Sunteți pe pagina 1din 12

Piata Muncii 1.Introducere -Conditia generala si obligatorie a oricarei activitati e munca.

In economia de piata, forta de munca se procura, in cea mai mare parte prin intermediul pietei, adica al intalnirii C cu O de munca. -Conditia esentla si obligatorie ca nevoia de munca sa devina obiect al C si O de munca e salarizareaNu toate nevoile devin C de munca si nici toate resursele nu devin O de munca, pentru ca se transforma in C si O de munca numai daca lucratorii sunt salarizati. -Piata muncii evidentiaza relatiile dintre purtatorii C si O de munca ce se desfasoara conform reglementarilor existente prin care se stabilesc conditiile de angajare , marimea salariilor, rezultatele(performantele) ce trebuie detinute pentru a primi salariul respectiv. Toate acestea se consemneaza intr-un act oficial numit contract de munca. -Incheierea unui contract de munca exprima o concoranta de interese intre purtatorii C si O de munca, exprimate liber si in forme specifice. -Piata muncii functioneaza peste tot dupa niste trasaturi generale si comune: 1. Formarea C si O de munca e rezultatul optiunii libere a agentilor economici 2. Negocierile pentru incadrarea in munca exprima interesele fundamentale ale participantilor 3.Contractul de munca exprima o convergenta de interese intre patron si salariat - Totusi pt. muncii nu e unica si unitara pentru ca modul ei de functionare difera sub foarte multe aspecte de la o tara la alta in functie de reglementarile legale nationale nu zonale ce trebuie respectate, de traditii, de specificul activitatii desfasurate de salariati Pt. muncii trebuie analizata si interpretata in functie de loc, timp si activitate. 2.Cererea si Oferta de munca -Se cunosc prin particularitatile lor, care dau trasaturile pietei munciiele sunt: 1. Obiectul tranzactiilor pe aceasta piata e munca. Dar omul este fiinta care munceste si nu poate fi considerat munca pentru ca ,,Omul este mai mult decat o munca. Desi omul munceste, totusi nu se vinde si se cumpara omul, ci munca lui, serviciul prestart de lucrator angajatorului sau pentru o suma de bani, numita salariu. 2.C nu e egala cu nevoia de munca existent in economia unei tari sau intr-o activitate. O difera de resursele de munca adica adica de munca pe care o poate presta populatia unei tari sau segmente ale acesteiaC si O de munca au un volum mai mic de nevoia si resursele de munca. Pentru ca pentru ca nevoia de munca sa devina C, iar resursele de munca sa devina O, trebuie sa satisfaca conditia salarizarii. 3. Munca in general, C si O de munca nu sunt omogene pentru ca nu se cere sau se ofera munca in general, ci o anumita munca, specializata sub forma meseriilor, profesiilor, ocupatiilor(croitor, electrician, chimist etc.)C si O de munca au mare diversitatenu exista o singura piata a muncii, ci

exista tot atatea tipuri de piete cate tipuri de munca salarizata existaaceste tipuri de piete in aceeasi perioada pot evolua foarte diferit(unele cresc, se diversifica, altele scad, se restructureaza, dispar etc.) 4.C si O de munca nu sunt determinate direct de piata muncii pt ca: a)C de munca deriva din nevoia de b. ec. ce se pot obtine folosind munca salariataC de munca este rezultatul dinamicii C de b. ec. manifestata pe alte piete(a b. ec., inventiilor, monetara etc) pt obtinerea acelor bunuri implica. b) O de munca depinde de procese demografice ce conditioneaza volumul si dinamica populatiei, ori generatiile de tineri nu se nasc pentru ca parintii si-ar propune ca peste ani sa devina salariati o parte a oamenilor va avea alte proiecte in viata, alte surse de venituri si nu vor deveni salariati. 5.C si O de munca au o anumita opacitate, insuficenta sau chiar lipsa de transparenta, pentru ca diferite clause ale contractului de munca sunt confidentiale. Ex:-Confidentialitatea salariului duce la dezorientarea C si O de munca si poate permanetiza discriminari salariale -Acordarea locului de munca pe criterii care nu tin de piata muncii(competenta profesionala, punctualitate, eficienta etc.) In realitate s-au facut progrese privind cresterea transparentei pietei muncii, adica a cunoasterii nevoii/cererii de munca salariata/locurile de munca disponibile, modul de ocupare a lor, conditiile de munca si salarizare etc. ) , dar si O de munca (identificarea celor care cauta un loc de munca, aptitudinea, pregatirea, experientele lor etc.) In acest sens s-a constituit Agentia National apt Ocuparea si Formarea Fortei de Munca si bursele muncii. Totusi, opacitatea e inca ridicata. 6. Caracterul concurential al pietei muncii are tendinta sa se altereze datorita: a) Multimii de reglementari legale existente pe Piata Muncii si caracterul contradictoriu al reglementarilor b) Multimea de conditionari, exigente, restrictii, ce functioneaza in diferite firme sau activitati, privind: -incadrarea in munca -scara de salarizare -desfacerea contractului de munca Legea Concurentei e limitata, alterataLimitarea si alterarea concurentei intre purtatorii C si O de munca sau diminuarea/anularea spontaneitatii functionarii liberea aparut o miscare ampla de dereglementare pentru a redobandi valentele(proprietatile) benefice de conc de pe piata muncii.

7.Piata muncii poate functiona normal daca sunt respectate urmatoarele conditii: a) Asigurarea neingradita a dreptului la munca b)Interzicerea muncii fortate c) Asigurarea disciplinei in munca d)Asigurarea protectiei muncii e) Respectarea dreptului la odihna si refacere a capacitatii de munca f)Perfectionarea pregatirii si reconversiei profesionale g)Respectarea dreptului de asociere in sindicate, conform legii h)Respectarea dreptului la greva etc. Concl: In functie de respectarea acestor conditii C si O de munca se formeaza si se exprima diferit pe ramuri ec, domenii de activ, sectoare institutionale, nivele de calificare, salarizare etc. C+O de munca se pot masura in: -ore munca -zile munca -locuri de munca cu timp integral/partial de munca -nr total lucratori angajati -nr total lucratori productivi -in forme indirecte, de ex. nr de norme de munca calculate in functie de produse realizate, timpul de munca, mixte, atipice 8. C si O de munca nu au mobilitate perfecta. O e mai putin mobile decat C de munca pentru ca : a)lucratorii nu-si schimba usor firma si localitatea in care lucreaza b) se ataseaza de mediul social-ec chiar daca nu beneficiaza de avantaje ec. c)nu au o buna informare asupra locurilor de munca disponibileau sanse minime de ocupare a posturilor d)persoanele in varsta si femeile au o mobilitate mai redusa decat ceilalti purtatori ai ofertei de munca Exista si factor ice diminueaza mobilitatea C de munca pentru ca mobilitatea C de munca presup: a) de unit ec b).. de activitati ec

c)Amplasarea unit sau activit .in locuri isolate a,b,c presupun investitii mari ce trebuie corelate cu volumul pietei, apropierea de FDP, de pietele de desfacere, cu costurile de transport d)timpul care se scurge de la initierea unei afaceri pana la darea ei in folosinta 9. C si O de munca se formeaza in timp indelungat pentru ca: a) O de munca se formeaza in timp lung, necesar pentru a creste si pregati noile generatii de oameni. In realitate angajarea in munca e permisa numai celor in varsta de peste 15 ani (intre 15-18 ani angajarea se face cu restrictii: pot lucre doar in schimbul I, doar de 4 ore, nu pot lucre noaptea, in izolare, mediu toxic etc.) b)C de munca deriva din C de b.e. trebuie o anumita perioada neces pt dezv unit ec , sau crearea de noi unit ec. Aceasta presupune investitii care sa creeze noi locuri de munca, iar acestea implica capitaluri mari, timp indelungat. 10. C si O au ca obiect munca, care s-a dovedit singurul FDP variabil pe termen scurt. Modalitatile prin care la nivelul firmei C si O se adapteaza pe termen scurt, aduce cresc/scad sunt: a)orele suplimentare b)reducerea programului de lucru c)munca temporara d)munca cu orar redus e)munca cu orar atipice f)somaj ethnic g)licentieri h)desfacerea contractului de munca etc. 11. Satisfacerea C si O de munca este o problema de urgenta pentru ca: a) Pentru a-si onora contractele firma trebuie sa-si asigure rapid personalulNu poate astepta oricat pentru a-si face angajarile b) O persoana nu poate astepta oricat pentru a se angaja, pentru ca trebuie sa traiascaare nevoie de venituriare nevoie de un salariude un loc de munca 12. C si O sunt perisabile pentru ca vorbim de munca doar daca omul presteaza o activit. ec. daca omul nu este angajat, sau chiar daca este, dar nu lucreaza in timpul programului, munca ce se depune se pierde C si O de munca raman nesatisfacute 13. C si O de munca se intalnesc si formeaza pt. muncii care functioneaza in 2 trepte(faze):

Tr I: Se manifesta pe ansamblul ec sau pe segmente mari de C si O. Aici C si O sunt det de particularitatile tehnico-economice ale activ respective. In plus aceasta faza constituie: -conditiile generale de angajare a lucratorilor -principiile generale ce actioneaza in formarea salariilor -tendinta de stabilire a ..la un nivel inalt/scazut Tr II: Continua prima faza(macroec, mezoec). Se petrece la nivelul firmei(microec)C si O de munca se intalnesc in termeni reali in functie de conditiile concrete create de firma si salariati. Aici C se dimensioneaza .. ca volum si structura pe baza contractelor de munca , de prestari servicii, de colaborare, asistenta tehnica etc. O de munca se dimensioneaza in functie de programul de munca, nr. de ore suplimentare effectuate, situatia ec-financ a firmei etc. Din confruntarea C si O de munca la acest nivel rezulta marimea si .. salariului fiecarui lucrator, drepturile, obligatiile partilor, programul de lucru etc. -Cele 13 trasaturi ale pt muncii actioneaza concomitent si formeaza impreuna mecan de exist si functionare al pietei muncii, al dinamicii acesteia. Acest mecan det dezvoltarea ec soc a firmei, ramuri si ec noi pe termen scurt si lung. 3. Fenomene noi pe piata muncii -Pt. muncii reflecta schimbarile din mediul economic care o formeaza. La randul ei, influenteaza mediul economic. -Azi rel dintre tari se dezv. Foarte mult si interactiunile dintre pt muncii si economie se intensifica, diversifica, evidentpe pt muncii apar foarte multe schimbari. 1. Foarte mult timp cererea de munca a fost det de cresterea ec. interne si de C interna de b.e. Azi cererea de munca deriva tot mai mult din C externa de b.e. datorita dezv schimburilor ec. internationale si globalizarii ec. 2.Structura C de munca se deplaseaza rapid in favoarea muncii calificate, mai ales in tarile dezv. , dar si in economiile emergente. Concomitent creste O de munca calificata, dat. dezvoltarii invatamantului superior in toate tarile. 3. In actitivit ec munca bine calificata e mai geru si mai putin substituibila de catre capital, pe cand munca necalificata e mai usor substituibila de K sau de L calificata. 4.Schimbarile calitative din structura pt muncii au determ aparitia unor noi clasificari ale muncii, ce au character dual: good jobs/bad jobs. Aceasta clasificare e valabila si la nivelul firmei si la nivelul economiei nationale Good Jobs- Insuficienta OL OL<CL Bad Jobs-Excedentul OL OL>CL 5. A crescut instabilitatea ocuparii locurilor de munca(ocuparea unui loc de munca e limitata in timp). Acest fenomen e determinat de :

a)dorinta proprietarilor de a-I determina pe lucratori sa accepte salarii mici b)transformarile tehnice, tehnologice ale firmei c)transformarile organizatinale ale firmei d)transformarile economice ale firmei Instabilitatea genereaza insecuritatea locului de munca daca persoanele afectate nu gasesc locuri de munca noi. Acest fapt.. deca somajul e ridicat. Dar exp arata ca ocuparea multor locuri de munca in mod temporar e un semnal negative pt angajator. Instabilitatea afecteaza mai ales tinerii(15-26 ani) , varstnicii(peste 50 ani), pe cei cu experienta insuficienta pentru a putea ocupa anumite categorii de locuri de munca. 6.Creste flexibilitatea L ca FDP, datorita: a)Diversificarii orarelor de munca b)diminuarii stocului de produse create, cu scopul de a fabrica chiar cand apare C c) adaptarea activit de prod la cresterea, diversificarea, modificarea rapida a nevoilor d)adaptarea activit de prod la progresul stiintei si tehnicii -Flexibilitatea muncii presupune adaptarea ei la schimbarile din mediul economic care se remodeleaza mereu.Formele concrete ale flexibilitatii sunt: a)angajarea cu contracte pe termen determinat cat mai scurt(angajare temporara) b)angajarea cu munca la domiciliul angajatorului pt anumite zile ale saptamanii si/sau ore din diferite zile c)angajarea cu timp partial si orar modular sezonier/saptamanal d)angajarea cu orar aleatoriu anuntat e)individualizarea muncilor pe salariati in functie de exigentele postului si de interesul si participarea angajatorului. 7. Creste constrangerea comerciala asupra volumului, structurii si realizarii muncii, adica productia e din ce in ce mai mult pilotata de client, iar concurenta dinte conducatori pentru a prelua C si a satiface clientii induce stres, responsabilitati crescute, cresterea activitatilor creative ale lucratorilorcreste intensitatea munciisalariatul e confruntat direct cu C clientului si are posibilitati mai mici de a-si negocia ritmul de lucru, orarul, locul de munca, intreruperile de munca. Aceste constrangeri comerciale tind sa se extinda in toate sectoarele si la toate ocupatiile/functiile, iar comuncatiile moderne il pun pe salariat fata in fata cu clientii firmei sale sau potentialii client pentru a-I prelua comanda si a o realiza in conditii cat mai bune.

8. Stabilitatea ocuparii .., dar e practice imposibila astaziproblema securizarii traseului profesional al salariatilor. Securizarea nu exclude flexibilitatea lucratorilor ci asigurarea protectiei lucratorilo impotriva efectelor negative ale flexibilitatii. -Azi pt muncii e ft dinamica pentru ca: a)formele nou aparute ale pietei muncii se apropie de maturizare si se nuanteaza b)apar noi forme ale pt muncii, care vor crea noi probleme -Probl fundam este si va fi: asigurarea conditiilor pentru o exist normala a majoritatii populatiei lumii. 4. Salariul -Pentru contributia adusa la realizarea muncii ca FDP ce contribuie la desfasurarea oricarei activitati, posesorul muncii, adica cel ce-o depune primeste o suma de bani, numita salariu(retributie, remuneratie) S-au dat mai multe explicatii cu privire la ce este salariul, la semnificatia lui: Def 1: Plata pentru inchirierea fortei de munca sau muncii Def 2: Pret pentru cumpararea fdm care e o marfa, ca orice marfa 1+2 nu sunt corecte pentru ca omul nu e marfa, iar L nu se poate rupe de omul care o presteaza rezulta ca munca , fdm nu se poate vinde-cumpara(inchirierea e o relatie derivata din vanzarecumparare) pt ca s-ar vinde si cumpara omul. Def 3: E suma platita celui ce-si inchiriaza serviciie e pretul platit de angajator angajatului sau pentru serviciile pe care I le-a facut prin munca sasalariul se formeaza si se comporta respectand regulile, mecanismele de formare a P oricarei M. Corect. Def 4: Dpdv al desfasurarii activit ec ce presupune combinarea FDP din care L nu poate lipsi niciodata, salariul e un cost, adica o componenta a costului total al b.e., alaturi de cheltuielile cu K,P, neofactorii, ce trebuie recuperate din vanzarea produselor. Def 5: Dpdv al faptului ca orice activitate ec se finalizeaza in b.e. care se vand in piata la un anumit pret incasandu-se bani, adica venituri, salariul e o parte a venitului incasat. Acest venit se imparte intre cei ce contribuie la realizarea lui: a)posesorul de K, ia o parte din V sub forma de PR, pentru ca participa cu K si-si asuma riscuri b)posesorul de pamant-renta funciara c)posesorul muncii incaseaza salariul, care e o parte a venitului incasat de lucrator pt ca a contribuit cu munca la obtinerea b ec -Din 4 si 5 rezulta ca salariul este si un element de cost si un element de venitsalariul depinde de

a)munca depusa b)rezultatele obtinute Desi marimea concreta a fiecarui salariu se poate stabili doar la nivelul firmei pentru ca aici putem afla cu cat contribuie efectiv munca alaturi de ceilalti FDP la obtinerea de b.e., implicit veniturilor. Din acest pdv salariul e o marime supusa unor procese contradictorii: a)de diferentiere de o persoana la alta b)de apropiere-egalizare Diferentierea are la baza: 1.Calitatile, aptitudinile care sunt foarte diferite de la un individ la altul 2. Caracterul muncii. Acesta poate fi: grea/usoara, zi/noapte, mediu toxic/netoxic, izolare/comunitate etc. 3. Rezultatele obtinute- pot fi mai mari/mici, mai bune/rele 4.Cantitatea de munca depusa 5.Responsabilitatea fiecaruia 6. Importanta sociala a muncii -Diferentele de salariu fundamentate pe acesti factori sunt acceptate si de patroni si de salariati. -Apropierea-egalizarea salariala poate aparea daca elementele ce diferentiaza dispar sau se atenueaza. Astfel de fenomene apar: 1)Ridicarea nivelului de calificare diminueaza diferentele dintre munca calificata/necalificata, dintre nivelele de calificare, nivelul de studii solicitat etc. totusi .acestor diferente nu e posibila. 2)S-au promovat masuri complexe ce apropie sau chiar egalizeaza conditiile de munca pt dif grupuri de salariati(munca grea/usoara, toxica/netoxica) Totusi, pe ansamblul elementelor de diferentiere nu se poate crea o situatie care sa justifice egalizarea salariilor. Salariatii accepta greu inegalitatea salariilor cand sunt convinsi ca ei contribuie egaul sau sensibil egal la realizarea muncii, Si in acest caz ei omit celelalte elemente care diferentiaza salariile, ce nu tin de munca lor: 1)Diferentele de eficienta intre firmele in care muncesc 2) Venitul e proprietatea unor ag. ec. autonomi, care au dreptul sa decida marimea si dinamica salariilor

-Daca s-ar egaliza salariile o parte din venitul ce formeaza proprietatea celor cu rezultate bune treuie sa treaca in proprietatea celor cu rezultate slabe incalcarea principiilor ec de piata(rationaliteta, efic ec.) avand caracter antieconomic. Concl: Marimea salariului si diferentele dintre salarii trebuie astfel stabilite incat sa pastreze permanent vie incitatia la munca si aspiratia la ridicarea pregatirii ca factori determinant pentru cresterea salariului. -Azi salariul variaza pe tari, domenii, firme, persoane. Totusi, pe termen lung exista tendinta de crestere a marimii salariului nominal pentru ca: 1) Cresc cheltuielile pentru instruire si calificare, transport, hrana, locuinta, odihna 2)Creste WL cu cat WL e mai mare, cu atat posesorii muncii sunt mai indreptatiti sa ceara salariu mai mare Def 6: Dpdv al salariatului, salariul e suma de bani pe care o primeste atunci cand lucreaza. Aceasta e SNB=suma de bani primita de angajat pentru munca prestata SNN=SNB-fiscalitate(impozite, CAS, CASS, somaj, pensie etc)xSNB SNN=Suma de bani incasata efectiv de angajat pentru munca prestata, dup ace i-au fost retinute din SNB impozitul si alte taxe. -SN e doar un element al venitului(castigului) nominal pt ca in castigul nominal mai pot intra: 1.Sporuri 2.Premii 3.Ore suplimentare CN=veniturile banesti totale incasate de un salariat pe o perioada determinate de timp sau pt o activitate realizata CNB=SNB+sporuri, premii, ore suplimentare CNN=CNB-fiscalitatexCNB -F imp e salariul minim garantat legal. El e salariul fixat pe cale legala pentru a garanta salariatilor din categoriile defavorizate un venit nominal din care sa-si asigure minimul de subzistenta. Acest minim are character concret-istoric si depinde de mediul social-ec datpe masura ce societatea evolueaza si e mai bogata minimul de subsist crestesalariul minim garantat legal crestesalariul minim=salariul fixat pe cale legala pentru a garanta salariatilor din categoriile defavorizate un venit banesc corespunzator necesitatilor de subzistenta. SR=cantitatea de bunuri material si de servicii de consum personal ce pot fi cumparate la un moment dat cu SNN SR difera de la o perioada de timp la alta, de la o piata la alta

SR=

Marimea SR e determinate de:

1.SNN(var pozitiva) 2.P bunuri ce consum (var negative) Nivelul

-CR=cantit de b de consum personal ce se poate cumpara cu CNN intr-o anum perioada te timp

-Revendicarile de crestere a salariului au ca punct de plecare nu atat marimea si dinamica SN, ci pe cele ale SR. Dar asupra SR actioneaza si facetori care nu tin de salariatnu-i poate controla si nu-I poate contracara prin munca sa.

-Pentru a stimula salariatii sau pt a a ajuta unii salariati sa obtina un venit minim rezonabil pe langa salariul individual s-a constituit salariul social si cel colectiv. -Salariul colectiv se atribuie in suma globala tuturor salariatilor unei firme cu participare la rezultatele sale(./sau prin alte facilitate) -Salariul social=suma platita de societ in ansamblul sau pt a spori veniturile unor categorii de salariati sau doar ale unor grupuri din cadrul salariatilor care se confrunta cu dificultati mari: accidente de munca, boli profesionale, somaj etc., carora nu le pot face fata daca nu sunt ajutati. -Marimea si dinamica salariului e infl si de alti factori, mai ales cu caracter indirect: 1.gr de organizare in sindicate 2.capacitatea sindicatelor de a obtine castig de cauza pt revendicarile salariatilor 3.capacitatea salariatilor de a se organiza si dialoga cu unit ec, organizatiile , organelle specializate ale statului cu prilejul acordurilor collective. 4.migratia interna a fdm 5.Legislatia cu privire la miscarea grevista, si revendicativa din fiecare tara 5.Contractul de munca -Forma judiciara fundamentala specifica economiei de piata este contractul de munca. Acesta permite salariatului la ocuparea locului de munca sa beneficieze de avantajele pe care le asigura existenta si functionarea pt muncii. Se mai numeste contract de angajare. -Orice munca fara contract e ilegala si pt angajat si pt firma. Daca admit angajarea ilegala firma si salariatul intra intr-o relatie ilegala si pedepsita de lege, iar salariatul ramane la discretia angajatorului, si pierde drepturi cu privire la asigurarea de somaj, protectia muncii, asistenta medicala. -Acest mod de functionare a pt muncii se numeste ,,munca la negru sau ,,piata neagra a muncii. Ea permite firmei: 1. Sa nu plateasca CAS 2.Sa nu plateasca asigurarea medicala a angajatilor 3. Sa fixeze sallarii mai mici 4. Sa interzica greva -Salariati nu platec impozite pe venit, dar pierd restul drepturilor(la pensie). Intalnirea C si O de munca si tranzactiile ce au loc intre subiecti, daca reusesc se finalizeaza in contractul de angajare numit si contract de munca.El exprima acordul de vointe exprimate liber dintrea angajator si angajat. El e convenit cu ocazia interviului pentru ocuparea locului de munca.

-Pt a fi legal contractul de munca trebuie sa respecte toate prevederile legale in vigoare sis a contina, in plus, conditiile de munca si angajare ce nu sunt precizate in normele juridice existente+ alte drepturi si obligatii ale patronului si angajatului, care sa nu conravina cardului legal general. Astfel pot fi prevazute: 1.Orele suplimentare ce pot fi realizate de lucrator si modul lor de remunerare 2.Modul in care e organizata munca pe schimburi 3.Regulile executarii muncii pe timpul noptii si in alte momente special ale perioadei de munca, 4.Conditiile de realizare a muncii in zilele de sarbatoare legala: program, plata 5. Modul de salarizare: nivelul salariului minim, salariul lunar si/sau saptamanal, sporurile acordate, valoarea salariului in situatie de somaj ethnic. 6. Conditiile de promovare in munca, de reorientare profesionala, de perfectionare a calificarii 7. Ce e conflictul de munca si cum se rezolva 8.Cum se asigura protectia muncii + raspunderile angajatorului si angajatului Drepturile si raspunderile ce rezulta din contract ii determina pe semnatari sa se supravegheze reciproc sis a supravegheze respectarea sa. -Interesele angajatorului si vanzatorului sunt si la semnare si pe parcursul derularii .comune: sa se realizeze bine munca pentru ca de aceasta depinde marimea PR si CS incasate Interesele sunt si contadictorii pentru ca daca unul din cei 2 parteneri isi realizeaza mai bine interesele fara o motivatie economica relevanta, celalalt e afectat negativ. Azi e tend de a se inlocui contractul pe termen nedet, cu cel pe termen determinat, pt a flexibiliza munca si/sau angajarea cu timp partial, cu durata muncii adaptata la nevoi+ se promoveaza ..:munca ind prin firme noi, individuale(mai ales in servicii).