Sunteți pe pagina 1din 52

Alb Roxana Ioana

Expert contabil An I, semestrul II

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (71). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Producia imobilizat Cheltuieli cu mrfurile Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 20000 30000 1000 200 15000 15000 12000 3000 1500 1400 1000

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).

Marja comerciala = 20000-15000=5000

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31200 lei

Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.

Audit
2 (100). Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii-client. Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinarea mrimii stocului (cantitilor) - nerespectarea principiului independenei exerciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c sit uatiile finciarean nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul i suma respectiv; - influena asupra rezultatului net

3 (101). Coninutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie sa contina: - relatia contractuala de executare a misiunii de audit; - observatiile reiesite din diverse verificari; - informatiile a caror mentiune n raport este prevazuta expres de lege; - oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii; - mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie sa rezulte n mod clar: - mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit; - situatiile care fac sa apara incertitudini; - natura si locul observatiilor n raport.

4 (102). Rolul raportului de audit. Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise si n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza.

Raportul de audit are un triplu rol: - instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice; - instrument de confirmare a ncrederii publicului si actionarilor n situatiilor financiare prezentate de o entitate; - instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate. Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baza; pentru opinia sa n legatura cu situatiile financiare auditate; responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi); responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte de legi si alte reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern.

5 (103). Rolul i coninutul notei de sintez. Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare, este util sa-si stabileasca o "nota de sinteza" care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarii, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul retinut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - pozitia auditorului (punctul sau de vedere). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si n special la: - problemele tehnice ntlnite si maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie complementare; care necesita primirea unei informatii

- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului; - o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabilizate si separat pe cele care nca nu au fost acceptate de ntreprindere. Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viata ntreprinderii n timpul exercitiului ca, de exemplu: - evolutia principalelor elemente din situatiile financiare; - produse (activitati) noi; - schimbari n strategia ntreprinderii.

6 (41). Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre: a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate; b) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i venituri bancare; c) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere). Raspuns: a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;

Marja net din dobnzi (rata veniturilor din dobnzi Rvd sau Rrd) este un indicator de performanta si se calculeaza ca raport intre venitul net din dobnzi (diferena dintre dobnzi ncasate i dobnzi pltite) i activele valorificate, respectiv, activul bilantier minus suma urmatoarelor elemente de activ: numerar; valoarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar; soldul conturilor de debitori si al celor de decontare; alte active.

Activele valorificate, ca noiune, reprezint diferena dintre totalul activului bilanier i suma urmtoarelor elemente de activ: casa, mijloace fixe, ob iecte de inventar, decontri i debitori, alte active, care nsumate formeaz activele nevalorificate. Conceptele active valorificate i active nevalorificate se refer la implicarea activului bncii n activitatea de acordare a creditelor. O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la acelai nivel al activelor exprim o activitate profitabil (colectare i redistribuire de capital), deci un bun management al activelor i pasivelor. De asemenea, o marj net din dobnzi ridicat poate fi obinut pe seama angajrii n activiti riscante.

Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobnzile (dependen de pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent a bncii, care conduce la venituri din dobnzi mai mici. Marja din dobnzi ridicat este caracteristic bncilor de detaliu (retail), care au o larg reea de sucursale, filiale, agenii n teritoriu, ce i procur resursele la un pre sczut, n timp ce bncile cu ridicata (banca central) au o marj mai sczut datorit unui cost al procurrii fondurilor mai ridicate.

7 (42). Ce rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate; b) instrument de garantare a fidelitii situaiilor financiare n faa publicului; c) instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii. Raspuns: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate; Prin continutul sau, raportul de audit financiar poate dobandi un atribut aparte, acela de document de fundamentare financiara pentru admiterea la cotare. Scopul raportului de audit asupra situatiilor financiare, conform Standardului de audit nr. 700 ( I.S.A. 700 The auditors Report on Financial Statements ) este de a prezenta clar, concis si sintetic concluziile auditorului cu privire la situatiile financiare, respectarea principiilor si normelor de reflectare contabila a tuturor operatiunilor patrimoniale si extrapatrimoniale prezentate in bilant si in afara bilantului, in contul de profit si pierdere, in anexa la bilant.

8 (43). inerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii; aceasta reprezint pentru auditor: a) o responsabilitate de baz; b) o responsabilitate secundar; c) o responsabilitate adiional.

Raspuns: b) o responsabilitate secundar; Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii... revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1992 Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); -responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei

opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern. 9 (44). n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) ntr-o not anex la raportul de audit.

Raspuns: b) dup paragraful de opinie; n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.

Contabilitate

10.SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de transport local, pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in valoare de 300 lei, TVA 24%.

inregistrarea transportului la unitate si de la locul de munca

% 624 4426

5311

372 300 72

11. Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe luna curenta este de 150 lei.

624

5323

150

12.SC CRISUL SA vinde in numerar marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul de 5000 lei, tva inclus in pret.

vanzarea marfurilor in numerar

5311

% 707 4427

5000 3800 1200

13. Se incaseaza in numerar suma de 200 lei, tva 24%, reprezentand venituri obtinute de SC TURIST SA din transportul de persoane, pe luna curenta.

incasarea sumei

5311

% 704 4427

248 200 48

14.Se vinde la bursa un pachet de actiuni, valoarea nominala fiind de 600 lei, iar pretul de vanzare de 650 lei. vanzarea actiunilor la bursa

5121

% 503 7642

650 600 50

15. SC BETA SA acorda un imprumut pe termend e 5 ani, in valoare de 10.000 lei, cu o dabanda de 20% pe an. Sa se inregistreze dobanda in primul an.

acordarea imprumutului

2672

5121

10.000

dobanda in primul an

2678

763

2000

16. Se vand obligatiuni, la pretul pietei de 1000 lei, valoarea de rambursare 850 lei.

vanzare de obligatiuni

5121

% 506 7642

1000 850 150

17. SC AVANTUL SA trimite spre prelucrare 90 m tesaturi a 20 lei/m , in valoare de 1800 lei.In urma prelucrarii se obtin 300 halate. Furnizorul a facturat o manopera de 25 lei/bucata, tva 24%, iar cheltuielile de transport dus-intors sunt de 80 lei, tva 24%, care s-au achitat in numerar. Costul de achizitie al halatelor.

costul de achizitie al halatelor 1800 + 300 x 25 + 80 = 9380 manopera 300 x 25 lei/buc = 7500 7500 x 24% = 1800 cheltuieli de transport 80 lei 80 x 24% = 19.2 lei

total cheltuieli= 7500 + 80 = 7580 total tva = 1800 + 19.2 = 1819.2 total plata 7580 + 1819.2 = 9399.2 trimiterea materialelor la prelucrare 351 = 301 1800

aducerea halatelor 303 = 351 1800

18. SC GAMA SA vinde marfuri, factura cuprinzand 100 bucx 6 lei/ buc = 600 lei, TVA 24%. Ambalajele care insotesc marfa : 100 bucx 0.15 lei/buc=15 lei, se expediaza pw baza avizului de insotire. La termenul prevazut clientul restituie 90 bucati ambalaje.Se factureaza ambalajele nerestituite.

vanzare marfuri 4111 = % 707 4427 744 600 144

expedierea ambalajelor 358 = 381 15

primirea ambalajelor 381 = 358 13.5

facturarea ambalajelor nerestituite

4111

% 708 4427

1.86 1,5 0,36

descarcarea gestiunii 608 = 358 1,5

19.SC OMEGA SA inregistreaza un prejudiciu cauzat prin efractie de catre autori necunoscuti in valoare de 12.000 lei , adaos comercial 20%, tva 24%. Dupa expirarea termenului de prescriptie ( 3 ani), daca prejudiciu nu a fost recuperat, se va scadea creanta fata de debitorii diversi , dupa care se va inregistra in contul in afara bilantului 8034 Debitori scosi din activ si urmariti in continuare.

inregistrarea lipsei % 473 378 4428 = 371 17.856 12.000 2.400 3.456

imputarea lipsei 461 = % 7588 4427 17.856 14.400 3.456

nerecuperarea lipsei 654 = 461 17.856

inregistrarea in contul in afara bilantului 8034 8034 = 17.856

20. La nceputul exerciiului N, s-a dat n funciune un utilaj n valoare de 20.000 u.m. n anul N, amortizarea contabil a fost de 2.000 u.m., iar amortizarea fiscal, de 2.800 u.m. Cota de impozit pe profit n vigoare n anul N: 16%. Pn la nchiderea exerciiului N nu au aprut reglementri privind modificarea cotei de impozit pentru exerciiul viitor. S se calculeze impozitul amnat la nchiderea exerciiului N n conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

Valoarea contabila a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. - 2.000 u.m. Baza de impozitare a activului la 31.12.N = 20.000 u.m. - 2.800 u.m. Diferenta temporara impozabila = 18.000 u.m. - 17.200 u.m.

18.000 u.m. 17.200 u.m.

800 u.m.

Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N: 16% x 800 u.m. = 128 u.m.

21. La 31.12.N, societatea are o datorie privind dobnzile de pltit de 1.000 u.m. Presupunem c din punct de vedere fiscal dobnzile sunt deductibile n exerciiul financiar n care genereaz fluxuri de trezorerie. n decembrie N, a aprut o reglementare conform creia, ncepnd cu 01.01.N+1, cota de impozit pe profit va crete de la 30% la 35%.

S se calculeze impozitul amnat la nchiderea exerciiului N, n conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit. Valoarea contabila a datoriei Baza de impozitare a datoriei Diferenta temporara deductibila l .000 u.m. 0 u.m. l .000 u.m.

Activul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N: 35% x 1.000u.m. = 350u.m. 22 (758). O ntreprindere romneasc a cumprat de la un furnizor strin, la 25 octombrie N, mrfuri n valoare de 50.000 euro. Decontarea contravalorii mrfurilor a fost efectuat la 25 ianuarie N+1. ntreprinderea i nchide conturile sale la 31 decembrie N. Cursul monedei europene a suportat urmtoarea evoluie: la 25 octombrie N: 3 lei; la 31 decembrie N: 2,9 lei; la 25 ianuarie N+1: 3,2 lei. S se prezinte nregistrrile n contabilitatea societii romneti. la 25 octombrie N, cumprarea stocului de mrfuri (50.000 euro x 3 lei/euro):

371

401

150.000 lei

la 31 decembrie N, datoria fa de furnizori este de 50.000 euro x 2,9 lei/euro = 145.000 lei i recunoaterea ctigului din diferene de curs (50.000 euro x 0,1 lei/euro): 401 = 765 5.000 lei

la 25 ianuarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 3,2 lei/euro) i recunoaterea unei pierderi din diferene de curs (50.000 euro x 0,3 lei/ euro):

% lei 401 665 0 lei

512 145.000 lei

160.000

15.00

23 (759). La 1 septembrie N, societatea romneasc M a acordat un mprumut de 2.000.000 franci filialei sale elveiene F. Acest mprumut are, de fapt, caracterul unei finanri permanente. Cursul monedei elveiene a suportat urmtoarea evoluie: la 1 septembrie N: 3 lei/franc; la 31 decembrie N: 3,1 lei/franc. S se prezinte nregistrrile n contabilitatea societii M la 1 septembrie i la 31 decembrie N. la l septembrie N, acordarea mprumutului (2.000.000 franci x 3 lei/franc): 167 = 5121 6.000.000 lei

la 31 decembrie N, creanele sunt de 2.000.000 franci x 3,1 lei/franc = 6.200.000 lei si recunoaterea diferenelor de curs (2.000.000 franci x O,l lei/franc): 167 = 765 200.000 lei

24 (810). Care sunt condiiile i aspectele metodologice eseniale privind efectuarea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la inventariere, potrivit normelor n domeniu? La stabilirea valorii debitului, n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate infraciuni, se va avea n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a) existena riscului de confuzie ntre sorturile aceluiai bun material din cauza asemnrii n ceea ce privete aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente; b) diferenele constatate n plus sau n minus s priveasc aceeai perioad de gestiune i aceeai gestiune. La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea n vedere ajustrile pentru depreciere constatate. Nu se admite compensarea n cazurile n care s-a fcut dovada c lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective din cauza vinoviei persoanelor care rspund de gestionarea acestor bunuri. Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje i alte valori materiale care ntrunesc condiiile decompensare datorit riscului de confuzie se aprob anual de ctre administratori, respectiv de ctre ordonatorii de credite. Aceste liste sunt de uz intern, fiind numai la dispoziia administratorului unitii, respectiv a ordonatorilor de credite. Compensarea se face pentru cantiti egale ntre plusurile i lipsurile constatate, n cazul n care cantitilesorturilor supuse compensrii la care s-au constatat plusuri sunt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenei n plus. Aceast eliminare se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordinea crescnd. n cazul n care cantitile sorturilor supuse compensrii la care s-au constatat lipsuri sunt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitii care depete totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordine crescnd. Pentru valorile materiale la care sunt acceptate sczminte, n cazul compensrii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scz -mintele se calculeaz numai n situaia n care cantitile lips sunt mai mari dect cantitile constatate n plus.

n aceast situaie, cotele de sczminte se aplic n primul rnd la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Dac n urma aplicrii sczmintelor respective mai rmn diferene cantitative n minus, cotele de sczminte se pot aplica i asupra celorlalte valori materiale admise n compensare la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene. Diferena stabilit n minus n urma compensrii i aplicrii tuturor cotelor de sczminte, reprezentnd prejudiciu pentru unitate, se recupereaz de la persoanele vinovate, n conformitate cu dispoziiile legale. Normele de sczminte nu se aplic anticipat, ci numai dup constatarea existenei efective a lipsurilor i numai n limita acestora. De asemenea, normele de sczminte nu se aplic automat, aceste normefiind considerate limite maxime. Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de nlocuire, aa cum a fost definit n normele n vigoare. Ajustrile constituite cu ocazia inventarierii pentru deprecierile constatate i pentru riscurile i cheltuielile viitoare nu sunt deductibile fiscal, cu excepiacelor prevzute n reglementrile legale n vigoare. Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate att n evidena tehnico-operativ, ct i n contabilitate, n termen de cel mult 5 zile de la data terminrii operaiunilor de inventariere. Pe baza registrului-inventar i a balanei de verificare se ntocmete bilanul contabil, ale crui posturi, n conformitate cu art. 28 din Legea contabilitii, trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. Comisia de inventariere stabilete caracterul plusurilor, lipsurilor i deprecierilor constatate i propune modul de regularizare a diferenelor de inventariere. In cazul n care lipsurile nu sunt considerate infraciuni, se poate avea n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu plusurile constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: 1. s existe riscul de confuzie ntre costurile aceluiai bun material; 2. diferenele constatate n plus sau n minus s priveasc aceeai perioad de gestiune i aceeai gestiune. 25 (811). Care sunt lucrrile premergtoare (preliminare) ntocmirii situaiilor financiare anuale? 1. intocmirea balanei conturilor inainte de inventariere; 2. Inventarierea general a patrimoniului; 3. Contabilitatea operaiilor de regularizare, cuprinzand:

a) diferenele de inventar; b) amortizrile; c) ajustrile pentru deprecieri; d) provizioanele; e) diferenele de curs valutar; f) delimitarea in timp a cheltuielilor i veniturilor; 4. Determinarea rezultatului exerciiului i distribuirea profitului sau finanarea pierderilor.

26 (856). n vederea achiziionrii unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaii i nregistrri contabile, dup cum urmeaz: a) acordarea unui avans de 10% n numerar pe baza antecalculaiei efectuate de furnizor de 20.000 lei; b) recepionarea bunurilor facturate de ter, n care este consemnat preul de vnzare de 21.000 lei, TVA 24%; c) diminuarea obligaiei fa de furnizor cu avansul acordat anterior i subscrierea unui bilet la ordin pentru diferena rmas; d) decontarea la scaden a biletului la ordin subscris. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?

a) Acordarea avansului pentru achizitia mobilierului: % 232 4426 b) Receptia mobilierului: % 214 4426 = 404 26.040 lei 21.000 lei 5.040 lei = 5121 lei 2.480 lei 2.000 lei 480 lei

c) Diminuarea obligatiei si subscrierea biletului la ordin: 404 = % 232 4426 405 26.040 lei 2.000 lei 480 lei 23.560 lei

d) Decontarea biletului la ordin: 405 = 5121 23.560 lei

27 (857). Cum se nregistreaz n contabilitate urmtoarele operaii efectuate ce privesc achiziionarea de materii prime: a) acordarea unui avans n numerar n valoare de 2.000 lei, TVA 24%; b) cheltuielile de transport sunt facturate de o unitate specializat la tariful de 400 lei, TVA 24%; c) recepionarea materiilor prime avnd n vedere c valoarea aferent cantitii totale livrate este de 10.000 lei, iar furnizorul acord un rabat pentru defecte de calitate de 2%; d) decontarea dintr-un acreditiv a diferenei datorate furnizorului.

a) Acordarea avansului pentru achizitia de materii prime: % 4091 4426 = 5121 2.480 lei 2.000 lei 480 lei

b) Cheltuielile de transport facturate de o unitate specializata: % 301 4426 c) receptia materiilor prime: Pret de cumparare 10.000 lei Rabat 200 lei Net comercial Tva 2352 Total factura 12.152 lei % 301 4426 = 401 12.152 lei 9.800 lei 2.352 lei 9.800 lei = 401 496 lei 400 lei 96 lei

d) Decontarea din acreditiv a diferentei datorate: Total datorie = 496 lei + 12.152 lei = 12.648 lei Diferenta de plata = 12.648 lei - 2.480 lei avans = 10.168 lei Deschiderea acreditivului: 581 = 5121 5411 = 10.168 lei 10.168 lei

Plata : 401 = % 4091 4426 5411 12.648 lei 2.000 lei 480 lei 10.168 lei

28 (915). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei societi n condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea conturilor de creane clieni 1.300 lei, creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit pltit 1.000 lei.

Rezultatul contabil inaintea impozitrii si a elementelor extraordinare 10.000 + cheltuieli cu amortizarea 2000 - venituri din provizioane 500 -venituri din plasamente 300 - creterea stocurilor de materii prime 1500 + scderea stocurilor de mrfuri 300 + scderea conturilor de creane clieni 1300+ creterea conturilor de datorii la furnizori 200 - impozit pe profit pltit 1000 = 10.500

Evaluarea intreprinderilor
29 (31). Diagnosticul comercial urmreste determinarea: a) raporturilor dintre ntreprindere si mediul su exterior socialeconomic; b) pietei si a locului ocupat de ntreprindere pe aceast piat; c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrrilor executate de ntreprindere. Raspuns b) pietei si a locului ocupat de intreprindere pe aceasta piata; Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimarea pietei actuale si potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata. In cadrul diagnosticului comercial se recomanda a fi abordate urmatoarele aspecte esentiale: piata, produsele/serviciile, pretul, promovarea.

30 (47). Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. Raspuns B 18.500.000

ANC reprezint valoarea patrimonial a intreprinderii i red excedentul bunurilor i creanelor fa de datoriile i obligaiile unitii (pasivul exigibil). ANC= Active corectate - Datorii corectate = (imobilizari + stocuri + creante +disponibilitati) obigatii nefinanciare = 43.500.000 -25.000.000 = 18.500.000

Expertize contabile

31 (22). Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i contabilul salariat? Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico -financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a ver ifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist; economistul fiind subordonat unui ef ierarhic i executnd atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil, etc. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiarcontabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de apregti lucrrile necesare ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari,

mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n urma unor proceduri anevoioase. - Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experi contabili sau de contabili autorizai; - Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei; - Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a.; - Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru al unei orgnizaii afiliate IFAC. 32 (17). Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? Principiile deontologice fundamentale, crora trebuie s li se supun profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor

autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr. 1/1995 a Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai).Ele sunt: - Integritate, - Obiectivitate, - Independen, - Secretul profesional, - Respectarea normelor tehnice i profesionale, - Competen profesional, - Comportare deontologic.

33 (12). Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale? n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii contabili verificatori trebuie s urmreasc dac: - n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000; - obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza; - autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte cunotine dect cele contabile; - autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot contabili. De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis.

Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de observaiile fcute, procednd diferit: a. dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila filialei. b. Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia acestuia.

Fiscalitate

34 (15). Cum se stabilesc plile anticipate de impozit n cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinei bunurilor? Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor, au obligaia ca n termen de 15 zile de la nceperea activitii, s nregistreze contractele de nchiriere la organele fiscale n raza crora i au domiciliul fiscal i s depun formularul 220 Declaraia privind venitul estimat. n urma prelucrrii acestei declaraii, se emite Decizia de impunere pentru pli anticipate pentru anul ......., n baza creia contribuabilii datoreaz plai anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, care se efectueaz n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal astfel: pe baza contractului ncheiat ntre pari prin aplicarea cotei forfetare de 25% sau pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea n partid simpl, potrivit opiunii. n cazul n care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint echivalentul n lei al unei sume n valut, determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza cursului de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ziua precedent celei n care se efectueaz impunerea. Excepie! Pentru veniturile din arendare, nu se depune formularul 220 i nu se fac pli anticipate n cursul anului, iar impozitul anual se stabilete pe baza formularului 200 Declaraie privind veniturile realizate din Romnia.

35 (10) O societate care comercializeaz fructe suport o pierdere pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantitii aprovizionate, n valoare de 42.000 lei. Diferena rmas a fost vndut la un pre de 70.000 lei. Care este limita de perisabilitate? Inregistrarea pierderii 607 = 371 5.000 lei

Limita de perisabiliti = 0,5% * 42.000 = 2.100 lei

Perisabiliti nedeductibile fiscal = 5.000 2.100 = 2.900 lei TVA aferent = 24% * 2.900 = 696 lei 635 = 4427 696

Total cheltuieli nedeductibile = 2.900 + 696= 3.596 lei

36 (12). S se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraie alcoolic de 93%. Acciza unitar i cursul de schimb sunt cele prevzute de codul fiscal. Acciza specifica pentru alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei. 20.000 sticle a 0.5l/sticla = 100hl Cursul de schimb = 4.2655 lei/euro Acciza = Concentratia alcoolica x Acciza specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in hectolitri Acciza = 93% x 750 x 4.2655 x 100 = 297.518,62 lei

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

37 (20). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie. Politicile contabile dezvoltate de catre persoana/persoanele care conduc contabilitatea societatii trebuie aprobate de administratori. Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale. Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. Politicile contabile se elaboreaza avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate. Politicile contabile se dezvolta de regula sub forma unui manual de politici contabile. Acesta este utilizat in mod curent de catre persoanele care conduc contabilitatea entitatii in vederea identificarii tratamentelor contabile prevazute pentru diferite tipuri de operatiuni. De asemenea, politicile contabile ale entitatii trebuie sa fie facute cunoscute utilizatorilor situatiilor financiare anuale pentru ca acestia sa poata identifica tratamentul contabilaplicat diverselor operatii si sa poata identifica modificarea politicilor contabile intervenite in cursul timpului. Politicile contabile trebuie aplicate cu consecventa de la un exercitiu financiar la altul. Schimbarea politicii contabile este permisa atunci cand se modifica legislatia in vigoare aplicabila sau la initiativa entitatii.

Modificarea de politica contabila la initiativa entitatii poate fi determinata de contextul economico-financiar in care aceasta isi desfasoara activitatea, posibilitatea de a obtine informatii mai credibile si mai relevante. In cazul modificarii unei politici contabile, se mentioneaza in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii mai relevante si credibile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar. Nu sunt permise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar.

Studiu de caz

Societatea Stilomob SRL, avand ca obiect de activitate productia si vanzarea de mobilier, intocmeste manualul politicilor contabile. Manualul politicilor contabile al SC STILOMOB SRL Societatea aplica prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componenta a Directivelor europene aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Politicile contabile cuprinse in acest manual au fost elaborate in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Politicile contabile au ca principal obiectiv furnizarea de informatii care sa indeplineasca cerintele calitative stabilite prin reglementarile contabile si anume sa fie: inteligibila, relevanta, credibila si comparabila.

Politicile contabile respecta principiile contabile general admise. Contabilitatea este condusa in lei, iar pentru operatiunile in valuta in lei si valuta. Situatiile financiare anuale sunt intocmite utilizand politicile contabile din acest manual, in limba romana si in lei.

1. Exercitiul financiar

Exercitiul financiar al SC STILOMOB SRL este anul calendaristic.

2. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante

Activele imobilizate sunt acele active achizitionate sau produse de societate, generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an, care au o valoare initiala mai mare de 1.800 lei (valoarea se stabileste de catre entitate si poate fi diferita de valoarea stabilita in scopuri fiscale).

3. Imobilizarile necorporale

Cheltuielile de constituire ale societatii se imobilieaza in categoria imobilizarilor necorporale. Cheltuielile ocazionate de infiintarea societatii se amortizeaza liniar pe o perioada de 2 ani. Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.

Metoda de amortizare - imobilizarile necorporale se amortizeaza prin metoda lineara. Durata de viata a imobilizarilor necorporale este de 3 ani. Ajustari pentru pierderi din depreciere - la data bilantului are loc inventarierea imobilizarilor necorporale. Eventualele diferente constatate intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a imobilizarii respective se inregistreaza ca si pierdere din depreciere pe seama conturilor de cheltuieli corespunzatoare atunci cand valoarea contabila este mai mare decat valoarea de inventar. Aceste pierderi din depreciere se reiau pe venituri ulterior, la incetarea conditiilor care au condus la recunoasterea lor.

4. Imobilizarile corporale

Recunoasterea initiala - imobilizarile corporale sunt recunoscute initial la costul de achizitie sau de productie. Cheltuielile ulterioare - cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

Cheltuielile ulterioare efectuate asupra cladirilor care au ca efect renovarea acestora in procent mai mare de 40%, care au ca rezultat cresterea gradului de confort si cresterea beneficiilor obtinute se recunosc ca o componenta a activului renovat si majoreaza valoarea acestuia.

Amortizarea - societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Durata de viata - se stabilesc urmatoarele durate de viata: Cladiri: 20 ani

Autoturisme: 5 ani Alte dispozitive specifice: 3 ani

Evaluarea la data bilantului - imobilizarile corporale sunt reevaluate la un interval de 3 ani. Reevaluarea se efectueaza de catre evaluatori autorizati. In exercitiile financiare in care nu se efectueaza reevaluari (intre doua evaluari) imobilizarile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la: valoarea justa de la data ultimei reevaluari - amortizarea cumulata ajustarile pentru pierderi din depreciere cumulate

Tratamentul amortizarii la reevaluare - amortizarea cumulata pana la data cand se efectueaza reevaluarea este eliminata din valoarea activului.

5. Rezerva din reevaluare

Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale se reflecta in creditul sau debitul contului 105 a Rezerve din reevaluare . Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuata pe fiecare imobilizare corporala in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve la scoaterea din evidenta prin cedare sau casare a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

6. Stocurile

Evaluarea initiala - sunt inregistrate initial la costul de achizitie al acestora. Costul de achizitie se determina ca suma a pretului de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli direct atribuibile achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie reduc pretul de achizitie al bunurilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate in conturi de cheltuieli corespunzatoare, pe seama conturilor de terti. Evaluarea la data bilantului. La data bilantului stocurile sunt evaluate la cea mai mica valoare dintre valoarea contabila si valoarea realizabila neta (valoarea de inventar). In cazul in care valoarea realizabila neta este mai mica decat valoarea contabila, valoarea stocurilor se diminueaza pana la nivelul valorii realizabile nete, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Evaluarea la iesirea din gestiune. Pentru determinarea costului de iesire al stocurilor se foloseste metoda FIFO.

7. Creantele

Creantele sunt inregistrate la valoarea probabila de incasare. Pentru creantele a caror scadenta a fost depasita cu 6 luni, la data bilantului se recunosc ajustari pentru deprecierea creantelor. Creantele in valuta se inregistreaza la cursul comunicat de BNR de la data facturarii.

Evaluarea creantelor in valuta, precum si a celor cu decontare in lei in functie de cursul unei valute se face lunar la cursul comunicat de BNR, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. 8. Fondurile nerambursabile

Fondurile nerambursabile primite se reflecta in categoria subventiilor aferente activelor sau aferente veniturilor, in functie de natura lor. Recunoasterea la venituri. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. In cazul subventiilor aferente activelor, fondurile nerambursabile se inregistreaza pe venituri lunar, concomitent cu inregistrarea amortizarii activului respectiv. Determinarea sumei anuale care se reia la venituri se face prin raportarea fondurilor primite/durata de viata a activului achizitionat (ani). Subventiile pentru venituri se inregistreaza in contabilitate ca venit amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor. Pentru determinarea sumei care se recunoaste la venituri se calculeaza procentul de executie al proiectului la sfarsitul perioadei, dupa urmatoarea formula:

% de executie = cheltuieli aferente proiectului suportate de la inceputul perioadei pana in prezent/cheltuieli totale necesare proiectului (fonduri nerambursabile + fonduri proprii) Suma de recunoscut la venituri aferente perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent se determina astfel :

procentul de executie determinat x valoarea totala a venitului amanat (fonduri nerambursabile) Suma de recunoscut la venituri ale perioadei (lunii) se determina ca:

venit aferent perioadei de la inceputul proiectului pana in prezent - venituri recunoscute deja

9. Costul indatorarii Recunoasterea costului indatorarii Costul indatorarii se recunoaste ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere atunci cand este suportat.

10. Instrumente financiare pe termen scurt

Recunoasterea initiala. La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor. Evaluarea la iesirea din entitate. La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica metoda FIFO (primul intrat primul iesit).

11. Repartizarea profitului Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.

12. Corectarea erorilor contabil Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.

Stornarea operatiunilor contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza in rosu prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale.

Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente atat a celor semnificative cat si a celor nesemnificative se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

13. Inventarierea Perioada. Inventarierea anuala se efectueaza in perioada 3-6 ianuarie a fiecarui an. Rezultatele inventarierii se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului incheiat la 31 decembrie. Comisia de inventariere este formata din 3 persoane, un inginer, un economist si un maistru, din care una din persoane este numita presedinte al

comisiei. Nominalizarea persoanelor in comisia de inventariere se face prin decizie a administratorului, emisa cu cel putin 5 zile lucratoare inaintea inceperii lucrarilor de inventariere.

Desfasurarea inventarierii

Comisia de inventariere solicita gestionarului o declaratie scrisa prin care sa specifice daca in afara bunurilor societatii are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara documente, are plusuri sau lipsuri in gestiune, are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate pentru care s-au intocmit documentele aferente, a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale, detine numerar din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa, are documente de primireeliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere. Se sigilieaza spatiile de inventariere. Se constata existenta faptica a elementelor de natura imobilizarilor si se inscriu in lista de inventariere. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj astfel incat sa fie verificate 20% din bunurile ambalate. Toate bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri.

Produsele in curs de executie, lucrarile si serviciile in curs de executie se inventariaza prin stabilirea stadiului de executare a acestora. Stadiul de executare se determina ca raport intre: cheltuielile efectiv suportate (conform devizelor)/costuri totale estimate pentru finalizarea produsului (conform contractelor incheiate). Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza punctajelor reciproce scrise. Disponibilitatile banesti, precum si alte valori aflate in casierie se inventariaza prin confruntarea soldului Registrului de casa cu numerarul existent. Disponibilitatile aflate in conturi la banci se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitate. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele comisiei, membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.

Valoarea de inventar

Valoarea de inventar se determina tinand seama de starea bunului si pretul pietei. In cazul constatarii unei degradari accentuate a bunului, o reducere a pretului pietei este necesara determinarea valorii recuperabile a imobilizarii, respectiv a valorii realizabile nete in cazul stocurilor. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea cu care acesta este evidentiat in contabilitate, in listele de inventariere se inscriu valorile dincontabilitate.

Rezultatele inventarierii

Pentru plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze, comisia de inventariere solicita explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii bunurilor, respectiv a urmaririi decontarii creantelor. Pe baza explicatiilor primite si a documentelor analizate, comisia de inventariere stabileste natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si natura plusurilor. Bunurile constatate plus la inventariere se inregistreaza la valoarea justa. Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta, cu imputarea sau nu a lipsei acestora, dupa caz.

38 (19). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert. Politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n cazul trecerii la noul sistem de contabilitate i se precizeaz la nceputul fiecrui an de gestiune. Adoptarea i precizarea politicii de contabilitate se perfecteaz printr-un document organizatoric de dispoziie (ordin, dispoziie etc.) al conducerii ntreprinderii. Procedura formrii i aprobrii politicii de contabilitate este stabilit autonom de fiecare ntreprindere. De exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie special compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale ntreprinderii sau de o firm de consulting (de audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori i perfectat prin decizia de protocol. Responsabilitatea pentru formarea i respectarea politicii de contabilitate o poart conductorul ntreprinderii. La alegerea i argumentarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la anumite convenii fundamentale. Snt prevzute trei convenii fundamentale ale contabilitii:

- continuitatea activitii, - permanena metodelor - specializarea exerciiilor. La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie s aprecieze posibilitile ntreprinderii de a-i continua activitatea ntr-un viitor previzibil. Dac conducerea nu are intenia i nu este nevoit s lichideze ntreprinderea, s suspende sau s reduc considerabil volumul produciei, la ntocmirea rapoartelor financiare se aplic metode obinuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare i determinare a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor activitii. n cazul n care conducerea are intenia sau este nevoit s lichideze ntreprinderea rapoartele financiare trebuie s fie ntocmite n baza altor principii i metode. De exemplu, n cazul funcionrii normale a ntreprinderii mijloacele fixe snt reflectate n bilan la valoarea de intrare cu scderea uzurii acumulate, iar n cazul lichidrii ntreprinderii - la valoarea de vnzare (lichidare). Metodele i regulile de contabilizare acceptate de ntreprindere trebuie s fie aplicate de la o perioad de gestiune la alta. n acest caz, de regul, este vorba de permanena metodicii adoptate de reflectare a operaiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor i datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe i amortizrii activelor nemateriale n decursul anului de gestiune, precum i de la un an de gestiune la altul. Totodat, o atare convenie nu semnific interzicerea de a introduce modificri n politica de contabilitate. n acest caz este vorba de raionalitatea i justificarea modificrilor introduse n politica de contabilitate n fiecare caz concret. Veniturile i cheltuielile se constat i se reflect n contabilitate i rapoartele financiare ale perioadei n care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de ncasare sau plat a mijloacelor bneti, de exemplu, veniturile din vnzarea produselor i mrfurilor se constat la livrarea lor i transmiterea drepturilor de proprietate cumprtorului; veniturile din p restarea serviciilor - pe msura efecturii acestora; veniturile sub form de dobnzi, redevene i dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor bneti sau a altei forme de compensare. Energia electric consumat se trece la consumuri sau cheltuieli n perioada de gestiune n care a fost consumat, indiferent de momentul virrii mijloacelor bneti. n mod analog se contabilizeaz salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la incoincidena eventual temporal a operaiunii economice i a asigurrii cu bani a acesteia. De aici rezult c toate operaiunile economice trebuie s fie reflectate n contabilitate n momentul realizrii acestora. Nici o operaiune nu poate fi stopat sau accelerat din punctul

de vedere al nregistrrii acesteia n contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul specializrii exerciiilor asigur utilizatorii cu informaii nu numai privind operaiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor bneti, dar i privind datoriile aferente plii mijloacelor bneti n viitor i ncasrile ulterioare ale acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s asigure respectarea urmtoarelor principii: prudena, prioritatea coninutului asupra formei, importana relativ (esenialitatea) . La luarea deciziilor n condiiile unei incertitudini este necesar s fie respectate msurile de precauie ca activele i veniturile s nu fie supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constat numai n cazul n care au fost ctigate, iar cheltuielile - nemijlocit n momentul efecturii acestora. Metodele acceptate de ntreprindere trebuie s asigure un grad mai nalt de disponibilitate de a reflecta n contabilitate i rapoartele financiare cheltuielile i datoriile dect veniturile i activele. De exemplu, stocurile de mrfuri i materiale se evalueaz i se reflect n bilanul contabil la suma cea mai mic dintre "cost" i "valoarea realizabil net". Pierderile din lipsurile i deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli n momentul constatrii acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de re cuperare a acestor pierderi de ctre persoanele vinovate (venitul) se constat i se eflect n contabilitate numai atunci cnd ntreprinderea dispune de o certitudine argumentat privind primirea acestora (acordul n scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judectoreasc etc.). Respectarea principiului prudenei permite ntreprinderii, dac este necesar, s creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vndute, pentru reparaiile i deservirea cu garanie a mrfurilor vndute etc. n acelai timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibil o pruden exagerat care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturnd astfel informaiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare. Metodele acceptate n politica de contabilitate trebuie s fie orientate spre reflectarea operaiunilor economice n contabilitate, pornind nu numai de la forma juridic a acestora, dar i de la coninutul economic i situaia economic n care acestea au fost efectuate. Respectarea acestui principiu este deosebit de important n condiiile constituirii economiei de pia, cnd legislaia i baza normativ a contabilitii privind unele probleme rmn n urma evoluiei practicii activitii economico-financiare a ntreprinderilor.

n rapoartele financiare trebuie s fie dezvluit toat informaia esenial pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitii utilizrii acesteia pentru diferite evaluri i luarea deciziilor. Informaia se consider esenial n cazul cnd lipsa sau insuficiena acesteia poate s influeneze deciziile utilizatorilor adoptate de ei n baza rapoartelor financiare. n acelai timp n cazul cnd informaia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importan mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consider neesenial. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor ntreprinderi mari pot fi exprimate n mii lei, ntruct sumele nensemnate nu influeneaz procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenialitii are menirea s contribuie la simplificarea lucrrilor de prelucrare a informaiei i ntocmire a rapoartelor financiare. Conveniile fundamentale i principiile contabilitii trebuie s constituie baza elaborrii politicii de contabilitate a ntreprinderii. Nerespectarea acestora denatureaz informaia privind situaia patrimonial, financiar i rezultatele activitii ntreprinderii i se consider ca o nclcare a regulilor de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare. Politica de contabilitate se formeaz n baza actelor legislative i normative incluse n sistemul de reglementare normativ a contabilitii. Procedura elaborrii politicii de contabilitate viznd o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii care corespunde ntr-o msur mai mare modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de terminare a lucrrilor. ntreprinderea alege acea variant care permite a determina mai exact mrimea venitului obinut n perioada de gestiune. Dac sistemul de reglementare normativ a contabilitii nu stabilete metodele de inere a contabilitii viznd o problem concret, ntreprinderea este n drept s elaboreze metoda respectiv autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit). Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor i datoriilor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau chiar s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, evaluarea materialelor n contabilitatea curent poate s fie efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. n acest caz metoda FIFO este preferabil la majorarea permanent a preurilor, iar metoda costului mediu ponderat - n cazul variaiilor considerabile de preuri la stocurile de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate pentru anul curent se aprob de conductorul ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianu arie al anului de gestiune. Ea se aplic de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. De exemplu, modificrile n politica de contabilitate pot fi operate n cazul: a) reorganizrii ntreprinderii (contopirii, asocierii, separrii), care n conformitate cu legislaia n vigoare poate fi efectuat conform deciziei fondatorilor (participanilor), organelor de stat mputernicite sau organului judiciar. n aceste cazuri modificrile n politica de contabilitate se introduc la data nregistrrii de stat a persoanelor juridice nou aprute; b) schimbrii proprietarilor - la data schimbrii proprietarilor (participanilor); c) introducerii modificrilor n legislaia n vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activiti, introducerea sau anularea reglementrii de stat a preurilor la produse; modificarea condiiilor activitii economice externe nsprirea substanial sau liberalizarea regimului fiscal, creterea nivelului inflaiei; modificarea unor prevederi i altor acte normative) - la data intrrii n vigoare a modificrilor i completrilor actelor legislative i normative; d) elaborrii noilor metode de inere a contabilitii - ncepnd cu 1 ianuarie a anului urmtor, cu excepia unor situaii excepionale. Precizarea politicii de contabilitate de la nceputul noului an de gestiune asigur consecutivitatea exerciiului contabil n decursul anului de gestiune i comparabilitatea indicatorilor formai n contabilitate. Toate modificrile n politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariiei lor, trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora.

Studii de fezabilitate

39 (1). Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii acesteia, piaa, rezultatele vizate. Reprezint o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce contribuie la reusita unei afaceri. Coninutul unui plan de afaceri: 1. Prezentarea general a. Agentul economic: denumire, forma juridica, adresa, scurt istoric, proprietari, valoare CS, principalul obiect de activitate etc b. Afacerea: scurta descriere, data demarrii afacerii, stadiul actual, aciuni ntreprinse, necesarul de surse de finanare, di mensiunea afacerii, obiective concrete pe 2-5 ani etc. 2. Analiza pieei: a. Produsul nou: descriere exact, parametrii economic b. Segmentul de pia: localizare, tendine, tip client, concureni c. Strategia de comercializare: politica de produs, pre, distribuie, modaliti de vnzare, mijloace de promovare 3. Organizarea activitii: a. Organizare: echipamente, utilaje, materiale, mrfuri, asigurarea calitii, manipulare, transport etc. b. Conducere: responsabiliti, organigram, monitorizarea personalului c. Personal: numr angajai, pregtire profesional, salarizare, securitatea muncii 4. Informaii financiare: a. Situaia financiar curent b. Proiecii financiare: bilan previzionat, prognoya profitului, cash -flow previzionat, riscuri ce influeneaz prognoza