Sunteți pe pagina 1din 3

ORTOPEDIE

SEMNELE SI SIMPTOMELE PREZENTE IN ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

SEMNELE LOCALE Fractura este intreruperea continuitatii unui os rezultata in urma unui traumatism. 1).Durerea- localizata intr-un punct fix, care creste in intensitate la palparea zonei sau la incercarea de a misca membrul presupus fracturat. 2).Hemoragia-reprezint ieirea sngelui dintr-un vas sangvin lezat parial sau total. a).Clasificarea hemoragiei-1).dup caracterul vasului lezat se disting urmtoarele feluri de hemoragie:

Hemoragia arterial-este cea mai periculoas.Dac se lezeaz vasele sangvine arteriale mari, moartea poate surveni peste cteva minute. Simptomele: sngele de culoare roie-aprins nete n jet cu intensificri ritmice.Compresiunea sectorului central al vasului oprete hemoragia. Hemoragia venoas-se deosebete de hemoragia arterial prin faptul , c sngele curge uniform,mult mai ncet ,culoarea lui este roie-nchis. La compresiunea sectorului central al vasului hemoragia nu se oprete. Hemoragia capilar-sngereaz toat suprafaa rnii.Hemoragia este periculoas, de exemplu, n hemoflie, septicemie, cnd se constant coagulabilitatea sangvin sczut. De obicei ns hemoragia capilar se oprete spontan. Hemoragia parenchimatoas-aceste hemoragii se observ atunci cnd se lezeaz toate vasele(artere,vene,capilare) organelor interne: ficatului, splinei, plmnelor, rinichilor. 2).In functie de localizare Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul organismului.

3).In funcie de cantitatea de snge pierdut: - hemoragii mici (pn la 500 ml de snge)

- hemoragii moderate (pn la 1000 ml de snge) - hemoragii mari (mai mult de 1000 ml de snge) 4).In funcie de timpul scurs de la momentul traumatismului pn la producerea hemoragiei: - hemoragii primitive, cnd vasul sangvin se rupe n momentul traumatismului - hemoragii secundare, cnd lezarea vasului sangvin se produce la un interval liber de momentul traumatismului (ore, zile, sptmni)

5)In funcie de efectul hemoragiei asupra organismului: - hemoragii compensate, cnd efectele generale sunt discrete sau moderate - hemoragii decompensate, cnd efectele asupra organismului sunt importante

Gravitatea-unei hemoragii depinde de urmtorii parametri: - cantitatea de snge pierdut - viteza cu care s-a produs sngerarea - terenul accidentatului

3)Plaga- sau rnile sau traumatisme acute deschise ce se caracterizeaz prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor care pun esuturile subjacente n contact cu exteriorul . -superficiale: intereseaza numai tegumentul si tesutul subcutanat

-profunde, care pot fi: penetrante: cand plaga depaseste seroasele si se intinde si in interiorul cavitatilor abdominale, toracale cu sau fara intereseaza organelor interne, sau nepenetrante: cand nu depasesc seroasele (foite care invelesc organele si cavitatile abdominala si toracica). Alte tipuri de plagi:-plgi recente,plgi vechi,plgi tiate sunt accidentale i chirurgicale,plgi nepate,plgi contuze,plgile mucate,plgi mpucate,plgi intoxicate. 4). Hematomul-este redus daca nu s-a produs ruperea unui vas mare. Poate fi insa extrem de voluminos declansand un soc hemoragic. 5). Edemul local-se explica tot printr-o vasodilatatie locala ca si prin tulburari locale care apar fie reflex, fie determinata de modificari patologice locale, compresiune pe vasele de intoarcere.

6).Tumefierea regiunii-umflatura, modificare locala de forma si volum, provocata de tulburari ale circulatiei sangelui, secundare de cele mai multe ori unui proces inflamator local. 7).deformarea regiunii- care se manifesta prin incapacitatea de a efectua miscari cu membrul traumatizat.este un semn extrem de important care arata lipsa de continuitate normala a celor doua fragmente. 8).scurtarea regiunii- Scurtarea membrului fracturat in urma deplasarii in sus a capatului inferior al fracturii ca urmare a contracturii musculare reflexe.este de cele mai mule ori insesizabila. Pentru unele oase lungi unice, cum ar fi femurul, daca se produce o fractura oblica, scurtarea poate fi evidenta. 9).Mobilitatea anormala- in focarul de fractura evidentiata atunci cand, la incercarea de palpare, osul se misca in zona respectiva.se manifesta atunci cand executand manevre asupra oaselor pe care le banuim fracturate, constatam mobilitatea anormala a acestora si avem certitudinea de fractura a acestora. Manevrele pentru depistarea fracturilor pe aceasta cale trebuie sa fie extrem de blande deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este extrem de dureroasa. 10)Crepitatia osoasa-zgomote specifice (ca sunet, asemanatoare zgomotului produs la calcarea pe zapada inghetata) care apar la palparea fracturii si care sunt cauzate de frecarea intre ele a capetelor fracturate. 11).Impotenta functionala- care se manifesta prin incapacitatea de a efectua miscari cu membrul traumatizat. 12).Echimoza-coloratia violacee a pielii contuzionate de deasupra focarului de fractura, ca urmare a leziunii concomitente si a unor vase de sange.apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul fracturii oaselor superficiale si mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un segment de os acoperit de mase musculare puternice (difuzarea sangelui spre suprafata se face mai greu).