Sunteți pe pagina 1din 1

LAVAND DE OCNA MURE Dar nu trebuie s fii neaprat cercettor s observi ce se ntmpl n pia.

Frana, productorul tradiional de lavand, este din ce n ce mai puin competitiv, din cauza costurilor mari. Regiunea Provence i-a redus ponderea n producia mondial de la dou treimi la jumtate n ultimii zece ani. Oportunitatea a fost vzut ntr-o prim faz de chinezi, care au cultivat cteva mii de hectare de lavand (Frana avea n vremurile bune circa 20.000 de hectare), dar i de fermieri din Europa de Est. Un exemplu este Ioan Iakob din Ocna Mure (judeul Alba). n 2009, a plantat 1,74 hectare de lavand n apropiere de Ocna Mure, dup ce n anii anteriori a cultivat pe aceeai suprafa plante tradiionale ca porumbul sau orzoaica. Nu fceam mare lucru cu porumbul, aa c am cutat s pun altceva pe pmnt, spune Ioan Iakob. A investit peste 10.000 de euro pentru a planta lavand pe acest teren (un buta se vinde cu circa 2 lei, iar pentru plantarea unui hectar de lavand sunt necesari 16-18.000 de butai). Primul an este cel mai dificil, pentru c plantele sunt npdite de buruieni dac sunt lsate la voia ntmplrii. Am curat de cinci sau ase ori n primul an, iar dac treci de primul an, dup aceea este mai uor, povestete Ioan Iakob. Asta pentru c lavanda este o plant rezistent la boli, dar i la secet, ba chiar i merge mai bine pe secet dup primii ani, cnd planta se maturizeaz. Dei aproape o treime din suprafaa cultivat a fost calamitat n al doilea an - o inundaie a distrus plantele -, i-a scos investiia iniial nc din 2010, iar din 2011 a intrat pe profit. Astfel, anul trecut Ioan Iakob a avut o producie de circa patru tone, pe care a vndut-o n ntregime - iar cererea era nc mare n pia. Producia la hectar poate ajunge i la cinci tone la hectar, pentru c plantele dau i a doua floare n toamn, ceea ce reprezint circa 40% din prima producie. Dup ce se plantele se maturizeaz (proces care dureaz 3-4 ani), profitul ajunge la 8.000 de euro pe an. De pe un singur hectar.