Sunteți pe pagina 1din 4

GENIU PUSTIU Mihai Eminescu

"Caci demonii sunt ingeri de geniu..."(Cezara) Ramas intre manuscrisele poetului pana in 1904 cand I Scurtu il pu!lica in "olum#romanul neterminat "Geniu pustiu"a $ost scris in 1%&%'1%&9 In 1%(1 Eminescu il instiintea)a pe Iaco! Ne*ru))i ca lucrea)a la un roman cu titlul"Naturi catilinare"#$ara nici o le*atura cu romanul lui +riederich Spielha*en "Pro!lematische Naturon" "Geniu pustiu"incepe cu o meditatie asupra romanului ca meta$ora a "ietii#asupra romanului etern asemenea "ietii insesi,"-umas )ice ca romanul a e.istat totdeauna Se poate El e meta$ora "ietei"/ Tasso e in "Geniu pustiu"arhetipul sim!olic al seriei Toma Nour'Ioan' ,naratorul/ Intalnindu'l pe Toma Nour#naratorul cauta in el prototipul Tasso,"oare nu "oi *asi in acest om un Tasso sa'l studiu mai indeaproape0"/ Prin su!stitutia Tasso'Toma Nour #coincidenta artist're*e a"enturos sau artist'erou al re"olutiei este e.perimentata ca tema a "cartii"#a romanului 'meta$ora a "ietii'care e "Geniu pustiu" "Geniu pustiu" cuprinde con$esiunea unui tanar nationalist#Toma Nour#un"demon"eminescian ca intr'unele din poemele primei epoci1"In*er si demon"#"Imparat si proletar"#"Stri*oii"#persona2 !3ronian#in care $rumoasa comple.iune $i)ica ascunde un su$let de)ama*it si re"oltat#dupa cum ni'l arata portretul romantic atat de caracteristic pentru tendintele primei maniere a lui Eminescu1"Era $rumos'de'o $rumusete demonica 4 5'un Satan dumne)eiesc care tre)it in cer a sor!it din lumina cea mai s$anta#si'a im!atat ochii cu idealele cele mai su!lime " 6cest in*er ca)ut este un aspru critic al societatii timpului#in care uraste deopotri"a minciuna unei ci"ili)atii de imprumut#ca si "iata $ara munca a coruptelor clase conducatoare El doreste o re"olutie morala in care "ideea romanesc sa $ie mai mare decat uman#*enial#$rumos" -upa o sin*uratica si trista copliarie de or$an#Toma cunoaste in Ioan#su$let "iril locuind intr'un corp plin de *in*asie $eminina#un prieten de care il unesc le*aturi $er"ente#continand ce"a din cultul romantic al andro*inului In sensul pe care il acorda aici autorul sinta*mei#prin"naturi catilinare"intele*e "spiritele pro!lematice#insur*ente#$austiene#ale unei *eneratii incon$ormiste#re"oltate si de)ama*ite totodata#in$lacarata de idealurile

nationale si tictuita de plum!ul *reu al solitudinii Pictoru Ioan#Toma Nour#Poesis#So$ia#$ormea)a "$amilia catilinarilor" 6cestea sunt persona2ele principale ale romanului neterminat si numele lor meta$orice sunt sim!olice#dupa cum se poate constata Numele primilor doi amintesc de doi apostoli1intaiul#de Ioan 7ote)atorul#caruia i s'a taiat capul#iar al doilea de Toma necredinciosul#in timp ce So$ia repre)inta intelepciunea iar Poesis' poe)ia#prima a"and o "iata pura #a doua'o "iata a"enturoasa "Geniu pustiu"este totodata un roman istoric si social#$ilo)o$ic si sentimental,erotic/ El contine e.primarea unei atitudini protestatare a autorului#prin intermediul celor doua persona2e#Toma Nour si Ioan#ade"arate "naturi catilinare"ce se distin* prin opo)itia $ata de nedreptatile si ticalosiile sociale#$ata de in$luentele ne$ericite ale societatii asupra indi"idului si pentru lupta pasionata pentru trium$ul !inelui comun Numele#meta$oric#al lui Toma Nour #e de doua ori sim!olic1el su*erea)a indoiala si intunecare Insa cu tot romantismul portretului )u*ra"it#Toma Nour este dominat de idei#sentimente si atitudini care sunt caracteristice nu numai eroului romantic#ci si in mare masura eroului literaturii iluministe prin critica "ehementa indreptata impotri"a nedreptului intocmirii sociale#a monarhilor si a politicienilor 'ca si prin entu)iasmul cu care "or!este despre omenire#despre e*alitatea si li!ertatea natiunilor luminate#despre "cosmopolitism"si"indemn la pacea uni"ersala" Retras la inceput in durerea proprie#de)nada2duit in iu!ire#Toma Nour incearca sa se sinucida8$ramantarile re"olutionare il schim!a 1de"ine luptator acti" pentru cau)a romanilor ardeleni si'l ra)!una pe prietenul sau mort#Ioan +i*ura demonica#dupa cum reiese din portretul $acut si din natura lui catilinara#noncon$ormist si ra)"ratit#Toma Nour este stapanit "de un )!ucium si de un chin in$ernal"datorita de)acordului cu lumea El are" trairi e.cesi"e"si "stari de e.altare in dra*oste" E.perienta'dureroasa'a lumii prin care trece ramane de)or*ani)ata si haotica#un""is a!surd" "9iata mea toata,marturiseste eroul/mi se parea un $antastic "is de ne!un#$ara inteles si $ara tinta" 6 resimti propria "iata ca pe un ""is a!surd"marturiseste di"ortul#speci$ic naturilor catilinare#intre lumea *andirii si e.istenta #intre spatiul interior si timpul istoric prin care persona2ul rataceste $ara a'l intele*e#dar incercand sa i se incadre)e Toate momentele cruciale ale e.istentei lui Toma Nour sunt urmate de un "is compensatoriu#in care $iinta pierduta sau moarta e re*asita intr'un uni"ers paradisiac :e*ea de care asculta cele doua serii de ""ise"'"isul a!surd al "ietii si "isul coerent din uni"ersul oniric compensatoriu'este le*ea opo)itiei "Ne$ericit in dra*oste si in"ins in acti"itatea re"olutionara #Toma Nour *aseste man*aiere in "is" Tip demonic cu "elanuri titaniene"este si prietenul lui

Ioan#mi)antrop la inceput#cu o *andire meta$i)ica#necre)and in oameni si detestandu'i,"e in$am tot ce e om"/#pentru ca apoi e"enimentele concrete sa'l readuca la realitate si sa'si schim!e cre)ul si atitudinea1de"ine dar) si lucid#se inte*rea)a miscarii re"olutionare si a2un*e tri!un al poporului re"oltat care il iu!este si il stimea)a Se pune ast$el in e"identa natura sa duala1pe de o parte#contesta no!letea omului si socoate ca lumea e demna de dispret #iar pe de alta parte iu!este oamenii si e iu!it de ei#ceea ce'l $ace capa!il de actiuni titaniene#considerand ca i)olarea in solitudine e o lasiatate In redarea crud relista de catre tanaraul Eminescu#re"olutia e crancena #cu scene de cru)ime din partea un*urilor 1un tradator le*at intr'o moara ce pluteste pe apa ar)and#Ioan decapitat de un tri!un ca sa nu cada pri)onier#iar incendiul pro"ocat de un*uri este#in descrierea autorului#de un"aspect *randios #de proiectie cosmica" ;ele doua $i*ur $emnine#So$ia si Poesis #sunt in)estrate cu "$armecele lumesti ale 9enerei si acelea di"ine#ale Madonei" Ioan "ede in iu!ita sa So$ia un in*er *andit de -umne)eu#iar Poesis este in acelasi timp si in*er si demon#in*er si $emeie#"tipul ideal al $emeii romantice" -in punct de "edere compo)itional#"Geniu pustiu"se pre)inta su! un aspect neo!isnuit pentru romanul romanesc al "remii1nu se respecta succesiunea normala in timp a e"enimentelor #se petrec intretaieri de planuri temporale ,intoarceri in trecut si anticipari/8se pre)inta insistent situatii limita#stari dementiale#omoruri#sinucideri Toma Nour e urmarit in pre)ent cu ideile si sentimentele ce'l stapanesc #pentru ca apoi sa i se pre)inte trecutul pe !a)a manuscrisului#primit de autor de la el#in care isi po"esteste "iata -e asemenea#insiruirea e"enimentelor este intrerupta de pre)entarea amanuntita a unor trairi ale eroului si a unor intamplari Toate acestea urmaresc reconstituirea naturii catilinare a lui Toma Nour 6laturi de ele#oniricul are un rol important#"isul $iind "un $el de m2loc de cunoastere#$ie a lumii interioare chinuite#!antuite de spaime#a eroului#$ie a unor ade"aruri oculte din uni"ersul popular " ;elui"nenascut in timpul sau"#celui ratacit intr'un timp istoric strain#"isul ii "a o$eri ima*ini paradisiace compensati"e#ca o indepartata solie a patriei sale cosmice#a stelei sale moarte -estinul lui Toma Nour e marcat de trei "isuri sim!olice#care marchea)a trei momente de suprema su$erinta ale e.istentei sale#traducandu'le in lim!a2ul armoniei cosmice1la moartea mamei sale#copil $iind#adoarme pe mormantul proaspat si se "isea)a patrun)and#cu in$atisare an*elica#eli!erata de po"ara lutului#in *radinile paradisului :a moartea iu!itei#atunci cand Poesis silita de mi)erie si de su$erinta il tradea)a#Toma Nour incearca sa se sinucida si'n acest somn mortuar isi "isea)a iu!ita#a!sol"ita de pacat#in insulele mortii#care sunt#poate#Insulele $ericitilor#miticele "Isole lontane" ale Renasterii ;a si in primul "is#accesul in spatiul sacru pare conditionat de o moarte rituala

In s$arsit#la moartea Mariei,ima*ine sim!olica a martira2ului natiunii romane din Transil"ania/#"isul trans$i*urea)a insuporta!ila su$erinta#de)"aluindu'i sensul mantuitor 1in "is#cerul se deschide peste pamanturile arse ale unei patrii martiri)ate8o ploaie de meteoriti cade#construind un $el de pustie cetate semicelesta#prote2ata#ca de un duh al locurilor#de um!ra an*elica a Mariei 7i!lio*ra$ie1 :ucian -rim!a#Istoria literaturii romane; Tudor 9ianu#Studii de literatura romana; Ioana Em Petrescu#Eminescu modele cosmologice si viziune poetica. 6utor1Gro)a -iana 6le.andra#Gr <#R'E#6nul l