Sunteți pe pagina 1din 4

Relaia Romniei cu FMI-ul

Dec 7th, 2010 | By admin | Publicat in categoria Anul II, Nr. 1 Mai 2010, Stiinte Economice
1.Prezentare general Fondul Monetar Internaional (FMI) este o instituie financiar internaional care reunete 186 de ri membre. nfiinat n iulie 1945, n urma Conferinei Naiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA), FMI are ca principale obiective promovarea cooperrii monetare internaionale, facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului internaional, promovarea stabilitii cursurilor de schimb, furnizarea de asisten n scopul crerii unui sistem multilateral de pli i punerea la dispoziie a resurselor sale rilor membre care se confrunt cu dezechilibre ale balanei de pli. n atingerea acestor obiective, FMI ndeplinete 3 funcii principale: supraveghere, asisten tehnic i creditare. De la nfiinarea sa n decembrie 1945, scopurile urmrite de FMI au rmas neschimbate, dar operaiunile sale, care includ supravegherea i asistena financiar i tehnic, au evoluat pentru a rspunde cerinelor economiei mondiale n schimbare. Resursele Fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare ar achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntr -una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. n luna august 2009, totalul acestor cote se ridica la aproximativ 325 de miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris. FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 186 de state membre. Toi guvernatorii se ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce activitile curente. Directorul generalDominique Strauss-Kahn din Frana. al FMI este Articolul I din Acordul FMI stabilete principalele responsabiliti ale FMI: promovarea cooperrii monetare internaionale; facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului internaional; promovarea stabilitii cursurilor de schimb; furnizarea de asisten n scopul crerii unui sistem multilateral de pli; punerea la dispoziie a resurselor sale rilor membre care se confrunt cu dezechilibre ale balanei de pli. 2. Relaiile Romniei cu FMI Romnia a devenit membr FMI la 15 decembrie 1972. Romnia face parte din constituenta condus de Olanda. Dl. Age F.P. Bakker (Olanda) este Director Executiv pentru Romnia n cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia i Heregovina, Bulgaria, Croaia, Cipru, Georgia, Israel, Serbia, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova, Ola nda, Romnia i Ucraina. Guvernatorul Romniei la FMI este domnul Constantin Mugur Isrescu, Guvernator al Bncii Naionale a Romniei. Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucureti ncepnd cu anul 1991. Dl. Tonny Lybek este Reprezentant Regional Principal pentru Romnia si Bulgaria, ncepnd cu luna martie 2009. Participarea Romniei la FMI se ridic la 1.030,2 milioane DST sau 0,47% din cota total. Puterea de vot a Romniei este de 10.552 voturi reprezentnd 0,48% din total. 3.Asistena financiar ncepnd cu 1972, Romnia a folosit resursele FMI n unsprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.

Tipul Acordului Data Aprobrii Stand-by Stand-by Stand-by 10/03/75 09/09/77 06/15/81

Data Expirrii Suma Aprobata Suma Trasa sau Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR) 10/02/76 95.0 95.0 09/08/78 64.1 64.1 01/14/84 1,102.5 817.5

Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by preventiv Stand-by

04/11/91 05/29/92 05/11/94 04/22/97 08/05/99 10/31/01 07/07/04 05/04/2009

04/10/92 03/28/93 04/22/97 05/21/98 02/28/01 10/15/03 07/07/06 03/15/2011

380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 300.0 250.0 11443.0

318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0 0 (nefinalizat)* 6088

Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind ncheiata. Dup expirarea Acordului, n iulie 2006, fr a fi aprut necesitatea efecturii de trageri, colaborarea Romniei cu FMI n domeniul macroeconomic continu sub forma consultrilor anuale. n data de 4 mai 2009 Consiliul Director al FMI a aprobat un nou Acord stand-by pe 24 de luni, n valoare de 11.44 miliarde DST(12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar internaional care include alte 5 miliarde EUR provenite de la facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balanei de pli, 1 miliard EUR din programele DPL ale Bncii Mondiale i 1 miliard EUR de la alte instituii internaionale . Totalul creditelor nerambursate la sfritul lunii octombrie 2009 se ridica la 6088 milioane DST, respectiv 690.95% din cot. 4.Supraveghere i Consultri anuale Funcia de supraveghere este stipulat n Articolul IV al Statutului FMI, modificat n 2007, dup aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfritul anilor 70. Pentru a asigura eficienta acestei funcii n contextul globalizrii actuale, FMI propune o serie de msuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu. Decizia din 2007 privind supravegherea bilateral. n iunie 2007, cadrul de supraveghere a fost actualizat pentru prima dat de la sfritul anilor 70 prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale rilor Membre, care cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea FMI trebuie s vizeze n principal stabilitatea extern i s evalueze riscurile i vulnerabilitile unei economii. Consolidarea practicilor de supraveghere. n cadrul supravegherii FMI, o atenie deosebit a nceput a fi acordat sectorului financiar, odat cu intr oducerea Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) i prin dezvoltarea de instrumente analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar i pieele de capital, n evalurile macroeconomice. Supraveghere pe baze multilaterale. FMI actualizeaz continuu evalurile privind tendinele economice la nivel regional i mondial. Principalele instrumente de supraveghere regional i global sunt cele dou rapoarte semi anuale, World Economic Outlook i Global Financial Stability Report. Primele consultri multilaterale cu privire la dezechilibrele mondiale, ncheiate pe 7 august 2007, arat nevoia de consolidare a acestor evaluri la nivel regional i mondial. Pentru dezvoltarea n continuare a supravegherii la nivel regional, au fost luate deja unele msuri care vizeaz modificri organizaionale, activitatea de cercetare, discuii cu privire la politicile economice i comunicare. n plus, rapoarte regionale - Regional Economic Outlook Reports (REO) pe patru mari regiuni sunt publicate anual sau semi-anual. Cel mai recent REO pentru Europa vizeaz consolidarea sistemului financiar. n Romnia, FMI conduce procesul de supraveghere n mod regulat prin Consultrile din cadrul Articolului IV. La data de 25 iunie 2008, Comitetul Executiv al FMI a finalizat consultrile n cadrul Articolului IV cu Romnia. n urma acestora au fost exprimate aprecieri pentru performanele economice ale rii noastre, fiind lansat ns un avertisment asupra riscurilor decurgnd din dezechilibrele induse de sectorul privat i vulnerabilitile externe. Recomandrile specialitilor FMI vizeaz o politic fiscal mai puin stimulativ, o politic monetar prudent i relansarea reformelor structurale pentru asigurarea sustenabilitii creterii economice. 5.Asistena tehnic Tranziia n Romnia a fost susinut prin asistena tehnic substanial din partea ageniilor multilaterale i a donatorilor bilaterali. FMI a oferit sprijin n mai multe domenii, n peste 40 de misiuni de asisten tehnic din 1990 pn acum. Asistena din partea experilor Fondului s -a axat pe un numr de domenii cheie, printre care: reformele fiscale, modernizarea bncii centrale i a sistemului bancar, crearea unei structuri legale orientat ctre

pia, cursuri de instruire i mbuntirea colectrii i raportrii datelor statistice. Implementarea unei reforme cuprinztoare a administraiei fiscale n conformitate cu recomandrile mai multor misiuni de asisten tehnic de la Departamentul de Afaceri Fiscale ale Fondului a demarat n ianuarie 2003. La 6 noiembrie 2002 a fost finalizat raportul de ar FMI nr. 02/254) n continuare, n 2003 a fost finalizat un FSAP, n timp ce asistena tehnic din partea Departamentului Sisteme Monetare i Financiare al Fondului privind intirea inflaiei continu. Recent, autoritile romne s-au angajat s actualizeze FSAP pn la sfritul anului 2008. Asistenta tehnic oferit de FMI sprijin dezvoltarea resurselor productive ale rilor membre, ajutndu -le s-i formuleze politici economice i fiscale n sprijinul creterii economice. FMI ajuta aceste ri s -i consolideze capacitile umane i instituionale, i s formuleze politici macroeconomice, structurale i fiscale corespunztoare. Asistena tehnic reprezint aproximativ o cincime din bugetul operaional al FMI. Finanarea asistentei tehnice se face att din resurse interne, ct i externe, cele din urm reprezentnd fonduri din partea donatorilor bilaterali i multilaterali. FMI a oferit Romniei asisten tehnic n numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscal i vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare i organizarea bncii centrale, supraveghere bancar, intirea inflaiei, statistic i practici procedurale i instituionale pentru prevenirea splrii banilor. Aranjamente de curs de schimb Din luna august 1994, funcioneaz o pia interbancar descentralizat utiliznd tranzacii directe. Cursul de referin oficial publicat de BNR este o medie a cursurilor raportate pentru tranzaciile interbancare i cu clienii. Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII ale Statutului FMI referitor l a convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998. [1] FONDUL MONETAR INTERNATIONAL ROMANIA Evaluarile doi si trei in cadrul Acordului Stand-By, Solicitare de Reesalonare si de Derogare de la Indeplinirea Criteriului de Performanta Intocmit de Departamentul European (in consultare cu alte Departamente) Aprobat de Poul M. Thomsen si Aasim Husain 9 februarie 2010 EVOLUTII RECENTE Economia prezinta semnele unei redresari incipiente. Romania a fost puternic afectata de recesiunea economica globala. Activitatea economica s-a mentinut slaba pe tot parcursul trimestrului trei din 2009, aceasta contractandu-se cu 0,6% trimetru-la-trimestru si cu 7,1% an-la-an. Totusi, indicatorii de frecventa ridicata confirma faptul ca nivelurile de productie se stabilizeaza si ca evolutiile pozitive din zona euro incep sa impulsioneze productia industriala si exporturile. Variabilele macroeconomice reale cheie cresc acum de la luna la luna. In ritmul actual, se anticipeaza ca activitatea economica va reveni la niveluri pozitive in primul trimestru al anului 2010. In pofida recesiunii severe, inflatia s-a mentinut relativ ridicata dupa standardele regionale. Inflatia IPC de la sfarsitul anului 2009 a fost de 4,7%, in scadere fata de 6,3% in 2008, dar peste limita superioara a intervalului de tintire a inflatiei stabilit de BNR. Dupa ce a scazut la inceputul anului, inflatia a revenit usor la sfarsitul anului datorita majorarii accizelor la produsele din alcool si tutun. Evolutia preturilor la articolele nealimentare a demonstrat presiuni inflationiste persistente, reflectand rigiditatile de pe piata muncii si a produselor dar si efecte de transmitere asimetrica a deprecierii monedei. Cu toate acestea, pe masura ce impactul majorarii accizelor se diminueaza, este de asteptat ca inflatia sa scada pana la incadrarea sa in intervalul tintit stabilit de banca centrala. Recesiunea a exacerbat pozitia fiscala vulnerabila a tarii. Colectarea veniturilor a scazut sever la inceputul anului, reflectand comertul, veniturile si cheltuielile in scadere. In acelasi timp, s-a dovedit a fi dificil de stapanit nivelul cheltuielilor curente, depasiri inregistrandu-se la mai multe categorii inclusiv la cheltuielile cu salariile din sectorul public ce au fost compensate prin reduceri ale cheltuielilor de capital, cheltuieli mai mici cu dobanzile si unele imbunatatiri in ceea ce priveste colectarea veniturilor spre sfarsitul anului. Implementarea cu intarziere a masurilor menite sa reduca cheltuielile in ultimul trimestru (concediul neplatit de 10 zile si restructurarea agentiilor

de stat) a redus economiile preconizate, dar guvernul a reusit sa se incadreze in tinta de deficit stabilita pentru sfarsitul anului. Tensiunea de pe piata financiara a slabit in ultimele luni, dar conditiile de creditare se mentin dure. Guvernul a reusit sa isi acopere nevoile de finantare pe termen scurt pe piata interna de obligatiuni fara presiuni semnificative asupra ratelor interne, in parte datorita relaxarii conditiilor in ceea ce priveste rezervele minime obligatorii ale bancilor. Pe pietele internationale, marjele CDS pentru Romania sunt acum aproape de nivelurile la care se situau inainte de falimentul bancii Lehman Brothers. Bancile au redus sever cresterea creditului ca rezultat al activitatii economice diminuate si pentru a-si consolida pozitiile financiare avand in vedere necesarul de capital si limitele privind lichiditatile, standardele mai stricte de acordare de imprumuturi si inrautatirea calitatii activelor. Romania: Acordul Stand-By Acces: 11,443 miliarde DST. Durata: 24luni. Etapizare: 4,37 miliarde DST au fost disponibilizate dup aprobarea acordului de ctre Comitetul Director pe data de 4 mai 2009, iar a doua transa, in valoare de 1,718 miliarde DST, a fost disponibilizata dupa finalizarea primei evaluari in cadrul ASB pe data de 21 septembrie 2009. Tranele trei si patru, conditionate de finalizarea acestei evaluari ce comaseaza evaluarile doi si trei, sunt in valoare de 2,175 miliarde DST. Urmatoarele patru transe trimestriale sunt conditionate de finalizarea urmatoarelor evaluari trimestricale incepand cu 15 iunie 2010 si sfarsind cu 15 martie 2011, vor fi in suma de 3,180 miliarde DST. Condiionalitate Criterii cantitative de performan un plafon pentru variaia activelor externe nete. un plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat un plafon al garaniilor bugetului general consolidat ne-acumularea de arierate la datoria externa. Tinta cantitativa orientativa Cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat Soldul operational (rezultatul exercitiului) al celor 10 Intreprinderi de Stat cu cele mai mari pierderi O marja de consultarei in jurul inflatiei preturilor de consum in decurs de 12 luni. Actiuni prealabile Aprobarea masurilor fiscale agreate pentru 2010, inclusiv a bugetului pe 2011. Prealabil discutariii n Comitetul Director a evaluarilor doi si trei. Criterii structurale de referin Aprobarea legislatiei de implementare a legii privind salarizarea in sectorul public. Pana la 30 septembrie 2010. Aprobarea in Parlament a legislatiei responsabilitatii fiscale. Pana la 30 martie 2010. Aprobarea amendamentelor la legislatia bancara si la legislatia de lichidare pentru a consolida cadrul de inchidere a bancilor, n consultare cu FMI. Pana la 31 martie 2010. Aprobarea legislatiei revizuite a pensiilor. Pn la 30 iunie 2010. Aprobarea reformelor administratiei fiscale. Pana la 30 aprilie 2010 si ratificarea de catre Parlament pana la 30 iunie 2010. Aprobarea reformelor in domeniul finantelor autoritatilor publice. Pana la 30 iunie 2010 Aprobarea reformelor in domeniul finantelor Intreprinderilor de Stat. Pana la 30 iunie 2010 (Indeplinit) Masuri de de consolidare a regimului de finanare a Fondului de Garantare a Depozitelor. Pana la 30 septembrie 2010 [2] Bibliografie: [1] http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064&idlnk=1&cat=3 2Staff report februarie 2010-www.fmi.ro