Ce este boala Alzheimer ?

Boala Alzheimer (dementa senila) este o afectiune in care celulele nervoase din creier mor, facand dificila transmiterea adecvata a semnalelor de la creier. O persoana care are boala Alzheimer are probleme cu memoria, judecata si gandirea, ceea ce face ca persoanei respective sa-i fie greu sa munceasca sau sa ia parte la viata de zi cu zi. Moartea celulelor nervoase are loc treptat, pe parcursul unei perioade de ani de zile. Candva considerata o boala rara, boala Alzheimer este cauza principala a dementei.

Care sunt simptomele bolii Alzheimer ? Instalarea bolii este de obicei un proces lent si treptat. In timp, totusi, urmeaza o evolutie din ce in ce mai serioasa. Printre simptomele care apar in mod tipic nici unul nu este unic pentru aceasta boala in diferitele ei etape. Este important ca modificarile suspecte sa fie complet evaluate inainte de a fi etichetate in mod inadecvat sau neglijent ca fiind boala Alzheimer. Zece semnale de alarma ale bolii Alzheimer : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Dificultatea de a executa sarcini obisnuite. Probleme cu vorbirea Dezorientare in timp si spatiu. Judecata slaba sau redusa. Probleme cu gandirea abstracta. Amplasarea gresita a lucrurilor. Schimbari in starea de spirit sau in comportament. Tulburari de personalitate. Pierderea initiativei. Pierderea memoriei, lucru care afecteaza performanta profesionala.

Care sunt factorii de risc ? actorii care pot creste riscul de boala Alzheimer sunt:

Varsta Sexul. Boala Alzheimer afecteaza mai frecvent femeile decat barbatii. Istoricul familial. Mai putin de 1% din cazurile de boala Alzheimer sunt mostenite, cu precadere cele instalate inainte de 65 de ani. Sindromul Down Loviturile la cap Toxine din mediu Nivel educational scazut

Cum este diagnosticata boala Alzheimer ? Este important de consultat un medic atunci cand sunt obsrevate aceste simptome, astfel incat sa se poata face o evaluare corecta si sa se puna un diagnostic. Sunt alte afectiuni, cum este depresia, o lovitura la cap,

unele dezechilibre chimice, sau efectele unor medicamente care pot produce simptome ce sunt similare bolii Alzheimer. Multe din aceste stari sunt tratabile. Medicul poate stabili daca simptomele sunt probabil datorate bolii Alzheimer numai dupa o investigare completa, medicala, psihiatrica si neurologica. El va evalua si alte cauze posibile ale dementei pentru a exclude toti ceilalti factori inainte de stabilirea bolii Alzheimer ca diagnostic. Actualmente nu exista un test de diagnostic definitiv al bolii Alzheimer. Un dignostic clar al bolii este posibil numai dupa deces cand un anatomo-patolog poate examina mai indeaproape creierul unui pacient pentru a observa modificarile relevante asociate cu boala Alzheimer. Ce alte afectiuni trebuie investigate ?Sunt multe boli care afecteza creierul si au drept rezultat disfunctionalitati psihice, intelectuale si comportamentale. Aceste tulburari reprezinta un grup mare de boli care include si boala Alzheimer . Unele din aceste tulburari care pot crea probleme clinice similare celor ale bolii Alzheimer pot fi reversibile sau tinute sub control cu diagnostic si tratament corecte. Aceste tulburari sunt :

Efecte secundare ale medicamentelor: reactii neobisnuite la medicamente, doza prea mare sau prea mica din medicamentul prescris precum si combinatii de medicamente care, luate impreuna, pot provoca efecte adverse. Tulburari psihice: unele forme severe de depresie pot duce la probleme de memorie si concentrare care initial nu se pot distinge de simptomele timpurii ale bolii Alzheimer. Uneori, aceste stari, numite pseudodementa, pot fi vindecate. Alte probleme psihiatrice pot de asemenea sa simuleze boala Alzheimer si, ca si depresia, pot raspunde la tratament. Studiile au aratat ca este foarte posibil ca persoanele cu depresie si cu probleme simultane de cognitie (gandirea, memoria) sa aiba o dementa subiacenta cand lucrurile dureaza ani de zile.

Abuzul de substante: abuzul de droguri legale si/sau ilegale si de alcool. Tulburari metabolice: probleme cu tiroida, deficiente de nutritie cum ar fi deficit de vitamina B12 , anemiile etc. Tulburari de circulatie: probleme coronariene, accidente vasculare etc. Tulburari neurologice: hidrocefalia, scleroza multipla etc. Infectii: In special infectii virale sau micotice ale creierului Traume: lovituri la cap. Factori toxici: monoxid de carbon, alcool metilic etc. Tumori: Orice tip de tumori intracraniene, cu originea acolo sau metastaze Sifilis: analize pentru aceasta boala la un pacient cu dementa se recomanda numai daca pacientul are vreun factor de risc specific sau dovada unei infectii anterioare cu sifilis

Poate fi prevenita boala Alzheimer ?

Deoarece cauza exacta a bolii nu se cunoaste, deocamdata nu exista nimic de facut care sa garanteze prevenirea acesteia. Din ce in ce mai multe cercetari arata niste factori de risc care pot fi controlati. Ramanand activ fizic si mental, mentinand o tensiune arteriala normala si evitand lovituri la cap prin purtarea de centuri de siguranta si casti de protectie, va puteti reduce sansele de a dezvolta boala Alzheimer. Este important de amintit totusi ca exista cauze de dementa, altele decat boala Alzheimer, care pot fi evitate prin metode cum ar fi : mancand sanatos, facand sport, abandonand fumatul si limitand cantitatea de alcool pe care o beti.

Care este prognosticul pentru o persoana cu boala Alzheimer ? O persoana cu boala Alzheimer poate sa nu mai fie capabila de socoteli de matematica dar totusi sa poata citi cu placere un ziar luni sau ani buni de la instalarea bolii. Tabla de sah poate va trebui pusa deoparte dar tenisul poate fi inca o placere. Astfel, in ciuda multor momente exasperante din viata pacientilor cu boala Alzheimer si a familiilor lor, raman multe posibilitati pentru interactiuni pozitive. Provocarea, frustrarea, intimitatea, furia, caldura, tristetea si satisfactia pot fi toate cunoscute de catre cei ce lucreaza pentru ajutorarea persoanelor cu Alzheimer. Unii oameni au boala numai pe parcursul ultimilor 5 ani de viata, in timp ce altii o pot avea pe o durata de 20 de ani. Cauza cea mai frecventa de deces la persoanele cu Alzheimer este infectia.

Ce optiuni de tratament si ingrijire exista pentru boala Alzheimer ?

Ingrijirea in boala Alzheimer consta din tratamente pe baza de medicatie si non-medicamentoase. Tratamentele care au in vedere schimbarea cursului de fond al bolii (intarzierea sau regresul in evolutie) au fost pana acum in mare masura lipsite de succes. S-a demonstrat ca medicamentele care refac deficitul cantitativ sau proasta functionare a mediatorilor chimici ai celulelor nervoase (neuro-transmitatori), cum sunt inhibitorii colinesterazei, imbunatatesc simptomele. Exista medicamente care se adreseaza manifestarilor psihiatrice ale bolii. Deocamdata nu exista vindecare in boala Alzheimer si nici un mod dovedit a incetini evolutia. Deoarece cauza exacta a bolii Alzheimer este necunoscuta, nici nu exista ceva ce se poate face pentru a o preveni. Totusi, exista un numar de medicamente care pot ajuta la imbunatatirea functionarii intelectuale a celor cu Alzheimer. Daca acestea se administreaza suficient de devreme in cursul bolii, ele fac ca bolnavul sa-si poata desfasura activitatile zilnice o perioada de timp mai lunga si pot prelungi perioada de ingrijire a bolnavului la domiciliu. Principalele tulburari neuropsihiatrice tratabile in boala Alzheimer sunt :

agitatie depresie psihoza anxietate Tratamentul depresiei la cei cu Alzheimer ? Depresia este foarte comuna printre oamenii care au Alzheimer. In multe cazuri, ei devin depresivi cand realizeaza ca memoria si capacitatea lor de functionare se deterioreaza. Din pacate, depresia poate face chiar ea ca ei sa functioneze mai greu, sa-si aminteasca mai greu si sa se bucure mai putin de viata. Cum imi pot da seama daca un membru al familiei mele care sufera de Alzheimer are o depresie ? Poate fi dificil sa va dati seama daca un membru al familiei are o depresie. Puteti sa cautati unele din semnele tipice de depresie care includ urmatoarele :

nu doreste sa se miste sau sa faca ceva ( apatie ) exprima sentimente de inutilitate si tristete refuza sa manance si pierde din greutate doarme prea mult sau prea putin

Alte semne de depresie includ plansul si starea neobisnuit de emotiva, supararea sau agitatia si confuzia. Un membru al familiei care are boala Alzheimer poate refuza ajutorul dat de personalul sau de ingrijire (de exemplu refuza sa se imbrace sau sa-si ia medicamentele). Bolnavul poate sa plece de acasa foarte des. Boala Alzheimer si depresia pot avea simptome similare. Este greu de spus care este diferenta dintre ele. Daca credeti ca depresia este o problema a rudei dumneavoastra care are Alzheimer, vorbiti cu medicul de familie. Cum poate ajuta medicul ? Medicul va discuta cu pacientul. Medicul va intreba pesoanele care ingrijesc pacientul daca acesta are maifestari noi sau modificari de comportament. Medicul va consulta pacientul si poate va dori sa faca unele analize (teste) pentru a depista si a exclude alte probleme medicale. Poate sugera medicamente care sa-l faca pe pacient sa se simta mai bine. Medicul poate sa va dea si niste sfaturi dumneavoastra si celorlalti membri ai familiei sau celor care ingrijesc bolnavul privind modul de a face fata situatiei. Ce medicamente ajuta la reducerea depresiei ? Medicamentele antidepresive pot fi de foarte mare ajutor pentru cei care au boala Alzheimer si depresie. Aceste medicamente pot imbunatati simptomele de tristete si apatie si de asemenea pot imbunatati apetitul si problemele de somn. Aceste medicamente nu dau dependenta. Medicul poate de asemenea recomanda alte medicamente care pot ajuta la reducerea problemelor suparatoare cum sunt halucinatiile sau anxietatea. Ce pot face pentru a-mi ajuta membrul familiei bolnav de Alzheimer ?Incercati sa pastrati un program fix zilnic pentru ruda dumneavoastra care are Alzheimer. Evitati zgomotul puternic si suprastimularea bolnavului. Un mediu placut cu fete familiare si cu amintiri ajuta la reducerea fricii si a anxietatii. Trebuie sa aveti asteptari realiste cu privire la ce poate face bolnavul. Asteptandu-va la prea mult se poate ca amandoi sa va simtiti frustrati si nefericiti. Lasati bolnavul sa ajute la sarcini placute si simple cum ar fi prepararea mancarii , gradinaritul, realizarea de obiecte artizanale sau sortarea fotografiilor. Mai presus de orice aveti o atitudine optimista. Cand ingrijiti de persoana bonava de Alzheimer trebuie sa aveti grija si de dumneavoastra. Daca deveniti prea obosit si frustrat veti fi mai putin capabil sa ajutati bolnavul. Cereti ajutorul rudelor si prietenilor. Alte persoane care au aceleasi probleme pot avea idei bune cu privire la modul cum puteti face fata mai bine situatiei si cum puteti face ca ingrijirea sa devina mai usoara.