Sunteți pe pagina 1din 64

Cuprins

Cap. I. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura 1.1. 1.2. 1.3. Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa. Producerea plantelor oleaginoase in Romania. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT

Cap. II. Anali a !ilierei !lorii"soarelui. 2.1. Caracteristicile !ilierei. 2.2. #iliera !lorii soarelui in Romania. 2.3. Comerciali area produselor o$tinute din !loarea"soarelui. Cap. III. %tudiul de ca pe %.C. PR&T&L %.A. 3.1. Pre entarea !irmei 3.1.1. Pre entarea generala. 3.1.2. Management si resurse umane. 3.2. 'escrierea produselor. 3.3. Pret( politica de distri$utie si promo)are. 3.*. Acti)itati logistice +transport( depo itare( am$alare,. 3.-. .an ari pe piata interna. 3./. Anali a economic"!inanciara a acti)itatii. 3./.1. Anali a ci!rei de a!acere in perioada 2001 2 2010. 3./.2. Anali a costurilor in perioada 2001 2 2010. 3./.3. Anali a renta$ilitatii. 3.1. Propuneri de cresteri a e!icientei acti)itatii de productie si comerciali are. Conclu ii. 3i$leogra!ie.

TERMINAT TERMINAT TERMINAT

1.1.

Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa

Plantele oleaginoase pre inta importanta si din punct de )edere agrotehnic. Cele care se recoltea a de)reme +inul pentru ulei( cruci!erele timpurii,(sunt !oarte $une premergatoare pentru cerealele de toamna. Plantele oleaginoase prastioare( $ine intretinute( contri$uie la com$aterea $uruienilor in cadrul rotatiilor. %upra!ete mai mari( pe plan mondial( se culti)a cu soia( !loarea"soarelui( arahide( $um$ac si rapita( ele !iind principalele plante producatoare de ulei comesti$il +alimentar,( iar inul ulei si ricinul pentru ulei industrial. In ultimile trei decenii( productia mondiala de ulei )egetal +comesti$il industrial, a crescut mult( a4ungand de la circa 15 milioane tone in 16/0 la circa -5 milioane tone in 1660( ritmul cresterii mentinandu"se ridicatsi in continuare. Cele mai mari ritmuri de crestere s"au reali at la productia de ulei de !loarea"soarelui si rapita.

Ritmul ridicat de crestere a productiei mondiale de uleiuri )egetale se datoreste in principal cresterii productiei de uleiuri comesti$ile( cele industrial mentinindu"se la acelasi ni)el lin ultimii ani. In productia mondiala de ulei )egetal( pe primul loc se situea a soia +circa 1- milioane tone anual,( apoi !loarea soarelui +peste 1 milioane tone anual,( rapita +peste / miloane tone,( arahidele +peste - miloane tone,( $um$acul +circa * miloane tone,. Alteuleiuri alimentare suntcele de maslin +peste 2 milioane tone,( susan +circa un million tone,( so!ranel +0(- milioane tone,. Cresterea su$stantial a productiei de uleiuri )egetale comesti$ile se datoreste e7tinderii soiei in %&A( !olosita si ca !ura4 proteic( a !lorii"soarelui in Europa si %&A ( datorita calitatii culinare superioare a uleiului si a rapitei in conditii mai )itrege +Canada( India,.

Pe plan mondial e7ista o tendita de crestere a ponderii uleiurilor )egetale in $ilantul lipidic din alimentatia oamenilor. %unt doar cate)a grupuri umane +eschimosii din Arctica(

pastorii din %a)ana A!ricana( etc.,( care nu culti)a plante si consuma aproape numai grasimi animale. %e considera ca ritmul annual de crestere a productiei mondiale de uleiuri )egetale comesti$ile nu este su!!icient pentru a satis!ace cresterea cererii pe plan mondial( pentru unele tari putandu"se )osr$i chiar de o penurie. %upra!ata culti)ate cu plante oleaginoase pe glo$ se pre inta in ta$elul 1.1 Planta Soia Bumbac Floarea soarelui !rahide "apita #n pentru ulei Suprafata cultivate (mii ha) 1616"1651 166/ -0.-*3 /3.*33 3*.311 33.-*12.3-21.3/5 15./15 22.*0/ 11./32 21.5/5 -.-01 3.0*2 Observatii &lei comesti$il &lei comesti$il &lei comesti$il &lei comesti$il &lei comesti$il &lei comesti$il

#loarea"soarelui detine locul al doilea in productia mondiala de ulei( dupa soia si ainaintea arahidelor( $um$acului( rapitei( etc. 'in totalul e7portului mondial de seminte de !loarea"soarelui cea mai mare pondere re)ine %tatelor &nite( iar ca mare importatoare este 8ermania. 'in totalul e7portului de ulei de !loarea"soarelui o mare pondere detin Argentina si %.&.A. Rapita este planta oleaginoasa a Europei Central")estice +8ermania( Polonia( #ranta( %uedia,( Canadei( Indiei( Chinei( 9aponiei( Rusiei( etc. Aceste tari isi asigura in mare parte necesarul de ulei alimentar din semintele de rapita. Inul este cunoscut de !oarte mult timp( intai ca !orma sal$atica( apoi culti)ate( atat pentru tulpinele din care se o$tin !i$re( cat si pentru semintele sale $ogate in ulei. In Egipt( inul s"a culti)at cu *000 ani i.e.n.( iar in :rientul Mi4lociu din epoca pre$a$iloniana. : solutie importanta in renta$ili area culturii inului este reconsiderarea productiei asa" ise ;secundare< ( o$tinerea de tulpini pentru !i$ra in ca ul culturii inului pentru ulei si )alori!icarea semintelor in ca ul culturii inului pentru !i$ra. Aceasta tendinta este promo)ata pentru cresterea e!icientei culturii inului. In acest sens( s"au reali at per!ectionari in tehnologia lui de cultura( inclusi)e a recoltatului in numeroase tari( ca %.&.A.( Canada( #ranta( 3elgia( etc.

1.$. Producerea plantelor oleaginoase in "omania


#loarea"soarelui se a!la pe locul al treilea intre plantele olie!ere ier$oase. #ructele de !loarea"soarelui contin( in procent de apro7imati) -0=( ulei cu calitati alimentare de e7ceptie si grad ridicat de conser)a$ilitate. #loarea"soarelui intruneste conditii !a)ora$ile pe solurile cu )alori ale p> intre /(5 si 5(0 pro!unde( cu te7tura mi4locie( care inmaga inea a si pastrea a $ine apa( !ara e7ces de umiditate. %e e)ita terenurile nisipoase( cele erodate( precum si solurile acide neamendate. %onarea culturii. %ona #. Cuprinde onele din Campia Romana( sudul 'o$rogei si Campia :lteniei. Acestea asigura cele mai $une conditii de crestere si de )oltare pentru cultura !lorii" soarelui( intrucat solurile dominante sunt de tip cerno iomic( pro!unde( cu te7tura lutoasa( continut ridicat in elemente nutriti)e si capacitate sporita de retinerea a ape( iar din punct de )edere climatic( temperature( lumina si uneori precipitatile corespund cerintelor o$tinerii unor productii ridicate. %ona ##. Campia de .est +4udetele Timis( Arad,. %upra!etele culti)ate in aceasta ona asigura conditii $une de de )oltare a culturii !lorii"soarelui( datorita solurilor cerno iomice( pro!unde precum si cantitatilor mai mari de precipitatii. %ona ###. ?onele neirigate din Campia Romana si Podisul 'o$rogei neirigat. &nitatile teritoriale ale acestei one se a!la in partea de nord a campiei irrigate si sunt appreciate ca mi4lociu !a)ora$ile pentru cultura !lori"soarelui. Conditile de cultura ale !lorii"soarelui sunt mai putin !a)ora$ile datorita( in principal( de!icitului de apa si pre entei solurilor $run" roscate din aceasta ona a Campiei Romane. %ona #&. Campia de .est +4udetele 3ihor( %atu"Mare,. %upra!etele din aceste 4udete sunt !a)ora$ile culturii de !loarea"soarelui( solurile !iind de tip cerno iomic( cu un regim !a)ora$il de preciptatii +-00"/-0 mm,

%ona &. Campia 9i4iei( Podisul 3arladului si Campia Transil)aniei. 'in punct de )edere al conditilor nturale( aceste teritorii se a!la la limita in!erioara de !a)ora$ilitate pentru cultura !lorii"soarelui. Cau a principal este !ertilitatea sca uta a solurilor datorita procesului de ero iune( care )aria a de la moderat la e7cesi) pe toate tipurile de sol. Rapita se situea a pe locul cinci( su$ aspectul productiei de ulei comesti$il( intre plantele oleaginoase. &leiul de rapita are largi utili ari industrial si alimentare@ turtele de rapita o$tinute din procesare au o $una )aloare !ura4era( !iind $ogate in protein +35"*2=,( glucide si saruri minerale. Rapita de toamna gaseste conditii !a)ora$ile pe solurile pro!unde( cu te7tura mi4locie si reactie neutra. Ca masuri restricti)e ( la amplasarea culturii se are in )edere e)itarea monoculturii si amplasarea in rotatie cu !loarea"soarelui si soia( pentru pre)enirea e7tinderii atacului unor daunatori speci!ici. %onarea culturii. %ona # de cultura a rapitei de toamna cuprinde partea de )est si est a tarii( Podisul Transil)aniei si onele colinare adapostite( in care se asigura conditiile de rasarire si de iernare a culturii( !ara pierderi. 'e asemenea( pre enta rapitei in rotatia culturilor contri$uie la cresterea supra!etei premergatoare timpurii( pentru grau si la com$atarea ero iunii solului. %ona a ## a cuprinde partea de sud a tarii( cu precipitatii mai reduse( in care rapita se recomanda sa se culti)e in conditii de irigare( in )ederea asigurari unei rasariri uni!orme si la timp( ca si a pregatirii plantelor pentru iernare. %oia este una dinplantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia umana( alimentatia animalelor si industriei. %oia !iind o leguminoasa contri$uie su$stantial la cresterea gradului de !ertilitate al solului. %oia este mai putin pretentioasa !ata de culturile cu care intra in rotatie( do)edind elasticitate in ceea ce pri)este planta premergatoare( durata rotatiei si utili area ca premergatoare pentru di!erite culture. Prin cantitatile importante de a ot pe care le lasa in sol( precum si prin ameliorarea insusirilor solului este o $una premergatoare pentru ma4oritatea culturilor neleguminoase( in special pentru cerealele de toamna. Cultura soiei poate !i amplasata in rotatii scurte de doi ani si tipul soia"grau( pe terenurile neirigate sau soia"porum$( in conditii de irigare sau onele umede( precum si rotatiide trei ani +soia"grau"porum$,.
5

?onarea culturii soiei are la $a a cerintele peci!ice ale acestei plante cu pri)ire la temperature( !otoperioada( resurse hidrice si caracteristicile soiului. In cadrul !iecarei one( pentru soia se )or re er)a terenurile !ertile( cu clasa de $onitare mai mare de -0 de puncte. %ona #. Campia din sudul tarii si 'o$rogea( in care suma temperaturilor acti)e +t A 10oC, este mai mare de 1/00oC. In acasta ona soia gaseste conditiile !a)ora$ile pe terenurile irrigate sip e cele cu aport !reatic. %ona ##. Campia din )estul tarii cu 1*00"1/00oC( care( spre deose$ire de ona a III"a( are celeasi resurse termice( se caracteri ea a prin numar redus de ile cu temperature mai mari de 30 oC si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de )egetatie. %ona ###. Partea de nord a Campiei Romane cu 1*00"1/00oC( in care cultura se )a amplasa( cu prioritate( pe terenurile irrigate si cele cu aport !reatic. %ona #&. Partea de est a Moldo)ei si Campia din nord")estul tarii ( cu 1200"1*00oC. %ona &. Partea de )est si sud")est a Transil)aniei +luncileMuresului( Tarna)elor si %omesului, si partea de nord"st a Moldo)ei( cu 1100"12-0oC. In ultima perioada( culturile de !loarea"soarelui si rapita au inceput sa !ie tentante pentru !ermieri datorita cererii tot mai mari pentru alimente si materii prime pentru $iocom$usti$ili si datorita pretului care se mentine ridica. #loarea"soarelui ocupa un loc important in structura supra!etei culti)ate 600.000 ha( dar aceasta nu asigura rotatia rationala a culturilor. #ata de anul 2000( in 2001 supra!ata culti)ta cu rapita a crescut de -0 de ori si cu 15= supr!ata culti)ate cu soia. La culturile oleaginoase( randamentele medii sunt mult su$ potentialul natural al solurilor +/21 BgCha la !loarea"soarelui( 66* BgCha la rapita,. In anul 2001 s"a inregistrat cea mai mare productie de rapita pentru ulei 3*5(2 mii tone@ la !loarea"soarelui productia a !ost de -21(- mii tone@ la soia productia a !ost 123(3 mii tone. Remarcam interesul deose$it al producatorilor agricoli pentru rapita( programata 30mii ha in 2001 pentru ca aceasta cultura are asigurata )alori!icarea atat pe piata interna +prin aparitia !a$ricilor $iodisel,( cat sip e piata e7terna +prin preturi !oarte $une,. Cultura este incura4ata si prin alocatia $ugetara( dar si de plata suplimentara de *- euroCha( in conditiile )alori!icarii pentru $iodiesel.
6

Evolutia suprafetelor cultivate cu floarea soarelui' soia si rapita in perioada $((( $(() mii ha

%ursaD IN%%E( 200/@ 2001 2 'ate operati)e transmise de catre 'A''R 4udetene.

Productia de oleaginoase' in perioada $((( $(()


mii tone

%ursaD IN%%E( 200/@ 2001 2 'ate operati)e transmise de catre 'A''R 4udetene.

&rmare creEterii supra!eFei culti)ate cu *0(1=( cGt Ei a sporirii randamentelor la hectar( Hn 2010( a crescut producFia de plante oleaginoase in RomGnia(cu 26(5=(totali and 2(26
7

milioane tone( !aFI de 1(1/* milioane tone Hn 2006( potri)it datelor !urni ate de Institutul NaFional de %tatisticI +IN%,. Anul trecut au !ost culti)ate 1(*0- milioane hectare( cu 1-1.000 hectare mai mult decGt Hn 2006 +1(2-* milioane ha,. CreEteri ale producFiei au !ost Hnregistrate( Hn 2010( la soia +J13(5=,( pGnI la 1*/.000 tone( la rapiFI +J/2(1=, 62*.000 de tone Ei la !loarea soarelui +J1-(2=, unde s"a o$Finut o producFie de 1(2/- milioane tone In tara noastra e7ista re er)e de teren agricol care permit culti)area cu plante oleaginoase( printre care rapita si soia( a circa doua milioane diie hectare( a declarat presei .aleriu Ta$ara( ministrul Agriculturii. 'e asemenea( acesta a mentionat ca in Romania reluarea culti)arii mult discutatei plante soia modi!icata genetic Keste necesara atat din punct de )edere agronomic( precum si din perspecti)a asigurarii( din productia interna( a necesarului de proteina )egetala destinata sectorului ootehnic. Insa( deci ia culti)arii plantelor modi!icate genetic )a !i luata doar pe $a e stiinti!ice( iar po itia Romaniai )a !i ela$orata in cola$orare cu celelalte autoritati implicateD Ministerul Mediului si Padurilor( Autoritatea Nationala %anitar".eterinara si pentru %iguranta Alimentelor( Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor( su$ coordonarea 'epartamentului pentru a!aceri europene din cadrul 8u)ernului. Reamintim ca !irma Monsanto Europe %A detine in tara noastra o in)estitie de peste 100 de milioane de euro +%tatia de procesare a semintelor de la %inesti, si doreste sa continue a!acerile in Romania prin programe de ameliorare a unor hi$ri i con)entionali de porum$ si rapita. Mai e7act( Monsanto Europe ar dori incheierea unui parteneriat cu un institut de cercetare din tara noastra Kpentru licentierea constructiei genetice care con!era toleranta la er$icid pentru a !i introdusa in soiuri autohtone de soia adaptate la conditiile pedoclimatice din RomaniaK.

1.*. +ehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase.


&leiul $rut de plante oleaginoase se o$tine prin presarea macinaturii semintelor desco4ite si prin e7tractia cu sol)ent a $roBenului re ultat de la presarea macinaturii. "eceptia si pregatirea materiei prime pentru depo,itare Materia prima este transmisa !a$ricilor de ulei de catre I...C. ( din $a ele de recepti)e ale acesteia ( cu )agoane C.#.R. sau mi4loace auto.
8

Conditii tehnice de calitate Proprietati organoleptice 2 aspectul( culoarea( mirosul si gustul tre$uie sa !ie characteristic semintelor oleaginoase sanatoase( a4unse la maturitate( !ara miros sau gust strain+de mucegai( incins( su$stante chimice( rancede( etc., Proprietati fi,ice 2 umiditate ma7. 11= Corpuri straine ma7. * = %eminte cu de!ecte ma7. 10= %eminte soia ma7. 0(-= In!estare cu daunatori speci!ici semintelor depo itate nu se admit Prelevarea probelor de seminte si anali,a lor Calitatea materiei prime este )eri!icata de la$orator prin prele)area de pro$e representati)e( de e!ectuarea de anali e de la$orator. La$oratorul inscri$e re ultatele determinarilor in registrul special pentru materie prima( transmitand totodata $uletine de anali a ser)iciului de urmarire a prductiei(precum si ser)iciului !inanciar"conta$il pentru decontarea !urni orului. Cantarirea semintelor sosite in !a$rica se e!ectuea a la cantarele $ascule( )eri!icate si autori ate de organelle competente de stat. Re ultatele cantaririi se inregistrea a( ele ser)ind ca elemente primare la intocmirea $ilantului de !a$ricatie ( precum si pentru decontarea catre !urni or. -escarcarea materiei prime %emintele se descarca manual din )agoane intr"un transportor cu racleti inclinat( de unde prin intermediul unui ele)ator cu (cupe sunt transportate in maga ine. Curatirea semintelor Impuritatile pe care le contin semintele se pot clasi!ica ast!elD " impuritati oleaginoase " impuritati organice si minerale( inclusi)e cele!eroase " impuritati datorate pre entei in seminte a unor sisteme $iologice )ii +insect( daunatori( micro!lora,.

Curatirea semintelor repre inta o componenta necesara( !oarte importanta a procesului de pregatire a semintelor atat pentru prelucrare( cat si pentru depo itarea lor( si consta in indepartatrea sau reducerea continutului de corpuri straine din masa semintelor Pentru a se putea reali a o cat mai $una separare a impuritatilor( care pre inta o mare di)ersitate a caracteristicilor( se practica curatarea cu trepte. Indepartarea corpurilor straine )oluminoase( net di!!erentiate de seminte( se e!ectuea a la curatirea I"a +precuratirea, iar separarea mai completa a corpurilor straine mai mici( greu de indepartat( constituind o$iectul curatarii a II"a +postcuratire,. Precuratirea este un !actor important pentru $una conditionare a semintelor in )ederea depo itarii. Impuritatile care se gasesc in seminte mai ales cele organice( constituie un mediu !a)ora$il pentru de )oltarea micro!loreisi a para itilor care !a)ori ea a autoincal irea si alterarea semintelor. Precuratirea se !ace pe $a a di!erentei de marime dintre impuritati si seminte( a di!erentei de masa speci!ica precum si pe $a a proprietatilor magnetice a impuritatilor !eroase. Precuratarea se reali ea a cu doua tarare din Toplet. Tarar aspirator " producti)itatea -0tC2* h Tarar 121/ " supra!ata cernare *(5 mp

%emintele intra in tarar prin gura de alimentare si cad pe o sita preliminara cu ochiuri de 1/"20 mm( unde are loc separarea impuritatilor mari +pietre( $ulgari( paioase,. %emintele prin cernare trec pe cea de a 2"a sita cu ochiurile de 10"12 mm( unde se !ace o noua separare a impuritatilor mai mari decat semintele. 'e aici tot princernare semintele cad pe cea de a 3"a sita cu ochiuri de 2 mm( care retine semintele eliminand impuritatile mai mici decat acestea +nisip( pamant( etc., Pra!ul este aspirat cu a4utorul unor )entilatoare( separandu"se in cicloane. -epo,itarea semintelor. %emintele dupa ce au !ost supuse operatiei de curatire sunt trimise in !unctie de necesitati( !ie la prelucrare ( !ie la depo itare. 'epo itarea semintelor se !ace intr"o maga ie cu 3 compartimente( inaltimea stratului de samanta depo itata )a !i de 1(- 2 2(- m in !unctie de umiditate.

10

Conditionarea si controlul materiei prime oleaginoase la depo,itare Inainte de a !i trimise la depo itare(semintele sunt supuse conditionarii( respecti)e precuratirii( operatie care a !ost pre entata si discutata inainte. Pentru mentinerea calitatii materiei prime( in timpul depo itarii este necesar ca din momentul intrarii in !a$rica sa se e!ectue e un control sLstematic al temperaturii( umiditati( aspectului mirosului si gradului de in!estare al semintelor si sa se tina o e)ident e7acta a loturilor depo itate. Temperatura semintelor din interiorul masei de seminte depo itate nu tre$uie sa depaseasca cu mai mult de 100C temperature mediului am$ient. La semnalarea cresterii anormale a temperaturii( se )a proceda !ie la aerarea semintelor prin lopatare( !ie la trimiterea lor in !a$ricatie. Operatiile pregatitoare pentru prelucrarea semintelor. Pregatirea materiei prime(pentru prelucrare prin presare"e7tractie( consta in reali area urmatoarelor operatii tehnologiceD " curatirea @ " desco4irea @ " macinarea @ " tratamentul hidrotehnic +pra4irea,. Curatirea semintelor. Inainte de trimiterea in !a$ricatie( pentru reducerea continutului de corpuri straine( semintele sunt supuse unei noi curatiri( !olosind in acest scop utila4e de acelasi tip( care asigura o indepartare a impuritatilor in proportie de -0 2 1- = !ata de continutul initial. &tila4ul !olosit la curatire este un +arar -.P/E0 cu o producti)itate de 10 tC2*h( si o cu o supra!ata de cernare de *(5 m2. 'ispunerea sitelor este aceeasi ca la precuratire( deasemeni si principiul de !unctionare este la !el cu cel descries la capitolul de precuratire. Controlul analitic al procesului de curatire se e7ecuta de catre la$orator. Pro$ele de seminte trecute in !a$ricatie se iau din $urlanul de alimentare al tararelor( iar pro$ele de seminte curatate( din 4ghea$ul colector al acestora. Pro$ele se prele)ea a la 2 ore( e!ectuindu"se pro$a medie pe schim$( la care se determina corpurile straine inainte si dupa curatire.

11

'e la tararele de curatare samanta este trecuta la cantarire printr"un cantarautomat( de unde cu a4utorul a doua ele)atoare si un redler( este transportata in doua $uncare tampon( cu o capacitate de 1- t !iecare. -esco1irea. 'in $uncarele de depo itare samanta este transportata la desco4ire prinintermediul a doua snecuri( redler si un ele)ator cu $anda. Ele)atorul este pre)a ut cu electromagnet in )ederea retinerii impuritatilor !eroase. !paratura de ba,a pentru desco1ire :peratiunea de desco4ire se reali ea a in doua !a e si anumeD " spargerea semintelor cu desprinderea co4i de mie @ " separarea co4ii de mie . La desco4irea semintelor ( pentru reali area celor doua !a e(se !oloseste desco4itorul de tip .ulcan. %amanta patrunde in to$a de spargere( reparti area uni!orma a acesteia !acandu"se cu a4utorul do atorului. In to$a cu a4utorul paletilor( samanta este proiectata pe peretii acesteia( unde are loc spargerea. Amestecul de mie ( co4i( tocatura( samanta intreaga( re ultat din to$a trece la separare pe sitele desco4itorului. %itele e!ectuea a cernerea si separarea componentelor pe $a a di!erentei de dimensiuni. %amanta ramasa nedesco4ita( este diri4ata prin snecul de retur in circuitul de samanta. 2acinarea Materialul o$tinut la desco4ire este trecut la macinare prin intermediul unui snec. %copul urmarit prin operatia tehnologica de macinare consta in reali area unei cat mai complete distrugeri a structurii celulare a mie ului si eli$erarea continutului intramoleculare( in care se a!la reparti at uleiul( pentru atingerea unui grad cat mai ridicat de e7tractie a acestuia atat la presare cat si la e7tracti)e cu sol)ent. Procesul de macinare este in!luentat atat de structura si proprietatile !i ice ale semintelor( cat si de imiditatea continutului in ulei si continutul residual de coa4a ramas in aceasta dupa desco4ire. &miditatea si continutul in ulei in!luentea a macinarea in sensul ca o umiditatea ridicata si un continut de ulei mare conduc la aderarea macinaturii de utila4e producand in!undari( reducand randamentul acestora. Cresterea continutului residual de coa4a in mie (

12

in!luentea a de asemeni negati)e asupra calitatii macinaturii( deoarece coa4a !iind mai tare decat mie ul mareste distanta dintre ta)alugii de macinare. :peratia de macinare se controlea a prin determinarea umiditatii si a calitati macinaturii( respecti)e a gradului de macinare. Pra1irea materialului oleaginous macinat Materialul macinat este preluat de un snec transportor si prin intermediul unui ele)ator si unui transportor cu melc este adus intr"un snec distri$uitor montat deasupra pra4itoarelor. Pra4irea are ca scop modi!icarea proprietatilor !i ico"chimiceale macinaturii pentru ca la presare sa se o$tina randamentul ma7im de ulei. Pra4irea macinturii comporta doua !a e D " umectarea macinaturi pana la umiditatea optima " incal irea materialului umectat pana la temperature corespun atoare ceruta de procesul tehnologic. Prin umectare se urmareste modi!icarea plasticitatii particolelor de macinatura( agregarea acestora care sa !a)ori e e !enomenul de ;udare selecti)a< potri)it caruia uleiul este e7pul at din celula sau de pe supra!ata macinaturi. Prin pra4irea macinaturii umectate se reali ea a micsorarea )asco itatii uleiului( modi!icarea structurii colloidal si coagularea su$stantelor proteice.

Cap. ##. !nali,a filierei florii soarelui. $.1. Caracteristicile filierei.


#loarea"soarelui se a!la pe locul al treilea intre plantele olei!ere ier$oase. #ructele de !loarea soarelui contin( in procent apro7imati) -0=( ulei cu calitati alimentare de e7ceptie si grad ridicat de conser)a$ilitate@ se utili ea a in alimentatia umana +ra!inat, si in industria alimentara +margarine( conser)e( sapun( lecitina( etc.,. Prin industriali are( dupa e7tragerea uleiului( raman sroturile( utili ate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de protein in industria me elurilor. 'in co4ile semintelor se !a$rica !ur!urolul !olosit in industria !i$relor arti!iciale( a maselor plastice. Macinate( co4ile se !olosesc la !a$ricarea dro4diei !ura4ere( circa 1-0 BgCtona produs. Capitulele se utili ea a in hrana animalelor( tulpinile sunt utili ate drept material com$usti$il sau in industria materialelor de constructii.
13

!mplasarea culturii. #loarea"soarelui intruneste conditii !a)ora$ile pe solurile cu )alori ale p> intre /(5 si 5(0 pro!unde( cu te7tura mi4locie( care inmaga inea a si pastrea a $ine apa( !ara e7ces de umiditate. %e e)ita terenurile nisipoase( cele erodate( precum si solurile acide neamendate. Premergatoarele !a)ora$ile sunt culturile timpurii +cerealele de toamna( care asigura o re er)a mai mare de apa in sol,( precum si cele tar ii +porum$ul,. %e )or e)ita ca premergatoarele( culturile cu $oli comune si in special( cele care contri$uie la propagarea putregaiului al$( dintre care mentionam soia( !asolea si rapita( care ocupa supra!ete mari in ona de cultura a !lorii"soarelui. Este de asemenea( contraindicate re)enirea !lorii"soarelui pe aceleasi supra!ete la inter)al mai scurte de -"/ ani. :rgani area asolamentelor este o cerinta o$ligatorie pentru diminuarea atacului de $oli( daunatori si a in!estarii cu $uruieni( reducerea necesarului de pesticide si o$tinerea de productii ridicate la !loarea"soarelui. %emintele de !loarea"soarelui se utili ea a in principal pentru e7tragerea grasimilor +6-=,( si doar -= se !olosesc ca atare( in scopul alimentar sau !ura4er. %emintele contin *0"*-= ulei(care este intre$uintat in alimentati)e si pentru o$tinerea margarine. #iliera semintelor de !loarea"soarelui si a deri)atelor sale cuprind urmatoarele etapeD Agricultura @ Preluarea@ Procesarea +industriali area,@ 'epo itarea@ Comerciali area@ Consumul.

In cadrul pietei agroalimentare( atat semintele de !loarea"soarelui( cat si deri)atele acesteia re ultate din procesare au anumite caracteristici( care le di!erentia a de alte produse. Aste!l se pot remarcaD calitatea tehnica a semintelor de !loarea"soarelui depinde de procentul de ulei din seminte( acestea apartin !ie la soiuri superioare( !ie la soiuri comune( care se comerciali ea a la preturi di!!erentiate pe piata@
14

din tehnologiile de procesare a semintelor de !loarea"soarelui pot re ulta produse cu un grad di!erit de )alori!icare si de acceptare de catre consummator +uleiuri( margarina( sroturi,@

!iliera la !loarea"soarelui si deri)atele acesteia porneste de la productia de seminte si continua cu procesarea( care are loc( de regula( in cadrul unitatilor de industriali are@ prelucrarea semintelor de !loarea"soarelui necesita!olosirea unor tehnologii speci!ice si in)estitii@ procesatorul utili ea a tehnologii de productie di!!erentiate +ulei ra!inat( ulei preset la rece( etc.,(in !unctie de resursele de in)estitii si pretul pietei@

$ene!iciarii produselor prelucrate sunt agenti economici cu pro!il industrial sau commercial( canalele de distri$utie putand !i !oarte scurte +in acest ca agentul economic speciali at in preluarea produselor poate a)ea si acti)itati de des!acere cu amanuntul,( dar si canale de distri$utie medii sau lungi@

culti)atorii de !loarea"soarelui $ene!icia a de su$)entii $ugetare si alte !orme de spri4in neram$ursa$il@ procesatorii $ene!icia a de credite %APARA' pentru in)estitii in procesare@

produsele !inite in urma procesarii +ulei( margarina, sunt considerate produse agroalimentare de $a a in consumul populatiei. Ni)elul de consum pe locuitor in Romania este in!erior consumului mediu din tarile &E@

produsele !inite +ulei( margarina, se a!la in concurenta indirecta Hn cadrul pietei agroalimentare din Romania. Aste!l( uleiul de !loarea"soarelui este un concurenta indirect cu grasimile de porcine( iar margarina este in concurenta indireta cu untul@

di!erentele dintre ni)elul si structura consumului populatiei din mediul ur$an si acelei din mediul rural se re!lecta si in consumul di!erit de ulei si margarina@

intrucat in anumite perioade !a$ricile de ulei de !loarea soarelui( in calitate de $ene!iciar ai semintelor de !loarea"soarelui( au acorat in schim$ producatorilor agricoli si ulei +o anumita cantitate la tona,( cota de piata pentru acest produs s"a modi!icat inmediul rural@

Romania este e7portator net de sroturi( cu prioritate in tarile mem$er al &E.


15

Sectorul (Etapa in cardrul filierei)

Operatiuni specifice sectorului

Produsul care circula in cadrul firmei

!genti economici implicate pe filiera #erme ale %.C.(asociatii ( culti)atorii indi)iduali

!sociatii profesion ale si institutii abilitate A#R(AC: (ANCA( 'irectia Agricola 9udeteana

Spri1inul acordat de stat pe filiera %u$)entii( !acilitatii pentru !ormarea de loturi demonstrati) e de culturii de !loarea" soarelui "

-eficiente pe filiera

A8RIC&LT&RA

Insamantare( lucrari de intretinere( recoltare

%eminte de !loarea" soarelui

Insu!icienta !inantarii prin credite $ancare( lipsa pietelor de gros

PREL&AREA

Colectare( transport( recepti)e

%eminte de !loarea" soarelui

Agentii economici intermediari( personae !i ice

"

E7portul de seminte in detrimental e7portului de ulei( lipsa de !undamentare a pretului de preluare( negocierea preturilor in !a)oarea procesatorilor Ramaneri in urma in implementarea acMuis" ului comunitar capacitatii e7cedentare( linii tehnologice incomplete utili ate si necoordonarea pe linii de !a$ricatie Conditii de depo itare necorespun atoare( o prelungire a perioadei de depo itare a uleiului si margarine 'e!iciente pri)ind am$alarea( igieni area

PR:CE%AREA

Receptie( industriali ar e( control de calitate( am$alare

&lei( margarina( sroturi de !loarea" soarelui( ulei at

#a$rici de industriali ar e pentru o$tinerea uleiului si margarine

Patronatul uleiului(A NPC( APC( Agentia %APAR'

Moderni are a !a$ricilor de industriali ar e prin !onduri %APAR'

'EP:?ITAREA

'epo itare( li)rare

&lei de !loarea" soarelui( margarina

'epo ite amplasate in onele de productie si in centrele ur$ane &nitati comerciale

ANPC( APC( Agentia %APAR'

In!intarea si moderni area unor depo ite prin !onduri %APAR'

C:MERCIALI?AREA

'epo itare( )an are

&lei de !loarea"

ANPC( :PC(

Control de calitate in

16

soarelui( margarina( sroturi( ulei at

de des!acere cu amanuntul

APC(

la$oratoarele proprii( eli$erarea de certi!icate de calitate si garantie

am$ala4elor( etc. Concurenta uleiului de !loarea"soarelui si altor sortimente de import. Intreruperea !ilerei in etapa de comerciali are datorita lipsei de comen i Consum sca ut de ulei in raport cu &E. Insu!icienta igienei si calitatii( nerespectarea partial a legii etichetarii( ramanerii in urma in implementarea acMuis"ului comunitar.

C:N%&M&L

Achi itionare ( consum

&lei de !loarea" soarelui( margarina

Mena4e( consumatorii colecti)i( alte unitati de industriali ar e

ANPC( APC( AN%.

.ri!icarea ingienei si calitati prin organism si institutii a$ilitate

$.$. Filiera florii soarelui in "omania

Romania a inregistrat o crestere semni!icati)a a productiei de !loarea"soarelui. :mare parte din aceasta crestere a a)ut loc pe seama diminuarii supra!etelor culti)ate cu s!ecla de ahar si soia. In perioada 1665"200*( supra!ata culti)ate cu !loarea"soarelui a )ariat intre 151 si 10*3 mii ha annual.

Evolutia suprafetei cultivate cu floarea soarelui in "omania (1334 $(($)


mii ha"

Specificare .2 Suprafata mii ha totala sector privat mii ha

1335 611 /11

1333 151 -1*

$((( 6/3 /15

$((1 10*3 1//

$(($ 516 /6-

$((* 500 /5*

$((6 60/ 5--

17

%ursaD IN%.

Cea mai mare supra!ata culti)ate cu !loarea"soarelui a !ost de 10*3 mii ha( in anul 2001( depasind limita care permite prcticarea unui asolament rational. 'upa anul 2001( supra!ata culti)ate se inscri$e in limitele agrotehnice normale( cu tendinta de reducere( ca urmare a conditiilor ne!a)ora$ile de prNt pe piata mondiala a uleiului. Romania este unul dintre statele mari culti)atoare de !loarea"soarelui din lume +locul al saptelea,. In anul 200-( in Romania se culti)a 3(5= din supra!ata de !loarea"soarelui pe plan mondial.

Suprafata cultivata si productia de floarea soarelui in "omania' comparative cu alte tari si ,one ale lumii (%ursaD &%'A)

Cu un climat !a)ora$il si soluri $une( Romania se a!la pe o po itie a)anta4oasa !ata de numeroase tari europene in ce pri)este productia de !loarea"soarelui. 'atorita a)anta4elor comparati)e( pretul !lorii soarelui este competiti)e pe piata interna si international.
18

Romania 4oaca un rol important ca producator de !loarea"soarelui in Europa de Est. Con!orm datelor din ta$el in 200* Romania producea apro7imati) -3= din cantitatea de !loarea"soarelui( la ni)el regional.'esi Romania produce o cantitate importanta de !loarea" soarelui( ca urmare a secetei din ultimii ani( ni)elul productiei a sca ut !ata de tarile din Europa de Est( in perioada 1666"200*.

Productia de floarea soarelui din "omania' comparative cu Europa de Est (133) $(($)

+ara

Productia (mil. tone) 1666 2000 Europa de 1(*1(10 Est "omania 0(50(61

2001 1(61 1(30

2002 1(35 0(11

2003 1(-6 0(1*

200* 1(/1 0(60

%ursaD &%'A"#A%

La ni)el regional( Romania se situea a intre doua mari producatoare de !loarea" soarelui( 3ulgaria si &craina. 'intre aceste tari( 3ulgaria este o concurenta semni!icati)a datorita calitatii productiei si pretului sca ut la poarta !ermei. In perioada 1665"200*( productia totala de !loarea"sorelui s"a situate intre 121 si 106/ mii tone( iar productia medie la hectar intre 521si 12*3 BgCha. #ata de potentialul e7istent si de ni)elul normal al productilor medii la hectar( in ultimii ani s"au produs scaderi sensi$ile ( ca urmare a secetei accentuate. Cresterea randamentelor la hectarul culti)at cu !loarea"soarelui este prioritara pentru perioada urmatoare. In )ederea asigurarii necesarului de consum intern de ulei si pentru e7port. 'in estimarile MAP'R re ulta posi$ilitatea o$tinerii a 2000 tone de !loarea" soarelui annual( din care circa 300 mii tone pentru e7port.

Productia totala de floarea soarelui (mii tone) (1335 $((6)

19

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 Productia totala 2002 2003 2004

Productia medie de floarea soarelui (7g8ha) (1335 $((6)

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 sector privat 2003 2004

productiam edie

Eficienta productiei de floarea-soarelui este di!erita in sistemul de cultura neirigat !ata de cel irigat. In conditiile anului 200-( pe $a a estimarilor !acute de IC'EA( re ulta posi$ilitatea reali arii unor randamente ridicate la hectar( in conditiile respectarii tehnologiilor de productie. Aceste re ultate di!era pe sisteme de productie ast!elD " in conditii de neirigare( la o productie de 1/00 BgCha si la un ni)el al cheltuielilor pentru o productie principala de 11216(/ mii leiCha( prin )alori!icarea productiei la un prNt de 1-00leiCBg re ulta un )enit net de 12/0(* mii leiCha si o rata a renta$ilitatii de 11(2=@

20

" in conditii de irigare( productia de 2-00 BgCha si cu un ni)el al cheltuielilor pentru productia principal de 1*115(- mii leiCha( prin )alori!icarea productiei la un prNt de 1-00 leiCBg re ulta un )enit net de 30*1(- mii leiCha si o rata a renta$ilitatii e 21(-=. Acest ni)el al cheltuielilor poate !i atins de e7ploatatile de dimensiuni mi4locii( mari si !oarte mari. La un randament mediu de 1-00 BgCha( cultura !lorii"soarelui este renta$ila. Pe un million de hectare se pot o$tine 1-00 mii tone. 'aca se iriga o parte din supra!ata culti)ate( productia poate sa depaseasca 2000 mii tone annual. Aceasta productie ar depasi( cu mult( necesarul intern de consum si posi$ilitatile actuale de prelucrare si ar crea mari disponi$ilitati pentru e7port. 'in punct de )edere economic si al reali arii unui asolament rational( o asemenea situatie nu este de dorit. 3ugetul de )enituri si de cheltuieli pentru productia de !loarea"soarelui la o societate comerciala Agricola din sudul Romaniei indica re ultate economice !a)ora$ile la randamentele peste mediile nationale ale perioadei 1665"200*. Subventiile la cultura de floarea-soarelui In luna mai 2002 a intrat in )igoare o noua lege a semintelor( Legea nr.2//C2002 pri)ind producerea( prelucrarea( controlul si certi!icarea calitatii( comerciali area semintelor si a materialului saditor( precum si inregistrarea soiurilor de plante. Legea cuprinde un capitol special pri)ind Piata semintelor( care armoni ea a legislatia romaneasca cu pre)ederile Reglementarii nr.23-5C11CCEE. Noile pre)ederi al Legii nr.2//C2002 s"au implementat prin >otararea 8u)ernului nr.1-- din 15 iulie 2002 pri)ind sta$ilirea a4utorului !inanciar pentru productia interna de seminte certi!icate o!!icial( destinata pentru insamantare in campania agricola din toamna anului 2002. In luna decem$rie 2002 a !ost adoptata >otararea 8u)ernului nr.1-55C2002( care reglementea a a4utorul !inanciar pentru producerea de seminte care se comerciali ea a in prima)era anului 2003 si in anul de piata 2003C200*. Au !ost sta$ilite 16 specii sau grupe de specii de seminte de interes pentru Romania( printer care si !loarea"soarelui. In Romania( su$)entile pentru producatorii agricoli au repre entat( in medie( 2-"-0= din )aloarea de re!erinta a semintelor. Taxe vamale

21

Masurile de politica comerciala re!eritoere la produsele agricole au !ost adoptate de Romania in con!ormitate cu anga4amentele summate in cadrul Rundei &ruguaL +aplicate prin Legea nr.133C166*,. Ca urmare( din 166- Romania a implementat pre)ederile Rundei &ruguaL in domeniul comertului cu produse agricole( aplicand ni)elul M#N +Most #a)oured Nation, la ta7ele )amale. Ast!el( acestea s"au redus( a4ungand( in ca ul !lorii" soarelui( la 30= in 2002( 20= in 2003. In anul 200*( ta7ele )amale aplicate la importul de ulei $rut sunt de 2-=. In conte7tual aderarii Romaniei la &E se )a a4unge la alinierea cu ta7ele )amale pre)a ute de Tari!ul .amal Comun al &E. Bugetul de venituri si cheltuieli la cultura de floarea soarelui (calculatii la hectar' recolta $((* $((6)

&aloare PR:'&CTIA ME'IE LA >ECTAR .AL:AREA PR:'&CTIEI din care productia principal %&3.ENTII PR:'&% 3R&T C>ELT&IELI T:TALE 'in care pentru productia principal C>ELT&IELI .ARIA3ILE Cheltuieli cu materii prime si material " samanta si material saditor " ingrasaminte chimce " pesticide Cheltuieli cu lucrari mecani ate Cheltuieli cu irigatii Cheltuieli de apro)i ionare Cheltuieli cu !orta de munca temporara Asigurari C>ELT&IELI #IOE Cheltuieli cu !orta de munca permanenta Cheltuieli generale 'o$an i la credite Amortisment .ENIT IMP:?A3IL

..2. Bg mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei
22

#ndicatori 9eirigat 1-00 12250 12000 *50 121/0 11*66(/ 11216(/ 61*1(* *1-5(6 1-0 2-26 516(6 *51/(3 O *1-(6 O 266(3 11-5(2 -3-(* 366(1 -13(1 2-0 150(*

#rigat 2-00 1/5-0 1/-00 //0 11-10 1**/5(1*115(11622(1 *6*0(6 1-0 3311 516(6 -11-(1000 *6*(1 O 311(/ 2-*/(* 531(3 *6-(113(/ -00 2351(-

.ENIT NET J su$)entii RATA .ENIT IMP:?A3IL RATA .ENIT NET J su$)entii C:%T PR:'&CTIE PRET PIATA INTERNA PRE.I?I3IL Procesarea florii-soarelui

mii lei = = leiCBg leiCBg

12/0(* 1 11(2 1012 1-00

30*1(1/(6 21(/*11(1-00

Procesarea semintelor de !loarea"soarelui are loc in present in !a$rici moderni ate sau retehnologi ate@ in ultimii ani s"au !acut in)estitii importante. Productia de ulei a de)enit competiti)a( satis!ace necesarul intern de ulei de !lorae"soarelui si asigura materia prima de $a a pentru productia de margarina. Anali andu"se e)olutia productiei de ulei in perioada 1660"2001 se o$ser)a cresterea relati)e constanta( cu un minim de 113 mii tone in 1665 si un ma7im de 312 mii tone in anul 2001. Productia de margarina a a)ut un ni)el minim de 1/ mii tone in 166* si un ma7im de /0 mii tone in anul 2002. Piata uleiului din Romania este sta$ile( cu o productie asigurata de !a$ricile locale. 'in cota de piata( /-"10= din cota de piata este detinuta de trei mari !irme procesatoareD &nirea 2 Iasi( TopPaL Industries 2 Craio)a si Argus 2 Constanta. Alti producatori de ulei de !loarea"soarelui din Romania( cu capacitate de prelucrare semni!icati)e( sunt %.C. &lcom %lo$o ia( %.C. Rosiorii de .ede( %.C. Muntenia 3ucuresti( %.C. %olaris 3ucuresti( %.C. Interoil :radea( %.C. Ardealul Carei. In)estitiile din ultimii patru ani in industria uleiului alimentar depasesc 20 milioane dolari( )i and cresterea capacitatii de ra!inare si im$unatatirea calitatii produselor. Cele mai importante in)estiti au !ost reali ate de %.C. AR8&%"Constanta 2 / mil dolari( %.C. &LTEO 2 Tandarei 2 * mil dolari( %.C. &LER:M 2 .aslui 2 3 mil dolari( %.C. EOP&R 2 &r iceni 2 *00 mii dolari( !inatarea !iind asigurata prin redite pe termen mediu o$tinute de la $anci romanesti. La procesul in)estitional din acest domeni participa companii multinationale si !onduri de in)estitii straine. Ast!el( %.C. &nirea 2 Iasi( care detine aproae 30 = din piata( are ca actionar +cu peste 50= din actiuni, grupul multinational Cerol( cu sediul in #ranta. : po itie asemanatoare detine %.C. AR8&% Constanta( cu 22-00 actionari( din care -00 detin 50= din actiuni. 8rupul TopPaL Industries detine in present 2-"30= din produtia romaneasca de ulei si 20"22= din uleiul care se comerciali ea a im$uteliat in am$ala4e PET.

23

In Romania !unctionea a 1- !a$rici mari de ulei. Cu e7ceptia producatorilor mentionati mai sus( restul produc se onier( din lipsa resurselor pentru cumpararea si stocarea unor cantitati su!iciente pentru !olosirea integral a capacitatii de productie. Pentru a e)ita asemenea situati se impune incura4area e7portului de produse cu grad inalt de prelucrare +ulei ra!inat( margarina,( stimularea producatorilor agricoli pentru cresterea randamentelor la hectar( si reducerea costurilor( ast!el incat sa"si asigure )enituri su!iciente si sa )anda material prima la preturi accesi$ile procesatorilor romani. Capacitatea anuala totala de prelucrare a celor 1- !a$rici mari de ulei este de 1(3 mil tone de !loarea"soarelui. Consumul din productia interna s"a redus( in 2003( 5= !ata de 2002( datorita puterii de cumparare sca ute a populatiei si a importurilor ie!tine din Repu$lica Moldo)a. Romania poate reali e in anii in care se o$tine o recolta de !loarea"soarelui $una circa -20 mii tone ulei( din care o cantitate de 200 mii tone s"ar putea e7porta. Materia prima pro)ine prioritar din tara( si numai in anumite limite din import( la pretul pietei mondiale In toamna anului 2003( !irmele care !ac parte din Patronatul uleiului au cumparat !loarea"soarelui de la producatori interni la un prNt ce a )ariat intre -300 si -100 leiCBg. Pretul unei tone de !loarea"soarelui in portul Constanta a !ost de 200 de dolari( iar a uleiului de *1- dolari. Pretul uleiului pe piata international este in scadere(datorita productiei mari o$tinute in 2003. 'upa cum se o$ser)a din schema !lu7ului tehnologic de o$tinere a uleiurilor )egetale comesti$ile( in urma procesarii semintelor de !loarea"soarelui re ulta( pe langa uleiul ra!inat si ulei at si sroturi

24

$.*. Comerciali,area produselor obtinute din floarea soarelui


In perioada 1660"2001 la uleiul ra!inat s"au inregistrat un consum minim de 1/0.000 t( in 166* un consum ma7im de 2//.000 t. La margarina( in aceeasi perioada( minimul a !ost de 2/.000 t in anul 166/( iar ma7imul de -*.000 t( in anul 2000. Consumul alimentar mediu annualClocuitor in perioada 1660"2001 a atins pentru ulei un minim de 1(0 Bg in 166* si 166/ 1(2 Bg( iar cel ma7im in 2002 de 2(5 Bg. Pe categorii de gospodarie se poate remarca !aptul ca in anul 2002( consumul mediu de uleiuri comesti$ile a sca ut in aproape toate tipurile de gospodarii( cu e7ceptia unor

25

cresteri nesemni!icati)e in ca ul lucratorilor pe cont propriu in acti)itati neagricole si al somerilor. La margarina( in aceeasi perioada( e)olutia consumului mediu a !ost similara uleiului( e7ceptiile +cresterile, aparand la lucratorii pe cont propriu in acti)itati neagricole( la agricultori si pensionari. Consumul intern de ulei de floarea soarelui si margarina
" mii tone "

!nul 133( 1331 133$ 133* 1336 133: 1334 133) 1335 1333 $((( $((1
%ursaD IN%E.

.lei 2// 2*1 156 156 1/0 163 20* 150 116 202 2*0 2-*

2argarina 31 21 26 30 33 30 2/ 26 *-0 -* -3

Consumul alimentar mediu anual8locuitor


" Bg "

!nul 133( 1331 133$ 133* 1336 133: 1334 133) 1335 1333 $((( $((1 $(($
%ursaD IN%E

.lei1 11(10(/ 5(3 5(3 1(0 5(6(0 5(0 5(0 6(0 10(1 11(3 10(2

2argarina 1(/ 1(2 1(3 1(3 1(1(3 1(2 1(3 2(0 2(2 2(* 2(* 2(5

Consumul mediu de grasimi vegetale pe categorii de gospodarii ($((1 $(($)


" Bg "

din care' gospodarii de

26

!nii

Salariati

Patroni

/ucratori cont propriu in activ. 9eagricole

+otal gospodarii

!gricultori

Specificare

Someri

;rasimi total .lei pb.

2001 2002 2001 2002

1(315 1(312 0(611 0(601 0(16/ 0(16*

1(300 1(250(623 0(61* 0(21/ 0(20/

1(352 1(3/1(02/ 1(000 0(16* 0(115

1(22/ 1(2-1 0(520(5/1 0(153 0(162

1(10* 1(100(120 0(111 0(105 0(123

1(165 1(213 0(163 0(500(15* 0(116

1(*2/ 1(*11 0(650(615 0(20/ 0(205

fl.s.' soia 2argarina 2001 2002


%ursaD IN%E.

'in studiul comparati) e!ectuat pentru anii 2001"2002 reies urmatoareleD in mediul ur$an consumul de grasimi )egetale este mai ridicat decat cel din mediul rural( atat pe total( cat si pe articole. %e mai o$ser)a( de asemenea( o reducere a consumului in anul 2002 !ata de 2001( la toate tpurile de grasimi )egetale. Consumul mediu de grasimi vegetale in mediul urban si rural ($((1 $(($)

Specificare ;rasimi total

.2 Qg

!nii 2001 2002 2001 2002 2001 2002

+otal

.lei porumb' fl. Qg Soarelui' soia 2argarina


%urasD IN%E

;ospodarii din "ural gospodarii .rban 1(315 1(3/2 1(2/5 1(312 1(3*3 1(210(611 0(651 0(531 0(601 0(611 0(53* 0(16/ 0(16* 0(235 0(22/ 0(1*5 0(1-5

Qg

27

Pensionari

%tructura consumului lunar de ulei si margarina arata ca populatia chestionata din mediul ur$an achi itionea a cantitati mai mari decat cea din mediul rural. Acesta se dataorea a autoconsumului ridicat din gospodariile rurale. %e o$ser)a ca populatia cheltuieste mult mai mult pentru uleiuri decat pentru margarina( iar in mediul ur$an cantitatile achi itionate sunt mai mari decat in mediul rural Consumul mediu lunar de ulei si margarina (7g8persoana)
" BgCpers 2

Specificare

. 2

+otal gospodarii Cantitate .aloare 0(1/* 0(52/ /110 32265

2argarina Qg .lei porumb' fl. Soarelui' soia


%ursaD IN%E.

;ospodarii din &r$an Cantitate .aloare 0(151 10-1 0(561 3*5*6

Rural Cantitate 0(13/ 0(1*2

.aloare *616 262-1

Qg

Preturile Pana in 1656( pretul la !loarea"soarelui platit producatorului agricol era sta$ilit administrati) de 8u)ern. 'in anul 1663( preturile s"au li$erali at( urmand ca( treptat( sa se alinie e la pretul pietei e7terne. .arietatile anuale ale preturilor la ulei pe piata e7terna sunt sensi$ile( iar din anii 1665"1666 sunt in scadere. In 2003( &niunea Europeana( pretul uleiului de !loarea"soarelui du$lu ra!inat se situa in 4urul )alorii de un euroClitru. Prin comparatie( productia de !loarea"soarelui din %&A +un silo din regiunea sudica " centrala, a !ost comerciali ata cu *5(55 &%'Ct su$ pretul $ursei din Rotterdam( in perioada 1663"2001. 'aca eliminam anul 1661 care a !ost un an comercial special( constatam ca !loarea"soarelui produsa in %&A a !ost comerciali ata cu -0(/2 &%'Ct su$ pretul $ursei Rotterdam. Acest pret este apropiat de cel al unui silo din Romania( de -- &%'Ct su$ pretul $ursei Rotterdam. Pretul mediu al !lorii"soarelui la $ursa Rotterdam pe 10 ani +1663"2002, a !ost de 21/ &%'Ct. Pretul !lorii"soarelui si al uleiului depinde de tendinta cererii si de politica agricola( ni)elul acestuia !iind in!luentat de calitatea materiei prime. E)olutia preturilor la semintele de !loarea"soarelui si ulei re!lecta o tendinta accentuata de crestere a pretului la ulei si o crestere lenta a pretului materiei prime. Aceasta tendinta s"
28

a accentuat pe masura con4uncturii ne!a)ora$ile pe piata semintelor si uleiului de !loarea" soarelui pe plan mondial( in ultimii ani. Tendinta de aliniere a preturilor interne la !loarea" soarelui la preturile pietei mondiale este rele)anta( in ultimii ani. 'e cala4ul intre pretul !lorii"soarelui la poarta !ermei si pretul uleiului la poarta !a$ricii este insa in crestere accelerata( dupa anul 166/( in de!a)oarea producatorilor agricoli. +endinta pretului la floarea soarelui' la poarta fermei in "omania' S.!' bursa "otterdam .S-8t

350 300 250 200 150 100 50 0 1993 1994 1995 siloz din SU siloz din "om ania 1996 1997 1998 !ursa"otterdam 1999 2000 2001

%&R%AD &%'A"#A% si 3uletinul nr. 12 IN%R MAAP

Comertul e<terior 'in punctul de )edere al promo)arii pe piata e7terna( Romania are a)anta4e la e7port ca urmare a cererii ridicate in &E si :rientul Mi4lociu +Turcia,. Ca urmare a e7tinderii &E catre Europa de Est( )a creste rolul Romaniei in calitate de producator cheie de !loarea"
29

soarelui. 'e aceasta )or $ene!icia producatorii agricoli( precum si !a$ricile de prelucrare a semintelor oleaginoase( !a$ricile de nutreturi si ootehnia. Productiile de !loarea"soarelui o$tinute in ultimii ani au depasit cererea interna( e7istand ast!el un disponi$il pentru e7port. E<porturile romanesti de samanta de floarea soarelui (mii tone)

1333 $((( *((


%ursaD &%'A

$((( $((1 1((

$((1 $(($ 1(1

$(($ $((* 1)(

$((* $((6 $((

Con!orm IN%( in anul 2001( 1/= din totalul e7porturilor au !ost destinate &E dintre careD

17 #

14 #

$ranta 22 # 24 # %urcia &talia Portu'alia Spania

23 #

%ursaD IN%

Totusi( in unii ani( Romania importa seminte de !loarea"soarelui. In 2001 s"au importat apro7imati) 1-.000 t !loarea"soarelui pro)enind din R.P. Moldo)a( &E( %&A etc. : mare parte din importul de !loarea"soarelui( in special din &E( a !ost utili at su$ !orma de samanta.

30

6#

4 # 1# 1#

(oldova SU Un'aria )*ina $ranta

88 #

%ursaD IN%E

Cap. ###. Studiu de ca, pe S.C. P".+./ S.!. *.1. Pre,entarea firmei
Prutul spri4inI agricultura modernI Ei pro!ita$ilI( susFinGnd !ermierii din momentul Hn!iinFIrii culturilor pGnI la )alori!icarea recoltelor( o!erindu"le soluFii de pre"!inanFare cu pachete tehnologice Ei garantGnd achi iFionarea recoltelor. 'i)i ia de achi itii" )an ari !urni ea I !ermierilor Hntreg spectrul de produse necesare unei recolte pro!ita$ileD er$icide( !ungicide( insecticide Ei HngrIEIminte !oliare precum Ei seminFele " produse de mari !urni ori mondiali cum ar !i D %Lngenta( %umnit( Agro( 'upont( 3A%#( Timac Agro +grupul Roulier,( >olland #arming +grupul %cotts,( Monsanto( Limagrain( QR%( 3aLer Procesul de distri$uFie urmIreEte satis!acerea ne)oilor clienFilor printr"un mecanism simplu Ei e!icient. Ast!el( clienFii solicitI produsele la agenFii care centrali ea I ulterior cererile Ei trimit notele de comandI cItre depo itele din ona Hn care HEi des!IEoarI acti)itatea. 'epartamentul de distri$uFie HntocmeEte rutele de li)rare( asigurI mar!a Ei transportul ei pGnI la client pe costuri proprii. Cantitatea de er$icide( !ungicide( insecticide Ei HngrIEIminte !oliare distri$uitI Hn !iecare an este in crestere an de an( ceea ce demonstrea I cI !ermierii au Hncredere Hn produsele distri$uite de Prutul. Sn 2001( )Gn Irile de inputuri au crescut cu 12= !ata de anul anterior.( iar pentru 2005 a)em plani!icata o crestere de /5= !ata de 2001. Prutul promo)ea I pachetele tehnologice( o!erind clienFilor HngrIEIminte Ei pesticide" la pachet cu seminFele care le necesitI. Prin pachetele tehnologice( urmIrim sI creEtem
31

producti)itatea recoltelor Ei )eniturile !ermierilor( sI Hm$unItIFim sistemul de management agricol( susFinGnd Hn acelaEi timp de )oltarea unei agriculturi dura$ile. Pachetele tehnologice HnseamnI producFii mai mari( de calitate superioarI Ei( nu Hn ultimul rGnd( $ene!icii semni!icati)e pentru !ermieri. : recolta $unI implicI resurse importante. Prutul susFine !ermierii HncI de la Hn!iinFarea culturilor( prin pachetele de pre"!inanFare a acestora. La celIlalt capIt al pre"!inanFIrii( Prutul de)ine client( prin achi iFionarea garantatI a recoltelor o$Finute( !apt care asigurI !ermierilor o piaFI de des!acere sigurI.

*.1.1. Pre,entarea generala


Prutul %.A. este una dintre principalele companii din RomGnia care se ocupI cu procesarea materiilor prime oleaginoase( ra!inarea i Hm$utelierea uleiurilor )egetale i comerciali area acestora. Sn acest moment( Prutul produce i Hm$utelia I( Hn !a$rica proprie de la 8alai( ulei de !loarea"soarelui sau Hn di)erse amestecuri i comerciali ea I aceste produse( precum i ulei )rac( ulei de mIsline +importat din %pania su$ marca proprie Picasol, i su$produse 2 rot +!olosit la !ura4area animalelor, i aci i grai +utili ai Hn Hndustria cosmeticI i a materialelor de construcii,. Cu pasiune pentru ceea ce !acem ne determinI sI a)em am$iia de a o!eri doar ce e mai $un Hn orice pri)inI a acti)itIii noastre( iar misiunea noastrI( de a a)ea o contri$uie la calitatea )ieii ne stimulea I sI producem cel mai $un ulei Cu multa pasiune pentru ceea ce facem, dorim sa oferim cele mai bune produse consumatorilor i partenerilor notri. +radi=ia care oblig> #a$rica Prutul se mGndreEte cu pri)ilegiul de a duce mai departe tradiFia primei !a$rici de ulei din RomGnia. 'e peste 11- ani( istoria !a$ricii Ei a uleiului se HmpleteEte cu cea a oraEului 8alaFi. Sn anul 1563( Hn actuala !a$ricI( pe atunci K#leming :il T Chemical CompanLK( se produceau primii litri de ulei( o$FinuFi prin presarea semintelor de in cu a4utorul tehnologiei engle e. Productia de ulei )egetal de consum Hncepe in 1623( odatI cu Hn!iinFarea !a$ricii de ulei ;#leming<. Sn acest an se prelucrea I aici seminFe de !loarea"soarelui( rapiFI( in(
32

canepI Ei chiar nuci de cocos( iar uleiul este im$uteliat Hn $idoane de metal Ei e7portat in Europa. Produsele se )and su$ marca ;%alamas #leming 8alaFi<( a)and ca sim$ol o pa4urI pe o coroanI. Sn anul 2002( tradiFia primei !a$rici de ulei )egetal din Romania este preluatI pentru a !i pIstratI Ei dusI mai departe cu stricteFe de Prutul. S.C. PRUTUL S. A. cu sediul in 8alati( este o unitate repre entati)a in industria uleiurilor )egetale din Romania( atat in ceea ce pri)este cota de piata( capacitatile de productie( cat si dotarea tehnica( recunoscuta !iind calitatea produselor sale. 'otarea tehnica de inalt ni)el( tehnologiile di)ersi!icate( urmarite si conduse pe calculator( e7igenta controlului de calitate( asigura produse pentru gustul tuturor consumatorilor. S.C. PRUTUL S. A. este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri )egetale si sroturi !ura4ere din Romania. S.C Prutul S.A. comerciali ea a din categoria su$produse( sroturi !ura4ere destinate cresterii animalelor si aci i grasi utili ati in industria comestica. 'etine o singura capacitate de productie( a)and dotare tehnica de inalt ni)el( tehnologii di)ersi!icate( urmarite si conduse pe calculator. Materia prima selectionata( e7igenta controlului de calitate( e7perienta si calitatea resurselor umane si tehnologia repre inta secretul unor produse de calitate. Ca urmare a unui am$itios program in)estitional P".+./ S! a reali at o marire a capacitatii de ra!inare( o$tinand uleiuri ra!inate prin am$ele metode de ra!inare( atat !i ica cat si chimica. &leiurile Prutul sunt !a$ricate printr"un proces comple7 din punc de )edere tehnologic( ce tine pasul cu ino)atia in domeniu. #iecare etapa este atent supra)egheata( pentru ca re ultatul !inal sa satis!aca toate pretentiile de calitate ale clientilor. Mai 4os este o schema simpli!icata de !a$ricare a uleiului( urmand ca in !unctie de tipul de ulei !a$ricat( aceasta sa de)ina mai ela$orata si sa poata necesita mai multe operatiuni.

33

Conceptul de calitate isi pune amprenta pe toate activitatile ce au loc in cadrul fabricii de ulei. #n urma incheierii procedurilor de auditare' in $((4' prestigiosul Organism de certificare /lo?d@s "egister Aualit? !ssurance (/"A!) a acordat S.C. P".+./ S.!. certificat de autori,are in conformitate cu standardele internationale
34

#SO 3((1B $(((8S" E9 #SO 3((1B $((1 pentru urmatorul domeniu de activitateB P"OCES!"E! #2B.+E/#E"E! !CES+O"!. 2!+E"##/O" ./E#."#/O" P"#2E O/E!;#9O!SE' S# "!F#9!"E!' &E;E+!/E CO2E"C#!/#%!"E!

*.1.$. 2anagement si resurse umane


Anali a domeniului managementului are ca scop determinarea masurii si e!icientei cu care conducerea societatii pre)i ionea a( organi ea a( coordonea a( antrenea a( controlea a si e)aluea a acti)itatile !irmei. Punctele forte si punctele slabe ale domeniului managementului la S.C. Prutul S.A. se regasesc in urmatoarele tabeleB

35

PUNCTE "#$TE CAU!E E"ECTE %tructura organi atorica " structura de tip ierarhic" " ni)el $ine de!inita !unctional

ridicat

al

producti)itatii muncii " respectarea principiului

E!icienta deci ional

unitatii de deci ie si actiune sistemului "structura organi atorica de "cresterea ci!rei de a!aceri tip ierarhic"!unctional "stilul de participati) "satis!acerea "asigurarea mar!uri personalului "cresterea de adoptare comen ilor apro)i ionarii management clientilor continue cu materii prime si

%til

de

management "atragerea procesul deci iilor anga4atilor

producti)itatii

participati)

tehnico"administrati) si in muncii a "cresterea ci!rei de a!aceri "!undamentarea intr"o mai "moti)area sarcinilor a "cresterea sporita a

"asigurarea unor a)anta4e mare masura a deci iilor personalului in reali area #olosirea e!icienta a "in!luenta deose$ita producti)itatii

!unctiei de control"e)aluare

calitatii produselor asupra muncii ni)elului )an arilor "cresterea ci!rei de a!aceri "asigurarea unor conditii corespun atoare de munca

PUNCTE SLA E CAU!E E"ECTE Lipsa de preocupare pentru "compartiment de marBeting " de a)anta4 concurential promo)area produselor sla$ de )oltat "distri$uirea !ondurilor in alte domenii

36

Anali a diagnostic a resurselor umane )i ea a aspecte pri)ind e)olutia numarului total si pe categorii a personalului( moti)area acestuia( dinamica producti)itatii muncii si conditiile de munca. Structura si dinamica personalului In cei trei ani de anali a dimensiunea si structura personalului S.C. <Prutul S.A s"au modi!icat in mod continuu. Ast!el ca in 200* numarul de salariati a !ost de *16 in 200- au !ost *1- salariati iar in 200/ numarul de salariati este de 313. In anul curent numarul personalului este de 313( personal impartit pe di!erite compartimente( precum reiese din urmatorul ta$el D -enumire personal Personal de conducere Personal auxiliar Personal te nic Personal ma!a"ine Colaboratori #uncitori direct producti$i 9umar personal 313 51 /5 -0 3* 1-5

In !unctie de pregatirea pro!esionala( personalul este structurat in trei categoriiD personal cu studii superioare( personal cu studii medii si personal cu cultura generala. %tructura acestora este e)identiata in urmatorul ta$el B Personal cu studii superioare +ehnic $* economic $3 1uridic $ biologic 3 Personal cu studii medii tehnic 6: economic *) alte specialitati )( Personal cu cultura generala 1:5 *)* +otal

"emunerarea si motivarea personalului


37

S.C. Prutul S.A. are un program $ine sta$ilit( dar in !unctie de )olumul comen ilor( programul de lucru se poate prelungi. Pentru moti)area personalului conducerea o!era mai multe a)anta4e cum ar !iD micul de4un si de4unul gratuit@ echipament de protectie gratuit@ asigurarea !iecarui anga4at impotri)a accidentelor@ posi$ilitatea de acordare a creditelor !ara perceperea do$an ii care se restituie prin retinerea lunara a unei anumite sume din salariu.

Productivitatea muncii E7ista mai multe moduri de determinare a producti)itatii muncii( insa toate e7prima raportul dintre )olumul re ultatelor create prin !olosirea unei unitati de resursa. In ca ul determinarii producti)itatii muncii( una din modalitati o constituie raportarea productiei anuale de ulei +e7primata in tone, la numarul de salariati ai societatii. #ormula de calcul este urmatoareaD CD A 8 / ( undeD A 2 productia obtinuta / 2 numarul de an!a%ati Evolutia productivitatii muncii in perioada $((6 $((4 -enumirea Productivitatea muncii Numarul de an%a&ati Productia de ulei .2 tC persoana persoana t !nul $((6 310(30 *16 1*((((

$((: 2/-(10 *111((( (

$((4 $56'$( *)* 1(4(((

Ca urmare a scaderii numarului de anga4ati de la un an la altul scade si producti)itatea. Ast!el ca in 200- !ata de 200* producti)itatea muncii se micsorea a iar productia de asemenea.La !el se intampla si in anul 200/ !ata de anul 200-. Conditiile de munca
38

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si productie sunt pre)a ute urmatoarele masuriD sectiile de productie sunt pre)a ute cu )estiare si grupuri sanitare@ in cadrul sediului e7ista un ca$inet medical dotat cu mi4loace de acordare a

primului a4utor in ca de accidente.

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

39

PUNCTE "#$TE Conditii corespun atoare de munca

CAU!E " gradul ridicat

E"ECTE de " lipsa con!lictelor pri)ind conditiile de munca " industrial " asigurarea onorarea continuitatii la timp a

mecani are si automati are al procesului tehnologic " asigurarea microclimat corespun ator

unui productiei comen ilor " lipsa a$senteismului " reducerea cheltuielilor !i7e a " cresterea ci!rei de a!aceri " cresterea producti)itatii muncii " reducerea cheltuielilor cu " reducerea $arierelor si a ierarhic" !iltrelor in procesul de comunicare de " o utili are e!icienta a resurselor umane

%tructura corespun atoare a personalului pe acti)itati

" restructurarea societatii din personal

" asigurarea cu peste -0= cu salariile departamentului tehnic

%tructura corespun atoare a personalului pe ni)eluri ierarhice .aloare su$unitara a indicelui de corelatie a salariului cu producti)itatea muncii

" conditii $une de munca " restructurarea societatii costurilor !i7e " structura !unctionala " cresterea mecani are si automati are a utila4elor " sporirea productiei " scaderea in!luentei !actorului uman in procesul de productie "e)itarea cresterii e7agerate a salariilor " cresterea mecani are si spatiilor de productie ritm mai personalului

" politica de reducere a salariile

gradului

Cresterea producti)itatii muncii

gradului

de " o$tinerea unor )enituri mai ridicate " posi$ilitatea satis!acerii mai mare de comen i " cresterea salariilor

automati are a utila4elor si a " o$Finerea de pro!it " sporirea productiei intr"un unui numar accelerat decat cresterea
40

*.$. -escrierea produselor


Principalele produse reali,ateD "ulei comesti$il im$uteliat in $idoane PET de 1 litru si $idoane PET 10 litri@ "ulei ra!inat )rac@ "srot )egetal !ura4er@ "ulei $rut si ra!inat@ "aci i grasi. Spornic classic 1 / CaracteristiciB %pornic classic este un ulei ra!inat( o$Finut 100= din seminFe de !loarea soarelui( cu un am$ala4 modern Ei uEor de mane)rat. &leiul %pornic classic este !a$ricat cu permanenta gri4I pentru o alimentaFie sInItoasI( echili$ratI( dar in acelaEi timp si sa)uroasI. Ra!inamentul Ei gustul deose$it recomandI !olosirea uleiului %pornic classic la prepararea mancarurilor gItite( pentru pra4it( salate( maione e( dar Ei pentru torturi Ei pra4ituri. &leiul este $ogat in )itamina E( aceasta limitGnd producerea de colesterol@ controlea I eliminarea apei din organism@ pre)ine im$atranirea celulelor@ intIreste Ei prote4ea I inima Ei arterele Hmpotri)a instalIrii aterosclero ei@ accelerea a cicatri area rInilor pro)ocate de arsuri. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi. Spornic bouEuet 1/ CaracteristiciB %pornic $ouMuet este un amestec de uleiuri ra!inate( Hn proportie de -0= ulei ra!inat de !loarea"soarelui Ei -0= ulei ra!inat de rapiFI. %e recomandI !olosirea lui Hn mod special la salate( dar poate !i !olosit Ei la gItit. &leiul este $ogat Hn )itamina E( aceasta limitGnd producerea de colesterol@ controlea I eliminarea apei din organism@ pre)ine Hm$atranirea celulelor@ intIreste Ei prote4ea I inima Ei arterele Hmpotri)a instalIrii aterosclero ei@ accelerea I cicatri area rInilor pro)ocate de arsuri.

41

Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi.

Spornic e<otic 1 / CaracteristiciB %pornic E7otic conFine 6- = ulei ra!inat de !loarea soarelui Ei - = ulei de mIsline e7tra)irgin. &leiul %pornic E7otic este !a$ricat cu utili Gnd tehnologii per!ormante( si este recomandat pentru prepararea salatelor( sosurilor( maione ei( dar Ei a mGncIrii gItite. &leiul de mIsline are un conFinut ridicat de aci i graEi mononesaturaFi Ei su$sanFe antio7idante naturale( acestea a)Gnd un rol $ene!ic asupra sInItIFii. &leiul %pornic E7otic este $ogat Hn )itamina E( aceasta limitea I producerea de colesterol@ controlea I eliminarea apei din organism@ pre)ine Hm$ItrGnirea celulelor@ HntIreEte Ei prote4ea I inima Ei arterele Hmpotri)a instalIrii aterosclero ei. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi.

.leiul Spornic e<travirgin de m>sline CaracteristiciB IngredienteD ulei de mIsline e7tra)irgin 100=. &leiul %pornic E7tra)irgin de mIsline este o$tinut din mIsline de cea mai $una calitate prin presare mecanicI la rece. &leiul de mIsline este un produs esenFial pentru o dietI sInItoasa. 8ustul special recomandI !olosirea uleiului %pornic E7tra)irgin mIsline la prepararea salatelor si sosurilor. &leiul de mIsline are un conFinut ridicat de aci i graEi mononesaturaFi Ei su$stanFe antio7idante naturale( acestea a)Gnd un rol $ene!ic asupra sInItIFii. &leiul %pornic E7tra)irgin o!era protecFie Hmpotri)a $olilor de inimI( este !oarte $ine tolerat de stomac Ei a4utI la com$aterea ulcerului Ei a gastritei. Nu conFine conser)anFi.

42

Spornic classic : / CaracteristiciB %pornic classic este un ulei ra!inat( o$Finut 100= din seminFe de !loarea soarelui. &leiul %pornic classic este !a$ricat cu permanenta gri4I pentru o alimentaFie sInItoasI( echili$ratI( dar in acelaEi timp si sa)uroasI. Ra!inamentul Ei gustul deose$it recomandI !olosirea uleiului %pornic classic la prepararea mancarurilor gItite( pentru pra4it( salate( maione e( dar Ei pentru torturi Ei pra4ituri. &leiul este $ogat in )itamina E( aceasta limitGnd producerea de colesterol@ controlea I eliminarea apei din organism@ pre)ine im$atranirea celulelor@ intIreste Ei prote4ea I inima Ei arterele Hmpotri)a instalIrii aterosclero ei@ accelerea a cicatri area rInilor pro)ocate de arsuri. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi. Bonatelo 1 / CaracteristiciB &lei ra!inat 100= !loarea"soarelui. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi Bonatelo vegetal 1 / CaracteristiciB Amestec de uleiuri ra!inate ( 50= rapiFa Ei 20= !loarea"soarelui. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi. Bonatelo rapita 1 / CaracteristiciB &lei ra!inat de rapiFI 100=( dI o notI de prospeFime salatelor. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi. Prutul 1 /

43

CaracteristiciB Prutul este un ulei ra!inat( o$Finut 100= din seminFe de !loarea soarelui. &leiul Prutul este !a$ricat cu permanenta gri4I pentru o alimentaFie sInItoasI( echili$ratI( dar in acelaEi timp Ei sa)uroasI. Ra!inamentul Ei gustul deose$it recomandI !olosirea uleiului Prutul la prepararea mGncarurilor gItite( pentru pra4it( salate( maione e( dar Ei pentru torturi Ei pra4ituri. &leiul este $ogat in )itamina E( aceasta limitand producerea de colesterol@ controlea I eliminarea apei din organism@ pre)ine im$atranirea celulelor@ intIreste Ei prote4ea I inima Ei arterele Hmpotri)a instalIrii aterosclero ei@ accelerea a cicatri area rInilor pro)ocate de arsuri. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc intunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi. Picasol 1 BeneficiiB Picasol este un ulei ra!inat( o$Finut 100= din seminFe de !loarea soarelui. &leiul Picasol este !a$ricat cu permanenta gri4I pentru o alimentaFie sInItoasI( echili$ratI( dar in acelaEi timp si sa)uroasI. Ra!inamentul Ei gustul deose$it recomandI !olosirea uleiului Picasol la prepararea mancarurilor gItite( pentru pra4it( salate( maione e( dar Ei pentru torturi Ei pra4ituri. &leiul este $ogat in )itamina E( aceasta limitand producerea de colesterol@ controlea I eliminarea apei din organism@ pre)ine im$atranirea celulelor@ intIreste Ei prote4ea I inima Ei arterele Hmpotri)a instalIrii aterosclero ei@ accelerea a cicatri area rInilor pro)ocate de arsuri. Este recomandat ca depo itarea sI se reali e e la loc Hntunecos Ei rece. Nu conFine conser)anFi.

*.*. Pret' politica de distributie si promovare


Princi'alii furni(ori #urni orii de materii prime sunt contactati !ie direct !ie prin mandatul societatilor tip Comcereal. #urni orii sunt societati cu capital pri)at sau de stat si producatori indi)iduali.'istri$utia produselor se reali ea a la ni)el national prin intermediul cashTcarrL (hipermarBeturilor de tip Carre!our( Cora.
44

E7tinderea distri$utiei la ni)el national si ne)oia de a monitori a in permanenta per!ormantele distri$uitorilor regionali( a generat o segmentare a teritoriului national in 1 one geogra!ice( !iecare a)and cate o persoana de contact. Cele 1 persoane responsa$ile de !iecare regiune in parte suntD :)idiu Aioane( Alin 3uha( 'ragos Cara$at( 'aniel #al!ara( Marius Neda( %orin Pop si 'oru Mortasi!u. Princi'alii clienti) Produsul ;Ulei comestibil imbuteliat< este comerciali at la ni)el national prin intermediul distri$uitorilor regionali in proportie de 60= si 10= prin intermediul supermarBeturilor si retelelor cash T carrL. Produsul ;ulei $rac< este comerciali at principalilor producatori de margarina )egetala si producatorilor de conser)e de peste si patiserie !ina !iind distri$uit direct din depo itele societatii cu cisternele auto apartinand $ene!iciarilor Produsul ;aci"i !rasi< se comerciali ea a in principal la e7port. %roturile !ura4ere se comerciali ea a in proportie de 50= la e7port si 20= la intern. Princi'alii concurenti) 3&N8E Romania T:PRAU IN'&%TRIE% Craio)a

1.B.9;E. "omania detine !a$ricile &nirea Iasi( Muntenia 3ucuresti si Inter:il :radea si este lider din punct de )edere al cotei de piata. %ituatia concurentiala se pre inta ast!elD S.C. Unirea S.A &asi care produce doua marci distri$uite la ni)el nationalD #loriol si &nisol detinand in anul 2001 o cota de piata de apro7imati) 2-=. Produsele sunt sustinute de o campanie pu$licitara intensa. $. S.C. +OPC!F #9-.S+"#ES S.! cu principalele marciD V&ntdelemn de la 3unica< si V%olio< care detine o cota de piata 1-= si are o distri$utie $ine pusa la punct reusind( datorita campaniei de comunicare la ;&ntdelemn de la 3unica< sa ramana in mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului. !ctivitatea promotionala 'in punct de )edere al )adului comercial uleiul se poate )inde !oarte usor in toate onele populate ale orasului. Aceasta caracteristica se datorea I !aptului ca produsul
45

satis!ace o ne)oie curenta( !iind usor )anda$il( in conditiile in care in ona de )an are nu e7istI concurenta. Cele mai importante actiuni promotionale utili ate de S.C Prutul S.A. sunt constituie dinD " relatiile directe si permanente sta$ilite de conducerea societatii cu di!erite categorii de $ene!iciari@ " tehnicile de ser)ire a consumatorilor practicate de personalul din maga inele proprii sunt orientate spre )an area Vso!t<( urmarindu"se !ideli area clientilor@ " adresa si sigla !irmei S.C. Prutul S.A. sunt imprimate pe etichetele si am$ala4ele produselor( precum si pe supra!etele e7terioare ale auto)ehiculelor proprii ce participa la procesul de distri$utie. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

PUNCTE "#$TE Cresterea cotei de piata

CAU!E "e7tinderea retelei de des!acere "reali area de contacte cu noi clienti

E"ECTE "cresterea prestigiului !irmei "cresterea ci!rei de !aceri "cresterea renta$ilitatii

"relatii pu$lice ale conducerii cu acti)itatii di)erse categorii de clienti Po itie $una pe piata " retea proprie de distri$utie " )olum mare al productiei " relatii sta$ile cu $ene!iciarii Retea proprie de des!acere " amena4area unor maga ine proprii " inchirierea de spatii de )an are " e7istenta unui parc de auto)ehicule " imagine !a)ora$ila " )enituri sta$ile din acti)itatea de productie " lipsa dependentei de intermediari " asigurarea unor )enituri si a unor !lu7uri de numerar sigure

:rientarea spre comerciali area de mar!uri

" ni)el redus al )eniturilor pro)enite din )an area


46

" asigurarea unor )enituri suplimentare

specialitatilor din carne !a$ricate " e7istenta unor spatii de depo itare neutili ate in cadrul maga inelor proprii PUNCTE SLA E media pe piata CAU!E in)estitiilor e!ectuate pentru moderni area utila4elor 8ama de produse mai putin " capacitate redusa de productie di)ersi!icata decat cea a a sectiei concurentei de specialitati

" cresterea atracti)itatii o!ertei din maga inele proprii

E"ECTE " di!erenta intre )olumul e!ecti) al )an arilor de produse si )olumul potential al acestora " )olum mai redus al )eniturilor " capacitate mai redusa de satis!acere a cererii $ene!iciarilor " ne)oia de a apela la acti)itati care sa genere e )enituri suplimentare

Preturi mai ridicate decat " necesitatea acoperirii

Am$ala4e cu un grad mai " ine7istenta unei metode redus de atracti)itate uni)ersale de am$alare a )arietatii de produse !a$ricate in sectia de specialitati " lipsa de preocupare pentru achi itionarea unei linii automati ate Acti)itate de promo)are " e!ectuarea de in)estitii Hn alte acti)itati( considerate prioritare

" orientarea unui anumit segment de cumparatori spre produsele altor !irme " ni)el mai redus al )eniturilor

" lipsa de popularitate a marcii in onele mai indepartate " de a)anta4ul in !ata marcilor concurente mai

sla$ de )oltata

47

cunoscute

*.6. !ctivitati logistice


Acti)itatea de preluare a cerealelor se des!IEoarI Hn 10 puncte de lucru( $a e de recepFie Ei silo uri( situate Hn cinci 4udeFeD 'ol4( Calarasi( 3raila( 8alati( Iasi. Sn 2005( Prutul in)esteEte atGt Hn creEterea capacitIFilor de depo itare Ei procesare( cGt Ei Hn moderni area acestora. CondiFionarea cerealelor se reali ea I utili Gnd cele mai noi tehnologii Ei soluFii comple7e de condiFionare( care presupun curIFarea( uscarea( aerarea Ei de in!ectarea produselor( Hn scopul o$Finerii unui ni)el ridicat al calitIFii acestora. Sn ce pri)eEte condiFiile de depo itare a cerealelor( Prutul este Hn curs de implementare a sistemului pentru igiena Ei siguranFa produselor +>ACCP,( impus de normele europene Prutul in)esteEte atGt Hn creEterea capacitIFilor de depo itare Ei procesare( cGt Ei Hn moderni area acestora. Caile de acces si mi1loacele de transport Accesul in cadrul sediului S.C. Prutul S.A. se e!ectuea a pe cale rutiera. %ocietatea are in posesie urmatoarele mi4loace de transportD 1- TIR"uri( -0 de du$ite".R. "esursele energetice si utilitatile Pentru reali area o$iectului sau de acti)itate S.C. Prutul S.A. are acces la resursele energetice si utilitatile asigurate atat prin amena4ari proprii( cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. %ursele de energie si utilitatile a!late la dispo itia societatii sunt urmatoarele D "consumul de energie electrica @ "necesarul de ga e naturale @ "resursele de apa pro)in din reteaua de distri$utie a %C ; Apa No)a ; %A@ "energia termica este !urni ata de centralele termice a!late in dotare( iar pentru incal irea !unctionea a o centrala termica automati ata @ "com$usti$ilul necesar deplasarii mi4loacelor de transport este achi itionat de la %C ;LuBoil 'oPnstream ; %RL si %C ; :M. Romania ; %A @ "societatea dispune de o centrala tele!onica proprie racordata la reteaua %C; Romtelecom ; %A si de conectare la reteaua de internet. -escrierea procesului de productie Organi,area productiei
48

S.C. Prutul S.A. detine o singura capacitate de productie( a)and dotare tehnica de inalt ni)el( tehnologii di)ersi!icate. Materia prima selectionata( e7igenta controlului de calitate( e7perienta si calitatea resurselor umane si tehnologia repre inta secretul unor produse de calitate. Ca urmare a unui am$itios program in)estitional Prutul SA a reali at o marire a capacitatii de ra!inare( o$tinand uleiuri ra!inate prin am$ele metode de ra!inare( atat !i ica cat si chimica. Im$utelierea produselor din porto!oliu se !ace respectand normele de siguranta alimentara utili and liniile de im$uteliere moderne si automati ate si a)and capacitati de im$uteliere di)ersi!icate ce asigura satis!acerea e7igentelor consumatorilor.

%ocietatea are urmatoarea organi are a productiei pe compartimente D Compartiment operationalD organi at dupa principiul o$iectului de !a$ricatie si cuprinde sectia de productie si de preparare a uleiului din !loarea soarelui. Compartimente auxiliare ' "atelierul mecanic@ "depo itele de produse !inite @ "la$oratorul CTC Echipamentele si procesele tehnologice

49

Procesele tehnologice dupa care se des!asoara acti)itatea de productie a S.C. Prutul S.A. presupun trans!ormarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor !a e in cadrul sectiilor de productie . (a"ele acti$itatii de productie sunt urmatoareleD "producatorii de seminte oleginoaseD micii producatori( asociatii( societati agricole@ "precuratirea semintelor +)anturare( uscare( solari are,@ "depo itarea semintelor precuratite@ "precuratirea semintelor cu selectorul cu doua site( depo itare( transport la $uncarul de alimente a preselor@ "presarea semintelor cu a4utorul preselor cu snecD "o$tinerea uleiului $rut@ "!iltrarea uleiului cu !iltru centri!ug@ "transportul uleiului !init la recipientul de depo itare@ "li)rarea la di!erite societati cu pro!il chimic@ "sroturi@ "colectarea sroturi la depo it@ "li)rarea la $ene!iciari + ootehnie, "li)rarea la angrosisti pentru consum intern si e7port +sticle PET, 'atorita di!eritelor o$iecti)e pe care tre$uie sa le indeplinesca sectia de productie are in dotare utila4e moderne( clasi!icate din punct de )edere al capacitatilor de prelucrare a materiilor prime si a produselor intermediare . Capacitatea de productie Capacitatea de productie pre)a uta in proiectul sectiei de productie este de 2*0 t C i iar in mod curent ea este de 200 tC i. In !a a intiala capacitatea de productie a !ost de 10 tC i ( de trei ori mai mica decat in pre ent. Calitatea produselor Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia de ulei( deoarece e7istenta acesteia este unul din elementele determinante pentru do$andirea recunoasterii
50

!irmei si asiguarea competi)itatii produselor. Pentru asiguararea unei calitati superioare in momentul li)rarii produselor catre consumatori !inali( in cadrul unitatilor de depo itare si am$alare a societatii sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de calitate ai materiilor prime( semi!a$ricatelor si produselor !inite la ni)elurile optime recomandate de normele in )igoare. Principalele operatii efectuate in $ederea $erificarii si pastrarii calitatii produselor suntD " la receptia materiilor prime se prele)a mostre( care sunt supuse testelor in cadrul la$oratoarelor CTC@ " in toate depo itele se asigura conditii optime de temperatura( )entilatie( umiditate si iluminat pentru e)itarea impuri!icarii si alterarii materiilor prime si produselor !inite@ " personalul muncitor poarta echipament de protectie sanitara a alimentelor. #ntretinerea si repararea utila1elor Acti)itatea de intretinere se e!ectuea a de catre personalul ser)iciului mecano"energetic prin re)i ii si curatari ilnice ale tuturor instalatiilor din sectia de productie .

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic Puncte forte 1.procese tehnologice corect proiectate Cau(e "proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie@ "o speciali are $una a personalului( care lucrea a in productie . 2.calitatea superioara a produselor !a$ricate "apro)i ionarea cu materii prime de calitate superioara@ "conditii optime de depo itare@ "testarea materiilor prime si a produselor !inite in cadrul la$oratorului CTC. "cresterea )olumului )an arilor( dar si cel al )eniturilor@ "cresterea cotei de piata Efecte "diminuarea pierderilor de materiale si energie.

51

*.:. &an,ari pe piata interna


Compania Prutul 8alati( care detine marcile de ulei Prutul si %pornic( a raportat pentru anul 200- o ci!ra de a!aceri de 25 de milioane de euro( in crestere cu 12= !ata de 200* si estimea a sa pastre e acelasi ritm de crestere si in acest an. Ast!el( la s!arsitul lui 200/( a!acerile Prutul 8alati ar putea a4unge la peste 31 mil. euro( sustinute si de un nou $rand lansat recent pe piata uleiurilor )egetale. Re ultatele o$tinute anul 200- au la $a a in)estitiile in tehnologie si de )oltarea echili$rata a politicii de )an ari la e7port si pe piata interna( potri)it in!ormatiilor companiei. Prutul a in)estit 1(1 mil. euro in noi linii tehnologice care au permis lansarea pe piata a unui nou $rand( Picasol( po itionat in segmentul mainstream. KNe"am propus sa atingem din primul an de la lansarea noului produs o cota de piata de *= si o crestere a )an arilor de pana la *0=K( a declarat :cta)ian #eodor( directorul !a$ricii Prutul 8alati. El a mai spus ca Prutul )a continua si in acest an de )oltarea porto!oliul de produse pentru a raspunde e7igentelor pietei. Compania a demarat anul trecut un proiect de in)estitii de peste 1(- mil. euro( pentru protectia mediului. In ultimii trei ani( Prutul a in)estit peste 3(- mil. euro in moderni area si in cresterea capacitatii de productie a !a$ricii de ulei de la 8alati. Capacitatea de ra!inare a crescut de la *- la -- de tone pe i( iar cea de im$uteliere de la 20 000 la *0 000 de litri pe i. Potri)it in!ormatiilor companiei( anul 200-( Prutul a procesat /2.000 de tone de seminte oleaginoase. Pentru anul 200/( compania a estimat o crestere a ci!rei de a!aceri de 10=" 12= $a ata in special pe cresterile de capacitate din sectiile de ra!inare si im$uteliere. Planurile de de )oltare ale companiei urmaresc cresterea si di)ersi!icarea porto!oliului de produse de pe plat!orma 8alati( precum si cresterea e7porturilor de seminte oleaginoase in Italia( %pania( 8recia( Turcia( Egipt. Producatorul din 8alati este pre ent pe piata locala cu marcile KPicasolK( KPrutulK si K%pornicK in am$ala4e de 1 litru si - litri. In anul 200-( ma4oritatea companiilor de pe piata uleiurilor )egetale au raportat re ultate !inanciare mai sla$e decat in 200*( chiar daca )olumele li)rate pe piata au !ost mai mari
52

decat cele din anul precedent. Aprecierea monedei nationale si cresterea o!ertei de ulei de pe piata au determinat modi!icari ale pretului( uneori chiar su$ costuri. :!erta de ulei de pe piata e mai mare decat necesarul actual( asa ca !iecare 4ucator a !acut modi!icari ale pretului( care a co$orat uneori chiar su$ costuri. 'esi !i ic s"a )andut mai mult( pro!itul este redus din cau a scaderii pretului la ulei. 'in cau a acestei situatii( liderul pietei autohtone 3unge Romania a decis in 200- sa"si inchida !acilitatea de productie din 3ucuresti( in timp ce alti producatori au anuntat la inceputul acestui an ca sunt in cautare de alternati)e pentru a acoperi pierderile. Ast!el( Argus Constanta )a demara o in)estitie pentru productia de $iodiesel( incercand ast!el sa !oloseasca ca materie prima e7cesul de productie de ulei de !loarea"soarelui. %ocietatea intentionea a sa produca $iodiesel din ulei semira!inat( urmand sa directione e catre productia de com$usti$il uleiul pe care nu reuseste sa il plase e pe piata. %i grupul de !irme Raco)a Com"Agro"Pan( detinut de omul de a!aceri Adrian Porum$oiu( )a in)esti in acest an circa 15 milioane de euro pentru constructia unei !a$rici de com$usti$il $iodiesel la .aslui( materia prima urmand sa !ie asigurata din productia proprie. In primul trimestru al anului curent( producatorul a inregistrat( pentru uleiul %pornic( ci!re de )an ari cu 33= mai mari !ata de aceeasi perioada a anului anterior( ma4orare sustinuta si de re ultatele inregistrate pe 2001( care au aratat o crestere de 30= comparati) cu 200/( potri)it datelor emise de companie. ;)e asteptam ca $an"arile la brandul Spornic din *++, sa creasca cu -./ fata de *++0, obiecti$ul nostru ba"andu-se pe eforturile de promo$are si de distributie al campaniei publicitare aflate in derulare. Piata uleiului este !reu pre$i"ibila, insa pana acum s-a remarcat cresterea acesteia in $aloare<( a declarat( pentru Rall"%treet( Mirela :larescu( marBeting si PR manager in cadrul Prutul 8alati. !facerile producatorului de ulei Prutul au crescut' in primele noua luni ale anului $(()( cu /3=( pana la 36 de milioane de euro( comparati) cu perioada similara a anului anterior( pe !ondul ma4orarii )an arilor de ulei im$uteliat. Piata interna a uleiului )a cunoaste o crestere de -"10= !ata de anul trecut( potri)it estimarilor principalilor 4ucatori de pe piata de pro!il. 'upa intrarea Romaniei in &E(

53

pretul uleiului din import a sca ut considera$il( iar romanilor li s"a pus la dispo itie o gama mai larga de produse( dintre care cele organice par a a)ea un potential crescut. #n ceea ce priveste consumul de ulei( Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat consum de ulei pe cap de locuitor( de apro7imato) 11 litri pe an( comparati) cu &ngaria sau Austria( unde )aloarea nu depaseste 1 litri( respecti) - litri( potri)it datelor !urni ate de 8!Q( liderul mondial in domeniul cercetarilor de piata( anul trecut. 3randul %pornic este !a$ricat de Prutul %A( cea mai )eche !a$rica de ulei din Romania( in!iintata in anul 1563. Compania are 100= capital romanesc. In acest moment( porto!oliul companiei include marcile de uleiD Picasol( %pornic si Prutul. Prutul %.A. este una din primele patru !irme producatoare de ulei )egetal de pe piata romaneasca. Compania detine( pe langa !a$rica de ulei de la 8alati( noua capacitati de depo itare a materiei prime in localitatileD &rleasca( Lacu %arat( Lehliu( Calarasi( #iliasi( Mircesti( 9i4ia( %arca si Liesti. Principalii producatori de ulei din Romania sunt 3unge( Cargill( &l)e7( Prutul( Agrico)er si &lerom( a caror cote de piata acopera o piata e)aluata la o )aloare de 210"220 de milioane de euro.

*.4.!nali,a economic financiara a activitatii

Informatii financiare anuale (Indicatori economici principali) 2007 2009


!ctive imobili,ate +otal !ctive circulante +otal -atorii ce trebuie platite intr o perioada de un an +otal !ctive circulante' respectiv datorii curente nete +otal active minus datorii curente -atorii ce trebuie platite intr o perioada mai mare -1.01/.*1*(-0 1-./22./5/(30 -3.1/3.213(00 22.0**.3/-(00 12.1*1.552(/0 1.*1*.*65(20 -1.06*.*31(00 10.002.-31(00 -5.*3/.56/(00 11./33.2*/(00 /5.*1*.-55(00 1.15*.312(00 -2.311./11(00 -0.*1/.**/(00 -0.022.*1*(00 -12.2*0(00 -2./30./3/(00 3.6*2.//1(00

2008

54

de un an +otal &enituri in avans Capital subscris varsat +otal capitaluri proprii Creante +otal -atorii +otal Cifra de afaceri neta &enituri din e<ploatare +otal Cheltuieli din e<ploatare +otal "e,ultat din e<ploatare &enituri financiare Cheltuieli financiare "e,ultat financiar "e,ultat curent &enituri e<traordinare Cheltuieli e<traordinare "e,ultat e<traordinar &enituri totale Cheltuieli totale "e,ultat brut "e,ultat net "e,ultat 8 actiune Plati restante +otal Furni,ori restanti +otal Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale #mpo,ite si ta<e neplatite la termen la bugetul de stat 9r. mediu anga1ati (numai anga1ati permanenti)

312.56/(60 */.661.610(00 11.333.35*(*0 /./61./-2(00 --.111.111(20 1-3.223.211(/0 1//.-1*.1*1 1--.-11.-65 10.661.1*2(60 2.0/0.161(00 *.--3.10*(*0 "2.*62.601(*0 5.-0*.23-(-0 0(00 0.00 0(00 1/5.-1-.-31(/0 1/0.011.302(10 5.-0*.23-(-0 /.*//.231(10 0(0000 0(00 0(00 0(00 0(00 *16

313.056(00 */.661.610(00 /1.230.21/(00 5.63/./62(00 /-./21.2/5(00 1*3.151.11/(00 131.11*.056(00 1**.012./*5(00 "/.265.--6(00 2.-35.605(00 -.-01./52(00 "2.6/5.11*(00 6.2/1.333(00 0(00 0(00 0(00 1*0.2-2.661(00 1*6.-20.330(00 "6.2/1.333(00 "1.116.1*6(00 0(0000 0(00 0(00 0(00 0(00 *1-

2-3.251(00 -3.111.6/1(00 *5.126./22(00 5.11-.116(00 -3.6/-.1*1(00 105.11/./55(00 106./2/.001(00 120.*60.311(00 "10.5/*.310(00 3.136.10*(00 3./13.3-5(00 12-.1*/(00 "10.135./2*(00 0(00 0(00 0(00 113.3/-.10-(00 12*.103.126(00 "10.135./2*(00 "10.135./2*(00 " 0(00 0(00 0(00 0(00 313

*.4.1 !nali,a cifrei de afacere


Cifra de afaceri repre inta suma totala a )eniturilor din operatiuni comerciale e!ectuate de o !irma( respecti) )an area de mar!uri si produse( intr"o perioada de timp determinata. In conditiile actuale( cand !actorii pietei primea a in sistemul de )aria$ile care e7plica re ultatele unei intreprinderi( anali a ci!rei de a!aceri este esentiala pentru aprecierea locului intreprinderii in sectorul sau de acti)itate( a po itiei sale pe piata( a aptitudinilor acesteia de a lansa( respecti) de a de )olta di!erite acti)itati intr"o maniera pro!ita$ila. In

55

!unctie de ni)elul ci!rei de a!aceri( se poate preci a daca intreprinderea este su!icient de importanta( daca are semni!icatie raportarea re ultatelor sale la cele ale sectorului( respecti) daca partea sa de piata este negli4a$ila( putandu"se lua deci ii strategice in consecinta. Conceptual( ci!ra de a!aceri poate !i a$ordata ca D ci!ra de a!aceri totala( ci!ra de a!aceri medie( ci!ra de a!aceri marginala( ci!ra de a!aceri critica. Cifra de afaceri totala +CA, repre inta )olumul total al a!acerilor unei !irme( e)aluate la preturile pietei. Cifra de afaceri medie + CA , re!lecta incasarea reali ata pe unitatea de produs sau ser)iciu D
CA W

CA 1

unde D X repre inta )olumul !i ic al )an arilor.


CA , Cifra de afaceri marginala +CA m , e7prima )ariatia incasarilor unei !irme +
1 ,. generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii )andute +

CA m W 1

CA

Cifra de afaceri critica +CA min , repre inta acel ni)el al incasarilor in care se asigura acoperirea cheltuielilor( pragul de la care !irma incepe sa produca $ene!icii D
CAmin W
C
( $

100 Rc

100

unde D Ch ( " repre inta suma cheltuielilor !i7e


Rc
$

" rata medie a cheltuielilor )aria$ile

!nali,a diagnostic a ci!rei de a!aceri )i ea a urmatoarele aspecte D a, !nali,a dinamicii structurii cifrei de afaceri urmareste e)olutia pe total si pe elementele componente !ata de perioada precedenta( precum si modi!icarile inter)enite in structura ci!rei de a!aceri. 'e asemenea( anali a dinamicii si structurii ci!rei de a!aceri sesi ea a cau ele care au determinat e)olutia acestui indicator si modi!icarile structurale( in )ederea sta$ilirii masurilor corespun atoare pentru acti)itatii. Pentru de!inirea cadrului general in care se inscrie acti)itatea intreprinderii( se !olosesc marimi a$solute si ritmuri de crestere.2arimile absolute caracterei ea a e)olutia ci!rei de a!aceri la modul cel mai general. 2arimile relative arata proportia de crestere a ci!rei de
56

a!aceri !ata de o anumita $a a de comparatie. E7aminarea lor pe mai multe e7ercitii permite sta$ilirea tendintei acti)itatii intreprinderii D crestere( sta$ilitate( regresie. .ariatia +a$soluta si relati)a, a ci!rei de a!aceri este re ultatul actiunii unui numar mare de !actori interni si e7terni. E)itarea erorilor de 4udecata si aprecierea per!ormantelor reale ale unitatilor impun luarea in calcul a e!ectelor in!latiei. #iecare ni)el al ci!rei de a!aceri corespunde unei anumite structuri a acti)itatii. Structura cifrei de afaceri re!lecta proportia dintre di!eritele acti)itati( sortimente( grupe(sectoare care !ormea a nomenclatorul unei intreprinderi. Anali a structurii ci!rei de a!aceri are ca o$iecti) identi!icarea )ariatiilor inregistrate pe di)erse trepte structurale( e7plicarea acestor )ariatii si implicatiile lor asupra re ultatelor economico"!inanciare ale intreprinderii. Anali a poate !i reali ata pana la ni)elul produsului( grupelor de produse sau categoriei de acti)itati( !irma !iind interesata sa cunoasca care dintre produse sunt solicitate( care este contri$utia lor la !ormarea )eniturilor( care sunt mai renta$ile( nu numai din puncutl de )edere al producatorului( si si al $ene!iciarului. b). !nali,a factoriala a cifrei de afaceri Ci!ra de a!aceri e)oluea a su$ incidenta unui comple7 de !actori interni sau e7terni. Factorii interni sunt D gradul de cunoastere al ne)oilor @ !orta de )an are @ !actori comerciali @ ser)iciile o!erite @ strategia preturilor. Factorii e<terni sunt D concurenta @ e)olutia ne)oilor clientului @ legislatia economico"!inanciara. Pentru anali a !actoriala a ci!rei de a!aceri se pot utili a mai multe modele D CA W 2 p

57

CA W N CA W N
# )
f

1f )
# #
f f
Y

CA 1f
1f #
f
Y

CA 1f

CA W T ca CA W A e sau D CA W Ae unde D CA 2 ci!ra de a!aceri @ M 2 cantitatea )anduta @ p 2 pretul mediu de )an are +e7culs T.A, @ T 2 !ondul total de timp +ore " an, @ Cah 2 ci!ra de a!aceri medie orara @ M M
f

CA Ae

Ac # f # f Y CA Ae Ac # f # f Y

" )aloarea medie a mi4loacelor !i7e @


Y

" )aloarea medie a mi4loacelor !i7e producti)e @

N 2 numarul mediu de salariati @ A e " )aloarea medie a acti)elor de e7ploatare @ A c " )aloarea medie a acti)elor corporale Z In ca ul !irmelor mici( se poate sonstitui un model de anali a in raport cu cantitatile )andute si preturile de )an are. In acti)itatea practica( cunoasterea marimii si sensului in!luentei celor doi !actori pre inta importanta in !ormularea strategiei )an arilor )i a)i de !irmele concurente. 'in punct de )edere metodologic( tre$uie mentionat !aptul ca primul !actor contine si in!luenta structurii !i ice a productiei )andute care( prin intermediul pretului di!erentiat pe produse( actionea a asupra ci!rei de a!aceri. 'ar aceasta in!luenta de structura poate !i determinata doar in ca ul produselor omogene +e7primate in aceeasi unitate de masura,. In consecinta relatiile sunt D inluenta )olumului !i ic +cantitatii, D
58

i =1

2i11 p0 2i0 pi0


i =1

unde D

p0

" pretul mediu de )an are

in!luenta structurii !i ice a productiei )andute


i =1

2i1 pi0 2i0 p0


i =1

in!luenta preturilor de )an are


i =1

2i1 pi1 2i1 pi0


i =1

'aca productia este omogena( se pot !orma grupe de produse( sta$ilindu"se ast!el in!luenta structurii pe grupe de produse +acti)itati,. In ca ul unor !irme cu acti)itati comple7e( cunoasterea contri$utiei !iecarei grupe de produse sau acti)itati la e)olutia ci!rei de a!aceri pre inta o importanta deose$ita. c,. !nali,a cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea Elementele principale care dimensionea a)olumul de acti)itati si de care depinde marimea ci!rei de a!aceri sunt D capacitatea de productie( resursele +materiale( umane( !inanciare,( cererea de produse +piata,. #iecare element poate constitui o restrictie in !ormarea si aprecierea o$iecti)elor pentru o anumita perioada( dar si un !actor stimulator. La s!arsitul unei perioade( !iecare producator se a!la intr"o anumita situatie in ceea ce pri)este concordanta dintre posi$ilitatile sale de productie si cererea sol)a$ila. Ignorarea unui asemenea aspect are e!ecte pe termen lung( care pot sa conduca la !alimentul !irmei. 'e aceea( in anali a ci!rei de a!aceri din acti)itatea de $a a( in corelatie cu capacitatea de productie si cerere( se are in )edere tocmai masura in care( prin deci iile adoptate( s"a asigurat o asemenea concordanta care sa )olori!ice intr"o proportie corespun atoare potentialul producti) al intreprinderii. In acti)itatea de conducere( cat si in diagnosticul necesar a)aluarii intreprinderii( tre$uie sa !aca estimari asupra ci!rei de a!aceri( iar pe $a a acesteia si a celorlalti indicatori. 'eci( in !undamentarea ci!rei de a!aceri si a programului de !a$ricatie( pe langa diagnosticul intern( tre$uie a)ute in )edere piata si concurenta. Ast!el( in legatura cu piata( se )a !ace o anali,a cantitativa( pentru a marca posi$ilitatea de a$sor$tie a produselor pe care le produce intreprinderea( precum si o

59

anali,a calitativa( care are drept scop cunoasterea gusturilor( ne)oilor si comportamentul consumatorilor !ata de produsele intreprinderii. 'e asemenea( este importanta( in aceasta anali a( segmentarea pietei( intrucat nu este su!icienta numai o apreciere generala( !ara a tine seama de concurentii care apar pe piata. In acest scop( se !oloseste indicatorul cota globala de piata a firmei +C P ,( care se determina ca raport intre )an arile proprii +. P , si totalul )an arilor produsului respecti) D C
P

3P 3
3p % 3%

Pentru segmentul pietei proprii( se are in )edere modelul D


C pi =

unde D 4 2 piata Cota de piata proprie pe segmentul respecti) este D


CYp = 3% 3

In consecinta( relatiile sunt D in!luenta )an arilor totale D

(31 30 ) C p

in!luenta structurii )an arilor pe piete de des!acere D

31 ( C Y p C p ) 100
in!luenta cotelor de piata D

31 C p1 C Y p 100

In legatura cu concordanta( cunoasterea acesteia si a puterii competiti)e sunt pro$leme esentiale ale conducerii intreprinderii pentru !undamentarea programelor esentiale ale conducerii intreprinderii pentru !undamentarea programelor )iitoare. In legatura directa cu piata este si anali a clientelei( care )i ea a D care pre entarea principalilor clienti interni si e7terni @ schim$arile inter)enite in structura si numarul clientelei in ultimii ani( cau ele le"au determinat si implicatiile asupra )an arilor proprii @ atitudinea clientelei proprii !ata de produsele !irmei concurente.
60

&rmarirea unor asemenea aspecte are importanta in ceea ce pri)este masurile care tre$uie intreprinse pentru mentinerea si e)entual sporirea numarului de clienti.

3.6.3. Analiza rentabilitatii


Renta$ilitatea( ca !orma de e7primare a e!icientei economice( repre inta capacitatea intreprinderii de a o$tine pro!it( in scopul remunerarii capitalurilor( dar si al e7tinderii acti)itatii. Ea poate !i e7primata cu a4utorul a doi indicatoriD -rata profitului - rata rentabilitaii economice

$ata rentabilitatii economice * arata e!icienta utili arii acti)elor si pre inta )alori di!erite in !unctie de sectoarele economiei nationale. Ni)elul acesteia tre$uie comparat cu rata medie a do$an ii pe piata $ancara( ast!elD " cand ni)elul ratei renta$ilitatii economice este in!erior ratei do$an ilor( inseamna ca !irma comerciala inregistrea a pierderi@ " cand ni)elul ratei renta$ilitatii este superior ratei do$an ilor( inseamna ca !irma comerciala isi utili ea a e!icient resursele de care dispune. Apare ast!el e!ectul de parghie( prin !aptul ca di!erenta dintre rata renta$ilitatii economice si rata do$Gn ii la capitalul imprumutat suplimentea a remunerarea capitalurilor proprii.

'enumire Rata rentabilitii re"ultatului exploatarii Rentabilitatea financiara a capitalului propriu Rentabilitatea economica

#ormula de calcul ("e,ultatul e<ploatarii 8 &enituri din e<ploatare) G1(( ("e,ultatul net 8 Capital propriu) G 1(( ("e,ultat brut 8 !ctive imobili,ate) G 1((

$((6 /(/0=

$((: "*(-1=

$((4 "6(61=

6(0*=

"12(/0=

"22(31=

1/(/-=

"1/(23=

"20(-0=

61

10,00% 5,00% 0,00% -5,00% -10,00% -15,00% -20,00% -25,00% 2004 2005 2006

R a ta renta bilita tii rez ulta tului exploa ta rii R enta bilita tea fina ncia raa ca pita lului propriu R enta bilita tea econom ica

*.). Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de productie si comerciali,are


-in anali,a datelor pre,entate reiese faptul ca S.C. Prutul S.!. ;alati are o situatie economico financiara buna. Conducerea societatii comerciale tre$uie sa adopte masuri care sa impulsione e in continuare des!asurarea acti)itatii economico"!inanciare ce include printre o$iecti)eD Cresterea pro!itului societatii comerciale ast!el incat rata acestuia sa se mentina permanent peste ni)elul do$an ii practicate la $anci( asigurand ast!el resurse suplimentare pentru de )oltarea acesteia@ #olosirea unor tehnici si metode manageriale care sa contri$uie intr"o mai mare masura la per!ectionarea organi arii acti)itatii societatii@ Adoptarea de tehnologii moderne( cu implicatii calitati)e superioare produselor care conduc spre utili area e!icienta a materiilor prime( cresterea producti)itatii muncii Reali area acestor o$iecti)e strategice presupune drept conditii necesare si su!iciente o serie de o$iecti)e deri)ate pe termen scurt( cum ar !i D %ta$ilirea masurilor necesare de reglare( respecti)e de utili are cat mai completa a capacitatilor de productie( e7ecutari de lucrari sau prestari de ser)icii@ Minimani area stocurilor de acti)e circulante pe cele trei stadii ale circuitului +apro)i ionarea( productie( )a,n are si incasarea productiei, prinD apro)i ionarea cu materiale sa se !ace de la sursele cele mai propiate si cu mi4loacele de transport cele mai economice[ incheierea in timp optim a contractelor de apro)i ionare cu stipularea precisa a termenelor de primire a materiilor prime si materialelor( pentru ca acestea sa asigure ritmicitatea si continuarea procesului tehnologic@ semnali area operati)e a aparitiei de stocuri e7cedente@
62

introducerea normelor tehnice progresi)e de !olosire a utila4elor@ urmarirea modului de e7ecutare a prestarilor de ser)icii de catre compartimentele de transport pentru li)rarea in termen catre clienti aproduselor@

contractarea din timp a productiei pe cantitati( dimensiuni( calitate si termene pr\cis speci!icate. Atragerea de noi clienti precum si pastrarea celor actuali prin

anali a si e)aluarea situatiilor economico 2 !inanciare pe $a a in!ormatiilorculese pentru determinarea unor indicatori semni!icati)i pentru anali a situatiilor lorD %ol)a$ilitate@ #idelitate@ Marimea unitatii patrimoniale@ Calitatea echipei de conducere@ #orma 4uridica. Ela$orarea unei politici coerente de !inantare a unitatii

patrimoniale in masura sa asigure de )oltarea echili$rata a tuturor sectoarelor de acti)itate sis a determine succesul societatii in raport cu concurenta@ acestora prinD alegerea celei mai a)anta4oase !orme de decontare pentru conditiile date@ tinerea unei e)idente clare si la i a documentelor de decontare@ urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si !inanciare +despagu$iri( amen i( penali ari( do$an i, in ca ul neindeplinirii conditiilor contractuale si disciplinei decontarilor@ plata ale unitatii@ competiti)e@ Lansarea produselor reali ate in noi piete de des!acere( con!orm cerintelor si normelor internationale@
63

%e impune accelerarea incasarilor creantelor pentru reducerea

capitalurilor allocate in soldul clientilor si pentru a se e)ita reiscurile de insol)a$ilitate ale

introducerea decontarilor prin compesatii. Esalonarea echili$rata si dega4ata a scadentelor o$ligatiilor de Cresterea producti)itatii muncii@ 'i)ersi!icarea acti)itatii prin reali area de noi produse

Prospectarea pietelor de des!acere a produselor prin pu$licitate(

e7po itii( targuri si reclame.

64