradictorii, situate la un nou ni el de >ealitate. 5ceasta teorie a fi deci, la rndul ei, nlocuita pe masura ce noi ni ele de >ealitate se or descoperi, prin teorii si mai unificate. 5xioma non-contradictiei iese din ce n ce mai ntarita din acest proces. 4n acest sens putem orbi de o e olutie a cunoasterii, fara a putea a!unge la o non-contradictie absoluta, implicnd toate ni elele de >ealitate, deci, cunoasterea este pentru totdeauna deschisa. .onsideratiile precedente ne permit sa raspundem ntr-o maniera riguroasa la trei chestiuni interesante formulate recent de logicianul 'etru 8oan0 de ce ne limitam la treimea inclusa9 )e ce nu se introduce ,patrimea inclusa-, ,cincimea inclusa-, etc.9 4n lumina carei scheme, care ar trebui descrisa, patrimea inclusa, de exemplu, ar trebui sa unifice 5, non-5 si ". Sau, poate termenul "N este cel care realizeaza aceasta unificareQ "ermenul "N este oare ,patrimea inclusa-9 .u siguranta nu, caci el este, n zona n care functioneaza, treimea unificatoare a lui 5N si non- 5N, acesti doi ultimi termeni aparnd la acelasi ni el de >ealitate cu ". 5ltfel zis, structura patrimii incluse / 5, non-5, "N3 se descompune n doua

structuri de treime inclusa0 /5, non-5, "3 si /5N, non-5N, "N3. (u este deci ne oie de o ,patrime inclusa-, de o ,cincime inclusa-, etc. )ar n acest sens, treimea inclusa este o treime infinita sau, mai precis, este o treime fara limita. 5cest rezultat este apropiat de celebra teorema a lui 'eirce, demonstrata cu a!utorul teoriei grafurilor0 ,@6A poliada superioara unei triade poate fi analizata n termenii triadei, dar o triada nu poate fi analizata, n general, n termenii unei diade-. (u este orba de o simpla analogie. Schema noastra, aratata explicit, poate fi desfasurata biuni oc n grafuri. 4n consecinta, teorema lui 'ierce trebuie sa fie respectata. Structura deschisa de ansamblul ni elurilor de >ealitate este n acord cu unul din rezultatele stiintifice cele mai importante ale secolului RR0 teorema lui BPdel n ceea ce pri este aritmetica. "eorema lui BPdel ne spune ca un sistem de axiome prea bogat conduce ine itabil la rezultate fie confuze, fie contradictorii. 5ceasta ultima afirmatie este adesea ignorata n scrierile care mediatizeaza aceasta teorema. 8mplicatiile teoremei lui BPdel au o importanta considerabila pentru toata teoria moderna a cunoasterii. "eorema se refera la domeniul aritmeticii, deci binenteles al matematicii care include aritmetica. 7ri matematica, ca instrument de baza al fizicii teoretice, contine e ident aritmetica. 4nseamna ca cercetarea unei teorii fizice complete este iluzorie. )aca aceasta afirmatie este ade arata pentru domeniile cele mai riguroase de studiu ale sistemelor naturale, cum s-ar putea isa la o teorie completa ntr-un domeniu infinit mai complex L acela al stiintelor referitoare la sufletul si psihicul omului9 )e fapt, cercetarea n maniera axiomatica, conducnd la o teorie completa /fara rezultate indecise sau contradictorii3 marcheaza simultan att apogeul ct si punctul de ncepere al declinului gndirii clasice. =isul axiomatic se prabuseste datorita erdictului sfntului sfintilor gndirii clasice L rigoarea matematica. "eorema pe care BPdel a demonstrat-o n #$%# nu a a ut dect un slab ecou ntr-un cerc foarte restrns de specialisti. 5ceasta explica probabil strania tacere a lui Lupasco asupra acestei teoreme si asupra semnificatiei sale epistemologice, care este si lupasciana. Structura gPdeliana adaptata ansamblului ni elurilor de >ealitate, asociata logicii treimii incluse, implica imposibilitatea de a construi o teorie completa care sa descrie trecerea dintr-un ni el n altul si, a fortiori, sa descrie ansamblul de ni eluri de >ealitate. Entitatea care leaga toate ni elurile de >ealitate, daca ea exista, trebuie sa fie cu siguranta o unitate deschisa. Exista cu siguranta o coerenta a ansamblului ni elelor de >ealitate, dar aceasta coerenta este orientata0 o sageata /care semnifica directia3 este asociata ntregii transmisii de informatie de la un ni el la altul. 4n consecinta, coerenta, daca este limitata la anumite ni eluri de >ealitate, se opreste la ni elul cel mai ,nalt- si la ce mai de ,!os-. 'entru ca aceasta coerenta sa continue si dupa aceste doua ni ele limita, a nd n edere presupusa unitate deschisa, trebuie sa luam n considerare ca ansamblul de ni eluri de >ealitate se prelungeste printr-o zona de non-rezistenta pentru experientele, descrierile, imaginile sau formalismele matematice ale noastre. 5ceasta zona de non-rezistenta corespunde, n modelul nostru de realitate, cu un , al- pe care 1ernard dNEspagnat l numeste ,realul ascuns- si este cu siguranta legat de afecti itatea lupasciana. (i elul cel mai ,nalt- si ni elul cel mai de ,!os- al ansamblului ni elelor de >ealitate se unesc prin zona de transparenta absoluta. 5ceste doua ni ele fiind diferite, transparenta absoluta apare ca ce a acoperit de un al, din punctul de edere al experientelor, reprezentarilor, descrierilor, imaginilor sau formalismelor noastre matematice. )e fapt, unitatea deschisa a lumii presupune ca ceea ce este n ,!oseste la fel cu ceea ce este n ,sus-. 8zomorfismul ntre ,sus- si ,!os- este restabilit prin zona de nonrezistenta. (on-rezistenta acestei zone de transparenta este datorata, cu siguranta, limitelor corpurilor si organelor noastre de simt, oricare ar fi instrumentele de masura care ar prelungi aceste organe de simt. 5firmatia despre o cunoastere umana infinita /care exclude zona de non-rezistenta3, desi afirmam limitele corpurilor si organelor noastre de simt, pare sa fie o mistificare ling istica. Sona de non-rezistenta corespunde sacrului, adica a ce a care nu se supune nici unui rationament. 'roclamarea existentei la un singur ni el de >ealitate elimina sacrul, aceasta nsemnnd pretul autodistrugerii ni elului nsusi. 5nsamblul ni elurilor de >ealitate si zona complementara a non-rezistentei constituie 7biectul transdisciplinar. 4n iziunea transdisciplinara, pluralitatea complexa si unitatea deschisa sunt doua fatete ale uneia si aceleiasi >ealitati.

.oexistenta dintre pluralitatea complexa si unitatea deschisa permite aparitia unui nou 'rincipiu de >elati itate0 nici un ni el de >ealitate nu constituie un loc pri ilegiat de unde am putea ntelege toate celelalte ni eluri de >ealitate. ?n ni el de >ealitate este ceea ce el este, deoarece toate celelalte ni eluri exista concomitent. 5cest 'rincipiu de >elati itate este fundamentul unei noi abordari a religiei, politicii, artei, educatiei sau ietii sociale. )eoarece pri irea noasta asupra lumii se schimba, lumea se schimba. 4n iziunea transdisciplinara, >ealitatea nu este numai multidimensionala - ea este de asemenea multireferentiala. )iferitele ni eluri de >ealitate sunt accesibile cunoasterii omului ca urmare a existentei a diferitelor ni ele de perceptie, care se gasesc n corespondenta biuni oca cu ni elurile de >ealitate. 5ceste ni ele de perceptie permit o iziune din ce n ce mai generala, unificatoare, care nglobeaza >ealitatea, fara a o epuiza reodata complet. .oerenta ni elurilor de perceptie presupune, ca si n cazul ni elelor de >ealitate, o zona de nonrezistenta a perceptiei. 5nsamblul ni elelor de perceptie si zona sa complementara de non-rezistenta, constituie Subiectul transdisciplinar. .ele doua zone de non-rezistenta, ale 7biectului si Subiectului transdisciplinare trebuie sa fie identificate pentru ca Subiectul interdisciplinar sa poata comunica cu 7biectul interdisciplinar. Fluxului de informatie tra ersnd, de o maniera coerenta, diferitele ni eluri de >ealitate, i corespunde un flux de constiinta care tra erseaza, tot de o maniera coerenta, diferitele ni ele de perceptie. .ele doua fluxuri sunt ntr-o relatie de izomorfism datorita existentei unei singure si aceeasi zone de non-rezistenta. .unoasterea nu este nici exterioara nici interioara0 ea este n acelasi timp si exterioara si interioara. Studiul ?ni ersului si studiul fiintei umane se sustin unul pe altul. Sona de non-rezistenta !oaca rolul de treime secret inclusa, care permite unificarea n propriile diferente, a Subiectului transdisciplinar cu 7biectul transdisciplinar. >olul treimii explicit sau n mod secret inclusa n noul model transdisciplinar de >ealitate nu este, la urma urmei, asa surprinzator. .u intele trei si trans au aceeasi radacina etimologica0 trei semnifica ,transgresia lui doi, adica ceea ce a fi dincolo de doi-. "ransdisciplinaritatea este transgresia dualitatii, opunndu-se astfel cuplurilor binare de tipul0 subiect-obiect, subiecti itate-obiecti itate, materieconstiinta, natura-di in, simplitate-complexitate, di ersitate-unitate. 5ceasta dualitate este depasita prin unitatea deschisa care nglobeaza concomitent ?ni ersul si fiinta umana. .oncluzie referitoare la0 treimea inclusa n logica, treimea inclusa n ontologie si treimea secret inclusa "reimea inclusa logica este utila n planul largirii clasei de fenomene susceptibile de a fi ntelese prin intermediul ratiunii. Explica paradoxurile mecanicii cuantice, n totalitatea lor, ncepnd cu principiul de superpozitie. >isc acum facnd predictia ca n deceniul urmator treimea inclusa si a face intrarea n iata de toate zilele prin rolul !ucat n constructia calculatoarelor cuantice, care or marca unificarea dintre re olutia cuantica si re olutia informationala. .onsecintele acestei unificari sunt incalculabile. (u prea departe poate, sunt de pre azut mari descoperiri n biologia constiintei daca barierele mentale referitoare la notiunea de ni el de >ealitate or dispare pe parcurs. 5ceasta ne a putea arata utilitatea treimii incluse ontologice, implicnd consideratii simultane pentru mai multe ni ele de >ealitate. )iscipline multiple ca spre exemplu0 artele, dreptul sau istoria religiilor or a ea sansa unei nnoiri complete. Si etica sau educatia or putea n sfrsit sa se puna n conformitate cu cerintele mileniului care se naste. 4n starea de unitate trebuie se existe trei treimi. 5 treia treime - treimea secret inclusa - este pa aza mpotri a oricarei deri e neostiintifice sau totalitare, contra oricarei tentatii de dictatura prin economic, economic care ar putea reprezenta haina de protectie pe care aceste deri e sau dictaturi ar mprumuta-o, pentru a reusi. "reimea secret inclusa este !andarmul misterului nostru ireductibil, singurul fundament posibil pentru toleranta si demnitate umana. Fara aceasta treime secret inclusa, totul este doar ramasita pamnteasca. Acad. Basarab Nicolescu