Sunteți pe pagina 1din 7

CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI DE MARIN PREDA

Romanul CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI este ultimul roman al scriitorului Marin Preda si a aparut in anul 1980 cu cateva saptamani inainte de moartea scriitorului. Surse de inspiratie,teme: Romanul Cel mai iubit dintre pamanteni are la baza dramele personalitatilor culturale din acea vreme L. Blaga !on Caraion. !n conditiile instalarii regimului comunist in Romania Romanul lui Marin Preda este o opera de "ictiune # traseul e$istential al lui %ictor Petrini persona&ul protagonist este tragic: dat a"ara din "unctia de asistent universitar al "acultatii de 'ilozo"ie lui %ictor Petrini ii este data o e$istenta tragica: coboara pe scarile ierar(iei sociale persona&ul a&unge lucrator intr#o ec(ipa de deratizare unde cunoaste mizeria umana. Structura romanului: )lcatuit din zece parti dispuse in trei volume. *Cel mai iubit... + este un &urnal o con"esiune lucida si amara scrisa la persoana ! de catre un om pe care sansa 1#a ocolit. ,e(nica este cea a retrospectivei eroul -inc(is pentru crima. povestindu#si intreaga viata/ e$ceptie "ac doar vreo treizeci de pagini din ultimul volum scrise de Ciceo avocatul lui Petrini. %olumul ! incepe printr#o meditatie pe tema mortii -*Moartea e un "enomen simplu. in natura numai oamenii il "ac inspaimantator. %orbesc de moartea naturala care adesea e o dulce ispita+./ volumul al !!!#lea se inc(eie prin "raza concluziva: *daca dragoste nu e nimic nu el+. in acest mod 0ros1 si ,(anatos1 se arcuiesc peste intreaga actiune. ,itlul romanului poate "i inteles abia la s"arsit si constituie o ironie amara: cel mai iubit dintre pamanteni n#are parte de dragostea semenilor/ mai mult decat atat insasi 2oarta nu#1 iubeste (arazindu#i in"rangeri si umilinte si "acand din el un ucigas "ara voie. 2ubiectul romanului: Romanul se constituie ca un &urnal pe care detinutul %ictor Petrini il scrie in timpul ultimei sale condamnari si in care isi regandeste intreaga viata. Prima parte a acestei retrospective cronologice evoca tineretea lui %ictor Petrini petrecuta inaintea si in vremea celui de#al doilea razboi mondial cand *timpul nu mai avea rabdare+ -ca si in *Morometii+.. Crescut intr#un oras transilvanean in casa unui muncitor de la "abrica de avioane %ictor Petrini devine * un adolescent dur si turbulent+ ocolit de "ete -carora le era "rica de el. si urat de colegi pentru gandirea sa transanta. !ncetul cu incetul tanarul se trans"orma intr#un alt Mare 2inguratic intr#un instrainat orgolios si revoltat impotriva lui 3umnezeu -ca Luci"er.. Poate nu neaparat din aceste pricini dar in orice caz e$istenta lui Petrini s#ar putea asemana cu destinul luci"eric: *caderea+ in !n"ern incepe in adolescenta si tot ceea ce va urma -istoria absurda detentia iubirea convertita in ura cele doua crime. constituie *treptele+ coborarii in *subterana+. 0$presia simbolica a *subteranei+ o constituie

*munca+ la ucis de sobolani in care va "i aruncat pro"esorul universitar %ictor Petrini. 3eocamdata persoana asupra careia isi revarsa liceanul necazurile instrainarii sale este Mama. Cu aceasta "iul poarta discutii contradictorii pe teme religioase ba c(iar intr#o seara o loveste peste bratul care "acea asupra lui semnul crucii. Prima parte a volumului ! ar putea "i privita si ca roman al "ormarii unui tanar. 3in aceasta "ormare "ace parte si initierea erotica -episodul legaturii cu 4ineta Romulus. s"arsita curand prin plecarea "etei. 3upa ce termina liceul %ictor Petrini se inscrie la 'acultatea de Litere si 'ilozo"ie din acelasi oras devenind un student stralucit. )cum traieste o noua iubire -pentru o "rumoasa colega numita de el Caprioara. dar nunta proiectata nu are loc: dorind sa scape de o sarcina -*amintire+ de la un medicinist. Caprioara moare se pare in timpul interventiei. Cautarea "etei de catre autoritati si anc(eta la care este supus Petrini constituie un mic roman senzational a carui enigma ramane pecetluita. incepand cu partea a doua a cartii viata persona&ului central curge dictata de aceeasi 2oarta in interiorul careia notiunile de: "ericire iubire prietenie dreptate isi modi"ica sensurile. Pregatindu#se pentru o cariera in invatamantul superior Petrini preda la o scoala unde#1 are drept coleg pe un anume Petrica 4icolau -ins an$ios si autor al unui volum de versuri. care ii devine prieten. !nvitat intr#o zi la masa %ictor ramane impresionat de "rumusetea iradianta a Matildei -sotia noului sau amic. de care se indragosteste. La randul ei "emeia raspunde cu caldura acestei iubiri vi#zitandu#1 pe %ictor Petrini si trimitandu#i scrisori cu atat mai mult cu cat sotul ei -dominat de un tata autoritar. devenise si mai di"icil. 3upa doi ani divortul dintre sotii 4icolau pronuntandu#se Petrini se casatoreste cu Matilda si se muta in somptuoasa ei casa. )bia acum incepe iadul pentru proaspatul sot caci iubirea sti(iala a "emeii oscileaza intre patima si ura cunoscand c(iar momente de violenta cand dragostea coboara *in subterana+. !ntelectuala si ea -era ar(itecta. dar avand o cultura di"erita de cea "ilozo"ica Matilda nu poate crea o comunicare spirituala cu sotul ei -care devenise asistent universitar si scria o lucrare despre o noua gnoza.. in plus "emeia are destule momente in care isi arata adancurile -urate. ale su"letului sau abisal devenind parca un alt om. Bunaoara ducandu#si sotul in vizita la o ruda Matilda il trateaza ca pe un necunoscut ranindu#i mandria in "ata numeroasei ei "amilii/ banuitoare "ara temei il act"za mereu pe %ictor de simpatii "ata de alte "emei ba c(iar intr#o zi sparge sertarele in care acesta isi pastra manuscrisul viitoarei lui carti/ nu de putine ori ea incearca sa#si impuna dominatia ba c(iar sa#1 invite sa plece. )ceasta ar "i o parte din romanul de dragoste continut in cartea de "ata. !maginea care sintetizeaza trans"ormarea iubirii dintre cei doi soti este c(ipul Matildei care capata trasaturi masculinizate ca intr#un mit intors al )ndroginului5: *imi arata un c(ip devastat cu oc(ii pe &umatate inc(isi acest c(ip care nu era "rumos decat printr#un misterios su"lu interior era parasit acum de armonia lui si mi se arata oc(ilor cu oribilele trasaturi ale unui barbat+. in paralel cu e$istenta cuplului Petrini sunt in"atisate aspecte din viata politica si universitara a anilor 1960. )cestea constituie o noua *treapta+ a coborarii in !n"ern cand

!storia devine absurda mutilandu#i pe cei care nu se incadreaza in *patul+ ei procustian. )st"el noul decan al 'acultatii de 'ilozo"ie -unde preda si Petrini. este un anume %aintrub medic stomatolog devenit peste noapte pro"esor de mar$ism. ,ot acum un mare "ilozo" -probabil L. Blaga. este inlaturat si inlocuit cu un ins total nepregatit iar unele discipline sunt scoase din planul de invatamant/ cel mai puternic om din "acultate este calori"eristul -devenit secretar de partid./ din ordinul lui 2talin incepe amena&area Canalului 3unare#Marea 4eagra pe santierele caruia este distrusa intelectualitatea romaneasca/ un coleg al lui Petrini -un anume Cubles. este arestat in timpul demonstratiei de 7 4oiembrie din pricina ca strigase ca )rdealul este pamant romanesc. ,abloul vietii universitare din acei ani este completat in volumul al !!!#lea prin amintirile lui 2uz8 Culala -iubita lui Petrini.. )ceasta evoca sedintele in care in "ata am"iteatrelor pline de studenti erau *in"ierati+ tinerii care proveneau din "amilii instarite/ in urma unei asemenea *demascari+ o "ata se spanzurase. Petrini resimte in curand absurditatea timpului pe care#1 traia/ c(iar in seara botezului "iicei sale 2ilvia acesta este arestat. )ici se inc(eie primul volum al romanului. %olumul al !!#lea prezinta la inceput interogatoriile absurde la care este supus %ictor -acuzat ca ar "i "acut parte din miscarea *2umanele negre+ de esenta antimag(iara.. 3upa trei luni cu toate ca nu recunoscuse ceea ce nici nu era adevarat Petrini este condamnat si a&unge in minele de plumb de la Baia 2prie. 0ste o noua *treapta+ a coborarii in !n"ern concretizata in imaginea dantesca a galeriilor intunecate dar si in rautatea gardienilor anal"abeti dar stapaniti de mandria puterii. 9nul dintre acestia ravneste sa#1 ucida pe %ictor Petrini tinandu#1 nopti intregi descult si numai in camasa in g(ereta din scanduri a carcerei in luna "ebruarie. 2cena in care acest gardian mimeaza zdrobirea tamplei detinutului este edi"icatoare pentru !storia stupida care agresa "iinta umana distrugandu#i inteligenta. )sa se "ace ca intr#o zi %ictor Petrini il ucide pe gardianul prime&dios impingandu#1 in abisul intunecat al minei si salvan#du#si ast"el viata. Considerata drept un accident datorat neatentiei aceasta moarte trece neobservata. 0liberat dupa trei ani si trei luni persona&ul se intoarce in orasul sau dar nu mai poate "i vorba de a "i reintegrat in invatamant/ el este obligat sa intre in ec(ipa de deratizare a ora# sului uciderea sobolanilor "iind poate ultima *treapta+ a coborarii in !n"ern. ,oate aceste aspecte -viata universitara atitudinea autorita tilor e$istenta puscariasilor politici trimiterea la *munca de &os+ a intelectualilor. alcatuiesc romanul politic si social. La putin timp dupa intoarcerea sotului sau Matilda -deran&ata de noua pozitie sociala a acestuia. divorteaza si se casatoreste cu un anume Mircea # activist de partid de rang superior. %ictor Petrini devine strungar apoi contabil la o intreprindere -:R)C). incercand sa ramana om intr#o lume ilogica: *intr#o lume absurda de ;rinoceri<= trebuie sa ramai om c(iar cu riscul de a deveni tu insuti absurd ca nu esti rinocer.+ -)ndreea %ladescu. %olumul al !!#lea se inc(eie cu paginile de mare vibratie evocand moartea Mamei care se desparte de viata indurerata si plina de amar. %olumul al !l!#lea prezinta intoarcerea lui %ictor Petrini la mitul iubirii. 4ascuta din nevoia de a umple golul lasat de moartea Mamei aceasta dragoste se va dovedi o iluzie: 2uz8 Culala -iubita lui Petrini. isi ascunde nu doar in"atisarea -sub pletele castanii ca un alt val al Ma8ei. ci si statutul social. Casatorita cu un inginer dipsoman Pencea ea *uita+ acest *amanunt+ "apt care va avea urmari grave: in timp ce se a"lau la

munte 2uz8 si %ictor sunt urmariti pana in cabina tele"ericului de catre Pencea -(otarat sa#i ucida.. Pentru a se apara Petrini il impinge in prapastie pe dipsoman savarsind a doua crima. Marturisindu#si "apta %ictor este inc(is din nou timpul detentiei "iind si cel in care isi scrie &urnalul. 'inalul il evoca pe acest om batut de soarta in perioada urmatoare eliberarii/ acum scapa de iubirea#iluzie -prin plecarea din tara a lui 2uz8. si se pregateste sa#si publice cartile. La numai treizeci si cinci de ani persona&ul intelege ca mitul "ericirii prin iubire va dainui etern. 0$ista in roman minunate pagini inc(inate Mamei su"let * bogat in absolut dincolo de timp si de spatiu +/ tot asa e$ista pagini pline de duiosie in care este e$primata iubirea pentru micuta 2ilvia. impreuna aceste "ragmente alcatuiesc un roman al "amiliei. )rta realizarii persona&ului principal Persona&ul central al romanului este %ictor Petrini # pro"esor universitar dintr#un oras transilvanean si autorul &urnalului lucid si amar care trebuia sa tina locul spovedaniei dinaintea mortii. 3in paginile lui se inc(eaga imaginea unui persona& comple$ sincer pana la duritate care cauta in scris o modalitate de izbavire. )"lat intr#o situatie#limita a vietii -asteptand condamnarea la inc(isoare pe viata. el isi regandeste alt"el intreaga e$istenta condusa de o 2oarta nemiloasa si atotputernica asa cum se intampla in marile tragedii antice. 3in acest punct de vedere %ictor Petrini este un persona& tragic. Prenumele primit la botez ar "i trebuit sa#i aduca un statut de invingator dar acesta se lasa asteptat pana la s"arsitul cartii/ ca si titlul romanului prenumele este o ironie Petrini "iind mereu un mare invins. Ca si eroii lui Camil Petrescu persona&ul este un intelectual de elita iar numeroasele citate si re"erinte la Platon 2ocrate 2pinoza Rousseau 3ostoievs>i ii atesta aceasta calitate. ?anditor pro"und -asa cum reiese din discutiile purtate cu prietenul sau !on Micu dar mai ales din numeroasele pagini in care analizeaza viata si lumea. %ictor Petrini este un idealist/ pentru el sensul e$istentei consta in apararea valorilor ei sacre: credinta in ideal prietenia devotamentul iubirea. 3in pacate viata ii o"era revelatii dureroase persona&ul traind comple$ul unei adevarate *caderi+ luci"erice. Cea dintai dintre acestea o constituie istoria aberanta al carei martor este/ onest in gandire si in relatiile cu ceilalti oameni Petrini nu poate intelege sc(imbarile la care asista: inlocuirea marelui "ilozo" si a altor pro"esori renumiti condamnarea lui pentru un cuvant dintr#o scrisoare -trimisa de un "ost amic. rautatea gratuita in numele unei dogme. Cu toate ca incearca sa reziste cu stoicism loviturilor soartei se simte un instrainat din pricina ca muncile pe care le "ace dupa prima detentie ii anuleaza calitatea de creator. ) doua mare revelatie a lui Petrini este legata de mitul "ericirii prin iubire. in care se re"ugiase intr#un soi de bovarism -ca si !lie Moromete.. 2e vadeste insa ca amandoua "emeile pe care le#a iubit poarta parca o damnare un blestem de care nu pot scapa. )st"el Matilda il "ascineaza numai atunci cand este sotia altuia reprezentand pentru el ,recatoarea 4ecunoscuta plina de mister. 9lterior isi da seama ca "emeia era &ucaria unor "orte obscure a unor *demoni+ care o invadau din adancurile ei su"letesti si

niciodata nu va "i alt"el. 2uz8 poarta si ea blestemul minciunii si este atragatoare numai pana la a"larea adevarului/ pe urma devine parca o straina iar plecarea ei reprezinta o bine"acere. Pana la s"arsit Petrini ramane un alt Mare 2inguratic persona& "ascinant si unic in literatura romana. 'ragmente din romanul cel mai iubit dintre pamanteni: *3a avusese dreptate "usesem necru@Ator: nu trebuia sA iau (otArBri de unul singur. CncBt dupA ce redevenii liber continuarAm sA trAim CmpreunA ca Cnainte dar asta nu durA mult Di curBnd ne despAr@irAm de"initiv. )m spus ca Cnainte dar nu se mai putea ca Cnainte "iindcA nu mai eram aceiaDi. %ra&a cum se zice se spulberase deDi noi CncercarAm la Cnceput s#o reCnviem. 0a CnsA dorind sA "ie sincerA cum Cn@elesese din Cnvinuirile mele cA nu "usese zAdArnici acea reCnviere Di mA "Acu sA descopAr cA eu iubisem pe nesincera aceea care mA "ermeca Di nu pe sincera asta "ArA voca@ie/ nu mai Dtia sA "ie "ascinantA. 2ursa misterului unui su"let e insondabilA. 2inceritatea poate ame@i mult mai tare decBt "alsul mister al minciunii dar e$erci@iul seduc@iei ei nu se "Acuse pe sinceritate Di era prea tBrziu adicA era prea bAtrBnA acum ca sA se sc(imbe. !ar sA continui eu ca Cnainte nu se mai putea nu mai aveam Cn "a@a mea o ingenuA ca atunci cBnd o cunoscusem ea nu mai putea simula perple$itatea uimirea... Pe scurt nu mai avea putere asupra mea... CntBlnirile noastre erau tot mai scurte tot mai terne tot mai rare. !ntr#o zi Cmi spuse cu un aer preocupat cA a reuDit sA ob@inA un paDaport sA plece Cn !talia unde au c(emat#o niDte rude. Rudele adicA au reuDit sA ob@inA acel paDaport. +,e mai CntorciE+ o Cntrebai. +BineCn@eles cA mA Cntorc+ protestA ea. BineCn@eles cA min@ea. 4u se mai Cntoarse... M#am recitit acestF lung manuscris Di dincolo de ceea ce el con@ine m#a uimit barbaria concretului pe larg etalat Di cu plAcere vizibilA Di pe care nu l#am putut ocoli "iind Cncredin@at cA ast"el m#aD "i c(inuit Cndelung "ArA sA ob@in spiritual#mente eliberarea totalA a conDtiin@ei mele de ceea ce am trAit. )m "ost ispitit o clipA sA#1 arunc Cn "oc. Gi totuDi mi#am spus trebuie sA#i dau drumul sA meargA. Mul@i dintre semenii mei au gBndit poate la "el au &ubilat ca Di mine au su"erit Di au "ost "erici@i !n acelaDi "el. Mitul acesta al "ericirii prin iubire al acestei iubiri descrise aici Di nu al iubirii aproapelui n#a Cncetat Di nu va Cnceta sA e$iste pe pAmBntul nostru sA moarA adicA Di sA renascA perpetuu. Gi atBta timp cBt aceste trepte urcate Di coborBte de mine vor mai "i urcate Di coborBte de nenumAra@i al@ii aceastA carte va mArturisi oricBnd : ...dacA dragoste nu e nimic nu eH... (Din vol. Cel mai iubit dintre pmnteni) APRECIERI CRITICE +Cvasiunanimitatea criticii a CntBmpinat cu mari elogii romanul Cn trei volume -autorul Cl numeDte Di +trilogie+. Cel mai iubit dintre pAmBnteni -1980. vAzBnd Cn el o culme a crea@iei lui Marin Preda o Cnsumare a tuturor e"orturilor de pBnA acum ale artistului +un bildungsroman intelectual+ un roman +total+ +best#sel#ler#ul pe tema obsedantului deceniu+ etc cAutat cu "ebrilitate de un public din ce Cn ce mai mare cumpArat la pre@uri de speculA din pricina nea&ungerii edi@iei un roman#eveniment de epocA Cn "ine putBnd constitui unul dintre cele mai interesante obiecte de studiu pentru sociologii psi(ologiei de masA ca sA nu spunem ai +psi(ozei+. CAci trebuie sA recunoaDtem cA la toate acestea a contribuit mult Di moartea cu totul neaDteptatA a scriitorului # Cn plinA maturitate creatoare # la nici douA luni de la Cnceputul di"uzArii cAr@ii. Cntr#un interviu realizat de M. 9ng(eanu -Lucea"Arul nr. 17I1976. Marin Preda dAdea

dreptate criticului din %oca@ie Di aspira@ie mArturisindu#se din nou: +,eza dumneavoastrA cu privire la voca@ie Di aspira@ie se vede con"irmatA. Morome@ii este romanul voca@iei dar ceea ce voiam eu sA "ac Cn continuare pornind de la el reprezintA aspira@ie+. 0i bine trecBnd prin e$perien@a Marelui singuratic a Risipitorilor a 3elirului Di mai ales a !ntrusului dupA toate aparen@ele scriitorul Di#a atins din plin @inta +aspira@iei+ prin Cel mai iubit dintre pAmBnteni. )"lat Cn Cnc(isoare Cn aDteptarea procesului Di verdictului pentru omucidere #"AptuitA CnsA Cn legitimA apArare # %ictor Petrini eroul principal CDi povesteDte via@a avBnd ca "undal central deceniul al %l#lea cAruia Ci "ace la rBndu#i procesul scrutBnd totodatA condi@ia umanA Cn general. 3estituit din postul de asistent universitar Cn urma unor e$cese de zel Di a unor maDina@ii carieriste -dar rAmas Cn continuare un intelectual Di un "iloso" scriind c(iar unele eseuri @inute Cn sertare. suspectat a "i participat la ac@iunile unor contrarevolu@ionari arestat Di condamnat la muncA silnicA Cntr# o minA -unde "usese nevoit spre a supravie@ui iarADi sA ucidA un tor@ionar CnrAit crimA rAmasA nedescoperitA. eliberat dupA trei ani Di pus sA practice meserii dintre cele mai nepotrivite pentru ei de la contabil la +:raca+ pBnA la +deratizator+ Cn ec(ipa condusA de "iorosul grotescul Bacaloglu Petrini este Cmpins mereu Cn +situa@ii limitA+ Cncercat la punctele cele mai de &os ale decAderii condi@iei umane "Acut sA reziste sA iasA CnvingAtor Cn plan spiritual se Cn@elege prin voin@A tenacitate Di ra@iune CndreptatA Cmpotriva a tot ceea ce este +agresiv+. 4u au dreptate deloc cei care reproDeazA scriitorului cum cA per# sona&ul nu se comportA ca un +"iloso" ca un +universitar+ care cunoscuse la un moment dat pe Lucian Blaga -evocat de altminteri Cn roman/ CntBmplArile se petrec Cn parte la Clu&.. MArturisim cA noi CnDine am "ost stApBni@i de acest sentiment cA Petrini nu se comportA ca un +intelectual+. ReluBndF lectura lectura integralA a operei lui Marin Preda plasBnd#o Cn epocA @inBnd seamA de temperamentul scriitorului Di mai ales de @inta pe care Di#a propus#o # de a prezenta soarta unui om din zilele noastre a unui om mai CntBi Di numai Cn al doilea rBnd a unui intelectual a unui om care vrea din rAsputeri sA supravie@uiascA # ne#am cenzurat pArerile. 2itua@iile Cn care e pus eroul sunt atBt de tari atBt de Cmpinse la#limitA CncBt el nu se poate comporta alt"el -mai ales cA Cn el sAlADluieDte c(iar Marin PredaH.. 2A evocAm doar cBteva din zguduitoarele pagini parcA Di cu dorin@a de a trimite pe cititori din nou la ele: 2tBnd la Cnc(isoare Cnainte de a "i trimis la mina de la Baia 2prie -cap.!% vol.!!. la un loc cu niDte +"oDti+ miniDtri subsecretari de stat patroni de uzine banc(eri puternici generali etc %ictor Petrini constatA -nu constatA ra@ionBnd deductiv ci vede. cum un ins care pe vremuri la recep@ii splendide consuma icre negre pAstrugA cegA ori cine Dtie ce delicatese stropite cu Dampania cea mai scumpA poate deveni "oarte bine o epavA (AmesitA de "oame cu pungi sub oc(i rBvnind la un castron cu ceva murdar Cn el ori la un mizerabil c(iDtoc de @igarA de care nu se Dtie cum "Acea totuDi rost poetul bucureDtean +un ins Cnalt ca o prA&inA semAnBnd cu o barzA+ -bAgat Di el la zdup pe opt ani pentru cA plasase rAu bancurile nAscocite de !on Barbu Di de +covrigarii din ?AeDti+ niDte critici rAmaDi totuDi liberali..+ - !on Rotaru . +Cel mai iubit dintre pAmBnteni -1980. e romanul unor e$perien@e "undamentale de via@A romanul unor trAiri esen@iale. ,itlul ascunde iarADi ca Di Bietul !oanide o ironie. 0roul principal %ictor Petrini e un asistent la 'acultatea de 'iloso"ie care a "Aptuit o crimA Di Cn Cnc(isoare Cn aDteptarea procesului Di a sentin@ei povesteDte circumstan@ele care l#au condus la neaDteptata "aptA un memoriu la persoana CntBi. 3es"ADurat pe "undalul

deceniului %! memoriul scruteazA condi@ia umanA. Petrini a scris un eseu despre ceea ce el numeDte o nouA gnozA +care sA redea integritatea conDtiin@ei umane Cn "a@a universului+ pornind de la ideea cA +omul este liber Cn sine Di pentru sine Di singur acest concept este izvorul dreptului Di al crea@iei spirituale+. )lt eseu al sAu se intituleazA 0ra ticAloDilor eroul "iind Cn plus de pArerea cA orice poate "i trAit CnsA nu oricum. Romanul are zece pAr@i repartizate Cn trei volume din care primul Di o mare parte din cel de#al doilea se re"erA la ini@ierea eroticA a lui Petrini Cn liceu la 9niversitate Di apoi ca universitar cBnd CntBlneDte pe Matilda so@ia poetului neieDit CncA de sub autoritatea paternA PetricA 4icolau. Petrini des"ace cuplul nereuDit al poetului cu ar(itecta Matilda -inversare a situa@iei din Bietul !oanide. antrenBndu#se Cntr#un adevArat coDmar matrimonial "iindcA Matilda -una din cele mai interesante "iguri "eminine din literatura romBnA. e o "emeie de o incredibilA vitalitate acaparantA imprevizibilA visceral violentA agresivA obstinatA trecBnd brusc de la tandre@e la urA e$presie a unui su"let total ira@ional obscur Di absurd. 'eti@a care se naDte din aceastA uniune 2ilvia nu CntAreDte legAtura ci mai curBnd Ci desparte pe cei doi mai ales cBnd %ictor e Cnvinuit de participare la isprAvile unei bande contrarevolu@ionare arestat Di condamnat sA lucreze trei ani Cntr#o minA de plumb. %a ucide acolo un tor@ionar apoi eliberat degradare crescBndA a condi@iei sale se va anga&a Cntr#o ec(ipA in"ernal#(ilariantA de deratizare prile& pentru autor de a Cn"A@iDa indivizi abrutiza@i precum Bacaloglu sau Calistrat ori pAstrBnd Di sub crusta ab&ec@iei un rest de umanitate precum %intilA. Matilda pArAseDte pe %ictor pentru un om al puterii Mircea care admitea cA universitarul nu avusese legAturi cu +sumanele negre+ dar nu era sigur cA Cn caietele sale con"iscate la perc(ezi@ie nu erau gBnduri periculoase pentru ordinea socialA. ,ot un "el de trAdare e aceea a prietenului !on Micu critic al e$ceselor de tot "elul dar partizan al ideii cA mai CntBi de toate trebuie sA supravie@uieDti Cn s"CrDit Petrini a&unge contabil la +:raca+ -iarADi ironie. Di se CndrAgosteDte de o casierA 2uz8 Culala "iica unui industriaD e$matriculatA din "acultate din acest motiv. 2uz8 pare Cntruc(iparea idealului regAsit Di Petrini rezistA CncercArilor Matildei divor@atA de Mircea de a#1 readuce lBngA 2ilvia pBnA cBnd invitat la sc(i e CntBmpinat pe pBrtie de inginerul Pencea so@ul nemArturisit al noii iubite pe care ataca@i e nevoit sA#l arunce din cabina tele"ericului sA declare apoi crima Di sA "ie din nou Cnc(is+. - )l. Piru . +:perA epicA de mare Cntindere cu numeroase persona&e surprinse Cn episoade dramatice zguduitoare sau ilariant#groteDti cronicA a unei Cntrgi perioade istorice romanul Cel mai iubit dintre pAmBnteni e totodatA o mArturisire "AcutA la persoana CntBi Cn Cmpre&urAri decisive pentru e$isten@a unui om. 0l se simte Cmpins Cn c(ip "iresc sA amestece evenimentele politice contemporane Di "iguri notabile ale vremii cu datele biogra"iei sale sA istoriseascA CntBmplAri trAite nemi&locit intimitA@i con&ugale Di "apte de o in"luen@A covBrDitoare asupra vie@ii sociale sA#Di comenteze e$perien@a adunatA pe toate planurile e$isten@ei+. - :v.2. Cro(mAlniceanu ..