Sunteți pe pagina 1din 38

A C

rhitectura

ontext

eisaj

curs introductiv

(1) cteva chestiuni care subntind cursul: proiect/strategii, obiect/oras, spatiu public/oras/societatea contemporana, proiect/peisaj/teritoriu/strategii (2) perspectivele din care se vor privi: estetica, functionala,contextuala,a peisajului
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

A C
rhitectura

ontext

eisaj

n loc de motto:

monika sosnowska: bienala de arta, venetia, 2007


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-constrangeri-proiect

arhitectura oras

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

A C
rhitectura

ontext

eisaj

motto: pavilionul olandez / bienala de arhitectura venetia 1996: arhitectul ca seismograf


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-constrangeri-proiect

arhitect comunitate urbana

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

orasul
Forma de agregare in jurul sistemului cultural al unei comunitati Un sistem social si fizic, coagulat in timp - Fapt colectiv si pluralist, expresia valorilor publice ale unei colectivitati. Cadrul fizic urban - forma urbana: un ansamblu de elemente care constituie un tot omogen, urmand logica modului de viata specific.
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul fenomen greu de definit


Conform dictionarelor de uz comun:
conditii necesare pentru ca o asezare umana sa constituie un oras: (1) o relativa aglomerare a constructiilor; (2) anumite trasaturi sociale ale populatiei, cum ar fi conferirea unui anume statut in diverse timpuri istorice, diversitatea si activitatile de relatie, astazi; (3) o anumita dimensiune (relativ importanta, dar variabila de la tara la tara) si (4) predominanta unui anume tip de activitati.

Din studiile geografilor, demografilor, sociologilor, economistilor, etnologilor si istoricilor:

Orasul se naste din nevoile de interactiune ale oamenilor si din avantajele pe care pe aceasta le procura; orasul isi gaseste astfel limitele prin constrangerile care apasa asupra vietii de relatie si prin dezavantajele care se nasc de aici; orasul ia nastere fundamental din functiuni centrale de schimb, de confruntare, de intalnire colectiva. Cei care participa in permanenta la aceste functiuni trebuie sa locuiasca cit de aproape posibil de teatrul in care se desfasoara o mare parte sau totalitatea vietii lor active: astfel se conjuga in mod necesar interactiunea si locuinta; la care se adauga diverse alte echipamente pentru rezidenti (diverse arii de joc, loisir, detenta...) indispensabile in afara orelor de activitate (din Breviar de curs, pag 41)

greu: in termeni concreti/cuantificabili si mai greu: in termeni calitativi, (ce reprezinta urbanitatea?), care reies din modul de viata urban, din interactiuni, din comunicare, din cum s-a cristalizat orasul (memoria lui)
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-oras-proiect

arhitectura noua orasul mostenit

Ampliacin Ayuntamiento Murcia Rafael Moneo


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul teatru al memoriei teatru al anticipatiei

Escalera de la Granja, Toledo Lapea y Torres


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul perspective asupra orasului:


va amintesc din cursul de anul trecut

perspectiva monumentala : tesut urban major SPATIUL ANONIMATULUI SPATIUL PUBLIC


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

perspectiva domestica: tesut urban minor, SPATIUL FAMILIARULUI SPATIUL VECINATATII


prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public o dimensiune calitativa


Arie sau loc deschis sau accesibil oricui, fara nici o discriminare de nici o natura, folosit impreuna. Piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale si sociologice si proiectarea urbana. Relevanta lui devine cu atat mai presanta cu cat capitalul tinde sa inchida din ce in ce mai mult ceea ce era gandit ca bun colectiv/comun/impartasit cu ceilalti. Problema discreditarii ideii de bun comun in Romania post-comunista.

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public ceea ce punem in comun


Piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale si sociologice si proiectarea urbana. Definit din perspective diverse: politica/filozofica, sociologica, juridica, arhitectural-urbanistica Dificultatea vine din faptul ca ele nu se suprapun neaparat. BIBLIOGRAFIE: ACUM 1, 2, 3, DOSARE BUCURESTENE (http://www.iaim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/cercetare)
ana maria zahariade -despre arhitect si spatiul public al filozofului (acum1) celia ghyka - arhitectura spatiului public (acum 1) violeta rducan - monument spaiu public vegetaie (acum 1) celia ghyka - spatiul public pierdut, mort, recistigat ioana tudora - pleinOPENair (acum 2) ioana tudora - mircea cel batran iasi-radiografia unui spatiu public (acum 2) stefan vianu - spaiul public i interveniile artistice (acum 2) ioana suliciu - heerlijkheid hoogvliet. sau ne facei i nou loc n oraul vostru? (acum 2) stefan vianu - spaiul public azi i rolul artei publice (acum 3) cosmin ungureanu - incursiuni n spaiul public (acum 3) nicole valois - arta si experienta spatiului public (acum 3) ioana tudora - spaiul public ca peisaj ntre politic i vernacular (acum 3)
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public definitii si notiuni inrudite


sfera publica un spatiu discursiv, care mediaza intre sfera privata si sfera autoritatii publice, prin
un grad de autoritate si libertate neingradita de institutiile puterii (familia, casa) si in care isi gaseste sinele autentic (Heidegger), viata in care lucreaza doar pentru el si pentru intretinerea familiei lui. In acest sens, este oarecum separat de restul societatii.

sfera privata complementul sferei publice, un sector al vietii societale in care individul se bucura de privacy (greu de tradus, un fel de intimitate sociala, caracter privat, in legatura cu sfera

dezbatere libera, argumentare si schimb de opinii politice, pentru binele comun; un domeniu al vietii sociale in care se pot forma opiniile publice.

privata) conditia unui individ sau grup de a fi liber, neobservat si nederanjat de altii, de a nu fi in atentia publica.

publicity/public /expunere publica o conditie esentiala a unui spatiu public; posibilitatea de a vedea si auzi, de a fi vazut si
auzit de ceilalti; punerea in comun a lumii (Hannah Arendt)
prof. ana maria ZAHARIADE

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

domeniul public
Prin domeniu public al statului se ntelege situatia unor bunuri sau drepturi care nu sunt n posesia nici unei persoane, fizice sau juridice (ex.: domeniul public ce consta din spatiul radio-electronic, domeniul minier, apele terestre, apele continentale, gazele naturale etc.) Alte ordine juridice considera ca domeniul public este format din acele bunuri al caror titular este o comunitate.

folosirii publice, folosite n comun: strazi, piete, parcuri, cheiuri, promenade maidane, spatii abandonate Este deci format dintr-o forma de proprietate si de afectarea prin folosinta. Dar tot spatii publice, pentru ca folosite liber in comun sunt si unele spatii construite/inchise, in proprietate publica sau privata: biserici, holuri de cladiri administrative, hale, galerii, mall-uri, holuri de banci, teatre etc.

spatiul public urban Poate fi considerat spatiu public acea parte a domeniului public neconstruit afectata

Planul Nolli 1748


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public este viata urbana impreuna


ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam?
Rehabilitacin de la Porta del Angel, en Barcelona. A. Montes y J. Alemany, 1992.
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public este viata urbana impreuna

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public in orasul contemporan


Orasul contemporan este caracterizat de disparitia unor forme de colectivitate evidente si care erau specifice societatilor traditionale (familia, comunitatile locale); apar insa alte tipuri de colectivitati, care se insereaza in sfera anonima a orasului modern. Experienta colectiva se transforma, in directa legatura cu importanta crescanda a individualismului, fara sa dispara totusi. Ce forma arhitecturala poate lua aceasta sfera publica? Toate se leaga de mutatiile societatii contemporane, care aduc in discutie si alte forme de oras, care ridica multe intrebari privitoare la proiectarea si la gestiunea lor.

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public in orasul contemporan


Anii 80-90 - opinii negative privind conditia spatiului public: o permanenta eroziune si pierdere a calitatii - n-ar mai trebui sa constituie o problema pentru arhitecti Rem Koolhaas evaporation of the public realm The Generic City Bruce Robbins - The Phantom of Public Sphere Michael Sorkin - Variation on a Theme Park The End of Public Space

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

monika sosnowska, untitled


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public in orasul contemporan


Pe de alta parte, arhitectii au continuat sa se gandeasca la spatiul public / oras, ceea ce ridica multe intrebari: Este reflectia arhitecturala influentata de aceasta privire negativa? Cum se face ca in acest context foarte multe cladiri au pretentia/incearca sa exprime o identitate colectiva si sa joace un rol formator pentru comunitate? In ce masura designul / proiectul de diverse feluri poate intr-adevar sa dea forma vietii publice? Ce rol joaca ele in relatie cu multele fete ale colectivitatilor care par sa apara in interstitiile domeniului urban? Ce altceva decat designul arhitectural si urban poate ajuta coagularea spatiului public?

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

spatiulrolul public arhitectului


ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam? ce pozitie avem fata de oras/spatiul public? cum ne angajam, in conditiile discreditarii ideii de bun comun in Romania post-comunista?

depinde de ce vrem
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-spatiu public-oras-proiect

ce vrem?

Fagaras 2007 (foto J. Kiraly, ACUM3)

Eforie 2008 (foto A. Craciunescu, ACUM3)


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Piata Buzesti, Bucuresti 2008 (foto J. Kiraly, ACUM3)


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-spatiu public-oras-impreuna

artistii incearca

Noaptea muzeelor 2008, foto Stefan Tuchila


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-spatiu public-oras-proiect

ce vor altii?

adecvarea prin interventii contemporane a spatiilor libere publice urmarind un criteriu de calitate si de stimulare a vietii citadine, prin interventii cu dotari publice, reconditionarea fondului existent, programe de reabilitare integrata a cartierelor de locuinte populare deteriorate, calificarea spatiilor verzi, prin valorizarea a ceea ce este trecutul activ

Palacio de Justicia y dotaciones en el Canyeret, Lrida Amad y Domenech

TOATE FOTOGRAFIILE DIN SPANIA PROVIN DIN CONFERINTA LUI FRANCISCO POL / NEC 2009
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

adecvarea prin interventii contemporane a spatiilor libere publice urmarind un criteriu de calitate si de stimulare a vietii citadine, prin interventii cu dotari publice, reconditionarea fondului existent, programe de reabilitare integrata a cartierelor de locuinte populare deteriorate, calificarea spatiilor verzi, prin valorizarea a ceea ce este trecutul activ

Espacio Escnico, Njar (Almera) MGM, Morales, Giles & Mariscal


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

adecvarea prin interventii contemporane a spatiilor libere publice urmarind un criteriu de calitate si de stimulare a vietii citadine, prin interventii cu dotari publice, reconditionarea fondului existent, programe de reabilitare integrata a cartierelor de locuinte populare deteriorate, calificarea spatiilor verzi, prin valorizarea a ceea ce este trecutul activ

Ampliacin mercado Sta Caterina. Barcelona Enric Miralles


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

adecvarea prin interventii contemporane a spatiilor libere publice urmarind un criteriu de calitate si de stimulare a vietii citadine, prin interventii cu dotari publice, reconditionarea fondului existent, programe de reabilitare integrata a cartierelor de locuinte populare deteriorate, calificarea spatiilor verzi, prin valorizarea a ceea ce este trecutul activ

Avenida de la Catedral, Barcelona. M. Quintana y M.Periel. 1990.

El casco antiguo de Tarragona, a finales de los 90, con participacin de distintos arquitectos.
prof. ana maria ZAHARIADE

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

adecvarea prin interventii contemporane a spatiilor libere publice urmarind un criteriu de calitate si de stimulare a vietii citadine, prin interventii cu dotari publice, reconditionarea fondului existent, programe de reabilitare integrata a cartierelor de locuinte populare deteriorate, calificarea spatiilor verzi, prin valorizarea a ceea ce este trecutul activ

Parque de Vista Alegre, adecuacin de la ribera del Sarela, Santiago de Compostela. Csar Portela y Arata Isozaki
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-spatiu public-oras-proiect

strategii

astfel incat sa formeze o retea de fire tari / o urzeala (strategii politice, planuri urbanistice si programe de reabilitare integrata) si de ite / bateala (principalele linii de interventie), in care arhitectura noua / noile limbaje sa participe activ.

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public edificare


ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam? ce pozitie avem fata de oras/spatiul public? cum ne angajam, in conditiile discreditarii ideii de bun comun in Romania post-comunista?

nu depinde doar de noi


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

obiect-spatiu public-oras-proiect

rolul arhitectului rolul publicului rolul politicului


participare

Participarea n spatiul public presupune nu numai a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti (Hannah Arendt); presupune si implicarea n procesul de decizie asupra spatiului public. Prezenta indivizilor ce formeza acest public face apel la responsabilitatea fiecaruia ca cetatean a vedea, a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti presupune reamintirea uzantelor sociale ale spatiului public, asumarea si interiorizarea normelor ce le reglementeaza. Spatiul public poate fi vazut nu doar ca scop al proiectarii, ci ca un instrument viznd producerea unor efecte mai ample si la o scara mai larga (sociala, de implicare in viata civica si deci n treburile cetatii). Deci e vorba si despre strategii, chestiune care implica si vointa politica.
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public in dezbaterea contemporana

European Prize for Urban Public Space / The Architecture Foundation


http://www.architecturefoundation.org.uk
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

spatiul public o sansa a noii arhitecturi

Centro de Cultura Contempornea de Barcelona Pin y Viaplana


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

A C
rhitectura

ontext

eisaj

(1) cteva chestiuni care fac obiectul cursului sau l subntind cursul: proiect/strategii,
obiect/oras, spatiu public/oras/societatea contemporana, proiect/peisaj/teritoriu/strategii

(2) le vom privi din cteva perspective reflectate in teorie si proiect:


o intelegere contemporana a functiunii, prin prisma atitudinilor contextuale, prin speranta actuala a arhitecturii peisajului.

(3) vom ncerca sa le integram intr-o posibila perspectiva a perceptiei estetice in arhitectura.
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ce proiectam? cum proiectam noul? pentru cine proiectam? ce facem cu orasul?


anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

interventie noua (2009) in Lipsani ACTUALUL CENTRU ISTORIC PROTEJAT


(de citit facultativ: Craciunescu Adrian, De ce centrul istoric al capitalei este astazi un spatiu public de mna a doua ACUM 3)
anul III / ACP 2010-11 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE