{

Conf.Univ .dr. Zaharia Agripina

OCLUZOLOGIE
Curs 5

OCLAZIA FUNCTIONALA
Scoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele 5 criterii: 1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM 2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-mandibulare 3. dezocluziatuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie 4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate 5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

Criteriul

Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM Stopuri ocluzale stabile Ocluzie stabila: contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru migrarile dentare.

a impiedica

Exista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila: l. in RC (lM) contactele dento-dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeauna

2.

aceleasi dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derap eze in plan transversal sau frontal, inclusiv pentru a ajunge din RC in IM

nici un sens, in

Stopuri ocluzale multiple Contactele dento-dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru rcpartizarca uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform de abraziune. Stopuri ocluzale simultane
Daca contactele dento-dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu sunt multiple, mandibula poate realize o deplasare (derapare) pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar cat mai mare. Aceste deplasari ale mandibulei pot fi sesizate de pacient, iar medicul poate identifica versantele sau pantele care intra in conflict si care impiedica simultaneitatea stopurilor ocluzale. Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilor maxilari care privesc spre directia de deplasare a mandibulei.

T-!

Ex.: daca in RC(IM) exista un contact prematur iar mandibula derupeaza spre anterior, pantele care se confrunta sunt cele meziale la dintii maxilari si cele distale la dintii

mandibulari: MUDL

t:ig. I6.i.

Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre stanga, versantele care se confrunta sunt: versantul intern (vestibular) al cuspidului palatinal maxilar si versantul intern (lingual) al cuspidului vestibular mandibular: BULL

Cand contactul prematur este situat in zonalaterala stanga si mandibula deviaza spre dreapta, versantele care se confrunta sunt: versantul intern al cuspidului vestibular maxilar cu versantul extern al cuspidului

vestibular mandibular

LUBL

sau versantul extern al cuspidului palatinal maxilar cu versantul intem al

cuspidului lingual mandibular

LUBL

v isl

Criteriul2
Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-mandibulare
Panta incisiva Ghidaj anterior mai deschis: miscari masticatorii cu predominanta orizontala. Ghidaj anterior abrupt : miscari predominant verticale.
Obstacole Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior (MUDL) si poate fi produsa afectarea dintilor anteriori, cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsie prin: - abraziunea exagerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor - imbolnavireaparodontiului dintiloranteriori - hiperactivitatemusculara

Etiopatogenie Diversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala, ceea ce duce la aparitia unor leziuni la nivelul dintilor, la nivelul muschilor sau la nivelul ATM: - masticatieunilaterala

edentatia

parodontopatia ie staurari o d ontal e necore spun zato at e ocl uzal

tratam ente ortodontice necorespun zatoat e ech i I ibrare ocluzala n ecore sp un zato arc

obiceiuri parafunctionale mi grari dentare postinfl amatori i/ post-tum orale traumatisme dentare, alveolare sau ale oaselor maxilare rezectii ale oaselor maxilare malpozitii dentare in contextul unor anomalii dento-maxilare primare

Criteriul3

Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie

Panta incisiva Exista o armonie intre ghidajul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati. mai Dezangrenarea dintiloiuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este abrupti. O panta abrupta insa, solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeaza ghidajul. Restaurarile protetice trebuie sa gaseasca solutia de echilibru' i)"tingr"nurea dintiloi cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii de propulsie. o interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor' Astfel, interferenta in propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat vertical : afecteazaunul dintre diniii anteriori, cel mai frecvent incisivul lateral fenomenul Thielemann: legea dragonalgi lui Thielemann

Alte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 6 ani. Cele mai semnifi*tiu. sunt modificarile in cazul pierderii M de 6 ani mandibular : (datorita latimii mezio-distale mari si migrarii severe a antagonistilor) sindromul molarului de 6 ani: - mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari

aparitia diastemei si tremelor hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari

migrarea verticala a antagonistilor

Criteriul4
Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate
Eventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate (partea nelucratoare) sunt considerate contacte nefunctionale, pebaza urmatoarelor argumente: 1. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional 2. contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice, mandibula este plasata pe partea unde se gaseste bolul alimentar 3. pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida, deci nu ofera sprijin ferm mandibulei 4. eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare, dezvolta forte in afara axului lung al dintilor 5. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii musculare prelungite, spasme musculare prin oboseala muschilor Toate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare (interferente sau contacte premature) sunt contacte generatoare de trauma asupra parodontiului, muschilor sau

ATM.

Criteriul5
Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitateo indiferent
de

tipul ghidajului

Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structurile dento-parodontale, muschi si ATM. Argumente: 1. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara axului lung 2. fortele sunt foarte mari, fiind foarte aproape de punctual de sprijin al mandibulei, ATM si de locul de aplicare al fortei musculare, insertia muschilor mobilizatori

criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii.

Numai apafitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemului neuro-muscular, parodontiului, ATM si/sau dintilor justifica interventia terapeutica pentru corectarea diferitelor dizarmonii ocluzale.

OCLAZTA IDEALA
raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare si cu ATM morfologic integru 2. IM se gaseste anterior, in acelasi plan sagital , fata de RC. Distanta RC-lM este 0,I 0,2mm la nivelul condililor si 0,2-0,5mm la nivelul arcadelor dentare 3. alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare 4. mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM 5. ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realize azape partea lucratoare 6. in IM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului ATM 7. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale 8. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 25 p 9. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi 10. exista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibulei

l.

Principiile l-5 asigura echilibrul neuromuscular, iar 6-10 asigura stabilitatea functionala.
O CLU

ZIA NORMALA (FUNCTIONALA)

ocluzia este stabila

2. masticatia, fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect 3. nu exista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara sau articulara care sa
poata

l.

fi aribuite solicitarilor ocluzale

OCLUZIA DE NECESITATE/ DE OBISNUINTA

Incercarea de evitare a unor obstacole (microproteze sau obturatii inalte) obligaa mandibula sa ocluda intr-o ocluzie de necesitate. Daca obstacolul actioneazao perioada mai lunga de timp se instaleaza ocluzia de obisnuinta. Factorul perturbator (obstacolul) solicita un efort de adaptare a structurilor

aparatului dento-maxilar. ocluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza dtn cauza unui obstacol recent; atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului, care duce si la reinstalarea IM initiale. Ocluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol persistent in timp, care produce si modificarea engramei muschilor mandibulari, astfel ca depistarea si indepartarea obstacolului nu este urmata de revenirea mandibulei la IM initiala, atitudinea operatorului trebuie sa fie mai nuantatatinand cont de cateva elemente:

pot exista situatii in care adaptarca functionala la noile raporturi ocluzale impuse de obstacol este foarte buna si nu necesita interventie terapeutica - interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initial - tratamentul ocluziei de obisnuinta, atunci cand se initiaza,nu urrnareste neaparat revenirea la raporturile ocluzale initiale, obiectivele sale fiind: o amendarea simptomatologiei DMC o functionalitatea ADM - satisfacatoare pentru pacient o stabilitatea ocluzala Tratamentul este laborios, indelungat si costisitor.