Sunteți pe pagina 1din 30

Capitolul II Descrierea initiatorilor

Exista o literatura de specialitate foarte bogata care trateaza problematica

intreprinzatorului si, in particular, caracteristicile comune celor care au succes in afaceri. Totusi, cele mai relevante trasaturi personale ale potentialilor intreprinzatori sunt: A. Capacitatea de a-si asuma riscuri Inainte de a initia o afacere, intreprinzatorul trebuie sa accepte posibilitatea ca, in cazul unui esec, sa piarda capitalul investit si celelalte resurse investite, dar si reputatia si situatia sociala. Pe de alta parte, activitatea oricarui intreprinzator se desfasoara intr-un mediu caracterizat de incertitudine. Deoarece aceste riscuri sunt specifice activitatii antreprenoriale, intreprinzatorul trebuie sa si le asume. El incearca insa permanent reducerea lor printr-un control cat mai bun al afacerii. Exemplul clasic este reprezentat, in ma oritatea cursurilor cu aceasta tematica, de !ill "ates care a abandonat cursurile celebrei #niversitati $arvard pentru a incepe o afacere cu computere, intr-un gara , intr-o perioada cand acest concept nu avea nici un fel de impact in societate - decat, poate in mediile academice. Evolutia ulterioara a firmei creata atunci, %icrosoft, reprezinta unul din modelele cele mai frecvent utilizate de succes indiscutabil. B. Spiritul independent %a oritatea intreprinzatorilor se bazeaza numai pe propriile actiuni si abilitati pentru a reusi. Astfel de persoane care lucreaza in organizatii mari, suporta o presiune psi&ologica suplimentara, care ii stimuleaza sa aleaga calea antreprenoriatului. C. Creativitatea Intreprinzatorul este caracterizat de capacitatea de inovare pe diferite niveluri 'produse, metode de organizare, abordari ale pietei etc.(, care ii creeaza un avanta relativ. Aceasta creativitate il deosebeste pe intreprinzator de manager. D. Nevoia de implinire )oarte multi intreprinzatori sunt animati de dorinta de a atinge anumite obiective pe care le considera importante. *evoia de implinire este o componenta psi&ologica importanta a personalitatii intreprinzatorilor. E. Increderea in fortele proprii Aceasta multiplica forta de actiune a intreprinzatorului fata de forta conferita de suma resurselor economice investite.

Increderea in fortele proprii influenteaza si atitudinea partenerilor si colaboratorilor firmei. )inantatorii si clientii sunt inclinati, in mod firesc, sa investeasca si sa cumpere produse in care firma are incredere. F. Viziunea si realismul Intreprinzatorul anticipeaza si recunoaste oportunitatile pietei, pentru a caror valorificare el mobilizeaza toate resursele la care acces. In acelasi timp, intreprinzatorul nu bate la porti inc&ise. El isi modifica metodele si obiectivele, atunci cand strategia initiala nu da rezultatele scontate. G. arnicia Intreprinzatorii au capacitatea de a lucra un timp indelungat si sunt dispusi sa-si dedice ma oritatea timpului activitatilor antreprenoriale, reusind sa se auto-motiveze prin indeplinirea unor obiective intermediare. . Capacitatea de or!anizare si planificare %a oritatea intreprinzatorilor de succes au un plan scris care le g&ideaza actiunile pe parcursul initierii si dezvoltarii afacerii. Este foarte important ca intreprinzatorul sa aiba o viziune clara asupra actiunilor necesare in fiecare situatie +etapa. ,el putin la fel de importanta este, in acelasi timp, capacitatea de a a usta aceste planuri in cazul unor sc&imbari bruste ale con uncturii. In continuare vom prezenta ec&ipa care se ocupa de demararea proiectului -!aloo., aceasta fiind formata din / membrii ai Academiei de 0tudii Economice - !ucuresti, )acultatea de ,omert, an II: %arinescu 0ilvia, *astase Adriana, *ita %adalina si 1adu %i&aela. "i#aela $driana %adu, este o persoana dinamica, cu o gandire analitica, orientata catre rezultate, ceea ce o face potrivita pentru ocuparea postului de Director Economic in cadrul firmei. ,apacitatea de analiza si sinteza, rezistenta la stres, abilitatile foarte bune de comunicare si de lucru in ec&ipa sunt atuurile ei ce confirma pozita de lider. Toate acestea sunt completate de spiritul organizatoric, seriozitate, obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice. ,unostintele de contabilitate dobandite pe parcursul )acultatii, asigura organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii. 0i nu in ultimul rand, %i&aela este o persoana ec&ilibrata, avand capacitatea de a gestiona cu responsabilitate resursele financiare ale intreprinderii.

$driana Nastase se considera a fi o persoana dinamica, pentru care orice sc&imbare reprezinta o provocare, iar lipsa de experienta este compensata de o reala motivatie si de o mare capacitate de asimilare. 2esela si comunicativa, ii plac oamenii, adaptandu-se usor muncii in ec&ipa. 3 idee, oricat de inovatoare si de bine articulata, poate fi transpusa in realitate numai cu multa rabdare, munca si insistenta. #nele idei de afaceri, care nu ar fi incadrate de obicei in categoria ideilor de aur, pot fi dezvoltate, treptat, pana la stadiul la care dau roade. Poate ca nu este o persoana cu astfel de propuneri marete, dar sigur este muncitoare, rabdatoare si perseverenta, niciodata dandu-se batuta. #n alt lucru care o caracterizeaza si care o a uta in afacerea pe care dorim sa o demaram este gandirea critica. In fiecare zi suntem bombardati cu sute, poate mii de informatii, insa nu toate sunt utile. ,apacitatea de a le sorta si de a alege numai ce este important este esentiala. "arinescu Silvia-Ga&riela se autocaracterizeaza ca fiind o persoana analitica, cu o inclinatie usor neobisnuita catre actiune. Ambitioasa, perseverenta pana la pragul de incapatanare, va incerca intotdeauna sa parcurga intregul proces necesar a ungerii de la stadiul de idee la un rezultat concret. 1abdarea nu este una din calitatiile sale marcante, insa acest lucru este compensat prin entuziasm, viziune si dorinta de a se implica in lucruri noi. ,apacitatea de a lucra in ec&ipa, in conditii optime este insotita de un puternic spirit organizatoric si tendinta de a prelua initiativa. 1eferitor strict la ideea de afacere pe care o vom prezenta mai departe, putem preciza ca aceasta ocupa in prezent functia de 0ecretar "eneral al Asociatiei -4ead., organizatie non guvernamentala axata pe lucrul guvernamentala axata pe lucrul cu tinerii si pe a utarea formarii acestora ca viitori leaderi ai societatii romanesti. In ceea ce priveste lucrul cu copiii, a participat la programul -P.4.A.5- Promoting 4eaders&ip troug& Active 5out&. ocupand functia de coordonator. Acest proiect a fost realizat in parteneriat cu I.0.%.!-ul si avand ca participanti 67 de elevi din doua scoli generale din !ucuresti. "adalina Nita este o persoana &otarata, intuitiva, cu o gandire pozitiva. Ii plac provocarile si cosidera ca prin seriozitate si munca poate avea success in tot ce isi propune. 1ezistenta la stres si rabdarea o a uta sa ia intotdeauna cele mai potrivite decizii c&iar si in situatiile mai putin favorabile.

Ea considera ca imaginatia, memoria si capacitatea sa de a retine usor diverse evenimente, date, nume sau figuri vor fi de a utor in afacerea pe care ea impreuna cu cele trei colege sunt &otarate sa o inceapa. Dupa parerea sa entuziasmul este cea mai importanta calitate a sa deoarece pornirea unei afaceri noi necesita o dedicare totala pentru timp indelungat. Principalele caracterisitici si abilitati ce indica o potrivire intre membrii ec&ipei de proiect si afacerea pe care dorim sa o initiem, sunt: lucrul in ec&ipa, intrucat nu transformam divergentele de opinii in motive de cearta8 le privim ca pe ceva firesc si incercam sa gasim elementele comune, avand taria de a recunoaste si de a aprecia desc&is ideea ceiluilalt atunci cand este mai buna8 comunicam curent, ne informam reciproc si ne a utam in procesul pregatirii si derularii unei actiuni8 ne respectam, ne tratam asa cum am vrea noi sa fim tratate, ca pe oameni capabili, cu calitati frumoase, aspiratii si scopuri la fel d legitime ca ale noastre8 dezvoltam si consolidam sentimentul de prietenie, impartasim din trairile, framantarile si satisfactia noastra, abordam cu tact si discretie si problemele care depasesc cadru profesional. Deficientele cu care ec&ipa se intalneste sunt: o structura organizatorica dezvoltata insuficient8 lipsa de experienta8 relatii deficitare din punct de vedere profesional. ,ompensarea punctelor slabe se va face astfel: o masura de viitor pentru structura organizatorica dezvoltata insuficient o reprezinta pe extinderea ca si colectiv, de asemenea intretinerea unor relatii de colaborare cu specialisti din domeniu8 lipsa de experienta poate fi compensata cu entuziasmul de care dam dovada si spri inul unor persoane care au experienta in domeniul economic8 relatiile profesionale se vor realiza in timp.

Capitolul III Descrierea serviciului oferit


*umarul mare al orelor petrecute la serviciu lasa putin timp parintilor pentru a se mai ocupa de copii. %amele casnice sunt tot mai rare ca procent fata de anii trecuti. 0e pune atunci problema cu cine lasi copilul dupa scoala. 2ariantele cu bunica sau cu anumite persoane special anga ate, in caz ca exista posibilitatea, au dezavanta ul insuficientei socializari a acestuia. Intuind o astfel de cerere sau luandu-se dupa situatia din 2est, unele persoane au ales sa desc&ida centre -after sc&ool9. %area parte a centrelor se afla in !ucuresti, insa c&iar si aici sunt insuficiente. Acest gen de servicii s-a integrat foarte bine pietei locale, unde cererea de servicii se diversifica foarte repede. #n avanta important al acestor centre este acela ca se pot oferi o serie de servicii extrascolare in acelasi loc. 1ezultatul este ca sunt centre care la inceputul anului scolar nu fac fata cererilor de inscriere. !aloo va fi un after sc&ool infiintat pentru copiii dumneavoastra in !ragadiru ce va functiona intr-o vila noua spatioasa, luminoasa,plina de ucarii si ocuri interactive. De ce am ales aceasta locatie: Pentru ca se afla la ;< =ilometri de !ucuresti, intr-o zona in care infrastructura nu ofera spatii de oaca pentru copii, pentru ca aceasta zona a devenit o prelungire a !ucurestiului si prin urmare, cererea este semnificativa . Afacerea se afl> ?nc> ?n stadiul de proiect dar, cu a utorul unui plan de afaceri bine pus la punct, demararea ei este o c&estiune de timp. Pentru demararea afacerii este necesara stabilirea unor amanunte esentiale, de care depinde reusita si profitabilitatea ei. Amplasarea sediului social se va face in !ragadiru, situat la ;< =m departare de !ucuresti, pe 0os. Alexandriei, *r. <@/. Principalul motiv pentru care am ales aceasta locatie este ca detinem o proprietate in zona respectiva si totodata este o artera intens circulata 'EA7+D*B( . 0uprafata totala a terenului este de <777 mp, din care C@7 mp sunt ocupati de casa 'demisol, parter D eta ( si /AA7 mp de curtea aferenta. Intentionam sa amena am sala de mediateca, @ sali de studiu in functie de varstele copiilor, C grupuri sanitare, un cabinet medical si C terase. In prezent locatia dispune de toate utilitatile 'apa, gaz, energie electrica, acces internet, cablu tv(. 0patiul disponibil oferit de cladire va impartit in felul urmator

Parter:

Eta

- sala de calculatoare - sala de masa - mediateca - sala de oaca - terasa Programul propus

- @ sali de studiu - birou administratie - grup sanitar copii - cabinet medical - terasa

;C:77-;C:@7 1eceptia si transportul copiilor de la scoala la sediul nostru ;C:@7-;@:77 Program recreativ si pregatirea pentru masa de pranz ;@:77-;@:@7 %asa de pranz in conformitate cu normele de igiena si nutritie ;@:/<-;<:@7 Program educativ 'pregatirea temelor, lectura suplimentara( ;<:@7-;B:77 "ustare ;B:77-;E:77 Program liber

In timpul programului liber se vor organiza alternativ activitati cum ar fi vizonare de materiale video, lectura, pictura si 9tabere tematiceF.. Avand in vedere ca ocul este prima modalitate prin care copiii intra in contact cu lumea, acesta reprezinta, la varste fragede, un mi loc valoros prin care isi pot insusi cunostinte variate 'copii vor invata prin experiente personale notiuni ce a uta la dezvoltarea personalitatii si a unor aptitudini precum creativitatea, initiativa, spiritul de ec&ipa, leaders&ip-ul si respectul fata de mediu(. 4a taberele noastre tematice, copiii vor iesi in natura si se vor putea transforma in temuti pirati, cavaleri, gingase domnite sau bravi ocrotitori ai naturii. 4e provocam imaginatia celor mici cu cele mai creative activitati. In mainile lor lutul va lua mii de forme si pensulele vor trasa intr-o multime de culori lumea vazuta prin oc&ii copiilor. 0ceneta si defilarea de moda vor fi niste transpuneri ale lumii adultilor in lumea copiilor, totul fiind privit din perspectiva lor. Prin intermediul unor diverse ocuri cei mici vor invata mai multe despre natura. Participantii vor insusi pe parcursul acestei tabere notiuni de orientare, diverse noduri si c&iar notiuni de supravietuire. Toate aceste informatii vor fi asimilate cu a utorul unor ocuri si concursuri. 3 alta actiune pe care firma noastra o va intreprinde este aceea de a organiza petreceri cu ocazia aniversarii fiecarui copil si in plus se pot realiza in afara programului partG-uri cu invitati din afara.

F - taberele tematice pot fi organizate si in Hee=-end in functie de cereri. 'rin ce ne diferentiem noi de celelalte $fter Sc#ool-uri( *outatea afacerii noastre o reprezinta monitorizarea video permanenta a copiilor, cu a utorul unor sisteme de transmisie live performante, ce ofera parintilor posibilitatea de a-i supraveg&ea pe cei mici c&iar si de la serviciu. Desi pe teritoriul tarii noastre aceasta idee ar putea parea bizara, in tari precum Iaponia sau 0#A, a fost de a implementata si se bucura de un real succes. Taberele tematice si petrecerile aniversare, pe care le vom organiza impreuna cu cei mici sunt un alt atuu al firmei noastre. Proceduri legale necesare infiintarii afacerii sub forma unei 0ocietati cu 1aspundere 4imitata - 2erificarea disponibilitatii numelui 9!aloo. la 1egistrul ,omertului8 - Denumirea aleasa trebuie inregistrata si rezervata la 1egistrul ,omertului8 - Elaborarea actului constitutive8 - Procedura inmatricularii societatilor 'trebuie sa cuprinda numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice(8 - ,onstituirea dosarului pentru ?nregistrarea ?n registrul comertului, ?nregistrarea fiscala si autorizarea functionarii societatilor cu raspundere limitata si aprobarea acestuia de catre %inisterul Iustitiei8 -3btinerea recunoasterii din partea %inisterului Educatiei si a unei aprobari de la 0anepid si Directiei de sanatate publica. Din punct de vedere al resurselor necesare functionarii intreprinderii, acestea se impart in resurse umane, materiale si financiare. Astfel am constituit un plan estimativ al acestora in felul urmator: 1esurse umane: - director general8 - administrator8 - contabil8 - ingri itor8 0e vor inc&eia contracte de colaborare cu un profesor de engleza. - sofer8 -C cadre didactice8 - medic pediatr

1esurse materiale: imobil D teren intravilan, C autoturisme, pupitre, scaune, mobilier sala de mese, dotari sala de oaca, aparatura electronica mediateca, dulapioare persoanale, aparatura supraveg&ere, dotari cabinet medical si grup sanitar, consumabile. 1esurse financiare pe baza carora se initiaza afacerea sunt in valoare totala de C7.777J. Toate serviciile oferite vor fi de natura interna exceptand aportul alimentar, care se va face printr-o firma de catering. De asemenea vom avea colaborari cu un complex sportive, bazinul 9%iramar. si profesorii de engleza. - locuri initiale -@7 8 posibilitati de extindere

Capitolul IV - Descrierea pietei si a concurentei


Indiferent de denumire - centru de zi, semi-internat sau after-sc&ool - locurile unde se desfasoara astfel de activitati si-au marit numarul de cateva ori in doar doi ani, potrivit datelor de la inspectoratele scolare udetene si de la cel al municipiului !ucuresti. In ,apitala, centrele after-sc&ool sunt acum de aproape patru ori mai numeroase ca in urma cu doi ani. -Daca, in )**+, aveam in evidente ), de unitati de invatamant cu centre de zi, in prezent, numarul acestora se ridica la -). %ai mult, am identificat alte /< de scoli si gradinite in care se poate dezvolta acest program., a precizat inspectorul %arian !anu, de la I0%!. In Arad erau mai putin de ;7 asemenea centre acum doi ani. -In prezent, sunt peste C7 in functiune la nivel de udet., spune inspectorul general ad unct *icolae Pellegrini. Iudetul 0ibiu avea doar cinci after-sc&ool-uri in C77A, dar *icolae ,atrina, seful inspectoratului udetean, a numarat in acest an peste C<. 0ituatia este similara si in Iasi, Pra&ova si in celelalte udete. Trendul ascendent a fost remarcat de oficialii %inisterului Educatiei, care apreciaza numarul centrelor la peste ..*** in toata tara, dupa ce, in urma cu doi ani, abia daca erau /**. Analiza concurentei din !ucuresti si din udetul Ilfov

Zona Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Ilfov otal

Nr. After Schooluri ;B ;6 ;C ;; 6 ;C C 81

Exemple
CHITZI-BUSH, TEDDYBR, MICII MAGICIENI CEI TREI MUSCHETARI, ZANE SI VOINICI MICA PRINTESA, ALICE SI CLUBUL FERMECAT URSULETUL DE PLUS, BARBA-COT AFTER SCHOOL TWEETY, LA CASA BUNICILOR BUBURUZA MARE, VERONICA, CASUTA PITICILOR ARICEL, HAPPY UNIVERS -

$fter - sc#ool0 &ona0 &unica sau c#eia de la !at ( Din punctul nostru de vedere serviciile substituibile celui pe care noi il oferim sunt : bona, bunica, si K c&eia de la gat L . 2ariantele cu bunica sau cu anumite persoane special anga ate, in caz ca exista posibilitatea, au dezavanta ul insuficientei socializari a copilului. Aceeasi parere o au si psi&ologii care le recomanda parintilor sa aleaga programele after sc&ool, pe care le considera mult mai benefice decat o bona. -After sc&ool nu este o moda, ci o necesitate, in 1omania. ,opilul trebuie sa-si petreaca cat mai mult timp in colectivitate. De asemenea, un astfel de program, este o ocazie ideala pentru copil de a socializa9, este de parere psi&oterapeutul ,ristiana 4evitc&i al ,abinetului 0ensart. Aceasta avertizeaza ca micutii care sunt lasati in gri a bonelor pot sa a unga foarte rasfatati. -,a sa nu mai planga copilul, bona ii va face orice pofta. Din aceasta cauza sunt si copii care a ung sa se ataseze mai mult de bona, decat de propria mama9, mai spune ,ristiana 4evitc&i. In plus, atunci cand sunt mai multi copii intervine si competitia, iar fiecare copil vrea sa fie cel mai bun, sa termine primul tema sau sa gaseasca solutia. *outatea afacerii noastre o reprezinta monitorizarea video permanenta a copiilor, cu a utorul unor sisteme de transmisie live performante, ce ofera parintilor posibilitatea de a-i supraveg&ea pe cei mici c&iar si de la serviciu. Desi pe teritoriul tarii noastre aceasta idee ar putea parea bizara, in tari precum Iaponia sau 0#A, a fost de a implementata si se bucura de un real succes. Taberele tematice si petrecerile aniversare, pe care le vom organiza impreuna cu cei mici sunt un alt atuu al firmei noastre.

3 alta diferenta o reprezinta amplasarea, fiind departe de poluarea si traficul bucurestean si totodata nu dispunem de concurenti directi in oras. ,ele mai apropiate after M sc&ool - uri fiind in 0ectorul < al ,apitalei. Pe piata after sc&ool-urilor se constata un pret me!iu !e "## $%N . Acesta in general nu include c&eltuielile de transport si diferite activitati organizate in cadrul intreprinderii. *oi vom practica un pret de &5# $%N, in care sunt incluse: transportul elevilor, masa si activitatile recreative ' 9tabere tematice. ( . In urma cercetarii efectuate putem afirma ca aceste c&eltuieli efectuate pentru asigurarea serviciilor de substitutie sunt aproximativ egale cu tarifele practicate de noi. In ceea ce priveste serviciile, acestea sunt usor imitabile, iar pentru a te mentine pe piata trebuie sa fi capabil sa aduci intotdeauna ceva nou si de calitate.

Capitolul V - Strate!ia de mar1etin!


%ar=etingul serviciilor a aparut, mai intai, in practica , in tarile dezvoltate, initial utilizand metode, te&nici si instrumente afirmate in domeniul bunurilor, iar mai apoi prin punerea la punct a unor elemene specifice care s-au amplificat si s-au diferentiat tot mai mult. In tara noastra, aparitia mar=etigului serviciilor este de data recenta, dezvoltarea sa in continuare fiind marcata de o serie de limite, dar si de premise favorabile. %ar=etingul din domeniul servciilor poate profita foarte mult de cunostintele de a existente despre dezvoltarea si lansarea de produse care au aparut din studiile de pe pietele de consum si industriale. Anumite aspecte specifice serviciilor pot crea probleme deosebite mar=etingului din acest domeniu si,data fiind natura speciala a serviciilor, a formei lor de livrare, a proceselor etc., generalizarile cu privire la dezvoltarea si lansarea lor ce trebuie facute cu precautie. %ixul de mar=eting reprezinta setul de instrumente pe care le utilizeaza intreprinderea pentru a-si atinge obiectivele de pe piata tinta. Asemanator unei retete culinare, cei /P reprezinta mixa ul ingredientelor constitutive ale 9pra iturii. mar=etingului, ce urmeaza a fi prezentata cumparatorilor potentiali. ';(

';( M 4eader N. "., OGritsis, *., )undamentals of %ar=eting, 0tanleG T&ornes 4td., Anglia, ;66<, p CCE.

Astfel, prin conceptul de mar=eting-mix se poate intelege deci orientarea activitatii de mar=eting a intreprinderii, in functie de conditiile pietei si resursele interne, prin combinarea intr-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a elementelor politicii de produs, de pret, de distributie si promovare. 3ferta de servicii a firmei se constituie din mai multe servicii distincte, cu grade de importanta diferite din perspectiva consumatorilor. Este o oferta 'lo(ala, formata din )ervicii elementare, care pot fi: masa, indrumarea si supraveg&erea atenta a copiilor, si )ervicii )uplimentare: transportul si activitatile recreative. 4uand in considerare matricea piata-servicii, varianta strategica a firmei va fi penetrarea pietei - exprimata prin actiuni la nivelul pietei existente, cu serviciile actuale. 0e realizeaza prin atragerea de noi clienti, sporirea vanzarilor+consumator, fidelizarea consumatorului 'transformarea lui in client(. %ai concret se va stabili un pret initial relativ scazut, in scopul patrunderii rapide in segmentele vizate ale pietei serviciului. #lterior se va recurge la o alta politica, numita alinierea la preturile firmelor concurente, ceea ce presupune practicarea unor niveluri de pret aproape identice pentru servicii asemantoare. Este absolut necesar ca serviciul nostru sa fie foarte bine diferentiat fata de produsele similare ale concurentei. Din punct de vedere al tipului relatiilor firmei cu mediul e2tern vom stabili urmatoarele alternativele strategice: relatii de parteneriat 'preferentiale M cu clientii si de cooperare M cu partenerii care contribuie la constituirea input-urilor intreprinderii M firma de catering, 0coala "enerala *r ;, !ragadiru, 0coala "enerala ;@6, 0coala "enerala ;/<(8 relatii concurentiale 'cu celelalte after sc&ool-uri(.

In servicii, problema calitatii poate fi privita din doua perspective: una obiectiva, care se refera la aspectele suportului fizic, alta subiectiva, conferita de satisfactia consumatorului fata de serviciile percepute, de asteptarile lui si atributele atasate serviciului. ,alitatea serviciului este conditionata de calitatea resurselor utilizate. Din punct de vedere al resurselor umane, acestea vor fi constituite din personal atent selectionat avand un

nivel de instruire ridicat. In timp ce resursele materiale sunt moderne, special concepute pentru desfasurarea activitatilor in conditiile optime. Pretul a fost stabilit analizand tarifele practicate de ceilalti ofertanti ai pietei, astfel in cat sa se reuseasca si o acoperire a eficenta a c&eltuielilor efectuate in vederea demararii si functionarii afacerii ' politica preturilor orientate dupa competitie: alinierea la preturile firmelor concurente si politica preturilor orinentate dupa costuri (. 'olitica de distri&utie se referP in principal la anumite facilitPti pe care acestea ar trebui sP le ofere utilizatorilor pentru a-i stimula sP apeleze la serviciile prestate in cadrul acestora. Aceste facilitPti au in vedere: amplasamentul, spatiul, programul de functionare, conditiile de studiu 'cromatica, iluminatul, zgomotul, microclimatul, mobilierul etc.(, atitudinea personalului. Accesul la spatiul de desfasurare a activitatilor se va asigura de catre firma. ,analul de distributie pe care il vom utiliza va fi fara intermediari, de tipul -producator M consumator.. Acest tip de canal este specific, in primul rand, distributiei serviciilor, date fiind particularitatile acestora M intangibilitatea, inseparabilitate de producator si in consecinta, imposibilitatea miscarii lor in spatiu M actul de vanzare M cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea lor. ,el de-al I2-lea P al mixului de mar=eting este reprezentat de promovare. 3data cu dezvoltarea activitatii economice, cu evolutia relatiilor de piata si in conditiile sporiii concurentei intre agentii pietei si produsele oferite de acestia, s-au multiplicat si diversificat si formele concrete de realizare a publicitatii. 2om realiza o publicitate de informare prin crearea unui portal online, vom publica anunturi pe internet 'pe siturile specializate(si in presa. De asemenea vom utiliza te&nica door- to M door 'vom tine prezentari in scoli( si vom exploata relatiile profesorilor care colaboreaza cu noi. 1educerea tarifelor are un efect promotional incontestabil8 in cazul in care C frati vor beneficia de serviciile noastre, tariful pentru al C-lea va fi redus cu <7 Q. De asemenea in prima luna se va practica un tarif redus cu @7 Q, aceasta luna fiind considerata perioada de acomodare.

3ptam si pentru o strategie promotionala concentrata, intreprinderea orientandu-si efortul promtional spre un singur segment de piata, pe care sa si-l consolideze.

Analiza 0N3T 4ocalizarea factorilor Intreprindere Tipul de factor favorabil *uncte forte Entuziasm Te&nologia avansata nefavorabil Sla(iciuni 4ipsa experientei 1elatii profesionale insuficiente 0tructura organizatorica %ediul extern %portunitati 1itmul rapid de dezvoltare a pietei Potentialul amplu al pietei segmentului tinta Absenta unor concurenti directi sau dezvoltata Amenintari Instabilitatea economica politica Penetrarea pietei de catre puternici Procesul inflationist din economie ,restera cotelor de piata concurentilor ale concurenti si slab

Capitolul VI - "o&ilizarea resurselor necesare

De cele mai multe ori, gasirea resurselor se doveste a fi poate cea mai grea etapa, etapa in care foarte multi se opresc si nu gasesc o cale de mers mai departe. )oarte multi

antreprenori de succes isi incep activitatea la o varsta tanara, atunci cand responsabilitatile nu sunt foarte mari iar riscurile nu sunt foarte ridicate. Acestia nu au in spate responsabilitatea unei familii sau a unor costuri ridicate in ceea ce priveste viata de zi cu zi, si asta sigur ca reprezinta un atuu important. Pentru a ne putea ne putea desfasura activitatea avem nevoie de urmatoarele resurse materiale: C masini cu care vom transporta elevii la unitatea noastra, @@ de scaune, @ bilblioteci, ;7 calculatoare, @7 de dulapioare, @ televizoare,o tabla smart, C canapele de odi&na, C imprimante, ;; mese si @/ de scaune pentru sala de mese, ucarii, materiale didactice, covoare, aluzele, consumabile si aparatura de supraveg&ere. Pe langa toate acestea, va trebui sa dotam cabinetul medical, terasa, locul de oaca exterior si baile aferente. Aceste resurse sunt esentiale, fara ele nu ne-am putea desfasura activitatea, proiectul neavand nicio validitate. In ceea ce priveste terenul si cladirea, amplasarea sediului social care C@7 mp sunt ocupati de casa 'demisol, parter D eta ( si /AA7 mp de curte. Intrucat, vrem sa le oferim copiilor masa de pranz si o gustare, vom apela la o firma de catering, scutind astfel din c&eltuielile cu dotarea bucatariei si cu pesonalul anga at. Pentru a asigura stabilitatea aprovizionarii, vom alege cu atentie firma cu care vom colabora, vom incerca sa stabilim niste relatii bune din punct de vedere profesional cu aceasta prin respectarea termenilor contractuali si plata la timp a facturilor. De asemenea, personalul nostru se va fi alcatuit din: doua cadre didactice, a caror pregatire o vom testata in prealabil pentru a fi siguri ca le oferim clientilor nostrii, superlativul in materie de calitate a serviciilor prestate. 0oferul, va fi si el tesat, printr-un test psi&ologic, privind aptitudinile sale esentiale de conducator auto. 2om mai avea nevoie si de un ingri tor, un medic pediatru, un contabil si un administrator, subordonati ai directorului general. De ce punem accent pe aceasta testare a personalului: Este foarte important pentru noi sa le oferim copiilor o ambianta placuta, un mediu calduros, in care sa revina cu placere de fiecare data. After M sc&oolul nostru isi propune sa-i invate pe copii sa dezvolte diferite aptitudini, sa intre in contact cu lumea, sa socializeze, sa le provoace imaginatia si sa ii invete lucruri practice M nu doar teorie, ca in cazul scolilor. De aceea, persoanele care se afla in urul lor, trebuie sa stie cum sa faca acest obiectiv fezabil. Probabil ca, alegerea persoanelor cu care vom colabora, va fi cea mai dificila etapa, intrucat exigentele noastre in ceea ce priveste resursele umane sunt ridicate. se va face in !ragadiru, unde dispunem de o proprietate. 0uprafata totala a terenului este de <777 mp, din

Capitolul VII Conducerea firmei


,reearea conducerii s-a impus din necesitatea coordonarii si diri arii eforturilor colectivitatilor umane pentru realizarea unor obiective comune. ,onducerea unei afaceri implica zeci de sarcini de realizat in acelasi timp si de aceea este important ca organizarea ec&ipei sa fie bine pusa la punct. Increderea ca partenerii si anga atii se vor stradui sa isi indeplineasca sarcinile si vor munci pentru succes este esentiala. Activitatea de conducere se defineste ca o activitate complexa ce are drept scop eficientizarea eforturilor oamenilor in procesul muncii. Exercitarea procesului de conducere presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specifice procesului de mamagement, aceste persoane fiind denumite, manageri. #n manager bun trebuie sa indeplineasca o lista de cerinte, lista prezentata in urmatorul tabel: 0,$E%A P13)I4#4#I P0I$303,I3P13)E0I3*A4 A4 #*#I %A*A"E1

*r. crt I ; C @ / < II ; C III ; C @ / < B A I2 ; C @ 2

,E1I*TE 're!atire Profesionala 0tiinta managementului ,unostinte economice ,unostinte uridice ,unostinte de administratie ,unostinte de psi&ologie E2perienta In profilul unitatii conduse De conducere Calitati psi#olo!ice Inteligenta generala )lexibilitate a gandirii ,apacitate creatoare %otivatie cu valoare sociala Trasaturi caracterologice pozitive ,alitati volitionale Temperament puternic ec&ilibrat mobil Comportament 0ociabilitate 2orbire cursiva Tinuta corecta Starea sanatatii !una

A!034#T *E,E0A1E S

*E,E0A1E

DE D31IT

S S S S S S S S S S S S S S

S S S S

#n lucru necesar debutului ca intreprinzator este crearea unei credibilitati a business-ului. ,u un management potrivit se poate realiza acea credibilitate ce va a uta la atragerea de clienti, parteneri, anga ati-c&eie'cu un renume(, creditori. In principal o afacere noua nu costa numai bani ci timp si devotare. Increderea in sine este ceea ce defineste un intreprinzator bun. ,onducerea unei afaceri reprezinta contact permanent cu oameni ori sub forma de clienti, anga ati sau parteneri, de aceea un intreprinzator ar trebui sa fie sociabil si sa fie capabil de a dezvolta relatii cu ceilalti. Detin initiatorii afacerii, in postura lor de intreprinzator colectiv, toate calitatile necesare conducerii afacerii: Ec&ipa de proiect va investiga cerintele unui management performant si vor evidentia modul in care intentioneaza sa satisfaca aceste cerinte, accentuRnd asupra punctelor slabe si a solutiilor de compensare a decala elor 'se vor analiza cerinte de

educatie, experienta, nivel de cunostinte, aspecte de ordin relational etc.(, dar inainte de toate trebuie sa stabilim care va fi structura organizatorica a firmei noastre.

0tructura organizatorica a firmei se prezinta astfel: Director General ,arine)cu Silvia

Director %elatii 'u&lice Na)ta)e A!riana

Director Financiar $a!u ,ihaelea

Director de "ar1etin! Nita ,a!alina

Director General Marinescu Silvia 0e considera ca managerul unei intreprinderi este persoana care actioneaza pentru transformarea sarcinilor in actiuni concrete, pentru folosirea eficienta a resurselor intreprinderii si cresterea profitului, pentru mobilizarea salariatilor in procesul muncii si motivarea acestora. ,e fel de caracter trebuie sa ai ca sa fii un bun manager: *oi nu inventam apa calda sau mersul pe os, se merge pe ce ne-au invatat parintii. #n manager bun trebuie sa aiba bunsimt. ,ineva spunea ca acela care stie TcumT se fac lucrurile isi va gasi intotdeauna un ob, insa cel care stie si Tde ceT va fi intotdeauna seful primului. %a consider o persoana analitica, cu o inclinatie usor neobisnuita catre actiune. Ambitioasa, perseverenta pana la pragul de incapatanare, voi incerca intotdeauna sa parcurg intregul proces necesar a ungerii de la stadiul de idee la un rezultat concret. Director %elatii 'u&lice Nastase Adriana +irectorul !e $elatii *u(lice in principal planifica si conduce programele de relatii publice construite pentru a crea si mentine o imagine publica pozitiva si favorabila a

organizatiei in oc&ii clientilor si ai opiniei publice. In cazul in care se implica in strangerea de fonduri, planifica si conduce inclusiv activitatile de solicitare si gestionare de fonduri pentru proiecte speciale sau pentru organizatii non-profit. %a consider a fi o persoana dinamica, pentru care orice sc&imbare reprezinta o provocare, iar lipsa de experienta este compensata de o reala motivatie si de o mare capacitate de asimilare. 2esela si comunicativa, imi plac oamenii, adaptandu-ma usor muncii in ec&ipa. %unca cu oameni este o artaU ,a sa fii un bun trebuie sa stii sa asculti si totodata sa recunosti cerintele clientului, sa-l a uti sa-si lamureasca in primul rand lui insusi ce anume cautaVde multe ori, oamenii nu stiu ce vorU Doar discutand, analizand descoperi ce vrei, ce-ti doresti si in special de ce anume ai nevoie. #n alt lucru care ma caracterizeaza si care ma va a uta in afacerea pe care dorim sa o demaram este gandirea critica. In fiecare zi suntem bombardati cu sute, poate mii de informatii, insa nu toate sunt utile. ,apacitatea de a le sorta si de a alege numai ce este important este esentiala. Director Financiar Radu Mihaela In calitate de +irector -inanciar, esti direct responsabil de operarea eficienta a Departamentului )inanciar si de dezvoltarea strategiilor financiare ale afacerii8 practic toti depind de tine. In ceea ce ma priveste, calitatile mele se potrivesc cu cerintelele unui Director )inanciar eficient - capacitatea de analiza si sinteza, rezistenta la stres, abilitatile de lucru in ec&ipa sunt atuurile mele principale. *u sunt de negli at nici punctele slabe: lipsa de experienta sau necunoasterea in profunzime a detaliilor finaciare, insa ambele pot fi compensate prin dorinta de cunoastere si desc&iderea mea catre noutate. Toate acestea sunt completate de spiritul organizatoric, seriozitate, obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice. In ceea ce priveste nivelul de cunostinte, parcurgerea cursurilor de management, mar=eting, antreprenoriat si contabilitate, reprezinta un avanta , c&iar daca le-am urmat doar pentru un semestru. Director de "ar1etin! - Nita Madalina %unca unui +irector !e ,ar.etin' se desfasoara pe doua planuri esentiale. Primul dintre ele este cel de a asigura introducerea cu succes a bunurilor din organizatie sau a serviciilor pe piata si este fara indoiala cea mai importanta dintre sarcinile directorului de

mar=eting. ,onsider ca sunt persoana potrivita pentru aceasta sarcina deoarece am un spirit al observatiei dezvoltat si voi gasi cu siguranta cea mai buna oportunitate si metoda de a introduce serviciile oferite de firma noastra pe o piata dW X destul de dezvoltata. ,el de-al doilea este, de asemenea, important se refera la rolul politic al acestei functii. De acest rol depinde atat relatia cu ec&ipa pe care directorul de mar=eting o conduce, dar mai ales cea cu directorul general si actionarii, iar acest lucru nu va fi o problema deoarece sunt rabdatoare si capabila de a asculta atat alte opinii cat si critici, de care voi tine seam ape viitor. #nul dintre punctele slabe cu care as putea sa ma confrunt ca director de mar=eting ar fi lipsa de experienta, dar acest dezavanta va fi combatut prin aprofundarea acestui domeniu cat si prin seriozitate, creativitate si munca intensa.

Capitolul VIII - Ipoteze si riscuri

Initierea propriei afaceri implica un risc mai mare spre deosebire de lucrul intro multinationala. 1iscul deriva in principal din faptul ca resursele financiare avute la dispozitie 'care de cele mai multe ori nu se obtin foarte usor( sunt de regula atrase sau imprumutate, iar noi suntem principalii raspunzatori de modul de utilizare a resurselor si de efectele obtinute in cadrul afacerii. Procurarea resurselor financiare este dificila avRnd in vedere gradul redus de dezvoltare in 1omRnia a institutiilor din sistemul financiar-bancar cu aport substantial in finantarea intreprinderilor mici si mi locii 'in special a microfirmelor(, dezvoltare redusa oglindita din conditiile restrictive de acordare a creditelor: garantii excesive, dobRnzi foarte mari, durata insuficient de mare pentru care bancile accepta sa acorde credite, neacceptarea frecventa de perioade de gratie la creditele penru investitii sau fixarea de perioade prea reduse. 4a acestea putem adauga si interzicerea prin lege a

acordarii de credite doar pe baza de plan de afacere, indiferent de cRt de complex si convingator este el. #n alt dezavanta ma or al demararii propriei afaceri consta in consumul mult mai mare de timp, dat fiind faptul ca cel putin la inceput firma va avea putini anga ati, si fiecare salariat va avea foarte multe responsabilitati si sarcini de indeplinit. In plus, noi, in calitate de proprietare ale afacerii vom avea tendinta 'cel putin la inceput( de a supraveg&ea si controla absolut tot ceea ce se intRmpla in firma '-doar sunt banii nostrii in oc, nu :.(. 1iscurile operationale se refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne si externe, neaplicarea corecta a procedurilor de lucru, metode inacdevate de control, distrugerea documentelor si a bazelor informatice, greseli umane si etc. Pentru a se putea evita astfel de intamplari, firma noastra va avea o organigrama foarte bine pusa la punct, fiecare dintre noi raspunzand de un anumir sector. De asemenea, persoana care se va ocupa de anga area personalului va avea o mare responsabilitate, intrucat fraudele si neaplicarea corecta a procedurilor de munca sa nu existe. 0alariatii sunt una din cele mai importante resurse intr-o afacere, intreprinzatorul trebuind sa aiba gri a ca anga atii sa-i fie loiali si sa lucreze eficient. Pentru acesta, el trebuie sa aiba in vedere permanent nu numai situatia financiara, ci trebuie sa investeasca si in procesul de anga are, instruire si coordonare a personalului. In momentul in care vom aparea pe piata, exista riscul ca organizatiile concurente sa doreasca sa ne inlature si de aceea vom incerca sa avem o legatura mai stransa cu clientii si cu piata-tinta. *oi credem ca putem face fata after-sc&ool-urilor cu notorietate prin promtitudinea cu care o sa raspundem la cerintele pietei si oferirea unor servicii de calitate. In cazul in care intrarea after-sc&ool-ului !aloo pe piata va fi un succes, firma noastra s-ar putea confrunta cu un alt risc si anume imposibilitatea de a tine pasul cu noile tendinte ale pietei. Acest risc ar fi generat in principal de lipsa de experienta, dar consideram ca printr-o observare atenta am putea gasi idei inovatoare pentru a face fata acestor sc&imbari.

Capitolul I3 'lanul financiar


0copul fiec>rui agent economic este de a obYine rezultate cRt mai ?nalte. Dar orice activitate economic> necesit> c&eltuieli. 3biectivul principal al agenYilor economici este obYinerea rezultatelor dorite cu c&eltuieli minime. )orma concret> de manifestare a acestui principiu este eficienYa economic>, care evidenYiaz> raportul dintre rezultatele obYinute Zi c&eltuielile suportate. Astfel,ne propunem sa realizam o imagine cat mai clara asupra c&eltuielilor pe care le vom suporta si a veniturilor atrase prin mobilizarea resurselor disponibile. Pentru demararea afacerii avem la dispozitie terenul,infrastructura si @777 de euro disponibil bancar 'fiecare membru al ec&ipei contribuind cu A<7 de euro(.In vederea obtinerii resurselor financiare necesare ac&izitionarii suportului material am decis sa apelam la un credit ipotecar in valoare de C< 777 de euro.Acest credit ipotecar are o dobanda de EQ si va fi returnat pe parcursul a < ani,rata lunara a ungand la aproximativ /<7 de euro. ,osturile initiale se refera la c&eltuielile efectuate pentru ac&izitionarea de resurse materiale si la cele realizate pentru infiintarea persoanei uridice astfel:

Cheltu el !"e#e$te !%h & t '$!# (e )u$u# *!te# !le C'2t De$u* #e %asini 0caune !ilblioteci ,alculatoareF Dulapioare Televizoare Tabla smart ,anapele Imprimante %ese Pac&et supraveg&ere video !irou Alte c&eltuieliFF U$ t!t 2 67 3 10 30 3 1 2 2 11 1 1

+,-./0,1u$ t!# C'2t t't!l 3RON4 71151,36 4020 2400 13000 900 1800 4000 1000 418 4400 1610 180 2000 /,,

3RON4 35575,68 60 800 1300 30 600 4000 500 209 400 1610 180

Cheltu el %u $" $t!#e! %'*5!$ e

T't!l F In costul unui calculator sunt incluse unitatea centrala,mouse-ul si tastatura FFIn aceata categorie intra consumabile, ucarii si alte abiecte cu rol decorativ

+,/6/0,1-

0e poate observa ca suma la care se ridica costurile initiale este de ;7A<A6,@B 13* ec&ivalentul a C</7;,C/ euro 'la o rata de sc&imb de /,C<C 13*(.In urma acestor c&eltuieli o sa ne ramana disponibili C<6E,AB euro in cazul unor situatii neprevazute. !ilantul initial al companiei va arata in felul urmator:

A7A%t 8e *') l &!te +7I*') l &!# $e%'#5'#!le Cheltuieli constituire 97I*') l &!# %'#5'#!le Terenuri Constructii Autoturisme Aparatura si mobilier B7A%t 8e % #%ul!$te +7St'%u# Obiecte e in!entar Consumabile 97C!2! 2 %'$tu# l! )!$% "isponibil bancar C7Cheltu el $#e; 2t#!te $ !8!$2 D7D!t'# u$ !$ E7A%t 8e % #%ul!$te %u#e$te F7T't!l !%t 8 G7D!t'# u$ !$ Cre it bancar H75#'8 & '!$e 5e$t#u # 2%u# 2 %u 2%!(e$t! *! *!#e (e %u 2%!(e$t! *! * %! (e

1+/6/+0-,,/,, 700 1+/6-:0-,,11080404,7 20600940 71151,36 4000 60.0.,-: 1+/9. 29728 2000 9.+/,,-: 28170,64 ,

, 60.0.,-: 1+.+/,0:,/

++:.,: 114804 ,

%heltu el I7Ve$ tu# $#e; 2t#!te $ !8!$2 <7C!5 t!lu# 5#'5# , 1+/,990,,/

T't!l 5!2 8

1+.+/,0:,/

Pentru a ne face o idee asupra eficientei afacerii noastre am conceput contul de profit si pierdere.Insa pentru a avea totalitatea informatiilor necesare am calculat amortizarile pentru masini si pentru Tabla 0mart.

Denumire #o$an %C& Tabla 'mart TOTAL

'erioada

normata

de $mortizare 4%6N5 7115,13 571,42 /-.-,66

anuala $mortizare 4%6N5 592,92 47,61 -:,,61

lunara

functionare4ani5 5 7

,ontul de profit si pierdere a fost realizat pentru a oglindi imaginea raportului venituri c&eltuieli dupa prima luna respectiv primul an de la functionare. Cont de profit si pierdere De$u* #e $( %!t'# Ve$ tu# t't!le &enituri in acti!itatea ba(a &enituri in alte acti!itati) P# *! lu$! 9-,,, e 24000 2000 288000 24000 Cu*ul!t +9 lu$ 1+9,,,

Cheltu el t't!le Consumabile Cheltuieli e intretinere Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impo(ite ta*e Alte ser!icii Transport Amorti(ari Alte cheltuieli Re&ult!tul 3)#ut4 e=e#% t ulu

:61,0,/29778 300 8761,8 si 6000 469,96

910:-0,-1 31728 3600 105141,6 5000 72000 5639,52 14801,7 1558,81

-+01,0,/-

/961,,1/

F0e va obtine un venit suplimentar prin inc&irierea celor doua masini

In prima luna se va obtine o valoare negativa a exercitiului din cauza scoaterii bunurilor corporale cu valoare mai mica decat minimul legal de ;E77 din stocuri si introducerea acestora la c&eltuieli. #n alt instrument prin care se studiaza eficienta unei afaceri este studiul fluxurilor de trezorerie,pe care l-am conceput cu valorile anuale estimative.

Situatia flu2urilor de trezorerie S'l(ul * >l'!%el'# )!$e2t l! $%e5utul 5e# '!(e De$u* #e! ele*e$tulu T't!l $%!2!# +lati catre ,urni(ari si an$a-ati "oban(i platite .ate anuale cre it /mpo(ite si ta*e platite /mpo(itul pe pro,it 9.+/,,-: Cu*ul!t +9 lu$ 1+9,,, 212747,32 1558,81 19457,15 5000 8703,64

T't!l 5l!t S'l( * >l'!%e )!$e2t l! 2"!#2 tul !$ulu

9:/:--,09 09/,1,/9

0e poate observa ca profitul rezultat in contul de profit nu este unul inregistrat doar pe &artie.In urma efectuarii tuturor platilor 'inclusiv a ratelor pentru creditul bancar( disponibilul banesc a crescut dupa un an de activitate. In continuare vom stabili pragul de profitabilitate.Pentru a face acest lucru va trebui sa stabilim costuri fixe si costuri variabile. C'2tu# " =e .ata bancara Abomament telefonDinternet Cheltuieli salariale) Cheltuieli cu impo(ite si ta*e T't!l

1905,84 50 8761,8 416,66 +++1:,1

FIn c&eltuielile salariale sunt incluse / salarii medii pe economie D totalitatea taxelor pe care trebuie sa le plateasca o persoana uridica cu rol de anga ator.Taxele se ridica la CE,E<Q din valoarea fiecarui salariu brut

C'2tu# 8!# !) le N# %l e$t 10 De$u* #e 0tilitati 'er!icii caterin$ Transport T't!l 100 2000 234,98 2334,98 15 150 3000 234,98 3384,98 20 200 4000 352,47 4552,47 25 250 5000 469,96 5719,96 30 300 6000 469,96 6769,96

Din cauza naturii afacerii pe care am ales-o,numarul de clienti este constant pe parcursul unui an scolar si costurile variabile 'cum ar fi transportul sau utilitatile ( nu pot fi calculate pt fiecare beneficiar in parte.

1r2 3le!i 10 Costuri ,i*e Costuri !ariabile C'2tu# t't!le 11184,3 2334,98 15 11184,3 3384,98 20 11184,3 4552,47 25 11184,3 5719,96 30 11184,3 6769,96

+16+0,9. +:6-0,9. +6/1-,// +-0,:,9- +/06:,92000 2000 2000 20000 99,,, 6,06,/: 2000 24000 9-,,, .,:6,/:

&enituri in alte acti!itati 2000 &enituri in acti!itatea e ba(a T't!l 8e$ tu# Re&ult!t lu$!#
30000 25000 U$ t!t *'$et!#e 20000 15000 10000 5000 0 10 15 20

8000 ! %'2tu# 12000 16000 E8'lut l'# 2 8e$ tu# l'# +,,,, -16+0,9. +:,,, -6-0,9. +.,,, 99-1,91

Costuri ,i*e Costuri !ariabile Total !enituri Costuri totale

25

30

N#7 ele8

0e poate observa ca pragul de profitabilitate se obtine in momentul in care scoala are scoala are ;B elevi. [ntrucRt eficienYa economic> este determinat> ca raportul dintre efect Zi efort 'c&eltuieli(, trebuie s> stabilim indicatorii cu a utorul c>rora se exprim> m>rimea efectului. Dup> cum am menYionat ?n calitate de efect al activit>Yii economice este considerat profitul. Profitul firmei reprezint> diferenYa dintre ?ncas>ri Zi c&eltuielile efectuate pentru o activitate economic>. Profitul este o parte a valorii ad>ugate ?n urma activit>Yii economice desfaZurate pe baza consumurilor de materiale Zi munc>. Profitul unei firme se determin> prin sc>derea din ?ncas>rile totale a c&eltuielilor efectuate . Este evident c> activitatea unei firme poate fi considerat> mai mult ori mai puYin raYional> numai ?n cazul ?n care m>rimea profitului este pozitiv>. Dac> ?ncas>rile sunt mai mici decRt c&eltuielile, firma a activat ?n pierdere. In practica economic> sunt utilizate urm>toarele noYiuni ale profitului: profitul brut, profitul impozabil Zi profitul net. Profitul brut al firmelor, Pb, se calculeaz> ca diferenYa dintre ?ncas>rile totale 'cifra de afaceri, ,A( Zi c&eltuielile totale, ,t: Pb \ ,A - ,t

Profitul brut este rezultatul tuturor activit>Yilor firmei Zi include profitul obYinut de la activitatea de baz>, activitatea comercial>, financiar>, de la activitatea investiYional> Zi de la alte activit>Yi. Profitul impozabil al firmei se stabileZte prin sc>derea din venitul total brut al c&eltuielilor ordinare Zi necesare, ac&itate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv ?n cadrul activit>Yii de ?ntreprinz>tor. ?n fond, profitul impozabil reprezint> profitul brut al firmei. Dar, ?ntrucRt codul fiscal limiteaz> deducerea unor tipuri de c&eltuieli din veniturile firmelor, cum ar fi plata penalit>Yilor, c&eltuielilor pentru deplas>ri, amenzilor, a donaYiilor, sponsoriz>rilor Zi altele, practic, m>rimea profitului impozabil deseori difer> de m>rimea profitului brut. Profitul net, Pn, este diferenYa dintre profitul brut Zi impozitul pe profit, Ip: P n \ P b - Ip [n cele din urm>, profitul exprim> realizarea interesului personal al ?ntreprinz>torului Zi a interesului personalului firmei. [n economia de piaY> profitul este imboldul principal ?n stimularea economisirii Zi investiYiilor, ?n l>rgirea sferei de producere Zi ?n asigurarea creZterii economice. Totodat> tendinYa maximiz>rii profitului impulsioneaz> ?ntreprinz>torii la iniYiativ> Zi ?n asumarea riscului, ceea ce genereaz> sporirea competitivit>Yii Zi creZterii economice. Astfel, scopul fiec>rei firme ?n condiYiile economiei de piaY> a devenit obYinerea unui profit cRt mai mare ?n raport cu capitalul utilizat. %aximizarea profitului este o lege obiectiv> a funcYion>rii economiei de piaY>. 0porirea masei profitului obYinut de firme reprezint> o mare importanY> Zi pentru societate, deoarece el este o surs> considerabil> pentru formarea bugetului de stat. ?n plus, profitul este sursa principal> de autofinanYare Zi de asigurare a creZterii economice, sursa de stimulare economic> a anga aYilor. Ast>zi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenYilor economici la asigurarea creZterii economice permanente. Profitul este un indicator sintetic care exprim> rezultatele activit>Yii economice, a c>rui m>rime determin> Zi eficienYa economic>. Dar trebuie s> Yinem cont de faptul c> estimarea eficienYei activit>Yii economice a unei firme nu poate fi facut> numai pe baza valorii profitului obYinut. Estimarea corect> a eficienYei activit>Yii economice poate fi efectuat> numai prin compararea masei profitului obYinut cu eforturile depuse. 3 astfel de comparare se face cu a utorul rentabilit>Yii. 1entabilitatea activit>Yii economice exprim> raportul dintre profitul obYinut Zi eforturile depuse.

,a indicator al eficienYei economice, ea poate avea diferite forme, ?n funcYie de m>rimile folosite ?n calitate de efect Zi efort. Ea se mai numeZte rata rentabilit>Yii Zi se exprim> ?n procente. Teoria Zi practica economic> opereaz> cu mai mulYi indicatori de exprimare a rentabilit>Yii, printre care: ;. 1ata rentabilit>Yii activitatii, $ a / exprim> raportul dintre profitul brut Zi suma total> a veniturilor 'cifra de afaceri(:

$a =

*( ;77 0A

#nde: 0A este totalitatea veniturilor 'cifra de afaceri(. C.1ata rentabilit>Yii consumate, 1rc, care se mai numeZte Zi rata rentabilit>Yii costurilor, se determin> ca raportul dintre profitul brut Zi suma c&eltuielilor totale pentru obYinerea lui:
$rc = *( ;77 0t

*r ,rt. ; C @ /

Indicatorii C ,ifra de afaceri Profit brut Profit net

*otarea convenYional> @ ,A Pb Pb \ ,A - ,t Pn P n \ P b - Ip 1a
*( ;77 0A

1ezultat la sfarsitul primului an de activitate / 312000 72530,37 B76C<,<;

<

1ata rentabilit>Yii activitatii, Q

$a =

C@,C/Q

1entabilitatea resurselor consumate

11c
$rc = *( ;77 0t

@7,CEQ