Sunteți pe pagina 1din 14

ORGANIZAII ECONOMICE INTERNAIONALE Unitatea de nvare 1.

Rolul organizatiilor economice internationale n promovarea cooperrii economice n contextul globalizrii Unitatea de nvare 2. Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si Sistemul Natiunilor Unite Unitatea de nvare 3. Institutiile financiare internationale din sistemul Natiunilor Unite Unitatea de nvare 4. Organizatii inter-regionale pentru coordonarea politicilor economice: G20 si OCDE Unitatea de nvare 5. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) Unitatea de nvare 6. Uniunea Europeana (UE)

MODULUL 1 Unitatea de nvare 1: Organizatiile economice internationale (OEI) acioneaz ntr-un mediu economic internaional cu o serie de caracteristici ce deriv din tendinele nregistrate la nivel internaional. Globalizarea vieii economice este una dintre acestea. Fenomenul de globalizare sau mondializare a influenat att mediul economic internaional ct i modul de a desfura afaceri ale companiilor care opereaz la nivel internaional. Cea mai important particularitate a mediului de afaceri inernaional o reprezint interconectarea pietelor, ce genereaza oportunitati, dar si riscuri si provocari pentru economia globala. Gestionarea acestora prin cooperare inter-statala reprezinta rolul si ratiunea infiintarii OEI. Organizatii Economice Internationale Definitie: asociere de state constituit in baza unui act constitutiv, cu organe comune i personalitate juridic distinct de cea a statelor membre care o compun. Ratiunea infiintarii: -necesitatea prevenirii rzboiului -interdependenele care apar n procesele de dezvoltare a naiunilor -noile probleme cu care este confruntat societatea internaional Elemente constitutive ale OEI -Caracter inter-statal, multilateral -Create printr-un instrument juridic (tratat, conventie, statut, acord) -Personalitate juridica (subiect de drept international) -Obiectiv comun -Structura institutionala -organ deliberativ plenar -organ deliberativ restrns -organ administrativ -organe tehnice i consultative -eventual organe jurisdicionale CLASIFICAREA OEI Criterii: 1. Gradul de deschidere: - organizaii cu vocaie universal (ONU, OMC) Caracteristici: universalitate, eterogenitate, provocari si politici globale - organizaii cu vocaie restransa Regionale: UE, NAFTA

Sub-regionale: OCEMN, SEECP Inter-regionale: OCDE, G-20, OPEC Caracteristici: omogenitate (decurgand din apropiere geografica, niveluri apropiate de dezvoltare, caracteristici, interese sau valori comune), criterii stricte de acces 2. Intinderea competentelor: - organizatii omnifunctionale (competente diverse, atat politice cat si economice): O U,UE - Organizatii specializate restranse la un domeniu de activitate: Comert: OMC, UNCTAD, AELS, NAFTA Financiar: FMI, BIRD, BEI Transporturi si Telecomunicatii: OACI, UIT Social: OIM, OMS Agricultura: FAO 3. Natura raporturilor dintre organizaie i rile membre : - organizaiile de cooperare sau coordonare (ex. OCDE) decizii cu caracter de recomandari, statele membre nu pot fi obligate sa si le asume. - organizaii integraioniste sau supra-nationale (ex. UE) decizii obligatorii pentru statele membre, mijloace proprii pentru impunerea acestora (infringement), posibilitatea exercitarii de atributii fara concursul statelor membre. Limite ale integrarii Interesele Romaniei in raport cu OEI Conditii avantajoase de finantare Asistenta tehnica, sprijin in formularea politicilor publice Promovarea proiectelor nationale, regionale de interes major Participare la decizii, formarea expertilor nationali Instrumente de politica externa (in plan multilateral, dar si bilateral)

Unitatea de nvare 2 Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si Sistemul Natiunilor Unite Organizaia Naiunilor Unite (ONU) a fost creat la Conferina de la San Francisco, din iunie 1945, cnd a fost semnat Carta ONU. ONU este cel mai reprezentativ forum cu vocaie universal (192 ri membre). Sistemul Naiunilor Unite cuprinde, alaturi de organele principale si subsidiare ale ONU, alte 15 agenii specializate: Organizaia Internaional a Muncii, Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur, Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur, Organizaia Mondial a Sntii, Grupul Bncii Mondiale (alctuit din Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare, Societatea Financiar Internaional, Asociaia Internaional pentru Dezvoltare, Agenia Multilateral de Garantare a Investiiilor i Centrul Internaional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiii), Fondul Monetar Internaional, Organizaia Aviaiei Civile Internaionale, Organizaia Maritim Internaional, Organizaia Internaional a Telecomunicaiilor, Uniunea Potal Universal, Organizaia Meteorologic Mondial, Organizaia Internaional a Proprietii Intelectuale, Fondul Internaional pentru Dezvoltare Agricol, Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial, Agenia Internaional a Energiei Atomice. Organizaia Naiunilor Unite (O U) creat la Conferina de la San Francisco, din iunie 1945, cnd a fost semnat Carta ONU Cel mai reprezentativ forum cu vocaie universal (192 ri

membre) membrii originari (51) i membrii admii Sediul principal al ONU este la New York + oficii la Geneva, Viena i Nairobi Scopurile ONU: Mentinerea pacii si securitatii internationale actiuni preventive, de gestionare a conflictelor si post-conflict Cooperarea internationala in plan politic, economic, social, cultural etc. Respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale Promovarea relatiilor prietenesti intre state Carta ONU principii: Nerecurgerea la forta sau amenintarea cu forta Solutionarea pasnica a diferendurilor international Egalitatea suverana a statelor Indatorirea statelor de a coopera intre ele Neamestecul in treburile interne ale altor state Dreptul popoarelor la autodeterminare Indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor internationale Organele principale ale ONU: Adunarea General Consiliul de Securitate Consiliul Economic i Social (ECOSOC) Consiliul de Tutel Curtea Internaional de Justiie Secretariatul Adunarea General (AG) - organul cel mai reprezentativ al ONU. Reprezentare egala a tuturor statelor membre. iniiaz studii i face recomandri pentru promovarea cooperrii internaionale; primete i examineaz raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naiunilor Unite, precum i bugetul organizaiei. Consiliul de Securitate: principal responsabil in domeniul mentinerii pacii si securitatii internationale; alctuit din 15 membri ai ONU, dintre care 5 membri permaneni: China, Frana, Marea Britanie, Rusia i Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermaneni alei pe o perioad de doi ani, pe criteriul distribuiei geografice echitabile . Consiliul Economic si Social (ECOSOC) coordoneaza activitatile economice si sociale desfasurate in sistemul Natiunilor Unite. Subordonat AG. Organ cu compozitie restransa 54 membri (criteriul repartitiei geografice echitabile) Atributii: - Coordonarea activitatii institutiilor specializate - Consultarea organizatiilor internationale neguvernamentale - Redactarea de studii, rapoarte, recomandari, proiecte de conventii - Convocarea conferintelor internationale tematice Structura: - comitete si comisii functionale - 5 comisii regionale: Comisia economic pentru Europa (CEE/ONU), Comisia economic pentru Africa (ECA), Comisia economic i social pentru Asia i Pacific (ESCAP), Comisia economic pentru America Latin i Caraibe (CEPAL), Comisia economic i social pentru Asia

de Vest (ECLA), Toate organele principale ale ONU au posibilitatea de a crea organe subsidiare (comisii, comitete,institutii specializate. Exemple: Programul atiunilor Unite pentru Dezvoltare (P UD) nfiinat n 1966 ca organism autonom al ONU, prin rezolutie a AG. Participa toate statel membre ale ONU sau ale institutiilor specializate din sistemul Natiunilor Unite. Misiune: coordonarea acordarii de asistenta tehnica, in regim multilateral, catre state in curs de dezvoltare si tranzitie. Nu acorda imprumuturi, nu finanteaza proiecte de investitii in infrastructura, nu este cadru de negociere a acordurilor comerciale. Resurse: contributii voluntare ale statelor membre Sediu:New York Organizare: - Consiliul de Administratie (48 membri alesi de ECOSOC) stabileste principii directoare si orientari. - Secretariat, condus de Director general gestioneaza activitatea curenta. Organizatia atiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (O UDI) nfiinata n 1965 prin rezolutie a AG. Institutie specializata in sistemul Natiunilor Unite. 173 membri Misiune: promovarea dezvoltarii industriale a tarilor in curs de dezvoltare prin asistenta tehnica, facilitarea transferurilor tehnologice si investitiilor straine, consultari si schimb de bune practice in domeniul politicilor industriale. Resurse: contributii voluntare ale statelor membre si alocari din Fondul de Dezvoltare Industriala al Natiunilor Unite Sediu:Viena Organizare: - Conferinta Generala organ reprezentativ - Consiliul de Dezvoltare Industriala organ executiv cu 53 membri (criteriul repartitiei geografice echitabile) - Comitetul de Programe si Buget organ specializat (aspecte financiare), 27 membri - Secretariat, condus de Director general gestioneaza activitatea curenta. Conferinta atiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (U CTAD) nfiinata n 1964 ca organism autonom al ONU, prin rezolutie a AG. Participa toate statele membre ale ONU sau ale institutiilor specializate din sistemul Natiunilor Unite. Misiune: elaborarea de principii si recomandari pentru un comert international echitabil, care sa favorizeze tarile in curs de dezvoltare, catre guverne si organizatii internationale. Rol complementar OMC, la care participa ca observator. Rezultate: facilitarea incheierii unor acorduri internationale asupra produselor de baza, instituirea sistemului generalizat de preferinte comerciale din partea statelor industrializate in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, instituirea sistemului de preferinte comerciale intre statele in curs de dezvoltare. Sediu:Geneva Organizare: - Conferinta UNCTAD - organ reprezentativ (nivel ministerial) - Consiliul pentru Comert si Dezvoltare organ permanent, isi desfasoara activitatea prin comisii, comitete si grupuri de lucru specializate

- Secretariat, condus de Secretar general (numit de SG ONU) Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) nfiinata n 1945 prin act constitutiv propriu. Institutie specializata in sistemul Natiunilor Unite. 170 membri Misiune: eliminarea foametei prin dezvoltarea durabila a productiei agricole si alimentare. Acorda asistenta tehnica. Nu finanteaza investitii, dar propune proiecte spre finantare catre BIRD sau banci regionale de dezvoltare. Resurse: contributii ale statelor membre, donatii publice si private si alocari PNUD Sediu:Roma Organizare: - Conferinta organ reprezentativ - Consiliul FAO organ executiv cu 49 membri - Secretariat, condus de Director general (ales de Conferinta)

MODULUL 2 Unitatea de nvare 3 Institutiile financiare internationale din sistemul Natiunilor Unite Conferina Monetar i Financiar din iulie 1944 de la Bretton Woods a prevzut nfiinarea a dou instituii Fondul Monetar Internaional (FMI) i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD), ce va constitui nucleul Grupului Bancii Mondiale. Conferina Monetar i Financiar din iulie 1944 de la Bretton Woods a prevzut nfiinarea a dou instituii - Fondul Monetar Internaional (FMI) i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD). Fondul Monetar Internaional nfiinat: 1 iulie 1944 Conferina Bretton Woods; 184 state membre Obiective: - promovarea cooperrii monetare internaionale - facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului internaional - promovarea stabilitii cursurilor de schimb - crearea unui sistem multilateral de pli - finanarea rilor membre care se confrunt cu dificulti legate de balana de pli. Funcii: - supraveghere - creditare - asisten tehnic Sediu: Washington D.C. Organisme de conducere: - Consiliul Guvernatorilor - Comitetul Financiar i Monetar Internaional - Consiliul Director (reprezentanii celor 24 Constituente) - Director general Moneda de cont a FMI DST (Drepturi Speciale de Tragere) creat de FMI n 1969, pe baza unui co de valute, implicit lund n calcul situaia economic a rilor membre (40% USD, 32% EUR, 11% JPY, 17% GBP). Romnia a devenit membr FMI la 15 decembrie 1972. Stadiul actual al relatiei cu FMI: Acord stand-by de tip preventiv, incheiat in 2011 pentru 24 de luni in

suma de 3,090 miliarde DST (apoximativ 3.6 miliarde euro), conjugat cu asisten de tip preventiv acordat de Uniunea European n valoare de 1,4 miliarde de Euro i cu un mprumut de 0,4 miliarde Euro de la Banca Mondial. Grupul Bncii Mondiale Cuprinde 184 membri si 5 agenii cu funcii distincte pentru ndeplinirea misiunii Grupului: - Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD): acorda mprumuturi i servicii legate de mprumuturi (garanii, consultan etc.) rilor n curs de dezvoltare, solvabile i cu venituri medii. - Asociaia Internaional de Dezvoltare (IDA): acord mprumuturi pe termen lung, fr dobnd, celor mai srace 78 de ri din lume, care nu au capacitatea de a mprumuta n condiiile pieei. - Corporaia Financiar Internaional (IFC): acord mprumuturi pe termen lung, garanii, servicii de gestionare a riscului i consultan sectorului privat viabile din rile n curs de dezvoltare. - Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor (MIGA) : garanteaza mprumuturile pe piaa private de capital destinate unor proiecte ale sectorului privat, contribuind astfel la ncurajarea investiiilor strine i dezvoltarea mediului de afaceri n rile n curs de dezvoltare. - Centrul Internaional de Reglementare a Diferendelor din domeniul Investiiilor (ICSID): ofera conciliere i arbitraj pentru conflicte din domeniul investiiilor, ajutnd astfel la crearea unui climat de ncredere ntre state i investitorii strini. Romnia este membr a BIRD, IFC, MIGA si ICSID. Ultimul Parteneriat Strategic pentru Romnia (Country Partnership Strategy CPS) 2009-2013 are ca obiective sprijinirea Romniei n vederea depirii crizei economice i financiare i continuarea programului de reforme n vederea unei creteri economice sustenabile i echitabile. Dup 2013, Romnia va trece la o nou etap a colaborrii sale cu BM: nu va mai putea implementa proiecte ale instituiei pe teritoriul su, urmnd s rmn membru donator. Unitatea de nvare 4 Organizatii inter-regionale pentru coordonarea politicilor economice: G-20 si OCDE In contextul adancirii interdependentelor economice intre state situate in diferite regiuni geografice si al cautarii echilibrului intre asigurarea legitimitatii internationale si cautarea eficientei si rezultatelor concrete in adoptarea unor masuri cheie pentru evolutiile economiei globale, s-au afirmat, in ultimele doua decenii, ca foruri de dezbatere si coordonare a politicilor econmice intre principalii actori internationali, doua structuri in afara si complementare sisatemului Natiunilor Unite: G-20 si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). G-20 -nfiinat n 1999, in contextul crizelor financiare din Asia, Rusia, America Latina. Reunea minitrii de finane i guvernatorii bncilor centrale din 19 state dezvoltate i mari economii emergente + Comisia Europeana. Ratiunea infiintarii - cooperarea ntre statele industrializate i cele emergente (responsabilizarea celor din urm n abordarea provocrilor economice globale) 1999 2008 - reuniuni cu caracter exclusiv tehnic, axate pe chestiuni bugetare si monetare. 2008 2011 (urmare crizei globale) - reuniuni la nivel de lideri ai statelor G-20 si ai principalelor organizatii internationale (ONU, OMC, FMI i BM). Afirmarea ca for global de coordonare a politicilor economice. Obiective:

stabilirea unei nelegeri comune a cauzelor crizei financiare politici coordonate de stimulare a cresterii reforma sistemului de instituii globale (infiintarea Consiliului de Stabilitate Financiar, cresterea resurselor si reforma sistemului de decizie in FMI si BM) o noua filozofie economic pentru politicile promovate de instituiile financiare internaionale (consensul de la Seul pentru Cretere lncluziva vs. Consensul de la Washington) reforma reglementarilor financiare angajamentul de a nu introduce bariere protecioniste relansarea rundei Doha OCDE A fost nfiinat in septembrie 1961 nlocuind Organizaia pentru Cooperare Economic European (OCEE), care fusese destinat administrrii ajutorului american din cadrul Planului Marshall. Sediul a fost stabilit la Paris. Misiune: OCDE reprezint un for internaional de dezbatere a politicilor economice i sociale la nivel global. OCDE este un furnizor de date comparative, analize i previziuni realizate n vederea acordrii ajutorului guvernelor, n vederea comparrii diferitelor politici aplicate, gsirii unor rspunsuri pentru problemele comune, identificrii celor mai bune practici i coordonrii politicilor. OCDE nu ofer credite sau alte surse de finanare. Membri: 34 state (Rusia este asteptata sa adere in 2012). n prezent, statele membre ale Organizaiei dein mpreun peste 70 % din producia i comerul mondial cu bunuri i servicii i peste 90% din volumul investiiilor strine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizaia a fost numit clubul rilorbogate . Organizare Organismul de conducere al OCDE este Consiliul OCDE, format din reprezentanii rilor membre i un reprezentant al Comisiei Europene. Se reunete cu regularitate la nivelul ambasadorilor OCDE, deciziile fiind luate prin consens i se reunete la nivel ministerial o dat pe an, pentru a discuta problemele importante i a stabili prioritile Organizaiei. Deciziile luate de Consiliu sunt puse n practic de Secretariatul OCDE. Secretariatul OCDE este coordonat de ctre Secretarul General, sprijinit n activitatea sa de ctre 4 secretari generali adjunci. Secretarul General este cel care prezideaz edinele lu nare ale Consiliului, asigurnd legtura dintre statele membre i Secretariat. Reprezentanii statelor membre se ntlnesc i schimb informaii n cadrul comitetelor organizate n funcie de domeniile specifice (peste 200 de comitete i grupuri de lucru), puterea de decizie aparinnd ns Consiliului OCDE. Romania candidat pentru aderare la OCDE, participa ca membru sau observator in diferite comitete si grupuri de lucru ale Organizatiei. Criterii de acces: existena unei economii de pia i a democraiei (like-mindedness); dimensiunea i importana economic a unui stat (significant player); principiul beneficiului reciproc prin care aderarea unui nou stat s fie benefic att pentru statul respective ct i pentru OCDE (mutual benefit); consideraii globale, in primul rand diversitatea geografic.

Unitatea de nvare 5 Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) OMC este o organizaie internaional care supervizeaz un numrmare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea Acordului general asupra tarifelor i comerului i opereaz n direcia reducerii i abolirii barierelor comerului internaional. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) Istoric 1944 Conferinta Bretton Woods: decizia de infiintare a Organizatiei Comerciale Internationale (OCI) 1947 Incheierea Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT) 1948 Carta de la Havana: crearea OCI ca institutie specializata a ONU (neratificata) 1947 1994: 8 runde de negocieri comerciale multilaterale in cadrul GATT. Reguli GATT: tratamen nediscriminatoriu (clauza natiunii celei mai favorizate); inlaturarea restrictiilor cantitative si altor obstacole netarifare; reducerea graduala a taxelor vamale. 1986 1994: Runda Uruguay. Actul final al rundei consemneaza infiintarea Organizatiei Mondiale a Comertului (include GATT). 1 ianuarie 1995 intrarea in functiune a OMC. O.M.C. reprezint baza instituional-juridic a sistemului comercial multilateral, fiind singura organizaie internaional global, cu vocaie universal, care stabilete reguli de comer ntre state. Funcii: facilitarea implementrii, administrrii i aplicrii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay i ale oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor; forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comerului cu servicii prin desfiinarea barierelor i elaborarea de reguli n noi domenii legate de comer; soluionarea diferendelor comerciale; examinarea politicilor comerciale naionale; cooperarea cu alte instituii internaionale n formularea politicilor economice la scar mondial. Acordurile OMC: - GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert) - GATS (Acordul General pentru Comertul cu Servicii) - TRIPS (Acordul cu privire la aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala) Pe lng Acordurile ce cuprind principiile de baz (GATT, TRIPS, GATS), au fost negociate i o serie de Acorduri suplimentare care se refer la clauze speciale cu privire la sectoare specifice (cum ar fi: evaluarea bunurilor n vam, inspecia nainte de expediie etc.). Apartenena la OMC: n urma unui proces de negocieri cu membrii. Se finalizeaz cu ncheierea unui Protocol de aderare n care sunt incluse angajamentele pe care ara candidata i le asum i se oblig s le pun n aplicare ulterior aderrii la Organizaie, alaturi de regulile i principiile generale ale O.M.C. Structura Conferinta Ministeriala organ plenar, responsabil pentru luarea deciziilor; se reuneste la o data la 2 ani Consiliul General organ plenar; indeplineste functiile Conferintei Ministeriale intre reuniuni; functioneaza ca Organ de Reglementare a Diferendelor. Include: Consiliul pentru Comertul cu Bunuri; Consiliul pentru Comertul cu Servicii;

Consiliul TRIPS. Secretariatul OMC condus de Director general (rol de facilitare). De retinut: - OMC nu face parte din Sistemul O U; - Caracterul contractual al Organizatiei; - Puterea nu este delegat unui organ director; - Toate deciziile sunt luate de membri (ca regul general prin consens; este prevazuta posibilitatea unui vot majoritar, ns aceast prevedere nu a fost niciodat utilizat). Romnia a fost Parte Contractant la GATT, iar prin participarea sa la negocierile din cadrul Rundei Uruguay a devenit Membru fondator al OMC. Din 2007, Romnia aplic politica comercial comun a UE i a preluat angajamentele UE din cadrul OMC. n cadrul OMC, Comisia European este cea care negociaz n numele U.E. Statele membre participa la reuniunile Consiliului UE pentru Politica Comerciala, unde se dezbate i adopt poziia comuna de negociere a UE.

MODULUL 3 Unitatea de nvare 6 Uniunea Europeana UE este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete 27 de ri europene i acoper aproape tot continentul. UE a fost creat n perioada care a urmat celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n prima etap, s-a pus accent pe consolidarea cooperrii economice: rile implicate n schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui conflict. De atunci, UE a evoluat mult, transformndu-se ntr-o pia unic imens, cu o moned comun (euro). Ceea ce a nceput ca o uniune strict economic a devenit treptat o entitate cu activiti n nenumrate domenii. Repere istorice: 1951 Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (Planul Schuman) 1957 - Tratatul de la Roma prin care e creat Comunitatea Economic European (CEE) 1986 - Actul Unic European 1992 Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeana 1995 - Acordul Schengen 1997 - Tratatul de la Amsterdam 1999 Introducerea euro 2007 - Tratatul de la Lisabona Institutii Europene CONSILIUL EUROPEA Infiintat:1974 Componenta: sefii de stat sau de guvern ai trilor membre Rolul: de a impulsiona dezvoltarea Uniunii si de a stabili politicile generale necesare acestei dezvoltri. Atributii: desemnarea principalelor linii de actiune la nivelul evolutiei internationale a constructiei europene

stabilirea orientrilor generale n domeniul politicilor economice, sociale si externe luarea deciziilor la cel mai nalt nivel n privinta problemelor deosebite care pot ap rea n cadrul domeniului economic, social, financiar si de politic extern. Nu are atributii legislative. Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: nfiintarea functiei de presedinte stabil al Consiliului European (in prezent - Herman von Rompuy) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Organ interguvernamental, n care sunt reprezentate interesele tuturor statelor membre ale Uniunii Componenta: cate un membru al fiecarui guvern delegat n functie de problemele aflate pe ordinea de zi. Formate: Afaceri generale si relatii externe (CAGRE), Afaceri economice si financiare (ECOFIN), Justitie si afaceri interne, (JAI) etc. Atributii Asigur coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre; Are putere de decizie dup ce obtine avizul Parlamentului sau n procedura de co-decizie cu acesta din urm; Defineste si pune n aplicare Politica European de Securitate Comun, coordoneaz domeniile de ordine public si cooperare judiciar n materie penal; Acord Comisiei putere de executie n anumite politici comunitare. Presedintia Consiliului este asigurat prin rotatie, pe o perioad de 6 luni, de fiecare stat membru al UE. Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: extinderea domeniilor de aplicare a votului cu majoritate calificat si introducerea sistemul dublei majoritti - 55% din statele membre, reprezentnd cel putin 65% din populatia UE. Parlamentul European Singura institutie supranational ai crei membri sunt alesi n mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul European reprezint cettenii statelor membre. Sediu: Bruxelles si Strasbourg Competente: mparte competenta legislativ cu Consiliul UE (prin co-decizie, aviz sau cooperare); constituie mpreun cu Consiliul UE autoritatea bugetar a Uniunii Europene competent de control a activittilor Uniunii Europene Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: extinderea competentelor PE (codecizia devine procedura legislativ ordinar, PE va alege Presedintele Comisiei Europene pe baza propunerilor Consiliului European Comisia Europeana Organ executiv al UE. Reprezint interesul comun european. Componenta:cte un comisar din fiecare stat membru; componenta sa este aprobata de PE. Atributii: - gardian al tratatelor: vegheaz la aplicarea regulamentelor si a directivelor adoptate de Consiliu si Parlament si poate recurge la calea contencioas n fata Curtii de Justitie n caz de neaplicare a dreptului comunitar (procedura de infringement). - initiator legislativ: propune proiectele de acte legislative comunitare (cu exceptia PESC si cooperarii politienesti)

- institutie executiv al Uniunii: pune n aplicare deciziile luate de Consiliu si Parlament (gestioneaza politicile comune). Modificari in urma Tratatului de la Lisabona: reducerea numarului de comisari la dou treimi din numrul statelor membre, printr-un sistem de rotatie; presedintele Comisiei va fi ales n mod direct de ctre PE. Alte Institutii: Curtea de Justiie garanteaz respectarea dreptului european; Curtea de Conturi controleaz modul de finanare a activitilor Uniunii; Comitetul Economic i Social European reprezint societatea civil, angajatorii i salariaii; Comitetul Regiunilor reprezint autoritile regionale i locale; Banca Central European rspunde de politica monetar european; Ombudsmanul European investigheaz plngerile privind proasta administrare de ctre instituiile i organismele UE; Serviciul European de Aciune Extern (SEAE) i ofer sprijin naltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, ce asigura coordonarea aciunilor desfurate de UE pe plan extern. si altele Politicile comunitare sunt, alturi de instituii, element distinctiv al Uniunii Europene. Politicile reprezint transpunerea n practic a voinei de cooperare a statelor membre, n scopul soluionrii unoprobleme comune i realizrii unor obiective comune. Strategiile sunt instrumente de implementare a politicilor, abordeaz problematici punctuale i n general au un orizont de timp definit. Clasificare: Politici cu competen exclusiv (numai Uniunea legifereaz. Legislaia este obligatorie. Statele membre legifereaz doar dac sunt mputernicite de Uniune sau cnd adopt legislaia de transpunere a legislaiei UE). Ex. Uniunea vamal, Politica n domeniul concurenei, Politica monetar pentru statele membre Euro, Politica comercial comun. Politici cu competene partajate (legifereaz att Uniunea, ct i statele membre). Ex. Piaa Intern, Politica agricol comun, Politica n domeniul pescuitului, Politica de coeziune, Spa iul de libertate, securitate i justiie, Politica n domeniul transporturilor, Politica n domeniul mediului, Politica n domeniul energiei, Politica de cercetare. Politici non-legislative (bazate pe cooperare, sprijin din partea UE, competenele rmn, n principal, la nivelul statelor membre). Ex. Politica n domeniul sntii , Politica industrial, Turism, educaie, formare profesional, tineret, sport, cultur, Protecie civil, Cooperare administrativ. Caz special: Politica extern: prerogativ a statelor membre, dar i Uniunea deine competene s defineasc i implementeze o politic extern, de securitate i aprare comun. Intrebari si raspunsuri: Unitatea 1: 1. Care dintre urmtoarele variante nu reprezint un element definitoriu al organizatiilor economice internationale: a) Caracter inter-statal, multilateral b) Contracararea procesului de globalizare c) Personalitate juridical distincta de cea a statelor membre 2. Care din urmatoarele organizatii este cu vocatie restransa si inter-regionala: a) Organizatia Natiunilor Unite

b) Uniunea Europeana c) Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica 3.Care din urmatoarele elemente diferentiaza organizatiile cu vocatie restransa de cele cu vocatie globala? a) Criterii mai stricte acces b) Eterogenitatea c) Caracterul inter-statal 4. Dupa natura raporturilor dintre organizaie i rile membre, organizatiile economice international se clasifica in: a) organizaii cu vocaie universal si organizatii cu vocatie restransa b) organizatii omnifunctionale si organizatii specializate c) organizaiile de cooperare sau coordonare si organizaii integraioniste sau supra-nationale Unitatea 2: 1. Care dintre urmtoarele variante nu reprezint un scop al ONU: a) Mentinerea pacii si securitatii internationale b) Conducerea negocierilor comerciale multilaterale c) Respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale 2. Misiunea ECOSOC este: a) Coordonarea activitatilor economice si sociale desfasurate in sistemul Natiunilor Unite b) Recrutarea si salarizarea functionarilor internationali in sistemul Natiunilor Unite c) Impunerea de sanctiuni statelor ce reprezinta un pericol pentru securitatea internationala 3. Misiunea PNUD este: a) Conducerea negocierilor comerciale multilaterale b) Supravegherea institutiilor financiare si pietelor financiare internationale c) Coordonarea acordarii de asistenta tehnica, in regim multilateral, catre state in curs de dezvoltare si tranzitie 4. Care din urmatoarele nu este un organ principal al ONU: a) Adunarea General b) Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare c) Consiliul Economic si Social Unitatea 3: 1. Care dintre urmtoarele institutii financiare nu face parte din Grupul Bancii Mondiale: a) Corporaia Financiar Internaional b) Fondul Monetar International c) Asociaia Internaional de Dezvoltare 2. Care dintre urmtoarele variante nu reprezint un obiectiv al FMI: a) promovarea cooperrii monetare internaionale b) finantarea investitiilor publice in infrastructura c) finanarea rilor membre care se confrunt cu dificulti legate de balana de pli

3. Care din urmatoarele institutii din Grupul Bancii Mondiale a fost infiintata la Conferinta de la Bretton Woods: a) Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare b) Asociaia Internaional de Dezvoltare c) Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor 4. Stadiul actual al relatiei Romaniei cu FMI este: a) acord de imprumut stand-by b) acord stand-by de tip preventiv c) acord stand-by deraiat (off-track) Unitatea 4: 1. Scopul infiintarii G-20 a fost: a) coordonarea politicilor economice ntre statele industrializate i cele emergente b) elaborarea de studii si analize asupra politicilor economice c) finantarea dezvoltarii tarilor celor mai sarace ale lumii 2. Statutul Romaniei la OCDE este de: a) membru b) candidat c) fondator 3. Misiunea OCDE este: a) acordarea de imprumuturi pentru dezvoltare b) dezbaterea politicilor economice i sociale la nivel global c) accelerarea negocierilor comerciale multilaterale in cadrul rundei Doha 4.Care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu de acces in OCDE: a) existena unei economii de pia i a democraiei b) principiul beneficiului reciproc c) apartenenta la G-20 Unitatea 5: 1.Cand a inceput sa functioneze OMC: a) in 1948, prin ratificarea Cartei de la Havana b) in 1964, in urma unei rezolutii a Adunarii Generale a ONU c) in 1995, in urma incheierii cu succes a rundei Uruguay 2. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o functie a OMC: a) facilitarea implementrii, administrrii i aplicrii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay i ale oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor; b) acordarea de imprumuturi pe termen lung tarilor in curs de dezvoltare c) soluionarea diferendelor comerciale; 3. Romania este membru fondator al urmatoarei organizatii: a) ONU b) OMC c) UE 4. Ce structura a OMC functioneaza ca organ de reglementare a diferendelor: a) Conferinta Ministeriala

b) Secretariatul OMC c) Consiliul General. Unitatea 6: 1. Rolul Consiliului European este: a) de a impulsiona dezvoltarea Uniunii si de a stabili politicile generale necesare acestei dezvoltri b) de a pune n aplicare deciziile luate de Consiliul UE si Parlament c) de a controla modul de finanare a activitilor Uniunii 2. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o atributie a Comisiei Europene: a) adopta acte legislative comunitare b) vegheaz la aplicarea regulamentelor si a directivelor adoptate de Consiliu si Parlament c) propune proiecte de acte legislative comunitare 3.Competenta legislativa a Uniunii europene este impartita intre: a) Consiliul European si Parlamentul European b) Parlamentul European si Consiliul UE c) Parlamentul European si Comisia Europeana 4. Politici cu competene partajate sunt cele in legatura cu care: a) Uniunea legifereaz iar statele membre adopt legislaia de transpunere a legislaiei UE b) pot legifera atat Uniunea cat si statele membre c) competentele rmn la nivelul statelor membre, care primesc sprijin din partea Uniunii