Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizare Gavrilescu Personajele in numar redus, sunt puternic individualizate .

Gavrilescu este personajul principal deoarece participa la toate momentele actiunii, pozitiv, real, rotund ( este o fiinta complexa cu defecte si calitati, evolueaza), un barbat de 49 de ani, artist camuflat de vicisitudinile vietii, intr-un banal profesor de pian, existenta sa fiind dominata de logica dublului, personaj fara idealuri si perspective care traieste o experienta stranie. El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. Conditia de artist, chiar ratat, ii faciliteaza aventura fantastica si il transforma in purtator al mesajului nuvelei renasterea artei prin redescoperirea miturilor !"avrilescu vede realitatea zilnica prin oglinda iluziei lui (arta). #a pianist el traieste frecvent pe un portativ al existentei. $rta este orgoliul si, totodata, forma lui de aparare.% & alta obsesie a profesorului este monotonia vietiic otidiene, sugerata de obisnuintele zilnice, Trec regulat cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamana desi el ar merita altceva pentru ca are o fire de artist. Gavrilescu tine lectii de pian particulare, calatoreste cu tramvaiul, purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat !la tiganci', constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa &tilia. #oborand din tramvai, datorita varstei, surescitarii, caldurii de afara, el lesina. (n acest moment, actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar. (n aparenta cotidiana, casa tigancilor este doar un loc rau famat, pentru "avrilescu devine un )nivers al misterului, fiind inconstient de ceea ce i se intampla. El traieste confuzintre amintirile din tinerete si amintirile recente, este prins intr-un joc pe care nu-l ia in serios, un joc in care este cuprins un mesaj, pentru care protagonistul nu e pregatit. "avrilescu isi tradase iubirea* jocul incearcand tocmai trezirea acestui sentiment refulat.. +e fapt, urmarim avatarurile spiritului lui "avrilescu. !,a tiganci' este un spatiu imaginar, acea zona crepusculara dintre viata si moarte, cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii. -efugiaza spiritual intr-o zona a sacrului, tineretea, atunci cand nu-l intereseaza aspectul material al vietii !cand esti tanar si artist le suporti pe toate mai usor%..e simte atras de umbra si racoarea nuculuin din gradina tigancilor, loc ce sugereaza pregatirea spirituala initiatica pe care acesta trebuie sa o parcurga dinspre viata spre moarte. (nitierea inseamna a te acorda sufletului armonios al /arelui .uflet al ,umii. 0ota 1a considerata de fizicienii si misticii orientali nota dominanta a naturii, explica de ce "avrilescu este muzician. 2recerea lui prin camere sugereaza o alta etapa a vietii marcata de cele sapte portaluri, cele sapte c3ei Dana- c3eia caritatii si iubirii nemuritoare ("avrilescu vorbeste despre iubirea lui pentru Hildegard)* Shala- c3eia armoniei in cuvant si actiune pentru a elimina 4arma. (n aceasta a doua camera, "avrilescu canta la pian* Kshanti-dulcea rabdare, pe care nimic nu o poate tulbura, "avrilescu fiind inzestrat cu aceasta calitate* Vairagya-perceperea adevarului, indiferenta la placere si durere* Varys-energia neimblanzita ce-si desc3ide calea spre adevarul supranatural, iesirea din noroiul minciunilor terestre* Dhyana-contemplarea eterna* Prajna-omul devine sfant. 5entru a trece !dincolo%, el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. 5roba ghicitului, a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica, o tiganca, o evreica), este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele) .e simte singur in aceasta lume necunoscuta, vrea sa gaseasca o cale de iesire, devine nerabdator considerand ca 6ne-am jucat destul. (esiti la lumina%. 2recerea prin labirint dupa ratarea g3icirii este ispasirea, curatirea de pacate, prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard). Gavrilescu devine prizonierul unui labirint, dupa ce cunoaste experiensa onirica prin care se va sc3imba fizic !in clipa aceea isi dadu seama ca era imbracat ciudat%. El nu se recunoaste. $cest moment survine unei experiente tragice amintirea lui Hildegard, care a fost iubirea vietii lui, neimplinirea dargostei fiind categorisita drept !tragedia vietii mele%. -atacind prin labirint el este cuprins de teama, deoarece este parasit de cele 7 fete a caror etnie nu a putut-o g3ici. 5atrunzand dincolo de un paravan , el are o senzatie de sufocare si se dezbraca. uditatea reprezinta parasirea !ormei si a individualitatii . ,abirintul este inofensiv, dar si amenintator, seamana cu locuri stiute, acolo exista !cineva, ceva, o fiinta, sau un obiect cu neputinta de precizat%. 2rairea sa seamana cu sentimentul mortii, insa legatura cu profanul nu a fost in totalitate intrerupta !aude voci si zgomote ti scaune trase pe parc3et%.

"avrilescu, cuprins de frica inainteaza !cu prudenta%, alergand din instinct, reuseste sa ajunga in ultimul moment intr-un coridor semiluminat, capatand sansa de ! a fi imbraicat% din nou. (ntoarcerea lui "avrilescu in real este numai aparenta, este o intoarcere a spiritului, nu a trupului. 5urificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire" +e aceea, in episodul ultim, calatoria lui "avrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. +e fapt, este plecarea definitiva, nu numai a trupului, ci si a sufletului. Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte), ultimul pas al integrarii in marele cosmos. (n final realizeaza ca cele 8 ore petrecute la tiganci ec3ivaleaza cu 9: ani in lumea reala. El nu este recunoscut de carciumar, ceea ce inseamna ca aspectul fizic este diferit. 0u protesteaza, nu dispera, ci se intoarce la tiganci. (n drumul spre locul sacru, protagonistul este transportat de un fost dricar cu trasura. Dricarul reprezinta personajul mitic #3oran, cel care conform traditiei duce sufletele dintr-o lume in alta. 2rasaturile lui "avrilescu sunt evidentiate cu ajutorul caracterizarii directe, realizate de catre narator privi deznadajduit, se ridica brusc, se simtea obosit, istovit, si se lasa sa cada pe banca, in plin soare., Apoi, cuminte, fara graba, incepu sa inainteze, porni atunci resemnat, Gavrilescu ramase o clipa derutat, zambindincepu sa priveasca uluit, aproape cu respect, arborii inalti, zidul de piatra acoperit cu iedera, si pe nesimtite il cuprinse o infinita tristete., In clipa aceea isi dadu seama ca era imbracat intr-un costum ciudat avea pantaloni largi asemenea salvarilor si o tunica scurta de matase galben-aurie. !e privi mirat in olginda, parca i-ar fi fost greu sa se recunoasca. 5ortretul personajului se contureaza prin autocaracterizarea devenita laimotiv "entru pacatele mele sunt profesor de pian. #ic pentru pacatele mele, adauga, incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. $u am o fire de artist. , Traiesc pentru suflet , Aveam %& de ani si ea nu implinise inca '(. era frumoasa. $ram amandoi frumosi, adauga. .)esi se considera o persoana norocoasa $sti un om norocos, Gavrilescule*, constata cu parere de rau ca imbatraneste Gavrilescule, sopti, atentie* +a parca ai incepe sa imbatranesti. Te ramolesti, iti pierzi memoria. ,epet atentie* +a n-ai dreptul. -a ./ de ani barbatul este in floarea varstei. Gesturile stangace Gavrilescu clatina din cap continuand sa-si faca vant cu palaria, adauga incercand sa zambeasca, si le privea fi0, impietrit, inalta solemn bratul, comportamentul nesigur, visator lovindu-se cu palaria pe frunte, Gavrilescu le privea fascinat, sovaind, Auzi, indepartat, apropiindu-se tramvaiul, si uruitul mecanic i se paru atat de insuportabil incat isi duse mana la frunte, Gavrilescu zambi cu gravitate, limbajul# ,egret, incepu el, regret foarte sincer, +ine m-a pus sa-mi pun mintea cu niste copile1 Izbucni deodata, cuprins brusc de furie. "ardon* Am spus copile din gentilete. 2oi sunteti altceva. !titi voi bine ce sunteti. !unteti tiganci. 3ara nici o cultura. Analfabete., caracterizeaza indirect personajul" ;n mod voit, Eliade alege un personaj banal tocmai pentru a sugera faptul c< oricui i se poate desc3ide poarta spre sacru, c< oricare dintre noi poate fi ini=iat >n perceperea simbolurilor, a trascendentului. #3iar din primul episod, >ncadrat predominant >n real, >ncep s< apar< puternice semnale ce anun=< fisurarea realit<=ii. $stfel, senza=ia de istovire, pe care o >ncearc< "avrilescu, de sufocare, amintirea fulger<toare a unor momente demult trecute, concluzia personajului, concretizat< >n c<utarea febril< a banilor pentu bilet, ca ?i dorin=a lui de a vorbi mult, c3iar cu lume necunosut<, sunt toate elemente ale unei situa=ii ce dep<?e?te realul. .-ar putea vedea >n dorin=a lui "avrilescu de a vorbi at@t de mult, un simbol al dorin=ei fire?ti a omului de a se spovedi >nainte de moarte, iar >ntoarcerile >n timp prin rememorare, sunt caracteristicile ultimelor clipe de via=<.