Beorge Bacovia

Este pseudonimul lui Gheorge Vasiliu. Primul sau volum Plumb apare in 1916 In preajma razboiului si trece neobservat. Bacovia este considerat azi un mit intangibil al modernitatii, mai ales prin capacitatea de a exprima golul, negatia. Cel mai important poet simbolist din literatura romana. George Calinescu si Nicolae Manolescu au descoperit in versurile bacoviene artificialitatea, spiritual teatral, manierismul, stilul suferintei. Simbolismul este un curent literar aparut in jurul anului 1880, ca o reactie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. Folosirea simbolului ca o concordanta intre elemente, apare artificialitatea, cultul artificialitatii (apare parcul, orasul, havuzul statuile), muzicalitatea este in general de repetitii, iar figura de stil preferata este sinestezia. Universul poetic bacovian este incomfundabil. Atmosfera deprimanta, toamnetel reci, gradinile putrede, mahalaua, pietile pustii, zarea de plumb, obsesia mortii, sfarsitul continuu, sunt anumite aspect care poarta un singur nume, Bacovia. Singuratatea, teama, tristetea, moartea sunt teme si motive recurente in lumea acestui poet. Compozitia textului bacovian are cateva trasaturi specifice: simplitatea, economia mijloacelor lingvistice, circularitatea data de coincidenta dintre incipit si final, paralelismele sintactice, prezenta unor versuri refren, prezenta laimotivelor, a repetitiilor obsedante care creeaza o muzicalitate specifica, monotona. Punctele de suspensie intrerup frecvent discursul liric, amintind de tehnica fragmentului prezenta la scriitorii modernisti. Cromatica bacoviana este data de modul in care poetul foloseste culorile multi incadrandu-l langa expresionisti. La Bacovia culoarea este persistenta si obsesiva, violetul, albul, negrul, rozul invadeaza lucrurile ca niste prezente fizice, erodeaza peisajele sau le pateaza. Una dintre operele bacoviene este poezia Lacustra. Aceasta comunica un sentiment al insingurarii totale, intr-o lume de care poetul se simte despartit printr-un gol istoric.

Poezia Plumb, citita la cenaclul lui Alexandru Macedonski in 1903, da titlul primului sau volum aparut in anul 1916 in preajma razboiului, indica dorinta poetului de a face din acest poem o emblema a universului sau poetic. Compozitia poeziei este formata din 2 strofe a cate 4 versuri, construite prin parallelism sintactic. Poezia prezinta 2 planuri ale realitaii, o realitate exterioara cimitirul, cavoul, spatii inchise ce trimit la izolare, moarte si o realitate interioara prin sentimentul iubirii, invocat prin acel strigat expresionist.