Etica aplicata- binele contextual

MDLINA TIMU Colegiul Naional Drago Vod, Cmpulung Moldovenesc, (ndrumtor : prof. Laura MORUZI)

Etica este supunerea fa de ceea ce nu poate fi constrns. John Fletcher Moulton

Abstract The aim of this essay is to point out the fact that the notions of good and evil are purely contextual and that there are controversial problems that are morally situated in a gray area. We cannot speak of an unique moral principle therefore we are obliged to solve each situation contextually.

Etimologia cuvantului etica deriv din grecescul ethos care desemna l a n c e p u t o b i c e i u r i l e n g e n e r a l , d a r a s t z i s e r e d u c e n u m a i l a nelesul de obiceiuri morale. Ethos mai desemneaz i profilul moral al comunitii umane, morala grupurilor. Etica aplicata se ocupa de contextualizare, de problematizarea situatiilor concrete, putand astfel sa ofere o ghidare morala precisa . Ea se ocupa cu studiul problemelor controversate ale societatii contemporane in domenii ca : bioetica, etica medicala, domeniul juridic , pedagogic etc. . Fiind axata pe studiul abaterilor de la principiile traditionale ale moralitatii, etica aplicata are scopul de a largi campul tematic al eticii si de a limita generalitatea, oferind astfel raspunsuri ce privesc viata concreta a unei persoane. Una dintre problemele presante ale eticii aplicate o reprezinta sinuciderea asistata si anume actul prin care doctorul isi ajuta pacientul care indeplineste anumite conditii sa-si curme viata. Unul dintre militantii acestei practici il reprezinta doctorul Jack Kevorkian care sustinea : A muri nu este o crima . Opunandu-se conceptiilor traditionaliste , ni se ofera o perspectiva

modernista asupra unei idei controversate. In conceptia sa, fiecare persoana are dreptul la o moarte decenta, lipsita de chinuri . Odata ce o persoana isi pierde discernamantul si prin urmare simtul ratiunii, al constiintei , iar calitatea vietii scade drastic ar trebui sa beneficieze de dreptul de a trece in nefiinta. Filosoful James Rachels sustinea ,, O parte din argumentul meu consta in a arata ca a lasa pe cineva sa moara poate fi un proces indelungat si dureros, pe cand o injectie letala este rapida si lipsita de dureri. Astfel , fiecarei persoane ar trebui sa i se acorde d reptul, atata timp cat se afla in stadiul terminal al unei boli incurabile, iar calitatea vietii ii este afectata simtitor, de a avea un sfarsit decent, lipsit de suferinta. Scopul meu in ajutorarea pacientului nu este sa cauzez moartea. Scopul meu este sa pun capat suferintei., sustinea dr. Jack Kevorkian, militand pentru drepturile pacientilor sai. S-ar putea sustine ca prin intermediul conceptiei de sinucidere asistata se incalca prevederile juramantului lui Hipocrate prin care un medic promite : ,, Att ct m ajut forele i raiunea, prescripiunile mele s fie fcute numai spre folosul i buna stare a bolnavilor, s -i feresc de orice daun sau violen.(...) Nu voi prescrie niciodat o substan cu efecte mortale, chiar dac mi se cere, i nici nu voi da vreun sfat n aceast privin. Insa se poate vorbi cu adevarat despre viata atunci cand atat trupul cat si ratiunea nu iti permit sa detii controlul asupra situatiei in care te afli? Etica aplicata nu elimina conflictele valorice, insa nici nu`si propune acest lucru. Ea are rolul de a largi perspectivele asupra unui eveniment , de a oferi si o alta solutie , una in spiritul filosofiei moderniste. Fiind legalizata in unele state din S.U.A., dar si in Belgia, Luxemburg, Olanda si Elvetia, militantii in favoarea sinuciderii asistate doresc dreptul la o moarte decenta , dreptul de a detine controlul . Cu toate acestea , Declaraia de la Geneva, adoptat n 1948 de Asociaia Medical Mondial, afirm: "Voi acorda cel mai mare respect vieii umane nc de la nceputurile ei." Acelai principiu a fost implementat i n Convenia European a Drepturilor Omului: "Dreptul fiecrui om la via va fi protejat prin lege. Nici un om nu ar trebui lipsit de via intentionat." ,,A trai este un drept , nu o obligatie. Omul are dreptul fundamental in procesul decizional , putant hotara in legatura cu demnitatea sa, practic cu autonomia sa, astfel sinuciderea avand justificare. Una dintre temerile unora sunt legate de faptul ca asemenea practici deschid calea abuzurilor . O alta problema ar fi in plan semantic, fiind necesara o distinctite clara intre termeni ca a induce moartea si a lasa sa moara.

In Romania nu a fost inca pusa aceasta problema, un singur roman apeland la aceasta metoda la clinica elvetiana Dignitas. Doctorul Persida Boscan a declarat:Tinand cont de pregatirea medicilor de la noi din tara, cred ca nici nu este cazul sa ne punem o astfel de problema. Cred ca aceasta metoda ar da nastere unor abuzuri, atat din partea medicilor, cat si din partea familiilor, care ar putea transforma medicul in tinta unor urmari. Societatea Dignitas , din Elvetia, care sustine sinuciderea asistata , functioneaza conform principiului filosofic prin care orice libera initiativa este permisa unui individ, insa doar in cazul in care prin aceasta nu sunt prejudiciate interesele celuilalt.Libertatea unei persoane se termina unde incepe cea a alteritatii. Cea mai mare problema ridicata de sinuciderea asistata este faptul ca unele persoane sa fie ucise fara sa isi doreasca sa moara, ajungandu-se la abuzuri . Astfel binele ajunge sa fie conjunctural , depinzand in totalitate de context, de un summum de evenimente. Valorile de bine si rau trebuie intelese doar prin intermediul contextului, avand caracter solipsist. Dupa cum considera si Nietzsche , realitatea devine astfel un joc infinit al interpretarilor, o apologie a aparentei. Curmarea suferintei poate fi vazuta atat ca si un act de lasitate, de frica dar si ca un bine avand ca si scop curmarea suferintei, conferirea unui sfarsit decent. Valorile etice nu pot fi analizate la nivel general asemenea perspectivei traditionaliste, trebuie sa ne desprindem de intreg pentru a putea percepe partea, binele si raul nu mai sunt imuabile, ele sunt supuse analizei hermeneutice iar astfel intervine perspectivismul. Binele devine relativ , etica aplicata analizand complexitatea actiunilor , standardele morale fiind altele in functie de epoca, de societate, determinand moralitatea actiunilor in afara contextelor abstracte. Etica religioasa, se opune vehement acestor practici acuzand decaderea morala a societatii contemporane si pervertirea valorilor. Etica crestina este in esenta o etica a iubirii, a pretuirii vietii plecand de la unitatea Noului Testament cu Vechiul Testament. Astfel este impotriva vointei lui Dumnezeu curmarea unei vieti, fiind considerata un act de necredinta, de lasitate, de fuga din fata vietii, conform Bibliei sinuciderea fiind egala cu crima.Acest act este considerat a fi impotriva firii umane, un act de violenta privind impulsul natural catre existenta. Libertatea omului este considerata a fi demnitate si este lipsita de anarhie. Binele si raul sunt considerate valori universale, moartea implicand responsabilitatea morala. Pacatul trebuie sa

aiba aprobarea crestinului, pe care el o poate refuza si trebuie s-o refuze.sustine Mitropolit Dr. Nicolae Mladin. In concluzie, consider ca sinuciderea asistata medical, asemenea majoritatii problemelor propuse de catre etica aplicata se afla la limita dintre etica traditionalista si cea modernista ducand la numeroase polemici.Lumea este insa o interpretare, iar filosofia determina o reevaluare a tuturor valorilor, astfel ca valori etice ca binele si raul trebuie evaluate contextual , fiind la latitudinea fiecaruia perspectiva pe care o acordam unui anumit act.

Bibliografie: Filosofie- sinteze, comentarii, teste-grila de Luminita Adamut , Anton I. Adamut Filosofie Tip B, manual pt cl. a-XII-a de Ioan N.Rosca , Codruta Missbach , Gabriel Ion www.wikipedia.ro http://www.crestinortodox.ro http://www.biography.com Eutanasia pasiva si activa de James Rachels