Sunteți pe pagina 1din 9

Neagravarea situatiei in propriul apel 1.1.Sensul si ratiunea neagravarii situatiei in propriul apel.

Se pot intimpla si cazuri in care instanta de apel examinind cauza in limitele in care a fost devoluata prin declaratia de apel constata ca in legatura cu legea si cu situatia reala de fapt s-ar impune ca sentinta care a fost luata in prima instanta sa fie reformata in defavoarea parti care a folosit calea de atac. Insa solutionarea apelului in asa fel, adica prin agravarea situatiei apelantului este strict interzisa de lege. Astfel pe baza apelului si a altor cai de atac, sentinta primei instante care a fost atacata poate fi reformata de catre instanta de apel doar in favoarea apelantului nu si in defavoarea lui. In CPP a RM la art. !" alin. ! este prevazut ca instanta de apel, solutionind cauza, nu poate crea o situatie mai grava pentru persoana care a declarat apel. Ratiunea acestui principiu presupune faptul ca daca i s-ar permite instantei sesizate cu calea de atac sa poate agrava situatia celui care a declarat apelul, atunci s-ar produce o limitare sau ingradire a vointei partilor de a declara apel asupra sentintelor considerate nedrepte, deoarece aceste persoane se vor simti stin#enite in folosirea cailor de atac din cauza fricii de a nu-si inrautati situatia si mai mult. Astfel legea interzicind instantei de apel sa agraveze situatia celor care au declarat apel, legiuitorul a urmari scopul de a asigura si garanta libertatea folosirii cailor de atac pentru parti fara teama ca odata exercitata, calea de atac le poate inrautati situatia. $aca nu ar exista asigurarea apelantului ca atacarea unei sentinte prin mi#loacele prevazute de lege nu se va intoarce sub orice forma, impotriva lor, partile ar ezita sa faca utilizeze caile de atac, care le sunt puse la dispozitie, iar interesele lor legale ar putea fi grav compromise. Principiul non reformatio in pejus este reglementat in toate legislatiile procesuale! , facind exceptie doar asa cai de atac ca opozitia%din procedura penala franceza, aceasta fiind o cale de atac care este aplicata in cazul in care o parte nu a fost prezenta la #udecata si solicita instantei sa anuleze sentinta pronuntata in absenta sa, pentru a re#udeca cauza in prezenta acesteia. Non reformatio in pejus reprezinta si o conditie a infaptuirii #ustitiei&. Controlul #udiciar, bazat in desfasurarea ordinara a procesului pe o pluralitate de trepte de #urisdictie , reprezinta o necesitate obiectiva pentru asigurarea unei bune #udecati. Astfel anume pentru realizarea acestui scop au fost create si caile ordinare de atac cu vaste posibilitati de exercitare si cu efect suspensiv. Realizarea controlului #udiciar nu este necesar doar pentru parti, dar si pentru societate, deoarece ordinea de drept este strins legata de existenta unor sentinte #udecatoresti legale. Anume pentru realizarea unor asemenea 'otariri s-a atribuit procurorului dreptul de a exercita fara careva restrictii atit in defavoarea cit si in favoarea inculpatului, caile de atac. Se afirma ca prin principiul non reformatio in pejus nu doar se asigura libera manifestare a dreptului de aparare, dar si se intareste si autoritatea 'otaririlor #udecatoresti. In literatura de spacialitate s-a
1

N.Volonciu. Tratat de procedura penala. Vol.2. Bucuresti:Paideia, 1996,p.259. G. Stefani, B. Bouluc. Procedure penale- Paris: allo!, 199", p.#"".

"

V. Papadopol, $. Turuianu, %pelul penal, Bucuresti 199&.

demonstrat ca principiul non reformatio in pejus, reprezinta o exceptie de la regula generala conform careia exercitarea unui drept procesual creaza intotdeauna consecinte cu caracter obiectiv, care sunt dobindite cauzei si respectiv opozabile subiectului care si-a exercitat dreptul, indiferent daca sunt defavorabile sau favorabile acestuia. Prin aceasta derogare se face exceptie implicit de la doua principii importante ale dreptului procesual penal si anume(de la principiul legalitatii stipulat in art. ) CPP si principiul aflarii sau depistarii adevarului . C'iar si in situatia in care instanta de apel va constata ca sentinta care a fost atacata cu apel a fost luata cu incalcarea legii sau au fost stabilite gresit circumstantele cauzei celui care a atacat sentinta spre agravarea ei, instanta de apel va sc'imba situatia doar in cazul in care va exista un apel impotriva. Intre interesul ca legea sa fie corect aplicata si faptele corect stabilite si interesul ca partile sa nu fie in'ibate in aplicarea cailor de atac a sentintei de #udecata, s-a acordat mai multe importanta ultimei, adica interesului ca partile sa nu fie in'ibate in aplicarea cailor de atac a 'otaririi de #udecata.

In doctrina procesuala penala s-a discutat daca e posibil ca parte care utilizeaza apelul ca cale de atac sa poata renunta la beneficiul principiului non reformatio in pejus, putind cere adoptarea unei 'otariri care iar agrava situatia. Astfel de exemplu ar fi posibil ca un condamnat sa declare in apelul promovat de el ca in sarcina sa a fost retinuta o infractiune mai simpla sau mai usoara decit ce-a pe care el a savirsit-o in realitate, sau ca nu este vinovat doar de comiterea unei infractiuni asa cum a stabilit prima instanta de #udecata ci este vinovat de savirsirea unei pluralitati de infractiuni*. Ma#oritatea autorii considera ca o asemenea cerere nu ar putea fi acceptata, fiind stipulat in art. !" alin.! CPP RM +instanta de apel, solutionind cauza, nu poate crea o situatie mai grava pentru persoana care a declarat apel., Astfel dispozitia din art. !" CPP se adreseaza in mod imperativ, fiind peste vointa partii care declara apel si cea a instantei de apel, interzicindu-i sa aplice celui care a declarat apel o pedeapsa care iar agrava situatia acestuia. Astfel stipulatia CPP la art. !" alin.! este binevenita, legiuitorul n-a putut reglementa acest efect al apelului decit in concordanta cu fenomenele reale ale vietii, cu normala desfasurare a relatiilor sociale. Si apoi nu este firesc ca cineva sa se plinga impotriva unei situatii care il avanta#eaza si sa ceara a i se agrava situatia.-

1.2. domeniul de aplicare a efectului neagravarii situatiei in propriul apel. In literatura de specialitate se mentioneaza faptul ca efectul neagravarii situatiei in propriul apel este aplicabil tuturor titularilor dreptului de apel care sunt parti intr-un raport procesual adiacent, aici facind exceptie procurorul, nefiind parte la proces. Conform 'otaririi plenului Curtii Supreme de .ustitie cu privire la pratica #udecarii cauzelor penale in ordine de apel regula neagrav/rii situa0iei se aplic/ tuturor titularilor dreptului de apel, cu excep0ia cazului c1nd procurorul atac/ 'ot/r1rea 1n defavoarea inculpatului, iar instan0a de apel este 1n drept, dup/ caz, de a-i agrava situa0ia acestuia 1n orice sens.
&

'.Nea(u. Tratat de procedura penala ) Bucuresti:P*+.199#,p.55,. V. *a-ureanu, nota la Tr. 'asi V. Papadopol, $. Turuianu, %pelul penal, Bucuresti 199&.

$easemenea 'otarirea plenului Curtii Supreme mentioneaza ca instan0ele de apel vor avea 1n vedere 2i faptul c/ regula neagrav/rii situa0iei guverneaz/ nu numai pedeapsa, dar 2i oricare alt aspect al laturii penale, cum ar fi, spre exemplu, recunoa2terea unor circumstan0e agravante, sc'imbarea 1ncadr/rii #uridice a faptei 1ntr-o infrac0iune mai grav/, c'iar dac/ pedeapsa nu se va ma#ora Astfel art. !" CPP se refera in special la partile participante la proces, insa pe de alta parte procurorul nu actioneaza in interesul propriu ci in interesul societatii, el fiind in calitate de reprezentant al societatii, avind ca scop ca fiecare sentinta incorecta sau gresita care e in favoarea sau in defavoarea unei parti sa nu dobindeasca puterea de lucru #udecat. Astfel din aceste considerente instanta de apel poate sa solutioneze apelul declarat intr-un sens contrar celui dorit de procuror, fara a se considera ca s-a agravat apelul si ca s-a incalcat principiul non reformatio in pejus, adica principiul neagravarii situatiei in propriul apel. Prevederile srt. !" CPP RM sunt aplicabile in cazul in care apelul este singular, adica in situatia in care apelul a fost declarat de o singura parte. Prevederile art. !" mai sunt valabile si in cazurile in care au fost declarate mai multe apeluri persoane, insa intre partile care au declarat apel nu exista interese opuse, astfel putindu-se crea situatii in care 'otarirea a fost atacata de mai multi inculpati sau parti responsabile civilmente intre care nu exista interese contrare. Caz -2----------Insa in situatia in care exista mai multe apeluri facute de persoane care au interese opuse cum ar fi( procuror 3 inculpat , parte civila 3 inculpat, parte civila 3 parte responsabila civilmente, principiul neagravarii situatiei in propriul apel nu este valabil, pierzindu-si aplicabilitatea in asemenea situatii, deoarece neagravarea situatiei pe care ar impune-o apelul uneia din parti este contracarata de agravarea la care conduce apelul partii adverse.) Conform art. !" CPP RM principiul neagravarii situatiei in propriul apel nu-si limiteaza incidenta la partile care au uzat de calea de atac, dar isi extinde beneficiul peste partile in favoare carora s-a facut apel de catre procuror. 4otarirea primei instante poate fi atacata de procuror si pe motivul ca pedeapsa care i-a fost data inculpatului este prea usoara sau prea grea, adica in favoarea sau in defavoarea inculpatului. $aca procurorul a atacat 'otarirea de #udecata luata de prima instanta a minima nu inseamna ca consecinta apelului trebuie sa constituie o agravare a situatiei inculpatului. Astfel in asemenea caz instanta de apel poate atit sa ma#oreze pedeapsa ori sa agraveze in orice sens sentinta adoptata in prima instanta, cit si sa usureze situatia inulpatului reducindu-i pedeapsa acestuia sau mentinind sentinta primei instante de #udecata. Insa in situatia in care procurorul a atacat 'otarirea ad mitiorem, ceea ce inseamna in favoarea inculpatului o reformatio in pejus nu poate avea loc, instanta de apel este obligata sau sa nu reformeze sentinta de #udecata atacata sau sa o reformeze in favoarea inculpatului usurindu-i situatia inculpatului. Astfel apelul procurorului facut in favoarea unei parti, este onsiderat a si cum ar fi facut de acea parte, avind aceleasi efecte #uridice. Insa in cazul in care procurorul in apelul sau a invocat motive atit in defavoarea cit si in favoarea condamnatului, neputind fi constatat sau considerat ca apelul este in favoarea sau in defavoarea condamnatului, instanta de apel va putea reforma 'otarirea atacata atit in favoarea it si in dafavoarea condamnatului, ea putin desigur si mentine sentinta primei instante de #udecata.
#

V.

on(oro!, ./plicatii procesuale,

In literatura de specialitate se mentioneaza ca neagravarea situatiei in propriul apel priveste doar solutia, nu si considerentele de fapt. Insa s-a observat ca situatiile de fapt care se pot repercuta asupra rezolvarii cauzei trebuie luate in vedere pentru a nu se inrautati situatia partii care a declarat apel. 5fectul non reformatio in pejus exprima doar interdictia agravarii sau inrautatirii partii care a exeritat calea de atac in raport cu solutia atacata, dar nu in raport cu criteriile de apreciere folosite de prima instanta atunci cind a statornicit aceasta solutie6. Astfel daca in prima instanta, condamnindu-l pe inculpat, a decis cuantumul pedepsei pentru o infratiune de delapidare, luind in consideratie valoarea pre#udiciului si daca parcursul #udecarii apelului se dovedeste ca valoarea pre#udiciului este cu mult mai mica decit cea stabilita in prima instanta, instanta de apel nu este obligata sa reduca pedeapsa, sub pretextul ca altfel ar agrava situatia inculpatului in propria cale de atac. Criteriul care a fost folosit in prima instanta nu este obligatoriu si pentru instanta de apel, insa este important ca in urma exercitarii caii de atac, rezolvarea data in solutionarea apelului sa nu fie mai grea decit cea initiala.

1.3. Aplicarea in practica a regulei neagravarii situatiei in propriul apel. Apelul declarat de partea vatamata. Conform prevederilor art. "! alin. ! punctul & partea vatamata poate face apel in ceea ce priveste latura penala in cazurile in care procesul penal porneste doar la plingerea prealabila a acestuia in conditiile legii. Astfel in raport cu acest apel, sub aspectul incidentei principiului neagravarii situatiei in propriul apel se pune intrebarea daca este posibila agravarea situatiei partii vatamate in propriul apel atunci cind apelul este declarat in defavoarea inculpatului. Astfel se pune intrebarea daca este posibil, fara sa se incalce principiul neagravarii situatiei in propriul apel, ca atunci cind partea vatamata a declarat apel cerind ma#orarea pedepsei inculpatului, instanta de apel sa poata pronunta o noua sentinta prin care se va ac'ita inculpatul sau i se va reduce pedeapsa stabilita in prima instanta7 Ma#oritatea autorilor considera ca este posibila luare unei asemenea solutii, adica solutie care iar usura situatia inculpatului, deoarece dupa cum mentioneaza I.8anoviceanu si 9.$ongoroz apelul partii vatamate nu se considera in interesul sau propriu, ci in interesul #ustitiei:. Astfel in apel ac'itarea inculpatului care a fost condamnat in mod eronat de catre prima instanta sau micsorarea pedepsei care a fost stabilita in sentinta primei instante de #udecata nu poate fi privita ca o reformatio in pejus,10 deoarece in solutionarea actiunii penale instanta de apel nu trebuie sa urmareasca satisfacerea intereselor partii vatamate, dar realizarea scopului procesului penal si anume ca persoana care a savirsit o infractiune sa fie pedepsita in conformitate cu vinovatia pe care o are si ca nici o persoana nevinovata sa nu fie supusa unei sanctiuni penale. In sutuatia in care in cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate ce declara apel prin care cere masorarea pesepsei investeste instanta de apel
,

B. $rean(a, nota la $urtea de %pel $0isinau, dec. pen nr1 V. on(oro!, ./plicatii procesuale,

12

Tr. 'asi, dec. pen. Nr 2&231962, 4N nr. "3196", p.16#5 .V. 6i0aiescu, op. cit., p.2""5 $.Proca, $ite7a o8ser7atii cu pri7ire la li-itele recursului penal, 4N nr. 231959.

cu dreptul de a examina latura penala in intregime si sub toate aspectele, astfel putind pronunta orice solutie prevazuta de legislatie in ceea ce priveste latura penala. Astfel prevederile sus mentionate mentionate sunt incidente in ceea ce priveste c'eltuielile de #udecata care au fost acordate de prima instanta partii vatamate, acestea neputind fi nici inlaturate, nici micsorate, daca nu exista concomitent si apelul inculpatului sau a partii responsabile civilmente.

b) Apelul facut de inculpat. Se considera o agravare a situatiei in propriul apel ca rezultat al admiterii apelului si transmiterii cauzei spre re#udecare, aplicarea unei pedepse mai grave decit cea stabilita de prima instanta care ar inrautati situatia inculpatului; inlaturarea unor circumstante atenuate care au fost stabilite in prima instanta; aplicarea unei sau unor pedepse complimentare care nu au fost stabilite pentru inculpat in sentinta primei instante de #udecata; inlocuirea masurii educative privative de libertate cu pedeapsa inc'isorii; inlocuirea pedepsei conditionate a executarii pedepsei cu executarea pedepsei la locul de munca, c'ir si in situatia in care i s-a micsorat durata sau condamnatul beneficiaza de gratiere; inlaturarea gratierii, gresit aplicata de prima instanta de #udecata, ma#orarea cuantumurilor despagubirilor civile la care nu fusese obligat prin sentinta primei 'otariri de #udecata. Se considera incalcare a art. !" si in cazul in care re#udecind propunerea de libertate conditionata in urma admiterii acceptarea caii de atac exercitate de condamnat impotriva unei sentinte de respingere, prima instanta, respingind din nou propunerea, stabileste un termen de reiterare mai indepartat decit cel care era stabilit in sentinta desfiintata. <u putem vorbi de o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac in cazul in care inculpatul a fost condamnat de doua ori pentru doua infractiuni concurente cum ar fi delapidare si negli#enta de serviciu, instamnta de apel constatind ca dauna adusa prin delapidare este mai mica, iar pre#udiciul cauzat prin negli#enta de serviciu este mai mare decit cel stabilit prin sentinta primei instante de #udecata, modifica pedeapsa pentru acele infractiuni. Acest fapt nu reprezinta o inrautatire a situatiei inculpatului atita timp cit pedeapsa ulteriara stabilita nu o depaseste pe cea initiala. $easemenea nu se considera o agravare a situatiei inculpatului in propriul apel daca instanta de apel modifica incadrarea #uridica a faptei dintr-o infractiune savirsita din imprudenta intr-o infractiune comisa intentionat, pentru care insa e se va aplica o pedeapsa mai usoara, sau daca instanta de apel, fiind sesizata de un condamnat la privatiune de libertate, sc'imba calificarea infractiunei, dintr-o infractiune penala care se pedepseste cu pedepse alternative cum ar fi inc'isoarea sau amenda intr-o infractiune care se pedepseste doar cu inc'isoarea dar cu un maxim mai redus. In #urisprudenta s-au pus in discutie mai multe probleme contraversate in legatura cu aplicarea principiului neagravarii situatiei in propriul apel in apelul declarat de inculpat. In continuare voi reda unele din ele. Astfel in doctrina s-a pus intrebarea daca este oare posibil ca in apelul declarat de inculpat sa sc'imbe incadrarea #uridica intr-o infractiune mai grava, mentinidu-se pedeasa fara ca sa se incalce art. !" CPP RM. In opinia unor autori o sc'imbare a incadrarii #uidice intr- o infractiune mai grava e in intregime compatibila cu prevederile art. !" CPP,

fiindca daca nu se ma#oreaza durata si cuantumul pedepsei nu se agraveaza in fapt nici situatia inculpatului, remediindu-se doar o eroare de drept.!! = alta parere, de altfel dominanta in doctrina!% si in practica #udiciara sustine ca sc'imbarea incadrarii #uridice a faptei intr-o infractiune mai grava, in principiu, ar incalca evident prevederile art. !" CPP. Se spune +in principiu, pentru a nu exclude posibilitatea ca prin sc'imbarea incadrarii #uridice sa se a#unga la o situatie mai favorabila inculpatului care a declarat apel.!& Prin prisma aplicarii principiului non reformatio in pejis pedeapsa si incadrarea #uridica apar ca doua entitati diferite, situatia inculpatului care a declarat apel nu poate fi inrautatita sub aspectul niciuneia din ele, c'iar daca in raport cu cealalta situatie ea va ramine nesc'imbata. Inrautatirea incadrarii #uridice poate totusi avea efecte defavorabile inculpatului, spre exemplu in cazul in care l-ar lipsa de la beneficierea unui act de indulgenta sau iertare, cind s-ar sc'imba incadrarea #uridica a infractiunii intr-o infractiune pentru care legea nu permite stingerea actiunii penale ca consecinta a impacarii partilor etc. Astfel se incalca principiul non reformatio in pejus cind se sc'imba incadrarea #uridica a infractiunii, de exemplu infractiunea prevazuta la art. !*! CP 3 vatamarea corporala in tentativa de omor, dintr-o tentativa de fur intr-o infractiune de furt consumata, aplicind o ma#orare a pedepsei. In situatia in care in prima instanta a #udecat o cauza nefiind de competenta ei , in legatura cu incadrarea #uridica corecta 3 mai grave 3 a faptei savirsite de inculpat, instanta superioara investita doar cu apelul inculpatului, nu poate admite apelul dat si sa retina cauza spre a o #udeca i prima instanta, fiindca ea ar trebui sa modifice incadrarea #uridica, in sensul agravarii ei, ceea ce ar contravine prevederilor CPP! > art. !" ?. Astfel atita timp cit in apelul declarat de inculpat nu poate fi sc'imbata incadrarea #uridica in defavoarea acestuia, fara a se incalca principiul non reformatio in pe#us, nu isi gasesc aplicare nici consecintele procesuale ale unei asemenea sc'imbari a incadrarii #uridice, asa cum este si sc'imbarea de competenta.!* In doctrina procesuala penala a fost pusa in discutie problema daca este o incalcare a principiului in cazul in care in apelul exercitat de catre inculpat, in locul unei infractiuni unice se retine o pluralitate de infractiuni. Astfel exista mai multe ipoteze. @na din ipoteze ar fi ca in locul unei infractiuni continuate se retine un concurs de infractiuni. Modificarea incadrarii #uridice dintr-o infractiune continuata intr-un concurs de infractiunise reprezinta o agravare a situatiei inculpatului!-, deoarece in sarcina inculpatului se vor retine doua sau c'iar mai multe infractiun, ele avind aceeasi incadrare #uridica ca si in sentinta primei instante insa se vor aplica doua sau mai multe pedepse, c'iar daca prin sentinta atacata el a fost condamnat numai la una.
11

12

V.Gr. T0eodoru, 9. 6oldo7an, op. cit., p.2,&5 G0. $0i7ulescu, principiul :non refor-ation in pe;is< in re(le-entarea noului cod de procedura penala.
1"

V. Popo7ici, Pro8le-e de drept din practica Tri8unalului Supre- a *o-aniei, cole(iul penal, se-estrul ' al anului 196#, ** nr.113196#, p.12"
1&

V. Papadopol, $. Turuianu, %pelul penal, Bucuresti

15

16

G0. $0i7ulescu, principiul : non refor-ation in pe;us< in re(le-entarea noului cod de procedura penala, p. #,-#9.

Astfel c'iar in situatia in care pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiunieste mai mica, nedepasind-o pe cea initiala concluzia este una si aceeasi si anume ca prin retinerea pluralitatii infractionale pe care o reprezinta concursul in sc'imbul unei infractiuni unice, situatia inculpatului este considerata a fi inrautatita, fiind incompatibila cu prevederile art. !"CPP RM. 8otusi, deoarece gravitatea unei infractiuni se exprima in pedeapsa prevazuta de legislatie, ma#oritatea autorilor considera ca atunci cind infractiunea continuata este o forma agravata a unei infractiuni-tip si este sanctionata cu o pedeapsa mai grea decit cea care ar putea fi aplicata pentru fiecare din infractiunile in care ar putea fi impartita sau mai bine zis descompusa, instanta de apel poate retine o pluralitate de infractiuni in locul unei infractiuni unice. Aceasta nereprezentind o incalcare a art. !" CPP daca pedeapsa rezultanta nu este mai mare decit cea aplicata de prima instanta de #udecata. $eci la aplicarea principiului non reformatio in pejus nu face abstractie de situatia concreta a propriei cauze care a fost supusa apelului. = alta ipoteza este cazul in care in locul unei infractiuni complexe se retine un concurs de infractiuni. Aa fel ca si in ipoteza analizata ceva mai sus, prin considerarea activitatii infractionale retinute in sarcina inculpatului ca o pluralitate de infractiuni, si nu ca o infractiune unica asa cum stabilise prima instanta de #udecata, are loc o inrautatire a situatiei inculpatului care a facut apel.!) $ecurgind din sc'imbarea calificarii #uridice a unor infractiuni complexe in concurs de infractiuni despre o agravare de tipul acesta se poate vorbi doar in cazul in care pedeapsa pentru cea mai grava dintre infractiunile concurente este mai mare decit pedeapsa stabilita pentru infractiunea complexa sau cel putin este egala cu ea. = alta problema pusa in discutie este faptul daca ar fi posibila retinerea starii de recidiva in apelul facut doar de inculpat. In practica #udiciara se afirma faptul ca starea de recidiva fiind o cauza de agravare a pedepsei, stabilirea acesteia presupune in mod necesar o inrautatire a situatiei inculpatului, c'iar si in cazul in care nu este prezenta si o ma#orare a pedepsei in apelul inculpatului. $e aici fac exceptie doar cazurile in care retinerea starii de recidiva ar duce la o solutie in favoarea inculpatului. CazIn practica #udiciara a Romaniei s-a pus problema daca constituie o inrautatire a situatiei inculpatului in cazul incare in apelul declarat de acesta , instanta de apel stabileste ca executarea pedepsei la locul de munca sa se faca intr-o alta unitate decit cea in care era incadrat prin sentinta primei instante de #udecata. = instanta #udecatoreasca din Romania a afirmat faptul ca sc'imbarea unitatii in apelul declarat de inculpat nu poate fi posibila fara a se incalca principiul neagravarii situatiei in propriul ape!!6. Alta a fost insa pozitia doctrinarilor care considera ca intre cele prevazute de lege privind locul de executare a pedepsei prin munca, adica in unitatea in care condamnatul isi desfasoara activitatea sau intr-o alta unitate nu ar exista nici o deosebire de rol. S-a mai afirmat faptul ca instanta de control #udiciar luind in consideratie interesul condamnatului, poate sc'imba locul de executare a muncii, fara a incalca principiul non reformatio in pejus19.Astfel punctul de vedere
1#

V. Papadopol, $. Turuianu, %pelul penal, Bucuresti 199&. T4. Ti-isoara, dec.pen. nr. 96319#,. T4. Ti-isoara, dec.pen. nr. 96319#, cit. asupra.

1,

19

exprimat in literatura #uridica, fiind adoptat si prin unele 'otariri #udecatoresti se considera a avea un temei legal%". c) Apelul declarat de partea civila. Conform prevederilor art. "! alin.! p. CPP RM parte civila poate declara apel doar in ceea ce priveste latura civila. Astfel partea vatamata poate sa pretinda ca prima instanta i-a respins sau nu ia solutionat cererea de despagubiri civile , cererea de c'eltuieli de #udecata ect. in modul prevazut de lege. In cazul in care instanta de apel, constata ca pretentiile partii civile sunt neintemeiate si nu exista un apel declarat impotriva ei, ea nu poate sa respinga cererea de reparatii, despagubiri, sau cererea privind c'eltuielile de #udecata stabilite prin sentinta de #udecata, in caz contrar se va incalca principiul non reformatio in pejus.

d) Apelul declarat de partea civilmente responsabila. Conform art. "! alin.! p. parte civilmente responsabila poate declara apel doar in ceea ce priveste latura civila. Prin apelul declarat de partea civilmente responsabila, aceasta poate invoca ca obligarea ei la despagubiri este gresita, sau ca despagubirile la plata carora a fost obligata sunt prea exagerate depasind valoarea reala a pagubei aduse. Astfel in cazul in care instanta va ma#ora cuantumul despagubirilor la care este obligata partea civilmente responsabila se va incalca principiul neagravarii situatiei in propriul apel, deoarece situatia partii civilmente se va inrautati. Ma#oritatea autorilor considera ca constituie o agravare a situatiei in propria cale de atac, in cazul in care instanta de apel ar inlatura solidaritatea inculpatului la repararea pre#udiciilor civile, caci in cazul in care ar plati despagubirile respective partii civile, parte civilmente responsabile ar fi limitata de posibilitatea de a isi recupera suma ac'itata de la inculpat. $aca instanta de apel, fiind sesezata numai de partea civilmente responsabila va ma#ora c'eltuielile #udiciare la care aceasta a fost obligata sa le plateasca partii civile prin sentinta primei instante , se va considera ca s-a incalcat principiul principiul non reformatio in pejus. e) Apelul altor subiecti procesuali. Conform art. "! alin.!p.* si - CPP RM, pot declara apel martorul, expertul, interpretul, traducatorul si aparatorul in ceea ce priveste c'eltuielile #udiciare ce li se cuvin, precum si orice persoane a caror interese legitime au fost pre#udiciate prin orice masura sau printr-un act al instantei. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel se aplica si in cazul persoanelor enumerate la punctul * si - art. "! alin! CPP, caci acestea fiind titulari ai dreptului de apel beneficiaza in egala masura ca si ceilalti subiecti procesuali principali de toate drepturile prevazute de lege la etapa #udecarii in apel. Se vor considera ca incalcari a art. !", situatiile in care instanta de apel , in apelul declarat de martor care sustine ca a fost obligat eronat si fara temei la plata unei amenzi #udiciare, ar ma#ora cuantumul amenzii. Principiul non reformatio in pejus este valabil in situatia in care nu exista un apel contrar prin care se urmareste promovarea unor interese opuse.

22

V.N. 'onescu, nota la T4 Ti-isoara, dec. nr 96319#,5 cit. asupra5 T-.Bucuresti, s. ''-a penala, dec.nr.12,&31991, cule(ere '', p.1,2.