Sunteți pe pagina 1din 8

Pozitionarea pe piata auto a producatorului DACIA-RENAULT

Student: MANEA Livia Cristina,manea.livia@gmail.com Coordonator: lect.univ. dr. CON TANTINE CU Mariana, Universitatea !"ala#ia$ din Tar%oviste Abstract-The paper presents the evolution of the brand DACIA in the present context of economy. Altough the auto market was seriously affected by the recession our national brand standed to all the pressure brought by this aspect. !ore in !arch "#$# Dacia brought into fashion a %&' model Duster that is expected to be a real success. It(s their way to defy the economic crisis) In the end there are presented nine ways to achieve the success in marketing proposed by *hilip +otler and the way they were implemented by Dacia-,enault. Piata auto ro&aneasca in conte'tul crizei (inanciare Dup ce s-a majorat continuu ntre 2000 i 200 , numrul de autoturisme noi nmatriculate n !om"nia a intrat pe un trend descendent, ajung"nd n 200# la doar $$%.000 de unit&i.

-ig. $. /volutia pietei auto romanesti intervalul "###-"##0 Continuarea a 'acut-o luna 'e(ruarie 20$0,cand s-a inregistrat cel mai accentuat declin din )niunea *uropean al numrului de nmatriculri de autoturisme noi, de %+,, comparativ cu aceeai lun din 200#, n condi&iile n care la nivelul (locului comunitar pia&a auto a crescut cu +,. Diminuarea pie&ei auto din !om"nia este, totui, mai pu&in a(rupt dec"t cea din ianuarie, c"nd numrul nmatriculrilor de autove-icule noi destinate pasagerilor a sc.ut cu /0,%,, potrivit datelor 1socia&iei Constructorilor *uropeni de 1utomo(ile 21C*13. 4n 'e(ruarie au 'ost nmatriculate 2.%5/ de autoturisme, comparativ cu .$/ maini n aceeai lun din 200#.

6n aceasta situatie,deose(it de e'icient a 'ost programul 78!a(la88,program instituit de 9uvern constructorul roman de automo(ile Dacia a marcat 0 , din van.ari in prima etapa si %0, in cea de-a doua. Ce reprezinta Dacia-)roupe Renault* :rimul constructor de automo(ile roman, ce a luat 'iinta in anul $#%%, odata cu crearea ).inei de 1utoturisme de la ;ioveni. 6n anul $###, !enault ac-i.itionea.a 5$, din capitalul societatii in urma procesului de privati.are, iar in pre.ent detine ##,0+, din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de moderni.are: de la re'acerea instalatiilor industriale, reconstructia retelei comerciale si reorgani.area retelei de 'urni.ori, pana la o(tinerea a trei standarde de management al calitatii, dintre care unul in domeniul protectiei mediului. 6nvestitiile reali.ate de !enault la Dacia pana la s'arsitul anului 200/ s-au ridicat la peste un $.2 miliarde euro. 6ntinsa pe o supra'ata de 2.#00.000 m<, pe plat'orma industriala de la ;ioveni se produc in pre.ent trei modele de ve-icule de persoane = >ogan (erlina, >ogan ;C?, Dacia Sandero si doua modele de utilitare - >ogan ?an si >ogan :ic@-)p. 6n anul 200 , patru lansari de produs au marcat evolutia gamei Dacia >ogan: >ogan ?an, >ogan 9:>, noua motori.are de /5 C: pe varianta >ogan diesel $.5 dCi si >ogan :ic@-)p. 6n anul 200/, gama Dacia a 'ost completata cu modelul Dacia Sandero, iar modelele >ogan (erlina si >ogan ;C? au trecut printr-un proces de restili.are. 1cesta a 'ost o urmare 'ireasca a noii identitati de marca a companiei, initiate o data cu modelul Dacia Sandero 2iulie 200/3. 1st'el, la 'inalul anului 200/, Dacia detine de cea mai tanara gama de ve-icule de persoane din *uropa. 6n anul 20$0,Dacia aduce in !omania primul sau S)? din istorie, Duster. Cel de-al saselea model al gamei disponi(il in !omania cu trei nivele de ec-ipare, Duster, 1m(iance si >aureate, regasite pe versiunile de motori.are diesel si (en.ina.
prin care

Evolutia pe piata auto in anul +,,Piata Interna. :entru 200#,in ciuda situatiei economice puternic a'ectata de cri.a ,Dacia atinge o cota de piata de 2/,#,, cu $,5 puncte superioara celei din 200/, cunoaste o eAplo.ie a van.arilor in *uropa Bccidentala, cu peste 200 000 de ve-icule comerciali.ate,'iind al cincilea an consecutiv in care ritmul de crestere al van.arilor a depasit $0,. :e modele, cel mai vandut automo(il al gamei Dacia in !omania a 'ost >ogan (erlina, cu 25 22 unitati livrate, urmat de Sandero 2inclusiv versiunea StepCaD3, cu % %5 unitati si >ogan ;C?, cu % 20# unitati. :e piata ve-iculelor utilitare, Dacia a livrat $ 5// unitati >ogan ?1E si $ 5+/ >ogan :ic@ )p.
Vanz ari Dacia pe modele 2009(unitati)

1538 1588 6249

6765

Sandero(inclusiv versiunea Stepway) Logan erlina

Logan !"# Logan #$% Logan &ic' (p 25722

-ig. ". 'an1ari Dacia pe modele in ,omania anul "##0

Piata e'terna. ?an.arile Dacia la eAport au ajuns la aproape 2 0 000 unitati, cu 5%,$, mai mult 'ata de 200/. Dacia si-a consolidat succesul pe piata *uropei Bccidentale, unde in 200# au 'ost inmatriculate 200 #%2 ve-icule. Frei tari occidentale 'igurea.a in topul eAporturilor Dacia. 9ermania a devenit, in 200#, prima destinatie de eAport a marcii, cu /0 0/ unitati vandute 2G2+$,+, 'ata de 200/3. :e locul al doilea se a'la Hranta, cu %5 #5% unitati 2G5$,0,3, urmata in clasament de 6talia, cu 2$ +# ve-icule 2G$5$,#,3. 6n 200#, Dacia a detinut o cota de 2,$+, din piata germana, de 2,5, din cea 'rance.a si de 0,#+, din piata italiana.
Top 10 destinatii export in 2009 (unitati)
&er)ia (landa 'el%ia $ustria &pania Turcia $l%eria #talia "ranta !ermania

3000 4080 47 4 47 4 9030 9727 17327 21739 6 9 6 84937

unitati

-ig. 2. Top $# destinatii export in "##0 6ntr-un clasament al 'ia(ilitatii reali.at de revista 'rance.a I)HC - Jue c-oisirKI, dupa Dai-atsu si >eAus 2marci ale grupului FoDota3,Dacia se a'la pe a treia po.itie. ;arca romaneasca a inregistrat un scor de #2, %$, calculat in 'unctie de mai multe criterii, precum 'recventa penelor, incidentele de natura te-nica si costurile de intretinere a ve-iculelor. Studiul reali.at de revista LJue c-oisirM si pu(licat in numarul sau din ianuarie 20$0 a 'ost reali.at pe un esantion de 2%.2 de conducatori auto de mai multe nationalitati 2'rance.i, (elgieni, italieni, spanioli si portug-e.i3, care au comparat $00 de modele ale celor +0 de marci cel mai des intalnite pe piata europeana. 6n cadrul aceleiasi anc-ete, Dacia s-a clasat prima po.itie in ceea ce priveste costurile de intretinere 2doar $+0 de euro pe an3, 'iind urmata de ;a.da 222# euro3 si Hord 22+0 euro3. >a categoria masinilor de 'amilie, modelul Dacia >ogan ;C? $.5 dC6 2in versiunea cu 5 si locuri3 s-a po.itionat pe locul 2, dupa Nonda 1ccord. Metodele de succes in &ar.etin% propuse de P#ilip /otler si cu& au (ost ele i&ple&entate de catre producatorul DACIA OE'ista trei (eluri de co&panii0cele care (ac lucrurile sa se inta&ple1cele care privesc la ce se inta&pla si cele care se intrea2a de ce s-a inta&plat$ Anoni& :e masura ce lumea paseste in noul mileniu, atat indivi.ii cat si companiile se intrea(a ce va urma. >ucrurile nu sunt doar in sc-im(are, ele au o rata de sc-im(are accelerata. :e langa metodele de succes din a'aceri, eAista si un set de metode de succes in mar@etingK 1u.im adesea 'ormule lineare care promit acest lucru. 6ata noua dintre cele mai remarca(ile propuse de :-ilip Potler si cum au 'ost ele implementate de catre producatorul D1C61-9!B):* !*E1)>F cu re.ultate vi.i(ile si demne de apreciat. +

3. Casti%a printr-o calitate 2una Foata lume e de acord ca a'acerea nu merge daca are produse de proasta calitate. Cumparatorii care s-au ars cu un produs de proasta calitate nu vor mai reveni si vor vor(i de rau compania. 6n legatura cu o(tinerea de castig printr-o calitate mai (una, pot aparea patru pro(leme. ;ai intai, calitatea poate avea multe intelesuri. Daca o companie de automo(ile pretinde ca produsele sale sunt de calitate, ce inseamna astaK Ca masinile lor pornesc mai usorK Ca accelerea.a mai rapidK Caroseria lor re.ista mai (ine in timpK Cumparatorii sunt interesati de multe lucruri, asa ca nu e su'icient sa pretin.i ca ai calitate, ci tre(uie sa o de'inesti. 6n al doilea rand, de multe ori oamenii nu pot sa-si dea seama de calitatea produsului doar uitandu-se la el. 6n al treilea rand, cele mai multe companii se ajung din urma una pe cealalta, in ceea ce priveste calitatea. Si cand se intampla acest lucru, alegerea (randului nu mai este determinata de di'erenta de calitate. 6n al patrulea rand, unele companii sunt cunoscute ca 'iind de cea mai inalta calitate, cum ar 'i ;ercedes-Qen., care se lauda cu o calitate superioara. Dar eAista destui cumparatori care sa ai(a nevoie de acest nivel de calitate si care sunt dispusi sa plateasca pentru astaK Si care sunt costurile necesare pentru a se ajunge la aceasta calitateK * posi(il ca aceste costuri sa 'ie prea mari. Cum au 'ost urmarite toate aceste aspecte in cadrul intreprinderii DaciaK 3.:rin investii masive :- $,5 miliarde de euro: valoarea investitiilor reali.ate intre 2000 si 200/ - 200 milioane de euro: valoarea medie a investitiilor anuale Compania a parcurs un amplu program de moderni.are: de la re'acerea instalatiilor industriale, reconstructia retelei comerciale si reorgani.area retelei de 'urni.ori, pana la o(tinerea a trei standarde de management al calitatii, dintre care unul in domeniul protectiei mediului. +.:rin aliante menite sa im(unatateasca atat calitatea cat si sa 'acilite.e intrarea pe noi piete. Dacia (ene'icia.a pe deplin de apartenenta la 9rupul !enault, (a.andu-se pe eAperti.a si organi.area companiei-mama atat la nivel industrial, cat si la nivel comercial. Distri(utia ve-iculelor si a pieselor de sc-im( Dacia este asigurata de reteaua comerciala !enault in majoritatea tarilor. *ste a doua marca a 9rupului !enault. *a repre.inta polul de de.voltare al 9rupului !enault in *uropa Centrala si Brientala. ;isiunea sa este de a produce modele moderne, ro(uste si economice destinate noilor piete si adaptate asteptarilor, necesitatilor si resurselor noilor clienti. De asemenea, 1lianta !enault-Eissan repre.inta un parteneriat strategic sta(ilit intre cele doua companii de talie internationala, !enault si Eissan, prin intermediul participatiilor incrucisate de capital.1lianta de'ineste si pune in aplicare o strategie de de.voltare renta(ila. Dacia este una dintre marcile c-eie ale 9rupului !enault si ale 1liantei !enault-Eissan. Centrul 6>E 26nternational >ogistic EetCor@3 de la ;ioveni livrea.a piese pentru u.inele de montaj >ogan din ;aroc, Colum(ia, !usia, 6ran, 6ndia, Qra.ilia si 1'rica de Sud. 6n mai 200/, pe plat'orma Dacia de la ;ioveni a 'ost inaugurata o u.ina de cutii de vite.e pentru 1lianta !enault-Eissan 2!enault ;RcaniSue !oumanie3. +.Casti%a prin servicii &ai 2une Cu totii vrem sa 'im serviti (ine. Dar cumparatorii inteleg asta in mod di'erit. Sa ne gandim la serviciile o'erite de un restaurant. )nii clienti ar vrea ca un c-elner sa vina repede, sa ia comanda cu eAactitate si sa aduca mancarea rapid. 1lti clienti ar simti ca sunt pusi sa se gra(easca intr-o seara in care ei ar vrea sa se relaAe.e. Brice serviciu ajunge in cele din urma la o lista de atri(ute: vite.a, cordialitate, cunostinte, capacitatea de a re.olva di'erite pro(leme si asa mai departe. Hiecare persoana pune accentul pe altceva, in momente di'erite, in conteAte di'erite. Sa pretin.i ca o'eri servicii mai (une nu este su'icient. 0

:rin toate demersurile e'ectuate:investitii masive,protectia mediului,implicarea in viata comunitatii prin participarea la di'erite evenimente,im(unatatirea continua a produselor ,Dacia se poate mandri cu respectarea conceptului de Tserviciu (unU. 4.Casti%a prin preturi &ici Strategia preturilor mici 'unctionea.a (ine pentru multe companii, inclusiv pentru cel mai mare detailist mo(ilier din lume, 6P*1V cel mai mare detailist de mar'uri generale, Wal-;artV si una dintre cele mai pro'ita(ile companii aeriene din 1merica, Sout-Cest. Si totusi, liderii pietei de preturi sca.ute tre(uie sa 'ie atenti.B 'irma cu pret mai mic poate intra oricand pe piata. Eu poti construi o a'acere via(ila (a.andu-te numai pe preturi reduse. ;asinile Xugo aveau preturi mici, dar erau si de calitate proasta si, in consecinta, acum nu mai eAista. Fre(uie sa-si 'aca simtita pre.enta si o oarecare calitate, ast'el incat clientul sa simta ca 'ace o ac-i.itie (a.ata nu doar pe pret ci si pe valoare. 6n cadrul proiectului T>oganU metoda Idesign to costI initiata la !enault in $##2 a cunoscut o etapa decisiva in 2000, odata cu acest program, iar liniile caroseriei au 'ost concepute ast'el incat costurile de presaj sa 'ie cat mai reduse. 6deea consta in orientarea intregului proces de conceptie in directia unui demers de 'ia(ilitate si de economie, prin utili.area unor solutii veri'icate. )tili.area unor elemente comune pe mai multe modele ale unui constructor 2IcarrD overI3 este o garantie a 'ia(ilitatii pentru clienti si o sursa de economie. 1st'el, >ogan preia motori.arile, puntea 'ata, directia si 'ranele spate de la Clio. ;ai mult, pentru a o(tine un raport pretYcalitateYspatiu interior 'ara ec-ivalent, !enault a optimi.at per'ormantele: >ogan a constituit un program pilot pentru utili.area conceptiei numerice in reali.area produsului, a instalatiilor industriale si a procesului de 'a(ricatie. 6n ceea ce priveste criteriile de cumparare, 'actorul pret se situea.a pe primul loc in !omania, in *uropa Centrala si in Furcia, 'iind urmat de costul de intretinere moderat. :roiectul >ogan constituie o noua etapa in istoria !enault. O1m plecat de la o pagina al(a si am 'ost stimulati in permanenta de o(iectivul nostru: atingerea unui pret de van.are incepand de la 5.000 euro, de'init de >ouis Sc-Ceit.er 2'ost :resedinte Director 9eneral al !enault, asta.i :resedintele Consiliului de 1dministratie3, inca din anul $#//I indica Zean-;arie Nurtiger, Director al proiectului >ogan. Consultand o'ertele de masini noi si second -and de pe piata interna.s-a putut constata 'aptul ca singurul automo(il nou care se incadrea.a in aceasta suma este Dacia, cu modelele >ogan si Sandero. !educerile de preturi operate la di'erite modele si variante de ec-ipare, precum si prima de casare o'erita de :rogramul !a(la 200#, 'ac din aceasta masina o'erta cea mai atractiva de pe piata interna. >a modelul Sandero pretul variantei de (a.a de % /#0 euro scade cu valoarea primei de casare de + /00 lei ajungand la 5 # 0 euro. 1ceeasi scadere cu + /00 lei se aplica si la varianta de ec-ipare 1m(iance. :rima de casare de + /00 lei se aplica si la modelul nou Dacia >ogan 2variantele de (a.a, 1m(iance si :re'erance3, precum si la >ogan ;C? 2al carui pret co(oara ast'el la +50 euro3. B reducere si mai avantajoasa, de %00 lei se aplica la modelul >ogan :ic@-up. 5.Casti%a printr-o cota &are de piata 6n general, companiile cu cota mare de piata 'ac mai multi (ani decat cele mai sla(e la acest capitol.*le au parte de economii la scara mare si se (ucura de o mai mare recunoastere a (randului. *Aista un Te'ect al succesului de casaU si cei care cumpara prima data produsul, pre'era sa-l ia de la o companie lider. Fotusi, multi lideri de piata s-au dovedit a nu 'i atat de pro'ita(ili. 1 [ : a 'ost cel mai mare lant de supermar@eturi din 1merica ani de .ile, si totusi aveau pro'ituri patetice. 9anditi-va la situatia unor gigantic precum 6Q;, Sears si 9eneral ;otors in $#/0, pe cand se descurcau mult mai sla( decat multi dintre competitorii lor mai mici. 5

6n ca.ul nostru,pe o piata auto in scadere cu 5+,2,, Dacia a vandut in anul 200# ,0$ /%2 de ve-icule, o(tinand o cota de piata de 2/,#,, cu $,5 puncte superioara celei atinse anul precedent. 6n politica sa comerciala, Dacia a urmarit in permanenta po.itionarea modelelor sale la cel mai (un pret si s-a sprijinit pe atuul unei calitati si a unei 'ia(ilitati a produselor con'irmate de cele mai recente anc-ete de satis'actie a clientilor. 6.Casti%a prin adaptare si individualizare ;ulti cumparatori vor dori ca van.atorul sa-si modi'ice o'erta ast'el incat aceasta sa ai(a trasaturi sau servicii speciale. S-ar putea ca o 'irma sa vrea ca Hederal *Apress sa-i ridice corespondenta nu la seara, ci la 5 seara. Baspetele unui -otel ar putea sa vrea sa inc-irie.e o camera doar pentru o parte a unei .ile. 1st'el de cerinte ar putea repre.enta oportunitati pentru comercianti. Cu toate astea, pentru multi, costurile de adaptare la 'iecare client ar putea 'i prea mari. 6ndividuali.area in masa ar putea 'i pro'ita(ila in unele ca.uri, dar nu in multe. 6n acest sens :roiectul Duster s-a nascut pornind de la o constatare simpla : eAistenta in lume a unei nevoi reale pentru modele 0\0 incapatoare, ro(uste si a(orda(ile, nevoie care este prea putin satis'acuta in pre.ent de o'erta actuala. :ornind de la aceasta constatare, grupul !enault a decis sa de.volte un model Otot-terenU destinat in primul rand pietelor in plina crestere. 6nca de la lansarea proiectului au 'ost luate in calcul si necesitatile clientilor europeni. - 6n tarile emergente 2!usia, Qra.ilia,]3, clasa de mijloc aspira la posesia unor ve-icule moderne, care sa re'lecte reusita lor sociala. 6n paralel insa, acesti clienti au nevoie de o masina ro(usta, 'ia(ila si polivalenta pentru a re.ista la constrangerile climatice si la conditii de utili.are pe cat de severe pe atat de variate 2distante mari V sosele a(rupte, c-iar impractica(ileV parcursuri in oras, deseori in centrul marilor aglomerari ur(ane]3. B'ertele actuale, repre.entate in majoritatea ca.urilor de modele S)? de import sunt deseori inaccesi(ile acestor clienti. - 6n *uropa, succesul Dacia a demonstrat eAistenta unei clientele a'late in cautarea unor ve-icule moderne, 'ia(ile si a(orda(ile. Br, o'erta de modele 0\0 si S)?, desi vasta, nu include segmentul ve-iculelor de teren 'unctionale si a(orda(ile, privilegiind in sc-im( modelele S)? ostentative, scumpe si, deseori, inadaptate la nevoile de utili.are Otot-terenU. 7.Casti%a prin continua i&2unatatire a produsului Continuarea im(unatatire a produsului este o strategie sanatoasa, in special daca 'irma poate iesi in 'ata la acest capitol. Dar nu toate produsele mai pot 'i semni'icativ im(unatatite. Cat vor plati in plus cumparatorii daca li se va spune despre un detergent mai (un, un (rici mai ascutit, un automo(ile mai rapidK )nele produse ating o limita, dupa care orice im(unatatire nu mai inseamna prea mult. Spre eAemplu, in anul 200/, gama Dacia a 'ost completata cu modelul Dacia Sandero, iar modelele >ogan (erlina si >ogan ;C? au trecut printr-un proces de restili.are. 1cesta a 'ost o urmare 'ireasca a noii identitati de marca a companiei, initiate o data cu modelul Dacia Sandero 2iulie 200/3. 1st'el, la 'inalul anului 200/, Dacia detine cea mai tanara gama de ve-icule de persoane din *uropa. De asemenea,proiectul >ogan a 'ost o reala provocare nationala, prin care Dacia a dovedit ca are potentialul de a deveni o marca internationala. 9rupul !enault a luat deci.ia demararii proiectului >ogan pentru a dispune de o o'erta de produs complementara celei din actuala gama !enault. >ogan a 'acut o(iectul unei munci 'oarte riguroase in domeniul securitatii. 6nginerii !enault sau straduit sa gaseasca solutii di'erite 'ata de cele adoptate in mod o(isnuit pe proiectele ItraditionaleI, pentru a o(tine prestatii cat mai apropiate de cele ale ve-iculelor !enault de ultima generatie. 6ncepand cu anul 200#, toate modelele din gama Dacia (ene'icia.a de sistemele 1QS Qosc- /.$ cu repartitor electronic al 'ortei de 'ranare si 1H) 2asistenta la 'ranarea de urgenta3, care sunt in pre.ent ec-ipamente de serie.

Cat despre siguranta pasiva, 'iind conceputa pe o plat'orma derivata din plat'orma Q 2!enault ;odus Y Eissan ;icra3, >ogan (ene'icia.a de toate 'undamentele ingineriei !enault privind securitatea si tinuta de drum: - air(ag so'er si pasager, in 'unctie de versiune, centuri de siguranta spate in + punte si tetiere spate, in 'unctie de versiuneV - protectii pentru mem(rele in'erioare si (a.in pentru so'er si pasager in partea 'rontala si in panourile usilorV - plansa de (ord cu o structura tip 'agure, ce reduce consecintele impactului asupra genunc-iului in ca. de soc si o traversa de retinere a (agajelor, situata in spatele (anc-eteiV 8.Casti%a (acand inovatii 1u.iti 'recvent Tdaca nu inovati, o sa va evaporatiU.6ntr-adevar, cateva companii eAtrem de inovatoare, precum SonD si +; au do(andit numeroase pro'ituri de pe urma introducerii unor super(e produse noi. 6nsa companiile o(isnuite nu se descurca la 'el de (ine. >a (unurile de consum de marca, procentul de esec al produselor noi este de inca /0, iar in lumea (unurilor industriale este de aproAimativ +0,. 1sadar, o companie are de re.olvat o dilema: daca nu introduce produse noi, se poate TevaporaU, dar daca o 'ace, ar putea pierde o multime de (ani. 6ntreprinderea Dacia-9roupe !enault a ales varianta riscanta. 1st'el, dupa Sandero, >ogan, >ogan ;C? si ve-iculele utilitare >ogan ?1E si >ogan :ic@-)p, Dacia intra pe piata ve-iculelor 0A0 cu modelul Duster. Dacia Duster este un model 0\0 ro(ust, 'ia(il si usor de intretinut, destinat clientilor care au nevoie in utili.area cotidiana de un ve-icul cu capacitati tot teren reale. -ig. 3.modelul Dacia Duster Dacia Duster este un ve-icul economic: - la ac-i.itie: o'era un raport pretYspatiu interiorYprestatii im(ata(il - in utili.are: este ec-ipat cu motori.ari cu consum redus de car(urant si cu emisii sca.ute de CB2. ?ersiunile diesel ale Dacia Duster emit su( $00 g CB2Y@m in versiunea 0\2 = primind ast'el semnatura Dacia eco - si su( $50 g CB2Y@m in versiunea 0\0. 9.Casti%a intrand pe piete cu crestere rapida :ietele cu crestere rapida, ca cele ale electronicelor, (iote-nologiei, ro(oticii si telecomunicatiilor, au cele mai mari avantaje. )nii lideri de piata au 'acut avere in aceste domenii. 6nsa 'irmele medii esuea.a pe o ast'el de piata. Din o suta de 'irme de so'tCare care incep sa lucre.e intr-o arie precum gra'ica pe computer, numai cateva supravietuiesc. Bdata ce piata accepta ca standard (randul unei 'irme, acea 'irma va inregistra cresteri de volum de van.ari si de pro'ituri. :ac-etul ;icriso't B''ice a devenit standard si orice alternative la el au 'ost indepartate. B pro(lema in plus este 'aptul ca in aceste domenii cu crestere rapida, produsele se demodea.a 'oarte repede si deci 'iecare companie tre(uie sa investeasca incontinuu ca sa tina pasul cu celelalte. De a(ia isi recuperea.a (anii de la o'erta anterioara ca tre(uie sa inceapa sa investeasca pentru cea noua. :iata auto este una dintre pietele in continua sc-im(are. 1st'el, in conditiile unei concurente acer(e este nevoie de capacitate de adaptare la nevoile aparute si de inovatie.

Dupa cum am pre.entat, Dacia-9roupe !enault si-a im(unatatit incontinuu o'ertele reusind sa patrunda atat pe piata interna cat si eAterna cu re.ultate remarca(ile pentru aceasta perioada. -. Casti%a prin intrecerea asteptarilor clientului )nul dintre cele mai populare clisee in mar@etingul de asta.i este acela ca o companie de success este cea care intrece, in mod constant, asteptarile cumparatorului. Daca veti 'i la inaltimea asteptarilor cumparatorului, veti o(tine doar satis'actia luiV daca ii veti intrece asteptarile, veti o(tine incantarea cumparatorului. 6ar acei cumparatori care sunt incantati de un 'urni.or vor ramane, 'oarte pro(a(il, clientii acestuia. :ro(lema este ca, atunci cand sunt intrecute asteptarile unui comparator, acesta va avea asteptari si mai mari data viitoare. Depasirea noilor asteptari devine din ce in ce mai di'icila si mai costisitoare. 6n cele din urma, compania va tre(ui sa se multumeasca doar cu a 'i la inaltimea ultimelor asteptari. Cu alte cuvinte, cumparatorii de asta.i vor cea mai inalta calitate, cu serviciile a'erente, multe 'acilitati, individuali.are, privilegii la returnare, garantii- si toate acestea la cel mai mic pret. *ste clar ca 'iecare companie tre(uie sa decida pe care din multele necesitati ale cumparatorului le poate satis'ace in mod pro'ita(il. 6n acest sens, intreprinderea Dacia-9roupe !enault este intr-o continua de.voltare in ceea ce priveste modalitatile de satis'acere optime ale clientilor si posi(ililor cumparatori . 6n conclu.ie, tot acest ansam(lu de evolutii si strategii va ajuta marca Dacia sa cucereasca progresiv noi segmente de piata, sa a(orde.e tinerii si pu(licul 'eminin si sa raspunda noilor nevoi ale clientilor romani si europeni. 1st'el, urmarind cursul acestei marci putem intelege rolul mar@etingului intr-o economie de piata: de a organi.a sc-im(ul si comunicarea intre producatori si cumparatori, indi'erent de 'elul activitatii prestate, asigurand ast'el ec-ili(rul intre cerere si o'erta. BIBLIOGRAFIE Tratate1 &ono%ra(ii1 cursuri universitare si alte lucrari de specialitate 3. /OTLER1 P#ilip, Kotler despre marketing, *ditura Curier, Qucuresti, 200+ +. CARAMIDA1 Cristian, Brand & Branding, *ditura Qrandmar@, Qucureti, septem(rie 200# 4. MI:AITA1 ". Niculae1 Metode cantitative in studiul pietei, *ditura *conomica,Qucuresti,$##% 5.OLARU1 Adriana1 Managementul marketingului firmelor romanesti1 *ditura 1lma, 9alati,2000 6. Conferinta de presa APIA1 $0 ianuarie 200# urse Internet $: CCC.apia.ro 2: CCC.dacia.ro +. CCC.daciagroup.com 0. CCC.promotor.ro 5. CCC.Call-street.ro %. -ttp:YYCCC.gandul.in'oY'inanciarYpiata-auto-romaneasca-a-inregistrat-in-'e(ruarie-cel-mai-maredeclin-din-ue-dupa-inmatricularile-noi-5 0#5 . -ttp:YYCCC.s'in.roYarticol^$#2+5Y,*2,/0,#*ra(la ,*2,/0,#C^20$0^cele^mai^ie'tine^cele^mai^(une^c-ilipiruri.-tml /. -ttp:YYCCC.programul-ra(la.roY #. -ttp:YYCCC.capital.roYarticolYsecond--and-urile-au-castigat-ra.(oiul-pe-piata-auto-si-in-20$0$+05#0.-tml $0. -ttp:YYCCC.autom ar@et.roYstiriYdacia-a-lansat-asta.i-noul-duster-o'icial-in-romania-2#$%+.