Sunteți pe pagina 1din 108

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

CUPRINS
CAPITOLUL I : PROIECTUL. 4

1.1 Definirea notiunii de 1." Cara!teri#ti!i$e 1.& Identifi!area de

roie!t.

4 % % *

roie!tu$ui ro'$e(ei in )ederea e$a'orarii unei $anu$ui de

ro uneri

roie!t.. roie!t.

1.4 E$e(ente$e e#entia$e a$e

CAPITOLUL II: IDENTI+ICAREA SI SI CUNOASTEREA +INANTATORULUI

".1 Identifi!area #i !unoa#terea finantatoru$ui "." Ti( u$ a!ordat e$a'orarii ".& E$a'orarea unei ro unerii de finantare

1, "-

ro uneri de finantare "1


&&

CAPITOLUL III : MANAGEMENTUL PROIECTELOR ..

&.1 Mana.e(entu$ &." Ci!$u$ de )iata a$ &."." +a/a de

roie!te$or. Con!e t roie!tu$ui roie!tu$ui roie!tu$ui

&& &4 &4 &0 &% 4-

&.".1 +a/a de initiere a

$anifi!are a

&.".& +a/a de e1e!utie a &.".4 +a/a de !ontro$ a &.".0 +a/a de in!2eiere a

roie!tu$ui roie!tu$ui

roie!tu$ui 4%
45

CAPITOLUL I3 :+INANTAREA NERAM4URSA4ILA. CO+INANTAREA

4.1. De !e a!orda finantari nera('ur#a'i$e diferite in#titutii #au ONG6uri7.................................................................................. 45 4.". Cu( fun!tionea/a #i#te(u$ finantari$or nera('ur#a'i$e7... 04.&. Care #unt rin!i a$ii finantatori7........................................ 01 0" 4.4. Ce e#te un .rant7............................................................... 0" 4.0. Ce dore#! finantatorii7...................................................... 4.%. A( ne)oie de arteneri7.................................................... 0"

4.*. Cofinantarea .. %-

CAPITOLUL 3: INSTRUMENTE +INANCIARE EUROPENE

%1

0.1. A#i#tenta #tru!tura$a: In#tru(ente$e de finantare 0.". A#i#tenta #tru!tura$a: Inter)entii$e.. 0.&. Initiati)e Co(unitare.. 0.4. A!tiuni Ino)ati)e 0.0. Pro!eduri de ro.ra(are.. 0.%. Pro!e#u$ de i( $e(entare 0.*. Re.iuni defa)ori/ate
CAPITOLUL 3I: ELA4ORAREA UNEI +ISE DE PROIECT..

%" %& %0 %% %* *1 *"


*%

%.1. E$a'orarea unei fi#e de

roie!t

*% **
,, 55 1-1-4

%." Pro.ra(e$e o erationa$e.


GLOSAR DE TERMENI Mode$ de!$aratie de Mode$ fi#a arteneriat. Mode$ !ontra!t de finantare. roie!t..

CAPITOLUL I PROIECTUL

1.1. Definirea notiunii de 1.". Cara!teri#ti!i$e 1.&. Identifi!area ro uneri de

roie!t

roie!tu$ui ro'$e(ei in )ederea e$a'orarii unei roie!t $anu$ui de roie!t

1.4. E$e(ente$e e#entia$e a$e

1.1. Definirea notiunii de

roie!t

Definitia data de Dictionarul Englez Oxford explica termenul de proiect ca fiind un plan, o schema. Principalele definitii ale acestui termen in literatura de specialitate sunt : activitate (sau numar de activitati conexe) care se desfasoara conform unui plan prestabilit in vederea realizarii obiectivelor fixate in termenul determinat. Un grup de activitati interconditionate desfasurate intr-o maniera organizata cu un punct de plecare si un punct final bine definite in vederea realizarii unor rezultate specifice dorite pentru a satisface o serie de obiective clar definite. Un ansamblu de activitati ce trebuie realizate intr-o succesiune logica pentru a indeplini obiectivele prestabilite indicate de client!beneficiar.

Un proiect implica o serie de activitati intercorelate cu durata limitata prestabilita si are ca scop elaborarea unei lucrari obtinerea unui produs sau realizarea unui serviciu cu caracter de unicat viabil din punct de vedere functional si financiar in conditiile respectarii termenelor de implementare bugetului alocat si specificitatiilor de calitate prevazute. Pentru a putea clarifica notiunea de proiect in continuare sunt enumerate principalele elemente pe care le implica: termen de inceput si termen pentru finalizare" buget" specificatii privind calitatea" activitati" realitatile obiective ce trebuie identificate delimitate!stabilite definite dezvoltate" ec#ipa de proiect" scopul care reprezinta o sc#imbare durabila" ciclu de viata al proiectului. Exista si o alta acceptiune referitoare la notiunea de proiect. De exemplu in cadrul $omisiei Europene sunt diferentiate roie!te. Programul este o masura luata de $omisia Europeana in favoarea unei tari sau a unui grup de tari. %cesta consta intr-un numar de activitati ce vor fi realizate si suportate printr-un anga&ament financiar extras din bugetul $omisiei Europene. Un program este subiectul unui memorandum financiar individual si are ca scop implementarea a&utorului din partea $omisiei Europene intr-un anumit domeniu. Un proiect este primul nivel al subdiviziei unui program si in cele mai multe situatii contine un numar de subproiecte. 'n acceptiunea noastra8 roie!tu$ reuneste un ansamblu de ro.ra(e$e de

activitati derulate pe o perioada determinata care concura la realizarea 5

unui scop comun general si necesita o investitie de resurse in vederea indeplinirii unui set de obiective precise. Un proiect este un mod de imbunatatire a unei situatii existente la un moment dat. %stfel nu este sinonim nici cu planul de afaceri proiectul (care trebuie sa evidentieze

situatia unei organizatii si a mediului sau economic concurential la un moment dat) nici cu studiul de fezabilitate (care trebuie sa evidentieze necesitatea si avanta&ele implementarii unui proiect). 1." Prin!i a$e$e !ara!teri#ti!i a$e complexitatea" proiectul implica activitati si obiective necesita in costurile si performantele stabilite" dinamica ciclului de viata" proiectul trece printr-o etapa lenta de initiere se dezvolta rapid atinge apogeul incepe declinul si se inc#eie" interdependenta" proiectul interactioneaza cu celelalte activitati din organizatie si adesea cu alte proiecte" unicitatea" fiecare proiect contine elemente care il fac unic" competitivitatea" realizarea unui proiect presupune atragerea unor resurse umane si materiale utilizate de&a in cadrul departamentelor functionale ale organizatiei" foarte adesea proiectul concureaza proiecte sau actiuni similare propuse sau derulate de alte organizatii. 1.& Identifi!area de roie!t care ro'$e(ei in )ederea e$a'orarii unei ro uneri coordonare si control potrivit unei succesiuni clare care sa permita incadrarea roie!tu$ui #unt:

Problema trebuie sa descrie o situatie sau un complex de situatii

afecteaza anumiti oameni anumite grupuri sau intreaga societate la un 6

moment dat intr-un anumit loc. $and avem impresia ca am identificat o problema trebuie sa ne asiguram de faptul ca nu este doar o impresie. %cest lucru nu-l putem realiza decat in masura in care existenta problemei respective este sustinuta de date foarte concrete studii!cercetari referire. Cum trebuie sa fie problema? Pentru a putea face obiectul unui proiect si inca al unuia cu sanse de a fi finantat problema trebuie sa prezinte cateva caracteristici si anume: (a fie urgenta 'deal ar fi sa putem dovedi faptul ca problema a devenit de nesuportat pentru cei pe care ii afecteaza. 'n acest mod il putem convinge pe finantator ca fondurile pe care i le solicitam ne sunt necesare acum si nu peste de exemplu un an. (a afecteze un numar semnificativ de mare de cetateni 'n general se prefera finantarea unor proiecte care abordeaza care preocupa un numar mai mare de ci nu la nevoia probleme generale de rezultatele unor de opinii ale unor specialisti in domeniul la care face

cetateni ci nu unul singur sau un grup restrans de cetateni. (a se refere intr-adevar la nevoile oamenilor care a auzit ca a desc#is o linie de finantare . (a fie rezolvabila )ineinteles ca la acest stadiu ne putem permite o doza mare de aproximare si intuitie. 'mportant este sa nu ne apucam de rezolvarea unei probleme care este de * neclintit + 1.4 E$e(ente$e e#entia$e a$e $anu$ui de roie!t organizatiei de a face rost de fonduri de la un finantator despre

Odata problema fiind identificata trebuie stabilite o serie de elemente esentiale pentru proiect finantatorul potrivit. numai dupa acest pas putandu-se cauta

%cestea sunt : Scopul (copul reprezinta rezultatul final pe care il urmarim. %cest * stadiu + poate sa insemne rezolvarea problemei sau doar ameliorarea ei intr-o masura pe care ne-o propunem. %tunci cand se enunta scopul unui proiect trebuie avut gri&a : (a fie scurt si clar" (a nu fie format din mai mult de o propozitie" in cazul in care exista doua sau mai multe propozitii despartite prin virgule sau con&unctia * si + inseamna ca avem de fapt mai multe scopuri" (a nu existe un * prin + urmat de explicatii cu privire la modul in care urmeaza a fi atins scopul caci acest lucru urmeaza a fi aratat in cadrul altor componente ale planului de proiect. Beneficiarii. Grupul tinta ,inantatorul oricare ar fi el prefera sa finanteze oameni si nu idei proiecte sau institutii. (e uita sa vada cine va beneficia de faptul ca el ofera organizatiei respectiv proiectului organizatiei o suma de bani . Beneficiarii pot fi: Dire!ti - cei care beneficiaza direct si in timpul derularii proiectului organizatiei" 8 scopul proiectului" beneficiarii" obiectivele" planul de evaluare" bugetul.

Indire!ti - cei care beneficiaza de rezultatele finale ale proiectului prin intermediul beneficiarilor directi. Probleme care apar in identificarea grupului tinta/beneficiarilor o organizatie de protectie a mediului se afla in mare incurcatura: proiectul lor vizeaza salubrizarea unei zone montane. Primul imbold este sa considere ca grupul tinta nu exista deoarece actiunea lor vizeaza natura. Exista insa o serie de grupuri tinta pe care le pot viza: cine vor fi cei ce vor participa efectiv la actiune (pot fi elevi sau voluntari). .or face publice actiunile intreprinse/ (de dorit ar fi sa o faca caz in care grupul tinta ar fi autoritatile care ar fi trebuit sa curete zona respectiva). $eea ce trebuie mentionat clar este ca grupul tinta trebuie sa fie format din OAMENI. )eneficiarii sunt multi. Extrapoland beneficiile putem enumera intreaga societate ca beneficiind separat si impreuna de proiectul nostru. $eea ce nu este total neadevarat dar nu acesta este scopul prezentei rubrici in proiect. 'ncercati sa identificati argumentat pe beneficiarii directi si pe cei indirecti fara a exagera cu imaginatia. 0u omiteti finantatorul dintre beneficiari. Daca nu are nici un beneficiu foarte probabil ca nu va finanta. Daca a avea din finantat sau daca aveti dorinta sa va fie finantator este de dorit sa prezentati beneficiile pe care le-ar aceasta actiune. Obiectivele proiectului Un obiectiv este un deziderat urmarit in efortul de atingere a scopului. Obiectivele mai pot fi vazute ca rezultate partiale ale proiectului.

De foarte multe ori se confunda obiectivele cu activitatile. 1rebuie sa tinem cont de faptul ca care dorim sa a&ungem acel punct. Un obiectiv trebuie sa aiba anumite caracteristici dupa cum urmeaza: S e!ifi! - obiectivul trebuie sa fie specific scopului ceea ce inseamna ca nu are rost sa ne propunem atingerea unui obiectiv care nu ne conduce catre atingerea scopului" Ma#ura'i$ - trebuie sa fie astfel formulat incat la sfarsitul proiectului sa ne putem da seama daca il vom fi atins sau nu" A'orda'i$ - sa poata fi atins" Rea$i#t - trebuie sa fie realist din partea organizatiei sa-si propuna obiectivul respectiv" In!adra'i$ in ti( - trebuie sa se poata identifica data la care sa fie atins proiectul cu precizie. Activitatile din cadrul proiectului %sa cum spuneam mai sus activitatile reprezinta mi&loacele de atingere a obiectivelor. Prin urmare sectiunea referitoare la activitati trebuie sa cuprinda descrierea detaliata a ceea ce organizatia urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor. %ctivitatile se elaboreaza pentru fiecare obiectiv in parte. Pentru a face acest lucru referitor la fiecare obiectiv trebuie sa ne raspundem la urmatoarele intrebari: Ce anu(e a)e( de fa!ut intreprinse. Ce #ar!ini tre'uie inde $inite in !adru$ fie!arei a!ti)itati7 Raspunsul ne a&uta sa evaluam resursele de care avem nevoie inclusiv cele umane. Care #unt date$e de in!e ere #i ter(inare a #ar!ini$or7 entru atin.erea o'ie!ti)u$ui7 in timp ce un obiectiv reprezinta un punct in activitatile reprezinta modul in care a&ungem in

Raspunsul la aceasta intrebare il constituie activitatile ce trebuie

10

Raspunsul la aceasta intrebare ne a&uta sa determinam secventele in timp.

Planul de evaluare Evaluarea reprezinta emiterea de &udecati privind progresul inregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse. Evaluarea se face neaparat la sfarsitul proiectului dar este deosebit de util ca pe parcursul lui sa aiba loc evaluari partiale. %sociat termenului 2evaluare3 intalnim mai intotdeauna pe cel de 2monitorizare3. $onform unei definitii date de $#arities Evaluation (ervices acestora. (pre deosebire de evaluare care reprezinta analiza a ceea ce s-a intamplat monitorizarea presupune analizarea a ceea ce se intampla. %sadar putem considera ca monitorizarea are doua fun!tii: 1. una care se refera la mentinerea proiectului in parametrii stabiliti in cadrul planului de proiect (prin 2analizarea a ceea ce se intampla) " ". si alta care consta in asigurarea informatiilor necesare procesului de evaluare (2culegerea sistematica de date). O evaluare este eficienta numai daca: Obiectivele proiectului sunt SMART (S-specifice abordabile R-realiste T-incadrabile in timp)" 4onitorizarea se face pe parcursul intregului proiect culese si prelucrate cu gri&a" $ei care fac evaluarea doresc sa fie critici cu activitatea lor si a organizatiei (evaluarea nu are nici un sens sa fie facuta daca oamenii nu sunt capabili sa admita ca pot gresi)" 4embrii ec#ipei de proiect doresc sa puna in aplicare sc#imbarile identificate a fi necesare ca urmare a evaluarii. informatiile fiind M-masurabile Amonitorizarea reprezinta procesul de culegere sistematica de date cu referire la mersul proiectului si analizarea

11

Evaluarea finala presupune si o masurare a

succesului proiectului.

Elementele urmarite in masurarea succesului sunt urmatoarele: 'nc#eierea proiectului in intervalul de timp alocat" 'nc#eierea proiectului in limitele costului prevazut de buget" 'nc#eierea proiectului la nivelul de performanta stabilit in etapa de planificare" 'nc#eierea proiectului cu sc#imbari minime sau aprobate de toate partile implicate" 'nc#eierea proiectului fara a perturba celelalte activitati ale organizatiei" 'nc#eierea proiectului cu un sentiment de realizare a membrilor ec#ipei" %cceptarea proiectului de catre beneficiar. %sadar pentru elaborarea unui plan de evaluare trebuie stabilite cateva aspecte si anume: $e anume vom evalua / $e criterii vom folosi pentru a evalua ceea ce am stabilit ca vom evalua / $um anume urmeaza sa culegem informatiile pe care le vom folosi in procesul de evaluare / 5eferitor la acest din urma aspect trebuie avut in vedere ca informatiile folosite in evaluare pot fi cantitative si calitative. Daca in privinta celor cantitative modalitatile de a fi culese sunt mai lesne de identificat intr-o oarecare masura atunci cand se pune lucrurile se complica

problema de a aduna informatii calitative. 'n general pentru a face acest lucru solicitantii au la indemana urmatoarele mi&loace: Observatia (cu cat mai valoroasa cu cat persoana care o efectueaza este mai obiectiva)" $ulegerea opiniilor beneficiarilor proiectului prin: 12

'nterviuri" $#estionare" (onda&e de opinie" (olicitarea opiniilor unor specialisti in domeniul la care se refera proiectul" 4onitorizarea relatarilor din presa cadrul proiectului. Bugetul )ugetul unui proiect reprezinta un 2tablou3 in care sunt reprezentate costurile necesare derularii activitatilor din cadrul proiectului si deopotriva veniturile estimative necesare pentru acoperirea costurilor respective. $u alte cuvinte bugetul se compune din doua parti: )ugetul de c#eltuieli )ugetul de venituri 'n aceasta etapa (a elaborarii elementelor esentiale ale planului de proiect) trebuie stabilit bugetul de c#eltuieli. %bia in urma cercetarii pietei finantatorilor si stabilirea potentialilor finantatori ai proiectului se poate realiza si bugetul de venituri care impreuna cu cel de c#eltuieli trebuie trimis finantatorului!finantatorilor caruia!carora dorim sa ne adresam. )ugetul de c#eltuieli poate fi privit ca fiind transpunerea activitatilor din cadrul proiectului in cifre. Daca luam drept valabila aceasta afirmatie trebuie sa ne fie clar faptul ca pentru intocmirea bugetului de c#eltuieli trebuie sa plecam de la estimarea resurselor necesare derularii fiecarei activitati in parte in aceasta operatiune trebuind sa cuprindem si activitatile din procesul de evaluare. Categorii de cheltuieli in cadrul bugetului cu privire la activitatile din

13

'n general toate categoriile de c#eltuieli ce trebuie acoperite de catre organizatiile neguvernamentale in cadrul priectelor pot fi impartite in doua grupe: !2e$tuie$i dire!te si !2e$tuie$i indire!te. C2e$tuie$i$e dire!te ot fi ur(atoare$e:

(alariile personalului care lucreaza pentru proiectul respectiv" $#eltuielile cu publicatiile ce se tiparesc in cadrul procesului" $#eltuielile de deplasare (transport cazare diurna)" $#eltuielile cu ec#ipamentul si consumabilele (pentru ac#izitionare sau utilizare)" 'nc#irierea de spatii necesare derularii unor activitati din cadrul proiectului" $#eltuieli cu comunicatiile" C2e$tuie$i$e indire!te ot fi:

(alariile personalului administrativ sau procente din acesta (este vorba de persoanele care nu lucreaza nemi&locit in cadrul proiectului dar care prin munca depusa contribuie in mod indirect la bunul mers al proiectului: directorul executiv contabilul secretara soferul etc.)" $#iria sediului in care solicitantul isi desfasoara activitatea sau un procent din aceasta" 'ntretinerea" $omisioanele bancare.

Modul de intocmire a bugetului de cheltuieli %sa cum s-a mentionat mai inainte bugetul cuprinde doua tipuri de

c#eltuieli: unele directe si unele indirecte. 1inand cont de acest lucru este de recomnadat a se incepe elaborarea bugetului de c#eltuieli cu c#eltuielile directe folosindu-se formatul de mai &os:

14

%ctivitate

%ctivitate 7

%ctivitate 8

99 99.

%ctivitati $ateg. de c#eltuieli (alarii - onorarii Ec#ipament $onsumabile $#elt de deplasare: -transport -cazare -diurna Publicatii $#irie sali 1elefon 1otal

$#eltuieli nedefalcate Pe activitati ( sal. coordonator de proiect)

1otal

Utilizandu-se formularul de mai sus putem construi bugetul estimand pentru fiecare activitate in parte sumele aferente fiecarei categorii de c#eltuieli. %stfel dreapta vom obtine pe ultima linie a tabelului totalul de c#eltuieli pentru fiecare activitate in parte iar pe ultima coloana din

totalul pentru fiecare categorie de c#eltuieli. 'n casuta din

dreapta-&os se obtine totalul de c#eltuieli directe ale proiectului care bineinteles trebuie sa fie acelasi fie ca este calculat totalizand sumele aflate pe ultima linie a tabelului fie ca este obtinut facand totalul sumelor aflate pe ultima coloana din dreapta. Exista o categorie de c#eltuieli mai precis salariile unora dintre anga&ati (cum ar fi coordonatorul de proiect) care nu pot fi defalcate pe activitati. 15

De aceea trebuie prevazuta o coloana separata pentru aceste c#eltuieli. (umele aferente trebuie prevazute in coloana respectiva categoriei de c#eltuieli 2salarii3. %stfel obtine totalul c#eltuielilor defalcate. Dupa stabilirea bugetului de c#eltuieli directe urmeaza sa se adauge c#eltuielile indirecte (vezi categoriile enuntate mai sus) care trebuie sa fie estimate in functie de ponderea pe care o detine proiectul respectiv in intreaga activitate a organizatiei. %sadar etape : Planificarea activitatilor proiectului" Estimarea c#eltuielilor in detaliu pentru fiecare activitate si subactivitate" Estimarea potentialelor surse de venituri" 5educerea diferentelor dintre c#eltuieli si venituri" ,luxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor - sume perioade)" %probarea bugetului" (tabilirea unor proceduri de supraveg#ere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul dupa inceperea proiectului" 5evizuirea si actualizarea periodica a bugetului" 'ntocmirea unui buget corect va dura destul de mult deci incepeti din timp" $onsultati la intocmirea bugetului toate persoanele implicate in acesta pentru a fi realist" )ugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare. pentru realizarea bugetului trebuie parcurse urmatoarele cu salariile si onorariile in dreptul se facand suma pe orizontala

cuprinzand atat

salariile care pot fi defalcate pe activitati cat si salariile care nu pot fi

16

CAPITOLUL II IDENTI+ICAREA SI CUNOASTEREA +INANTATORULUI

".1. Identifi!area #i !unoa#terea finantatoru$ui ".". Ti( u$ a!ordat e$a'orarii ".&. E$a'orarea unei ro unerii de finantare ro uneri de finantare
roie!t si ro unere de finantare8

%desea exista confuzie intre

de aceea trebuie sa stabilim inca de la inceput in mod conventional semnificatia fiecaruia dintre cele doua termene. Documentul in care este descris proiectul se numeste $an de roie!t. %cesta poate deveni propunere de finantare in momentul in care i se da o anumita forma pentru a deveni un document pe baza caruia sa se poata solicita fonduri de la un finantator. Orice proiect trebuie sa plece de la existenta unei necesitati. %ltfel spus elaborarea unui plan de proiect si a unei propuneri de finantare trebuie sa inceapa numai dupa identificarea unei probleme in domeniul de care ne ocupam. 'ndiferent daca pentru derularera unui proiect urmeaza sa adresam cuiva o propunere de finantare sau nu initiatorii proiectului trebuie sa clarifice mai intai o serie de aspecte si anume: $are este scopul proiectului/ Dorim sa rezolvam problema respectiva sau doar sa o amelioram pana la un anumit stadiu/ $are sunt obiectivele proiectului sau dezideratele pe care le urmarim in efortul de atingere a scopului/ $um urmeaza sa atingem aceste obiective/ $um urmeaza sa ne dam seama ca am atins obiectivele/ $are este bugetul proiectului/

17

%bia dupa ce aceste aspecte sunt clarificate in cadrul organizatiei urmeaza identificarea finantatorului caruia ii vom trimite o propunere de finantare pentru sustinerea proiectului respectiv. %ceasta cronologie este impusa de faptul ca asa cum se va vedea in capitolele ce urmeaza fiecare finantator impune o serie de conditii in care acorda finantare si nu putem sti daca respectam sau nu aceste conditii inainte de a face clarificarile mentionate mai sus. 'n urma identificarii finantatorului caruia ne adresam urmeaza sa elaboram propunerea de finantare in functie de metodologia impusa de acesta. ".1 Identifi!area #i !unoa#terea finantatoru$ui

Odata cunoscute elementele esentiale ale planului de proiect suntem in masura sa ne dam seama care ar fi finantatorul in masura sa sustina financiar proiectul respectiv. Operatia de cercetare a pietei trebuie sa aiba ca rezultate: respectivi 'nformatiile de care avem nevoie in legatura cu fiecare finantator pentru a ne putea da seama daca este unul * potrivit + pentru noi urmatoarele : financiar / $e fel de organizatii pot beneficia de finantare din partea sa (se $are sunt plafoanele minime si maxime in ceea ce priveste sumele Pe ce perioada se poate intinde finantarea / incadreaza organizatia noastra in aceasta categorie) / pe care le acorda / $are sunt domeniile de activitate pentru care acorda spri&in sunt 'dentificarea a cat mai multe surse posibile de finantare pentru (trangerea a cat mai multe informatii legate de finantatorii

proiectul in cauza

18

Daca are anumite termene pana la care trebuie depuse propunerile $at dureaza din momentul depunerii propunerii de finantare pana in $are sunt categoriile de c#eltuieli pe care le finanteaza si care sunt Daca exista formulare pentru redactarea propunerii de finantare sau

de finantare si daca da care sunt acestea / cel al luarii deciziei cu privire la aprobarea sau la respingerea ei / cele pe care nu le finanteaza / daca modul cum se face aceasta este la latitudinea noastra / $larificarea acestor aspecte ne a&uta sa ne dam seama care sunt finatatorii catre care trebuie sa ne indreptam atentia in demersul nostru de a obtine fonduri pentru proiect.. Odata identificat apelul pentru propuneri corespunzator ideii de proiect odata stabilit rolul organizatiei noastre de coordonator de proiect si odata desemnat managerul de proiect este foarte important sa se citeasca cu atentie si in profunzime si sa se respecte complet g#idul solicitantului pus la dispozitie de institutia donatoare. %cest g#id cuprinde informatii despre program proiectelor conditii si proceduri de completare a acesteia de regula criteriile de eligibilitate cererea de finantare criterii de selectare a

conditii pentru faza de punere in aplicare a proiectului

contractul standard alte informatii utile precum si diverse formate (de exemplu formatul pentru buget). Este deosebit de importanta in#titutia donatoare nu c#iar #otaratoare !o(uni!area !u

numai in timpul elaborarii propunerii de

proiect dar si in etapa de derulare. SURSE DE +INANTARE ,inantarile pot fi: 5ambursabile - credite si imprumuturi prin banci alte guvernele statelor membre UE investitori - 0erambursabile - oferite de Uniunea Europeana (programe) organisme internationale

19

companii multinationale

fundatii. ,ondurile nerambursabile (granturi)

sunt bani care se obtin fara obligatia de a-i restitui institutiei finantatoare. ,inantarile nerambursabile din Uniunea Europeana necesita un efort financiar si din partea solicitantului numita !ofinantare. $ofinantarea difera de la un program la altul (de exemplu la Programul (%P%5D - :;< contributie privata iar :;< contributie publica din care =:< UE si 7:< cofinantare nationala " la Programul P>%5E 8;<) poate fi si in natura pentru societatile mici sau parteneri O0?-uri. ".". Ti( u$ a!ordat e$a'orarii ro unerii de finantare

Daca organizatia doreste sa actioneze in calitate de coordonator de proiect este bine sa se calculeze de la inceput cat mai corect posibil cat timp ii va fi necesar managerului de proiect pentru a elabora propunerea de proiect. 'n unele cazuri elaborarea propunerii dureaza c#iar si cateva saptamani. 'n cazul in care propunerea implica mai multi parteneri lucrurile iau amploare (c#iar si in ceea ce priveste timpul). 'n faza de elaborare a propunerii partenerii se vor intalni (fizic sau virtual) pentru a discuta propunerea si pentru a-si asuma sarcini precise pe toata durata de derulare a proiectului. Este foarte important ca in aceasta etapa partenerii sa comunice foarte des astfel incat fiecare sa stie foarte bine ce are de facut si in ce limite bugetare. 'deea proiectului obiectivele planul de activitati bugetul planificat sunt numai cateva elemente ce trebuie discutate cu toti partenerii in faza de elaborare a propunerii. 0umai dupa ce partile implicate au fost de acord putem trece la definitivarea propunerii si prezentarea acesteia intr-o forma care sa respecte solicitarile institutiei donatoare. Pentru culegerea informatiilor necesare de la organizatiile partenere (de exemplu: costurile locale pentru inc#irierea salilor unde se vor desfasura diverse evenimente) si pentru prelucrarea lor este bine sa va rezervati un numar suficient de zile. De aceea sa nu uitati ca timpul necesar elaborarii preopunerii de proiect este in functie de:

20

parteneriat

elaborarea planului de activitati" elaborarea bugetului de proiect" pregatirea anexelor cerute (statutul organizatiei coordonatorului de declaratia coordonatorului si declaratiile de $.-ul managerului de ultimele bilanturi!declaratii de solvabilitate

proiect si al celorlalti parteneri

proiect si al altor persoane ce detin functii c#eie in realizarea proiectului etc.)" culegerea tuturor semnaturilor solicitate de la persoanele responsabile din propria organizatie si din organizatiile partenere (in cazul in care organizatia este mare si cu arborescenta ierar#ica stufoasa timpul necesar obtinerii unei semnaturi poate fi indelungat si astfel poate crea probleme)" donatoare" trimiterea!depunerea propunerii de proiect. redactarea si te#noredactarea propunerii" multiplicarea acesteia in numarul de copii specificat de institutia

".&. E$a'orarea unei

ro uneri de finantare

Pentru a obtine o evaluare pozitiva a propunerii de proiect este important sa aratati institutiei donatoare ca va sunt foarte clare obiectivele ce trebuie atinse sa descrieti aceste obiective precum si rezultatele asteptate in termeni calitativi si cantitativi. 1otusi inainte de a prezenta o lista clara a rezultatelor este necesar sa se prezinte premisele de la care s-a pornit si o &ustificare detaliata a proiectului. 'n propunerea de proiect trebuie bine fundamentate activitatile ce se vor desfasura rolul si responsabilitatile partenerilor precum si alte elemente pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza. Premisele proiectului Este important sa se descrie cum organizatia - coordonator de proiect si celelalte organizatii partenere s-au cunoscut si cum a aparut ideea de a face un proiect comun.

21

Unii parteneri pot descrie cum au a&uns la o anumita experienta pe care doresc sa o transfere celorlalti parteneri din proiect dar si altor grupuri tinta. ustificarea proiectului $and o institutie donatoare (de exemplu $omisia Europeana) a decis sa ofere o finantare pentru proiecte ce corespund anumitor criterii propunerilor de proiect. De aceea trebuie incluse in propunere informatii nu numai suficiente dar si detaliate pentru a &ustifica proiectul: Descrieti nevoile pe care proiectul la va acoperi si cum sunt ele legate de obiectivele si prioritatile programului de finantare" trebuie sa identificati si constrangerile" tinta stabilite" 4otivati de ce proiectul si activitatile ce se vor desfasura sunt importante pentru grupurile tinta. Pentru &ustificarea proiectului se pot face referiri la rezultatele unor analize studii prin care s-au determinat nevoile si constrangerile ce au condus la propunerea de proiect. !efinirea obiectivelor proiectului $eea ce ne propunem prin proiect trebuie sa conduca la atingerea obiectivului programului de finantare de la specific la general. 0u trebuie sa ne propunem multe obiective pe care s-ar putea sa nu le indeplinim. 1rebuie sa evidentiati in descrierea obiectivului general al proiectului dumneavoastra obiectivele specifice sau prioritatile programului de Descrieti grupurile tinta si estimati numarul beneficiarilor" Descrieti cum va rezolva proiectul aceste nevoi pentru grupurile este evident ca aceste criterii vor &uca un rol important in timpul evaluarii

22

finantare. Evaluatorului ii va fi mai usor sa urmareasca atingerea celor din urma. "e#ultate I( a!t 'nstitutia donatoare trebuie convinsa ca grupurile tinta ale

proiectului vor fi influentate prin proiect in mod pozitiv

ca situatia

acestora se va imbunatati in urma punerii in practica a proiectului. Estimarea valorica a impactului este importanta in evaluarea proiectului. Orice impact pozitiv declarat trebuie explicat si argumentat in contextul proiectului. 1rebuie de asemenea sa avem mare gri&a c#iar si in cadrul proiectelor care nu au ca tema principala mediul prin activitatile ce le vom desfasura sau ec#ipamentele pe care le vom ac#izitiona sa nu aducem pre&udicii mediului incon&urator. Proiectele care nu tin seama de mediu nu vor fi sub nici o forma evaluate pozitiv. Re/u$tate !on!rete 1rebuie sa dam raspuns in termeni cuantificabili la urmatoarele intrebari: proiectului/ $e rezultate economice si sociale obtinem/ Efe!tu$ de (u$ti $i!are 5ezultatele proiectului trebuie sa a&unga la cat mai multi beneficiari posibili (ex.: rezultatele unui proiect pilot pot fi multiplicate prin aparitia altor proiecte de acelasi fel). $e dorim sa producem concret in cadrul proiectului in urma $e rezultate (altele decat cele realizate in urma unui proces de desfasurarii unor actiuni/ productie) preconizam ca vom avea la sfarsitul perioadei de derulare a

23

$and se prevede de exemplu instruirea personalului unor organizatii de spri&in a mediului de afaceri este util sa se precizeze cum personalul instruit va deveni la randul sau formator pentru a transfera experienta sa altor persoane din cadrul unor firme sau din cadrul altor organizatii. 'n cazul in care se realizeaza niste produse informationale specializate este util sa se explice cum se va organiza diseminarea acestora catre cei interesati astfel incat un numar avea acces la ele. 4ultiplicarea se poate realiza de catre grupurile de lucru din proiect se pot inc#eia parteneriate prin prezentarea rezultatelor proiectului prin: pagini @eb filme documentare @orAs#opuri internationale evenimente regionale. Diseminarea rezultatelor proiectului se poate realiza prin: conferinte de presa mass media publicitate. A#i.urarea !ontinuitatii roie!tu$ui 9#u#tena'i$itatea: cat mai mare de beneficiari sa poata

O institutie donatoare va fi intotdeauna interesata sa verifice cum se va continua proiectul si dupa inc#eierea lui atunci cand finantarea de la institutia donatoare va inceta. De aceea este intotdeauna bine sa aratam: ca organizatiile partenere au mi&loacele financiare si disponibilitatea ca de exemplu un nou serviciu rezultat in urma derularii de a continua proiectul si de a investi in dezvoltarea sa ulterioara" proiectului se va autosustine dupa incetarea perioadei de finantare prin perceperea unor tarife de la clienti. 1rebuie aratat ca partenerii au facut calcule economice si de piata realiste pentru ca acel serviciu sa vina in spri&inul continuitatii proiectului etc. Activitati Pornind de la scopul si rezultatele pe care ni le-am propus sa le realizam in cadrul unui proiect trebuie sa determinam activitatile si componentele P5O'E$1UBU'. acestora (subactivitati) care conduc la obtinerea rezultatelor. 1otalitatea activitatilor reprezinta PB%0UB DE %$1'U0E %B

24

Este important sa fiti creativi in descrierea activitatilor pentru care se cere finantarea. Uneori o descriere potrivita permite ca anumite activitati care la prima vedere sunt neeligibile sa fie finantate. %ctivitatile trebuie sa aiba o ordine logica si sa existe o interdependenta intre ele. Pentru fiecare activitate si subactivitate trebuie sa stabilim necesarul de resurse locul desfasurarii durata si responsabilitatile partenerilor. ,iecare activitate trebuie descrisa in detaliu pentru ca institutia donatoare sa inteleaga exact ce avem de gand sa facem. 1impul total alocat activitatilor trebuie sa se suprapuna pe durata proiectului element indicat de asemenea in apelul pentru propuneri sau in g#idul solicitantului. "olul si responsabilitatile partenerilor 'n orice propunere de proiect trebuie sa aratam cine si ce sarcini are fiecare astfel incat sa se a&unga la atingerea obiectivelor si la realizarea corespunzatoare a proiectului. %ceasta descriere a responsabilitatilor ar trebui sa clarifice ce activitati trebuie sa fie facute de fiecare partener implicat si ce rapoarte trebuie facute de catre fiecare in parte. O prezentare adecvata a rolului si o distributie ec#itabila a activitatilor a responsabilitatilor intre parteneri dar si in conformitate cu experienta acestora ar trebui sa conduca la evitarea oricaror neintelegeri in timpul derularii proiectului. $laborarea bugetului 'n g#idul pus la dispozitie de finantator se specifica tipul de c#eltuieli si venituri eligibile precum si ce trebuie avut in vedere pentru elaborarea capitolelor de c#eltuieli si a capitolelor de venituri ce rezulta din activitatile proiectului.

25

'n

apelul

pentru

propuneri

se

specifica

daca

este

permisa

contributia in natura a beneficiarului si daca aceasta este luata in considerare cand se calculeaza finantarea nerambursabila. $ontributia in natura se refera la : parte" corporatist. $eea ce trebuie sa nu uitam este ca o finantare nerambursabila reprezinta o plata directa a unei activitati sau proiect care nu are natura comerciala. O finantare din fonduri nerambursabile asigurata de $omisia Europeana si in general de la orice institutie donatoare necesita un efort financiar sau in natura (acolo unde este cazul) si din partea solicitantului. $u alte cuvinte institutia donatoare cofinanteaza proiectul. 'n apelul pentru propuneri se specifica intotdeauna bugetul total al programului iar in cele mai multe cazuri suma minima si maxima ce va fi finantata de $omisia Europeana per proiect cofinantare. 'n cele mai multe cazuri institutia donatoare va prezenta o sc#ema (un formular) pentru prezentarera bugetului. Dar fie ca este vorba de o finatare de $omisie sau de alta institutie donatoare lista activitatilor minutios descrisa in propunere va fi g#idul nostru in elaborarea bugetului. O astfel de sc#ema poate cuprinde urmatoarele elemente: $osturi de pregatire a proiectului $osturi de personal (resurse umane) 'vestitii!ec#ipamente 26 precum si procentul de mi&loace fixe" materii prime" munca voluntara din partea unei persoane particulare sau organism pamant proprietati imobiliare in intregul acestora sau doar in

$osturi operationale $osturi generale $osturi de calatorii si diurna $#eltuieli pentru publicatii si documentatie $#eltuieli pentru seminarii si conferinte $osturi externe (consultanti studii etc). Este foarte important sa consultati g#idul pus la dispozitie de institutia donatoare cu privire la categoriile de cost. ?#idul solicitantului difera de la un program la altul de aceea trebuie respectate intocmai indicatiile pentru alcatuirea bugetului pentru ca numai acele categorii de costuri prevazute in g#id cu descrierile corespunzatoare vor fi eligibile. Descrieri posibile de categorii de costuri intr-un asemenea g#id: Costuri referitoare la pregatirea proiectului Este cazul costurilor legate de realizarea propunerilor de proiect (de ex: timpul pentru elaborarea propunerii de proiect costuri de calatorie pentru intalnirea cu partenerii straini etc) care se fac inainte de trimiterea propunerii. %ceste costuri pot fi eligibile sau nu. (e poate ca g#idul institutiei donatoare sa mentioneze clar ca numai costurile facute si facturile care sunt datate dupa inceperea oficiala a proiectului (de obicei data cand acordul de finantare a fost semnat de parti) vor fi costuri eligibile. Este posibil ca si costurile de pregatire sa fie eligibile dar vor fi considerate contributia promotorului de proiect. Este posibil ca parte din aceste costuri de pregatire sa fie eligile si considerate finantare nerambursabila din partea institutiei donatoare. Costurile de personal $osturile de personal se refera la salariile si toate taxele platite pentru membrii personalului pe statul de plata al organizatiei coordonatoare si al partenerilor de proiect. %ceste costuri pot include salariile brute la care se adauga toate taxele legale si contributiile la buget pe care organizatia le plateste pentru 27

anga&atul sau. Este important sa mentionam cu exactitate cifrele din inregistrarile contabile intrucat in multe cazuri institutia donatoare poate cere prezentarea dovezilor pentru plata salariilor si a contributiilor la asigurarile sociale. 4anagerul de proiect calculeaza costurile reale de personal aferente proiectului prin multiplicarea unitatii de cost (de exemplu: costuri de personal !ora sau zi) pentru fiecare membru al ec#ipei cu numarul de ore sau zile ce le va lucra in cadrul proiectului. Este util sa mentionam in propunere ce tip de specialisti sau functii sunt necesare pentru a se realiza proiectul si sa calculam sumele alocate. Daca au fost de&a alese persoanele este bine sa se scrie numele lor (uneori este obligatoriu) inclusiv sa se prezinte $.-urile lor. $osturile de personal pentru ec#ipa ce nu este platita direct de organizatia-coordonator de proiect si de organizatiile partenere ar putea sa fie eligibile in cadrul acestui capitol de costuri. %cest lucru inseamna ca toate facturile platite unei firme de resurse umane anga&ati persoane ce muncesc temporar care are drept organizatia pentru

coordonatorului de proiect sau a partenerilor pot fi incluse la capitolul !o#turi e1terne. $osturile de personal nu trebuie sa le depaseasca pe cele general acceptate de piata in cauza si nici pe cele practicate de organizatia coordonator sau partener de proiect. %nvestitii/echipamente 4ulte programe permit coordonatorului de proiect si organizatiilor partenere sa cumpere ec#ipamentele pe care le considera necesare pentru proiect (ex : calculatoare mobila de birou fotocopiator etc.). Unele programe permit sa se includa si c#eltuieli pentru renovarea unui spatiu corespunzator nevoilor proiectului. %c#izitionarea de cladiri si terenuri este de obicei neeligibila. %lte categorii de c#eltuieli (de ex : ac#izitionarea de patente licente) pot fi de regula eligibile. Ele trebuie indicate c#iar din propunerea de proiect sau aprobate ulterior de institutia donatoare in timpul derularii proiectului.

28

'n elaborarea bugetului si mai tarziu in cadrul punerii in aplicare a proiectului si in faza de raportare trebuie sa se tina seama de faptul ca ec#ipamentele trebuie sa aiba de exemplu certificate de origine din statele membre UE sau tarile candidate. Costuri operationale %ceste costuri sunt legate de consumabilele!materiile prime etc. absolut necesare in executarea proiectului (de exemplu: #artie pentru multiplicare telefoane internet costuri postale carti de vizita tiparirea de coli cu antet). Costuri administrative $osturile administrative includ: c#eltuieli generale pentru spatiile folosite fie pentru coordonare si administrare curatenie)" costuri facute de organizatie in mod obisnuit si care nu pot fi identificate distinct ca fiind legate de proiect (de exemplu: telefon si fax costuri postale asigurari etc). %ceste costuri pot fi &ustificate facand uz de sistemul de contabilitate in vigoare prin inregistrarile contabile tinute de organizatiile coordonatorului de proiect si partenere. Costuri de diurna si calatorie $osturile de calatorie care sunt direct legate de anumite activitati si sunt descrise in propunerea de proiect pot fi eligibile. Este foarte importanta respectarea intocmai a g#idului institutiei donatoare . )eneficiarul este de obicei obligat sa cumpere biletul de calatorie cu avionul la clasa economic. 'n cazul deplasarilor in strainatate se mentioneaza in g#id alocatia maxima zilnica - diurna (cazare la #otel mese transport in localitate etc.). fie pentru derularea celorlate activitati adiacente incalzire iluminat intretinere si proiectului (de exemplu: c#irie

29

Cheltuieli pentru publicatii si documentatii 4ulte programe permit c#eltuieli lgate de publicarea de brosuri manuale $D - 5O4 - uri specializate ac#izitionarea de documentatie de specialitate inclusiv c#eltuieli de traducere. Cheltuieli pentru organi#area de seminarii si conferinte %stfel de costuri se refera la inc#irierea de sali de seminar costuri de traducere si protocol legate de seminarii si coferinte etc. Costurile e&terne se refera la toate c#eltuielile care reflecta plata consultantilor ce lucreaza in cadrul proiectului si nu fac parte din anga&atii organizatiilor coordonator sau partener de proiect. 4anagerii de proiect pot comanda studii si consulta experti. Pentru plata expertilor costurile unitare (persoana!zi) trebuie sa fie &ustificate daca depasesc anumite scari valorice care sunt mentionate in g#idul solicitantului. 'n ma&oritatea proiectelor finantate de institutiile donatoare managerul de proiect si alti parteneri de proiect pot include in bugetul provizionat si in rapoartele financiare numai 1.%-ul care nu poate fi refinantat sau compensat de autoritatile financiare nationale (1.%-ul nerecuperabil). Pregatirea ane&elor De obicei institutia donatoare va cere de la solicitantii unei finantari sa includa anumite documente ca anexe la propunerea de proiect. %stfel de anexe pot fi: 4atricea cadrul logic (sc#ema proiectului)" Exprimarea interesului din partea organizatiilor partenere" (tatutul organizatiei care si-a asumat rolul de coordonator de proiect" 'n cazul firmelor copie dupa certificatul de inregistrare de la 5egistrul $omertului" $.-urile managerului de proiect expertilor consultantilor"

30

$opii

dupa

bilanturile

contabile

sau

alte

documente

financiare pe ultimii 8 ani

din care sa rezulte ca

organizatiile partenere sunt solvabile etc. (olicitantii si partenerii pot atasa orice anexa pe care o considera necesara pentru a demonstra cele afirmate in proiect (planuri topografice #artii conventii fotografii lucrari de specialitate etc.). Una dintre anexele cu foarte mare importanta este matricea cadru logic. Ea reprezinta o metoda de prezentare a continutului unui proiect intr-un mod in care este posibila stabilirea logica si sistematica a obiectivelor proiectului. $ontinutul matricei carul logic si al cererii de finantare sunt strans legate de aceea va recomandam ca atunci cand pregatiti o cerere de finantare sa verificati corelatiile intre aceste documente. 4atricea cadru logic se elaboreaza in faza de pregatire a proiectului (c#iar inaintea conceperii lui) dar este utilizata si &oaca un rol important si in toate celelalte faze ale proiectului (inclusiv in implementare si evaluare). 'n faza de pregatire matricea va fi mai concisa. 'n timpul implementarii ea va fi dezvoltata treptat iar elementele sale vor fi mai detaliate (de exemplu: activitati indicatori). 4atricea cadru logic constituie si punctul de plecare in dezvoltarea altor instrumente ca: )ugetul detaliat" %locarea responsabilitatilor" Planul de implementare" Planul de monitorizare. %laturat va anexam un model de matrice cadru logic continand

principalele elemente ale unui proiect si relatiile dintre ele.

31

'rimiterea/depunerea propunerii de proiect 'nainte de a trimite o propunere de proiect: .erificati cu atentie la ce adresa trebuie trimisa propunerea" .erificati numarul de copii (pe suport de #artie electronic legate sau nu) care trebuiesc trimise" .erificati daca este necesar sa se mentionaze pe plic!colet original sau copie" .erificati daca trebuie respectat un sistem special dublu" (i nu in ultimul rand verificati daca solicitarea de finantare este completa si are toate documentele cerute ca anexe. cum ar fi plic

32

CAPITOLUL III MANAGEMENTUL PROIECTELOR &.1 Mana.e(entu$ &." Ci!$u$ de )iata a$ roie!te$or. Con!e t roie!tu$ui roie!tu$ui; roie!tu$ui; roie!tu$ui; roie!tu$ui; roie!tu$ui.

&.".1 +a/a de initiere a &."." +a/a de &.".& +a/a de e1e!utie a &.".4 +a/a de !ontro$ a

$anifi!are a

&.".0 +a/a de in!2idere a

&.1. Mana.e(entu$

roie!te$or. Con!e t

4anagementul de proiect reprezinta procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru a se asigura atingerea obiectivelor proiectului: in conformitate cu un anumit standard la timp in limitele bugetului folosind resursele de care dispune organizatia.

4anagementul proiectelor implicC trei fun!<ii importante spre atingerea obiectivelor de proiect: planificarea organizarea Di executarea controlul

Orice proiect trebuie sC: P - conducC la atingerea limitelor bugetului prevCzut T - sC se Encadreze En ter(enu$ prevCzut S - sC se desfCDoare En limita #ferei de a!ti)it=<i prevCzute Fn general !o#tu$ ($) unui proiect creste liniar cu P 1 Di (. 33 erfor(an<ei dorite C 6 proiectul trebuie sC se desfCDoare cu respectarea !o#turi$or adicC a

&.". Ci!$u$ de )ia<= a$

roie!tu$ui

Fn >3ia<a3 unui proiect existC : faze definitorii dupC cum urmeazC: o faza de iniGiere a proiectului" o faza de planificare a proiectului" o faza de execuGie a proiectului" o faza de control a proiectului" o faza de Enc#eiere. &.".1 +a/a de initiere a roie!tu$ui

%tunci cHnd ne gHndim ce etape ar trebui sC parcurgem pentru elaborarea unei cereri de finanGare trebuie sC avem En vedere faptul cC En covHrDitoarea ma&oritate a cazurilor finanGarea care se solicitC este necesarC pentru derularea unui anumit proiect. PlecHnd de la acest lucru este normal sC ne gHndim care este motivul pentru care membrii unei organizaGii oricare ar fi aceasta EDi propun sC demareze un proiect. 0eluHnd En considerare cazurile En care dorinGa de a face rost de bani pentru o organizaGie este elementul care Ei determinC pe unii sC ia decizia de a desfCDura un proiect e1i#ten<a unei propun sC o rezolve. Fn esenGC procesul de elaborare a unui proiect Di de scriere a unei cereri de finanGare ?n!e e rin a identifi!a o putem stabili ro'$e(= a !o(unit=<ii #au or.ani/a<iei care trebuie soluGionatC. OdatC acest lucru realizat unui rin!i a$e$e e$e(ente a$e respectiv: scopul roie!t menit a rezolva problema identificatC En mod normal motivul trebuie sC El reprezinte ro'$e(e pe care membrii organizaGiei respective EDi

obiectivele activitCGile planul de evaluare Di bugetul. (tabilirea acestor elemente ne permite sC avem datele necesare pentru a cCuta finanGatorul cCruia sC ne adresCm. Fn concluzie urmCtorul pas El constituie !er!etarea ie<ei finan<atori$or.

Fn final de EndatC ce am #otCrHt cui sC ne adresCm pentru a solicita fonduri neam convins cC suntem eligibili pentru finanGatorul respectiv cC putem satisface toate cerinGele acestuia nu ne rCmHne decHt sC reda!t=( !ererea de finan<are En forma solicitatC de cCtre finanGator.

34

Fn concluzie procesul de elaborare a unei cereri de finanGare cuprinde la rHndul ei : etape esenGiale : a) identificarea problemei" b) stabilirea elementelor esenGiale ale proiectului" c) cercetarea pieGei finanGatorilor Di stabilirea finanGatorului cCruia urmeazC sC ne adresCm cererea de finanGare" d) redactarea cererii de finanGare" e) elementele secundare ale proiectului. &."." +a/a de $anifi!are a roie!tu$ui

!e ce este necesar( planificarea ? 4otivele pentru care este necesarC planificarea unui proiect sunt

urmCtoarele : - reduc incertitudinile" - creDte eficienGa En realizarea proiectului" - membrii ec#ipei de proiect EnGeleg mai bine ce obiective au" - se stabilesc niDte repere En raport cu care se poate urmCri Di controla derularea proiectului" - se economiseDte timp" - se realizeazC o ordine de prioritCGi a activitCGilor En cadrul proiectului. $#iar dacC aparent planificarea consumC timp o bunC planificare va

contribui la eliminarea pierderilor de timp En faza de execuGie a proiectului ducHnd En final la economisirea timpului. Procesul de planificare a unui proiect cuprinde urmCtoarele etape: - alegerea unei ec#ipe care face planificarea" - stabilirea scopului Di a obiectivelor proiectului" - stabilirea sarcinilor" - analiza resurselor necesare pentru Endeplinirea sarcinilor (oameni ec#ipament consumabile etc.)" - formarea ec#ipei de proiect GinHnd cont de cunoDtinGele Di abilitCGile necesare pentru Endeplinirea fiecCrei sarcini" - stabilirea unui program de activitCGi" - stabilirea unui plan de monitorizare a proiectului Di de mCsurare a progresului realizat" - elaborarea bugetului" 35

&.".& +a/a de e1e!utie a

roie!tu$ui institutia donatoare a

Daca dupa trimiterea propunerii de finantare negocierea

evaluat propunerea si proiectul a fost declarat castigator respectiv dupa cu institutia donatoare a activitatilor si bugetului si semnarea contractului de finantarea cu aceasta incepe faza de executie a proiectului. %ceasta cuprinde: Bansarea oficiala a proiectului" Organizarea eficienta a ec#ipei de proiect" (tabilirea responsabilitatilor intre membrii ec#ipei" $omunicarea eficienta. Lan#area ofi!ia$a a De regula roie!tu$ui

un proiect incepe cu o lansare oficiala a sa. %cest lucru

inseamna pentru fiecare membru al ec#ipei startul in activitatea prin care isi urmareste obiectivele. 'n cazul proiectelor cu impact mare in colectivitate al caror start necesita mai mult decat o intalnire intr-un cadru restrans evenimentul ar putea avea atat un rol de informare fiind totodata unul festiv.

Or.ani/area efi!ienta a e!2i ei de MA)AG$"*+ !$ P"O%$C'

roie!t

4anagementul proiectelor se concentreazC cu precCdere asupra declanDCrii Di susGinerii sc#imbCrii. 5esursele sunt atrase Di utilizate dupC necesitCGi. 4anagerul de proiect are foarte puGin timp liber de a ec#ilibra factorii utilizaGi deoarece un proiect este prestabilit En limite fixe are un termen finit are o duratC un cost Di rezultate prestabilite. 4anagerii de proiect trebuie sC manifeste En activitatea lor foarte multC concentrare. Un manager de proiect are foarte puGine Danse de corectare a greDelii. 4area ma&oritate a managerilor sunt specializaGi Entr-un anumit domeniu. Ei conduc un compartiment sau o unitate organizatoricC destinatC unei funcGiuni. Fn sc#imb managerul de proiect este un generalist un om care faciliteazC activitCGile din cadrul proiectului Di ia decizii En limita proiectului. ,oarte rar managerii de proiect sunt puternic specializaGi Entr-

36

un anumit domeniu. Ei au rolul de a-i coordona pe alGi specialiDti Di de a facilita contribuGia fiecCruia la realizarea proiectului. 4anagerii de proiect trebuie sC organizeze ale managerului unei firme. $onducerea unui proiect solicitC din partea managerului de proiect un set divers Di unic de !a$it=<i Di !o( eten<e. Ca$it=<i: sC fie familiarizat cu metodele Di te#nicile managementului sC planifice sC coordoneze activitCGi din cadrul proiectului Entr-un mod diferit de activitCGile de zi cu zi

proiectelor sC utilizeze fondurile destinate proiectului Entr-o manierC En care maximizeazC beneficiile proiectului sC stimuleze relaGiile de cooperare Entre membrii ec#ipei sC identifice riscurile Di sC acGioneze Entr-o manierC ce limiteazC efectele acestora asupra proiectului. 4anagerii de proiect exercitC o influenGC puternicC asupra orientCrii Di succesului proiectului. Pentru a avea succes managerii de proiect trebuie sC dispunC de cHteva !o( eten<e: a conduce o ec#ipC de persoane cu capacitCGi deosebite a comunica cu toate persoanele implicate En realizarea proiectului a motiva ec#ipa de proiect furnizorii Di subcontractanGii 'n timpul executiei planului de activitati managerul de proiect trebuie : sa organizeze intalnirile cu partenerii pe intreaga perioada de desfasurare a proiectului (intalnirea de inceput intalniri in timpul derularii proiectului intalnirea de final) si sa semneze procesele verbale unde s-a consemnat tot ce s-a discutat si decis in cursul acestor intalniri" sa verifice indeplinirea obligatiilor legale nationale si europene atunci cand trebuie sa se ac#izitioneze bunuri sau servicii de la companii sau consultanti externi (de exemplu: necesitatea organizarii licitatiilor pentru ac#izitionarea ec#ipamentelor sau a pieselor daca valoarea acestora depaseste o anumita limita)" sa verifice derularea tuturor activitatilor planificate conform programului initial" 37

sa gaseasca solutiile potrivite pentru rezolvarea problemelor ivite in timpul derularii proiectului. $C,%PA !$ P"O%$C' 1ermenul de ec#ipC este un termen comun EnGeles En diverse sensuri. Dex - termenul de ec#ipC de proiect reprezintC un grup de oameni aflaGi sub conducerea unui Def care EndeplineDte En acelaDi timp o muncC sau o acGiune comunC. ?rupul reprezintC un ansamblu de persoane reunite (En mod stabil sau temporar) pe baza unei unitCGi de interese concepGii afinitCGi. $onceptul de ec#ipC nu coincide cu cel de grup. Fntr-un grup o persoanC acGioneazC En mod individual urmCrindu-Di propriile interse care pot coincide cu cele ale altor persoane. 4embrii ec#ipei acGioneazC En mod colectiv Di unitar urmCrind obGinerea unor rezultate aDteptate de toGi membrii. $onducerea ec#ipei este mai puGin formalC. IedinGele ec#ipei iau forma unor dezbateri libere desc#ise concentrate pe soluGionarea problemelor. Ec#ipele sunt des utilizate En cadrul proiectelor deoarece ec#ipa reprezintC unul din cele mai flexibile Di eficiente mi&loace de a conferi anga&aGilor libertate de acGiune Di de a-i responsabiliza. M=ri(ea e!2i ei de roie!t @ influenGeazC En mod direct managementul pot apCrea

acesteia. DacC numCrul membrilor ec#ipei este prea mare

probleme de comunicare Di coordonare dificultCGi En adoptarea deciziilor Di soluGionarea problemelor. DacC numCrul membrilor ec#ipei este prea mic pot apCrea probleme legate de lipsa de experienGC lipsa de competenGC sau crizC de timp. (e pune Entrebarea: care este mCrimea cea mai potrivitC a unei ec#ipe de proiect/ 0umCrul optim depinde de: dificultatea activitCGilor de proiect" disponibilitatea persoanelor potrivite" tipul proiectului. ExperienGa practicC a demonstrat cC dacC ec#ipa de proiect este mai mare de 7: de persoane atunci nu mai putem vorbi de o ec#ipC ci de o mulGime. DacC numCrul membrilor ec#ipei este mai mic de 8 persoane atunci problemele care apar sunt legate de insuficienGa forGei de muncC. 4area 38

ma&oritate a specialiDtilor recomandC ca numCrul membrilor ec#ipei sC nu depCDeascC 6; persoane. %cesta nu este un numCr universal valabil pentru orice proiect. Fn cazul proiectelor En care implicarea Di participarea activC a anga&aGilor este foarte importantC creativitatea membrilor persoane. Fn cazul proiectelor cu un numCr mare de persoane implicate pot sau trebuie sC fie organizate mai multe ec#ipe satelit coordonate de o ec#ipC principalC al cCrui rol esenGial este sC asigure o coordonare eficientC Entre toate ec#ipele satelit. 0umCrul persoanelor incluse En ec#ipC nu reprezintC singurul factor important En organizarea ec#ipei. Este importantC Di !o( onen<a acesteia. 4embrii unei ec#ipe sunt diferiGi oamenii au comportamente credinGe Di forme de comunicare diferite. Unii oameni sunt compatibili Entre ei alGii nu. 1oatC aceastC diversitate face dificilC alegerea membrilor potriviGi pentru a forma o ec#ipC. %legerea membrilor nepotriviGi poate genera conflicte. $#iar dacC componenGa este la Enceput adecvatC ea nu va fi feritC de dificultCGi. 4anagerii nu au libertatea de a alege membrii ec#ipei de proiect. Ei pot moDteni ec#ipa de la managerul unui proiect anterior sau pot primi componenGa acesteia de la managerul general. ExistC situaGii cHnd membrii ec#ipei sunt rude cu managerul de proiect sau sunt persoane ce s-au oferit voluntar. 4anagerul de proiect trebuie sC gCseascC cele mai potrivite cCi de a asigura colaborarea Entre membrii ec#ipei. DacC managerul de proiect a preluat ec#ipa de la alt manager el se poate confrunta cu resentimente din partea ec#ipei. Este important ca noul manager sC identifice aceste resentimente din timp Di sC convingC membrii ec#ipei cC au nevoie de el aDa cum el are nevoie de ei. Din nefericire En practicC firmele nu acordC atenGia necesarC formCrii ec#ipei. 4embrii ec#ipei de proiect sunt selectaGi pe criterii funcGionale. 4anagerii ignorC calitCGile umane care trebuie sC stea En spatele numCrul membrilor ec#ipei trebuie limitat la :-= persoane. DacC dorim sC exploatCm la maxim eforturile Di atunci ec#ipa nu trebuie sC depCDeascC J-K

competenGelor funcGionale. 4otivele care stau la baza atragerii unor noi membrii En ec#ipC Gin de disponibilitatea lor de caracterul lor EngCduitor faptul cC fac ceea ce li se spune fCrC a pune EntrebCri. Fn aceste cazuri sunt ignorate competenGele funcGionale sau creativitatea persoanei atrase En ec#ipC. 39

Pentru formarea unei ec#ipe de succes managerii trebuie sC alcCtuiascC cHteva criterii de includere En ec#ipC: persoanele atrase En ec#ipC trebuie sC GinC deGinC calitCGi funcGionale necesare " persoanele atrase En ec#ipC trebuie sC demonstreze capacitatea lor de a coopera cu ceilalGi En adoptarea deciziilor Di soluGionarea problemelor" sC aiba capacitatea de a se integra rapid En ec#ipC. % identifica persoanele care Endeplinesc cerinGele necesare nu este o sarcinC uDoarC. Pentru aceasta managerii trebuie sC utilizeze toate informaGiile aflate la dispoziGie. 1rebuie sC afle care a fost comportamentul persoanelor En alte ec#ipe care a fost randamentul lor En cadrul programelor de care este opinia actualilor sau foDtilor Defi cu perfecGionare Di pregCtire

privire la activitatea acestor persoane. (e pot utiliza Di c#estionare. $omponenGa ec#ipei reflectC natura proiectelor. De exemplu: un proiect de construire a unei clCdiri de birouri va cuprinde un inginer specilizat En construcGii civile un inginer de structurC un specialist En instalaGii electrice sanitare un specialist En sisteme de ventilaGie. Este nevoie sC se acorde atenGie mare componenGei pe specialitCGi a ec#ipei. Unii manageri de proiect fCrC experienGC considerC cC ei trebuie sC fie la fel de pregCtiGi ca Di specialiDtii din ec#ipC. Fn practicC acest lucru nu este absolut necesar. Este important ca managerul de proiect sC Dtie sC spunC specialiDtilor din ec#ipC ce trebuie sC facC. &.".4 +a/a de !ontro$ a roie!tu$ui

Odata proiectul inceput principala responsabilitate a coordonatorului este respectarea planului de activitati a termenelor si bugetului. Unii ar putea considera ca dupa o planificare foarte meticuloasa este de presupus ca membrii ec#ipei vor urma pur si simplu planul iar totul va merge de la sine. (istemul de control al proiectului si metodele de evaluare permit managerului sa urmareasca daca activitatile proiectului se desfasoara conform programului de executie. Pentru un control eficient al proiectului este recomandabil sa fie respectate urmatoarele cerinte: ,olositi planul de proiect ca principal g#id in coordonarea lui" 40

4onitorizati in permanenta proiectul si actualizati planul. 4onitorizarea este procesul de colectare sistematica de date cu privire la activitatile din cadrul proiectului si analizarea acestora. $u alte cuvinte a (onitori/a inseamna a intampla. +a ce serveste monitori#area 4onitorizarea acopera cateva aspecte relevante cum ar fi: derularea activitatilor prin comparatie cu planul" volumul de munca" calitatea muncii" c#eltuielile facute prin comparatie cu costurile prevazute in buget" cooperarea intre membrii ec#ipei de proiect. 4onitorizarea trebuie sa serveasca la satisfacerea urmatoarelor necesitati: comunicarea catre membrii ec#ipei de proiect a stadiului in care se afla acesta si a sc#imbarilor ce se impun" informarea conducerii organizatiei si a clientilor despre stadiul in care se afla proiectul" asigurarea unei &ustificari a ajustarilor care se fac" asigurarea unei documentatii constand in comparatia intre planul curent al proiectului si cel original. Caracteristicile unui sistem de control al proiectului Un sistem de control eficient trebuie sC cuprindC desfCDurarea a patru activitCGi de bazC: o planificarea performanGelor" o urmCrirea performanGelor planificate" o compararea performanGelor efective cu standardele" o adoptarea mCsurilor necesare. Orice deviaGie de la indicatorii planificaGi reprezintC o abatere. DacC rezultatele En muncC nu pot fi cuantificate atunci compararea performanGelor En raport cu indicatorii planificaGi este diferitC. 4odalitCGile de evaluare a performanGelor trebuie sC aibC un caracter unitar pentru toate proiectele. 41 cerceta ceea ce se intampla in timp ce se

$oncluziile obGinute En urma evaluCrii trebuie sC fie clar prezentate pentru ca utilitatea lor sC fie maximC. (e va gCsi un ec#ilibru Entre furnizarea unui volum prea mic sau prea mare de informaGii. Cara!teri#ti!i$e unui #i#te( de !ontro$: uti$itatea - elaborarea unui sistem de control trebuie sC aibC En vedere o maximizare a utilitCGilor sale. Pentru aceasta sistemul de control trebuie sC rCspundC la cHteva EntrebCri: $are sunt aspectele importante ale proiectului pentru firmC/ $are aspecte ale procesului de muncC trebuie urmCrite Di controlate cu mare atenGie/ $are sunt punctele critice ale procesului de muncC asupra cCrora trebuie sC se exercite controlul/ !on!entrarea !ontro$u$ui a#u ra a# e!te$or i( ortante $ontrolul trebuie exercitat asupra aspectelor importante ale procesului de muncC. De regulC situaGia este inversC ceea ce este controlat devine important. De exemplu dacC En exercitarea controlului se pune un accent puternic pe respectarea programului de execuGie al bugetelor decHt pe respectarea normelor de calitate atunci executanGii vor pune accent pe respectarea termenelor Di respectarea bugetelor decHt pe calitate. deter(inarea unor a!<iuni !ore!ti)e @ sistemul de control trebuie sC fie concentrat asupra reacGiei sale concretizate En adoptarea mCsurilor impuse de concluziile evaluCrii. DacC datele nu declanDeazC o reacGie atunci sistemul este ineficient. (istemul de control trebuie ca pe baza datelor de control sC iniGieze acGiuni de corecGie. Fn caz contrar sistemul de control devine un simplu sistem de monitorizare. )ite/= de rea!<ie ra id= @ timpul de rCspuns al sistemului de control trebuie sC fie cHt mai mic. DacC reacGiile sunt EntHrziate controlul este ineficient. !ontro$u$ tre'uie #= fie inte$i.i'i$ Ai uAor de a $i!at pentru ca el sC fie prote&at astfel EncHt sC fie uDor de EnGeles Di de aplicat.

42

f$e1i'i$itate @ nu existC sisteme de control general valabile pentru toate proiectele. ,iecare sistem de control trebuie adaptat En funcGie de amploarea de natura proiectului. e!ono(i!itatea - sistemul de control trebuie sC obGinC rezultatele dorite cu minim de efort. Datele de control care nu sunt necesare trebuie eliminate. 1rebuie sC evitCm greDeala de a controla proiecte complexe folosind sisteme de control simple. M(surarea performan-elor DacC dorim sC menGinem proiectul En limitele planului de execuGie stabilit a sferei de activitCGi stabilite Di a criteriilor stabilite trebuie sC stabilim o DacC rezultatele procedurC de mCsurare a parametrilor de interes.

activitCGilor prestate sunt mCsurabile progresul En realizarea activitCGii e mCsurabil mai uDor. %tunci cHnd procesul de muncC are un caracter intelectual mCsurarea devine imposibilC. "eali#area sistemului de m(surare Fn realizarea sistemului de mCsurare trebuie urmate anumite linii directoare pentru ca rezultatele sC fie cele dorite. (istemele de mCsurare determinC oamenii sC se comporte Entr-un mod ce le permite ca indicatorii sC fie favorabili. Din acest motiv sistemele de mCsurare trebuie sC determine acele comportamente dezirabile. %cest sistem de mCsurare realizat pentru a fi eficient trebuie sC EndeplineascC anumite criterii: re$e)an<= - sistemul de mCsurare sC furnizeze informaGii despre firmele care influenGeazC desfCDurarea proiectului. $olectarea unor date nerelevante reprezintC pierdere de timp. De exemplu nu are importanGC cHte modificCri aduce proiectantul sc#iGelor Enainte de lansarea En fabricaGie lansare orice modificare devine importantC. !o( $e1itate @ sistemul de mCsurare trebuie sC fie complex adicC sC includC toGi factorii importanGi pentru realizarea proiectului. DeDi tendinGa generalC este sC reducC parametrii modificaGi nu trebuie sC cCdem En extrema de a a&unge sC omitem probleme importante. EnsC dupC

43

ra iditatea @ rapiditatea unui sistem de mCsurC trebuie interpretatC En raport cu viteza sc#imbCrilor. 4CsurCtorile trebuie sC fie foarte precise pentru a fi utile Di rapide pentru ca deciziile adoptate En baza lor sC fie oportune. #i( $itatea @ sistemul de mCsurare poate mCri costurile totale ale proiectului. Din acest motiv sistemul de mCsurare trebuie sC fie astfel proiectat EncHt sC asigure capacitatea maximC a unui volum minim de date. 'ipuri de sisteme de m(surare ExistC trei tipuri de mCsurare a proiectelor: a: Si#te(u$ de (=#urare a volumul activitCGii viteza de lucru calitatea activitCGii prestate satisfacerea consumatorilor 1rebuie sC precizCm: Fn utilizarea acestor parametrii trebuie sC manifestCm precauGie. De ex.: cHnd solicitCm oamenilor sC lucreze mai repede aceDtia pot realiza o muncC de proastC calitate. (atisfacerea consumatorului este un indicativ util cu condiGia sC dispunem de informaGiile necesare pentru a-l determina. (uccesul unui proiect depinde de satisfacGia consumatorului cu privire la rezultatele proiectului. Este un factor subiectiv. ro!e#u$ui - se concentreazC asupra

elementelor de stare ale proiectelor. Principalii parametrii ai acestui sistem:

': Si#te(u$ de (=#urare a$ !: Si#te(u$ de (=#urare a$

erfor(an<e$or an.aBa<i$or erfor(an<e$or (ana.eria$e de timp cantitatea Di calitatea rentabilitatea starea de

Punctele b) si c) urmCresc te#nici de mCsurare a performanGelor anga&aGilor. Pentru executanGi: norme de muncC cifra de afaceri producGiei obGinute. Pentru manageri: indicatori de performanGC ai firmei: nivelul calitativ al producGiei satisfacere a salariaGilor costuri.

44

Sistemul de raportare a situa-iei proiectului (e concretizeazC Entr-un ansamblu de activitCGi prin care se urmCreDte starea fiecCrui proiect Entr-un anumit moment. $unoaDterea Di raportarea stCrii proiectului se face En DedinGe de analizC a situaGiei proiectului. Principalele probleme care se dezbat: $are este situaGia proiectului la momentul de faGC/ $are sunt activitCGile ce trebuie Entreprinse in situatia de fata/ $are sunt mCsurile urgente pentru a remedia greDelile/ 5apoartele interne sunt o metoda importanta de identificare a progreselor inregistrate dar si a problemelor. Prin intermediul acestora coordonatorul proiectului poate sa descopere discrepantele intre ceea ce a fost prevazut in planul de proiect si ceea ce se intampla de fapt poate sa prevada in detaliu fiecare secventa care trebuie parcursa pana la sfarsitul proiectului. 5aportarea intra in responsabilitatea managerului de proiect si consta in adunarea tuturor informatiilor si a documentelor solicitate de catre institutia donatoare. %ceasta poate fi narativa si financiara. Ra ortarea narati)a 'n raportarea narativa managerul de proiect (dupa cea a solicitat tuturor partenerilor informatiile necesare) descrie in detaliu toate activitatile ce au fost desfasurate precizeaza si &ustifica eventualele abateri de la planul initial evalueaza nivelul si calitatea indeplinirii fiecarei activitati. Este important ca descrierea sa fie plina de acuratete. 5aportarea narativa trebuie sa fie insotita de documente &ustificative. Documentele &ustificative raman de regula in original la coordonatorul de proiect si la parteneri (in functie de cine a desfasurat activitatea sau subactivitatea respectiva) iar la institutia donatoare se trimit copii ale acestora. 'n cazul in care documentele &ustificative pentru activitate sau subactivitate sunt mult prea voluminoase (ca de exemplu: in cazul unor studii cand se pot c#estiona sute sau c#iar mii de entitati) atunci in copie se pot trimite numai cateva exemplare. Documentele &ustificative in original vor fi puse la dispozitia institutiei donatoare la solicitarea acesteia pentru

45

verificare

c#iar si dupa inc#eierea perioadei de finantare

pe intreaga

perioada ce este mentionata in contractul!acordul de finantare. Ra ortarea finan!iara Un element foarte important in cadrul bugetului efectiv este rata de sc#imb la care se raporteaza c#eltuiala. 'n multe cazuri rata nu este cea a )ancii 0ationale din tara in care s-a efectuata c#eltuiala De Europeana afiseaza pe internet exemplu $omisia la adresa :

#ttp:!!europa.eu.int.!comm!budget!inforeuro!en!index.#tm rata de sc#imb intre euro si alte monede care poate fi indicata in contractele de finantare ca rata luata in calcul pentru raportarea financiara. $and coordonatorul de proiect prezinta raportul financiar este important sa se verifice cofinantarea. %ceasta inseamna ca pentru fiecare categorie de cost trebuie sa se verifice cat a fost cofinantat si daca procentul este cel aprobat prin acordul de finantare. 5apoartele financiare fie ca sunt intermediare sau finale trebuie insotite de documente &ustificative (copii dupa facturi c#itante fiscale bonuri de plata buletine de sc#imb valutar certificate de origine a marfurilor etc). $a si in cazul rapoartelor narative de regula institutia donatoare solicita copii ale documentelor dar oricand in timpul derularii proiectului sau pe o perioada specificata in contractul de finantare poate solicita consultarea acestor documente. 'n cazul finantarilor nerambursabile ale $omunitatilor Europene acest termen este de : ani de la incetarea contractului de finantare. dupa incetarea finantarii

&.".0 +a/a de in!2eiere a

roie!tu$ui

(untem deci En etapa En care acesta a&unge la finalul ciclului de viaGC al proiectului. %tingerea rezultatelor Di obiectivelor stabilite En etapa de planificare a proiectului semnaleazC faptul cC planului proiectul trebuie Enc#eiat. Fn ciuda apropierii de finalul ciclului de viaGC al proiectului muncC este ridicat. volumul de cel puGin din perspectiva Endeplinirii

46

Etapa finalC a proiectului reprezintC o piatrC de Encercare pentru managerii de proiect. Din anumite puncte de vedere dificultCGile cu care se confruntC managerii sunt mai mari decHt cele EntHlnite En alte faze ale ciclului proiectului. %Da cum am mai precizat pentru a fi eficient managerul de proiect trebuie sC aibC capacitatea sC conducC sC comunice sC motiveze Di sC negocieze. Fn aceastC fazC a proiectului aceste calitCGi sunt la fel de mult solicitate ca Di celelalte etape ale ciclului de viaGC al proiectului. Fn ciuda dificultCGilor inerente verifice finalizarea contractelor. +ina$i/area roie!tu$ui vizeazC urmCtoarele a# e!te: producCtorii managerii trebuie sC ducC la bun sfCrDit sC proiectul. Ei trebuie sC urmCreascC obGinerea rezultatelor aDteptate

Enc#eierea formalC a relaGiilor contractuale cu furnizorii solicitC o EnDtiinGare prealabilC a finalizCrii proiectului" Enc#eierea formalC a responsabilitCGilor ec#ipei de proiect"

clienGii Di alte terGe pCrGi care contribuie la realizarea proiectului Di care

obGinerea avizului clientului cu privire la activitCGile Di rezultatele proiectului" verificarea faptului cC activitCGile Di rezultatele proiectului s-au Encadrat En termenele de execuGie En limitele bugetelor Di ale specificaGiilor te#nice" colectarea informaGiilor Di completarea documentaGiei ce poate fi utilizatC En viitor pentru EmbunCtCGirea altor proiecte" elaborarea Di semnarea unui raport final care sC demonstreze cC

obiectivele proiectului au fost finalizate Entr-o mCsurC satisfCcCtoare" Enc#eierea tuturor relaGiilor interne Di externe. De asemenea tot En etapa de finalizare a proiectului trebuie sC se realizeze un audit al implementCrii proiectului ale cCrui rezultate vor fi incluse En raportul final.

47

Este posibil ca institutia donatoare sa ceara la sfarsitul perioadei de derulare a proiectului sa se faca un audit extern a tuturor c#eltuielilor ce au fost declarate. Pentru acest motiv este foarte important: sa fiti foarte precisi in calcularea si declararea costurilor si veniturilor (unde este cazul)" sa pastrati copii ale tuturor documentelor ce atesta c#eltuielile efectuate (c#iar daca compartimentul contabilitate pastreaza originalele)" sa indosariarti c#eltuielile pe categorii" sa pastrati tabelul centralizator de c#eltuieli la zi etc. "aportul final al evalu(rii proiectului serveDte ca mi&loc de Enregistrare a * istoriei + proiectului. %cesta este documentul pe care terGe persoane poate sC El consulte En vederea studierii progresului Di a impedimentelor ce au caracterizat proiectul. ExistC mai multe forme de elaborare a raportului final. $u toate acestea urmCtoarele elemente specifice apar En toate rapoartele finale : succesul sau performanGele generale ale proiectului (determinate pe baza rezultatelor auditului postimplementare)" organizarea Di administrarea proiectului atingerii obiectivelor proiectului" evaluarea punctelor forte Di slabe ale proiectului" recomandCri ale managerului sau ale ec#ipei de proiect cu privire la te#nicile utilizate En vederea

continuarea sau Encetarea proiectului. Fn cazul proiectelor de mare complexitate acest raport surprinde evoluGia proiectului de la primele etape ale acestuia pHnC la finalizare precum Di En continuare urmCtorii doi-trei ani.

48

CAPITOLUL I3 +INANTAREA NERAM4URSA4ILA. CO+INANTAREA

4.1. De !e a!orda finantari nera('ur#a'i$e diferite in#titutii #au ONG6uri7 4.". Cu( fun!tionea/a #i#te(u$ finantari$or nera('ur#a'i$e7 4.&. Care #unt rin!i a$ii finantatori7 4.4. Ce e#te un .rant7 4.0. Ce dore#! finantatorii7 4.%. A( ne)oie de 4.*. Cofinantarea arteneri7

4.1. De !e a!orda finantari nera('ur#a'i$e diferite in#titutii #au ONG6uri7

,inantarile nerambursabile sunt destinate spri&inirii desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - din domenii pentru care din cauza situatiei con&uncturale nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu reabilitarea infrastructurii in regiuni sarace recalificare profesionala spri&inirea dezvoltarii sectorului O0? in calitate de partener al autoritatilor publice) sau din domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile (de exemplu activitatile cu caracter social). $ele mai multe finantari de acest tip sunt acordate 5omaniei de alte state sau institutii internationale. (istemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state el avand caracterul unui a&utor acordat pentru spri&inirea
49

rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al acestui a&utor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu. Din acest motiv resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala care si-au dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state. 4.". Cu( fun!tionea/a #i#te(u$ finantari$or nera('ur#a'i$e7 Pentru a putea intelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare nerambursabila va prezentam etapele de LviataL ale acestuia: %. 'n prima etapa finantatorul stabileste - inclusiv prin colaborare cu autoritati ale statului care va beneficia de respectivele finantari (in cazul unor programe masive de finantare de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale )ancii 4ondiale) - domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele sale. 'n aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului. ). Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. ,inantatorul contine un lanseaza in mod public programul g#id al programului (explicand mai de finantare detaliat ce

respectiv oferind tuturor celor interesati un pac#et informativ care intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa in particular data limita pana la care pot fi depuse proiecte in vederea participarii la licitatie limitele minime si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect
50

intervalul de timp pentru care se asigura finantarea pentru proiectele castigatoare (de exemplu durata activitatii trebuie sa nu depaseasca J 67 sau 6K luni sau!si activitatile pot fi finantate numai pana la o anumita data calendaristica) si o cerere de finantare (de regula sub forma unui formular standardizat)" in cazul anumitor programe de finantare pac#etul informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator niveluri maxime acceptate pentru c#eltuielile de natura diurnelor etc.). (olicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile realizate in conformitate cu conditiile prezentate in g#idul programului. $. Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele acestea sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita in etapa intai solicitantilor obtinut fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit puncta& de regula in cadrul pac#etului informativ). functie de lista de criterii utilizata de comisie (criterii prezentate Proiectele sunt apoi ierar#izate descrescator in functie de puncta&ul fiind declarate castigatoare proiectele care au obtinut puncta&ele cele mai mari si care solicita in total o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de finantator pentru programul de finantare respectiv. D. $ea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila. E. Etapa finala este cea de evaluare. 4.&. Care #unt rin!i a$ii finantatori7

Principalele categorii de finantatori activi in 5omania sunt: Uniunea Europeana ?uvernul 5omaniei guvernele sau ambasadele unor state straine bancile si institutii financiare internationale (de ex.: )E5D )anca 4ondiala) bancile active in 5omania fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: ,undatia L(orosL) mari corporatii (de ex.: 4icrosoft $oca-$ola).
51

4.4. Ce e#te un .rant7 ?rantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire unui scop anume. 4.0. Ce dore#! finantatorii7 ,inantatorii urmaresc O0? atingerea unor obiective generale (economice sociale culturale) prin spri&inirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme institutii publice etc.) sau persoane. Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solicitantul de finantare. 4.%. A( ne)oie de ,oarte adesea arteneri7 finantatorii doresc sa spri&ine intr-o masura mai

mare activitati realizate in cadrul unor parteneriate organizate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind de la complementaritatea care exista sau poate fi dezvoltata intre activitatea diversilor actori sociali. $a un indiciu in acest sens puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din cadrul multor programe de finantare existenta unui puncta& acordat special pentru realizarea si modul de functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul proiectului c#iar daca nu se solicita in mod obligatoriu acest lucru. in anumite cazuri organizarea unui parteneriat este solicitata in mod expres celor care doresc sa acceada la finantarea nerambursabila oferita. in toate situatiile insa calitatea parteneriatului - si nu doar simpla existenta a unei organizatii partenere - este determinanta in obtinerea unor puncta&e maxime. Partenerii externi organizatiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar inclusiv cu precizarea zonelor de activitate a gradului de implicare si a modului de colaborare cu organizatia care realizeaza proiectul. Un proiect este de fapt un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizatie il poate pune singura in miscare astfel incat sasi atinga scopul.
52

'n situatia in care exista alti finantatori acestia constituie nu numai o garantie a posibilitatilor de functionare si extindere a proiectului dar c#iar a viabilitatii sale deoarece intereseaza mai multe categorii de persoane. ,inantatorii care sunt solicitati sa cofinanteze un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor sa coincida pe cat posibil cu cele ale finantatorului principal. Cu( arata un !ontra!t de .a prezentam in arteneriat7 un model de declaratie de

continuare

parteneriat intalnit in programele de finantare derulate de Uniunea Europeana. )ineinteles daca pac#etul informativ oferit de finantatorul care va intereseaza cuprinde un alt model este obligatorie utilizarea acestuia din urma. Cu( ot !on#trui un arteneriat )ia'i$7

Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa aveti in vedere urmatoarele aspecte: %. %legeti activitati care raspund cat mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul g#idului programului. ). %cordati timp suficient analizei activitatii!activitatilor pentru care doriti sa organizati un parteneriat pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe avanta&ele si dezavanta&ele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati tinand cont de contextul economic si social de ansamblu in care functioneaza ea. Partenerul!partenerii trebuie sa compenseze punctele slabe si dezavanta&ele solicitantului astfel incat sa se raspunda si unor atragerea unor necesitati manifestate in mediul social in care va functiona activitatea (crearea de noi locuri de munca despre proiect etc. dupa caz). categorii sociale defavorizate difuzarea mai larga a informatiilor

53

C. (electati cu atentie organizatiile care pot indeplini aceste conditii si

care raspund criteriilor de eligibilitate din g#idul programului (g#idul solicitantului etc.) alegand in masura posibilului parteneri cu care ati avut colaborari anterioare cat mai reusite - pe care va trebui sa le prezentati pe scurt in proiect - si cu care sunteti cat mai siguri ca puteti colabora si in activitatile pentru care solicitati finantare. Partenerii participanti in proiect trebuie sa participe inclusiv la realizarea proiectului care va participa la licitatie. Ce a#i tre'uie intre rin#i in )ederea arti!i arii $a $i!itatii7

Dupa ce v-ati #otarat sa apelati la o finantare de acest gen trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape: %. %legeti programele de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite de dumneavoastra. ). Procurati-va pac#etului informativ al programului de finantare. Descrierea detaliata a programului trebuie studiata cu atentie astfel incat sa puteti stabili cu certitudine ca programul va poate fi de folos si ca indepliniti toate conditiile de eligibilitate pentru a putea participa la licitatie.
C. $ompletati

documentatia speciala

solicitata

de

finantator

si

colectati anexe

documentele necesare ca anexe obligatorii in cadrul proiectului. O atentie trebuie acordata informatiilor suplimentare - nesolicitate expres de finantator - care pot fi utilizate ca argumente in favoarea proiectului dumneavoastra (studii date statistice sc#eme strategii guvernamentale in domeniile vizate de proiect etc.). Este recomandat sa inc#eiati aceasta etapa cu cel putin cateva zile inainte de data limita de depunere a proiectelor pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala.
D. Depuneti proiectul la adresa anuntata de finantator inainte de data

limita. 'n general aceasta data limita se refera la ziua si ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator (data postei). %ceasta situatie trebuie
54

avuta in vedere de la inceput in planificarea realizarii proiectului tinand cont de faptul ca serviciile de curierat (Posta 5omana sau firmele private) au nevoie de cel putin 7M de ore pentru transportul coletelor intre localitati aflate in &udete diferite.
E. %nalizati

rezultatul in parte.

licitatiei Pentru

comunicat proiectele a

de

finantator prin

fiecarui urmeaza

solicitant

castigatoare

implementarea proiectul

propriu-zisa Pentru

proiectului

semnarea este

contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus castigator. proiectele necastigatoare momentul analizei puncta&ului obtinut de proiect etapa esentiala in cazul in care intentionati sa depuneti un alt proiect. 'ntre anumite limite aceste concluzii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt program de finantare finantator. %ici mai pot fi adaugate cateva sfaturi utile: 6. %cordati finantare. De regula in faza de inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii de subapreciere a efortului necesar inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect. 'n plus licitatiile de proiecte sunt lansate uneori cu putin timp inainte de termenul limita de depunere a proiectelor iar centralizarea informatiilor necesare poate solicita un volum de munca suficient de mare pentru a &ustifica acordarea unui interval important de timp pentru realizarea proiectului.
2. Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind

c#iar oferit de alt

tot

timpul

necesar

pentru

realizarea

proiectului

de

necesara pentru dumneavoastra (ac#izitia unui ec#ipament mai performant dezvoltarea unor activitati existente initierea de noi activitati etc.) si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului in loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele g#idului de finantare. %stfel veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru documentarea activitatii vizate care fiind bine cunoscuta de dumneavoastra argumentata complet si convingator.
55

poate fi prezentata si

8. (tabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea proiectului de finantare si un grup de colaboratori - in particular o persoana pentru legatura cu partenerul!partenerii din cadrul proiectului (de regula este nevoie de mai multe persoane pentru a aduna in timp util toate informatiile necesare). M. %cumulati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avanta&ele proiectului realizat de dumneavoastra. :. $larificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de finantare inclusiv prin realizarea unor contacte si discutii cu persoanele special desemnate in acest scop de catre finantator. Ce !ontine a!2etu$ infor(ati)7

Pac#etul informativ contine in general: %. ?#idul programului (g#idul solicitantului)" ). ,ormularul cererii de finantare" $. ,ormularele finantator si documentelor programul anexe de care pot diferi de functie buget de al finantare: modelul

proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare) matricea logica a proiectului finantator modelul modelul de plan de afaceri acceptat de de $. acceptat pentru membrii ec#ipei

proiectului nivelurile maxime acceptabile ale c#eltuielilor cu diurne modelul contractului care urmeaza sa fie inc#eiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte lansare a programului de finantare etc. Cu( !on#truie#! 'u.etu$ unei a!ti)itati7 Pentru a realiza un buget cat mai realist aveti in vedere urmatoarele aspecte: %. 'ncludeti toate c#eltuielile absolut necesare. )ugetul trebuie sa fie fezabil - trebuie sa asigure functionarea activitatii in economia reala c#eltuieli respective necesare in pentru de nu doar pe #artie - deci trebuie realizarea calitate obiectivelor necesare in activitatilor proiect. stabilite si estimate cat mai precis posibil toate categoriile de conditiile anuntul de

Orice omisiune esentiala duce in faza de implementare efectiva fie


56

la solicitarea de fonduri suplimentare peste cele aprobate de multe ori ec#ivalenta cu anularea proiectului fie la solicitari de modificare a bugetului acceptate de finantatori in mod exceptional si doar intre anumite limite. ). 0u supradimensionati au limite c#eltuielile maxime peste strictul de necesar. 5ezervele pentru situatii neprevazute atunci cand pot fi incluse in buget acceptate finantator. 'n afara de c#eltuielile strict necesare finantatorii nu sunt dispusi sa finanteze decat c#eltuieli derivate sau legate de functionarea programului de finantare in ansamblu - c#eltuieli de publicitate ale fiecarui proiect c#eltuieli de evaluare periodica a stadiului implementarii fiecarui proiect castigator etc. iar finantatorul nu

ezita sa solicite modificarea bugetului atunci cand considera ne&ustificat de mari anumite c#eltuieli (un posibil efect secundar al acestor modificari poate fi diminuarea contributiei proprii a solicitantului pana la un nivel la care proiectul devine neeligibil) sau decide sa acorde o suma mai mica decat cea solicitata initial prin proiect.
C. 0u va stabiliti ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o ofera

finantatorul unui proiect. Pentru ca organizatia dumneavoastra sa obtina sume mai mari sub forma de finantari nerambursabile depuneti mai multe proiecte (totusi in cadrul aceluiasi program de finantare (dar pentru alte proiecte) sau in cadrul altor programe finantatorii nu acorda sume pentru activitati care sunt finantate in paralel din sumele obtinute de la alt finantator sau din sursele solicitantului).
D. %sigurati

co-finantarea

(contributia

proprie)

dovedind

cu

documente ca dispuneti de bunurile materiale si personalul (asanumita Lcontributie in naturaL) precum si de resursele financiare care reprezinta ca valoare totala in bugetul proiectului cel putin procentul minim solicitat de finantator. 'ncercati sa asigurati un nivel al acestei co-finantari mai mare decat procentul minim solicitat" o contributie proprie mai mare poate indica finantatorului interesul si seriozitatea cu care solicitantul trateaza activitatile din proiect (solicitantul este dispus sa riste o parte mai mare din
57

propriile resurse in proiect) si asigura o mar&a de siguranta in cazul cand bugetul trebuie modificat la solicitarea finantatorului. E. Este posibil ca proiectul sa inceapa inainte ca suma oferita de finantator (de regula aceasta suma se acorda in mai multe transe) sa soseasca. $ontributia proprie a solicitantului trebuie sa poata acoperi c#eltuielile de functionare ale proiectului in aceasta perioada.
F. 1ineti cont de faptul ca intregul proces de evaluare a proiectelor

participante la licitatie

inc#eiere a contractelor de finantare si

incepere efectiva a finantarii prin acordarea sumei solicitate dureaza cateva luni. %cest interval poate influenta unele categorii de c#eltuieli" estimarea eventualelor venituri aduse de proiect trebuie sa tina cont de modificarea con&uncturii economice care poate interveni in aceasta perioada. ?. ,inantatorul aminteste posibilitatea ec#ipamente din uneori de de in cadrul prezentarii proiectului a ac#izitiona a pentru proiect origine finantatorului. solicitantilor tara

Este recomandat sa apelati la aceasta solutie atunci cand dispuneti de oferte competitive. Ce #e inta( $a du a !a#ti.area unei finantari nera('ur#a'i$e 9.rant:7 Dupa ce proiectul depus de organizatia solcitanta este aprobat spre finantare vor avea loc urmatoarele actiuni: %. (e semneaza contractul de finantare in urma unei intalniri de informare detaliata a beneficiarilor (castigatorii licitatiei de proiecte) organizate de finantator. ). (e acorda prima transa din suma totala acordata ca finantare nerambursabila (dupa eventualele modificari ale bugetului) si se incepe activitatea proiectului. $. )eneficiarul realizeaza rapoarte periodice care sunt remise spre analiza si aprobare finantatorului. D. in urma aprobarii rapoartelor periodice sunt acordate celelalte transe din suma totala.

58

E. ,inantatorul poate efectua verificari la locul de desfasurare a proiectului" informatiile obtinute astfel vor fi utilizate in evaluarea proiectului. ,. Dupa finalul proiectului se realizeaza evaluarea finala a acestuia" la aceasta activitate participa atat beneficiarul cat si finantatorul. In !e !onditii ot ri(i 'anii du a !a#ti.area unui roie!t7

1rebuie tinut cont de anumite aspecte: 6. (uma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial in cazul in care finantatorul a solicitat modificarea bugetului. 7. ,inantarea va fi obtinuta numai dupa semnarea contractului de finantare intre finantator si beneficiar (castigator al licitatiei). 8. De obicei finantarea se acorda in mai multe transe a caror valoare este stabilita in contractul de finantare. Prima transa este obtinuta imediat dupa semnarea acestui contract (desi uneori pot aparea situatii cand proiectul incepe conform planificarii aprobate in proiect dar finantatorul nu a reusit sa acorde prima transa)" fiecare transa suplimentara se acorda numai dupa aprobarea de catre finantator a unor rapoarte periodice realizate de catre beneficiar. M. 0erespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la intreruperea platilor efectuate de finantator in totalitate a sumelor de&a platite. Ce !ontine un !ontra!t de finantare7 Un contract de finantare detaliaza relatiile dintre finantator si beneficiar (solicitantul al carui proiect a fost declarat castigator). 'ata in continuare modelul unui asemenea contract de finantare. )ineinteles fiecare finantator utilizeaza un model propriu care poate diferi ca forma structura sau continut de aceste exemple" in esenta insa veti regasi aproximativ aceleasi categorii de informatii. contributia acestuia poate fi diminuata sau finantatorul poate solicita plata partiala sau

59

Ce re$atii tre'uie #a a( !u finantatoru$7 'n principiu respectati un model de buna practica caracterizat de: 6. transparenta" 7. sc#imb permanent de informatii cu finantatorul" 8. respectarea regulilor stabilite de finantator.

4.*. Cofinantarea Definitie Partea de finantare care trebuie asigurata de fiecare dintre partile implicate intr-un contract de finantare (finantator respectiv solicitant si parteneri) in cazul unui contract de finantare nerambursabila. Ce !ofinantare ?ti tre'uie !a #a fa!i un neeligibile precum si cofinantarea. $ofinantarea poate fi reprezentata si de contributia En natura a beneficiarului asa cum este prezentata En 4anualul privind eligibilitatea c#eltuielilor si En ?#idul (olicitantului. De asemenea c#eltuielile eligibile pentru fiecare proiect En parte vor fi stabilite de catre %utoritatile de 4anagement En conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. %stfel En momentul lansarii unei Ncereri de proiecte3 %utoritatea de 4anagement va face cunoscuta si lista cu c#eltuielile eligibile pentru acele proiecte. roie!t 7

Din costul total al proiectului beneficiarul trebuie sa acopere c#eltuielile

60

CAPITOLUL 3 INSTRUMENTE +INANCIARE EUROPENE 0.1. A#i#tenta #tru!tura$a: In#tru(ente$e de finantare 0.". A#i#tenta #tru!tura$a: Inter)entii$e 0.&. Initiati)e Co(unitare 0.4. A!tiuni Ino)ati)e 0.0. Pro!eduri de ro.ra(are 0.%. Pro!e#u$ de i( $e(entare 0.*. Re.iuni defa)ori/ate
0.1. A#i#tenta #tru!tura$a: In#tru(ente$e de finantare .ondurile Structurale 'n prezent patru ,onduri (tructurale permit Uniunii Europene sa ofere

asistenta financiara nerambursabila pentru a rezolva problemele structurale economice si sociale. $ele patru ,onduri (tructurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. .ondul $uropean de !e#voltare "egionala (European 5egional in

Development ,und - E5D,) a fost infiintat in 6O=: si a devenit principalul instrument al politicii regionale a $omunitatii. Obiectivele E5D, sunt principal promovarea dezvoltarii si a&ustarii structurale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma si sustinerea reconversiei economice redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale inclusiv regiunile industriale in declin zonele urbane in dificultate zonele aflate in criza precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii. Poate finanta proiecte de infrastructura investitii care creeaza locuri de munca investitii '1$ proiecte locale de dezvoltare a&utoare pentru '44uri etc.

61

.ondul Social $uropean (European (ocial ,und - E(,) a fost infiintat in 6O:K. 'n scopul de a intari coeziunea economica si sociala si de a contribui la implementarea 2(trategiei europene privind ocuparea fortei de munca3 E(, are ca sarcina imbunatatirea oportunitatilor de anga&are pentru someri si muncitori in Piata Unica prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la sc#imbarile industriale in particular prin instruire vocationala si reinstruire precum si prin sistemele de recrutare. Sectiunea de Orientare a .ondului $uropean de Garantare si Orientare pentru Agricultura (?uidance (ection of t#e European %gricultural ?uidance and ?uarantee fund - E%??, - ?uidance) de asemenea infiintat in 6O:K finanteaza masuri de dezvoltare rurala si a&utoare pentru fermieri in special in regiuni cu intarzieri in dezvoltare. Este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie procesare si marAeting al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale. (ectiuna de ?arantare a acestui fond (E%??, - ?uarantee) sustine dezvoltarea rurala in cadrul Politicii %gricole $omune in alte zone ale Uniunii. %nstrumentul .inanciar de Orientare in domeniul Pescuitului (,inancial 'nstrument for ,is#eries ?uidance - ,',?) infiintat in 6OO8 contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului prin indepartarea capacitatilor in surplus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit. ,ondul sustine actiuni avand ca scop atingerea unui ec#ilibru sustinut intre resurse si exploatare" promovarea dezvoltarii intreprinderilor viabile economic in sectorul pescuit" imbunatatirea aprovizionarii pietei si cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin procesare" revitalizarea industriilor care depind de pescuit si acvacultura. 'n afara de finantarea innoirii flotei si investitiilor industriale ,ondurile (tructurale nu fondul finanteaza masurile avand ca scop proiecte individuale separate. Ele cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate. finanteaza finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni (tate 4embre si $omisie pe baza orientarii propuse de $omisie pentru intreaga Uniune Europeana.

62

.ondul de Coe#iune .ondul de Coe#iune a fost creat de 1ratatul de la 4aastric#t in 6OO7 pentru a furniza contributia financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor trans-europene de infrastructura de transport. ,ondul este rezervat (tatelor 4embre care au introdus 2programul de convergenta3 si al caror P') pe locuitor este sub O;< din media $omunitatii. 'n prezent acopera (pania ?recia 'rlanda si Portugalia. (pre deosebire de ,ondurile (tructurale prezentate mai sus ,ondul de $oeziune nu co finanteaza programe ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale care sunt clar identificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de $omisie in acord cu (tatul 4embru beneficiar de autoritati nationale si in timp ce proiectele sunt de un $omitet de administrate 4onitorizare. supervizate

0.". A#i#tenta #tru!tura$a: inter)entii$e Obiective prioritare Pentru a facilita impactul maxim si a asigura cele mai bune rezultate posibile OM< din finantarea structurala pentru perioada de programare 7;;=-7;68 este concentrata pe trei obiective prioritare. Doua din acestea sunt 2teritoriale3 adica bazate pe regiuni in timp ce al treilea este orizontal si focalizat pe resurse umane. Obiectivul / promoveaza dezvoltarea si a&ustarea structurala a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma prin asigurarea infrastructurii de baza care le lipseste si prin incura&area investitiilor in activitati economice. %cest obiectiv acopera zone al caror P') pe locuitor este sub =:< din media $omunitatii si prin extindere zone cu densitate a populatiei extrem se redusa. 'n total 77< din populatia Uniunii locuieste in cele 6: regiuni 2obiectiv 63 . %sistenta pentru obiectivul 6 este disponibila din toate cele patru fonduri structurale si reprezinta aproape =;< din totalul c#eltuit. Obiectivul 0 se refera la zonele afectate de conversia economica si sociala ale caror economii nu sunt suficient diversificate si in particular la zonele care sufera sc#imbari socio-economice in sectoarele industrial si servicii la zonele rurale in declin zonele urbane in dificultate si zonele in stagnare dependente de pescuit. 6K< din populatia UE locuieste in zone obectiv 7. Obiectivul 7 este 63

finantat de doua fonduri

E5D, si E(,

si primeste 66 :< din totalul lor

inclusiv fonduri pentru sustinerea tranzitiei (dedicate zonelor care nu mai sunt eligibile pentru fondurile structurale - c#iar daca au fost in perioada anterioara: pentru aceste zone fondurile nu dispar dintr-o data ele pot beneficia de o iesire treptata datorita alocarilor speciale din cadrul fondurilor structurale pentru 2faza de iesire3). Obiectivul 1 este finantat de E(, si are o natura orizontala. Este focalizat in primul rand pe adaptarea si modernizarea politicilor nationale si ale Uniunii Europene si a sistemelor pentru anga&area fortei de munca operatiunile destinate resurselor umane din (tatele 4embre educatie si luand in instruire. Este destinat sa serveasca drept cadru de referinta pentru toate considerare capitolul privind ocuparea fortei de munca din 1ratatul de la %msterdam noua 2(trategie privind ocuparea fortei de munca3 a UE inclusiv coordonarea planurilor de ocupare a fortei de munca din (tatele 4embre. Buand in considerare marea varietate de politici practici si nevoi existente in diferitele (tate 4embre implementarea obiectivului 8 permite un nivel suficient de flexibilitate iar masurile eligibile sunt destul de larg definite: masuri active impotriva soma&ul promovarea includerii sociale si sanselor egale pentru barbati si femei sporirea sanselor de anga&are prin educatie pe tot parcursul vietii si sisteme de instruire anticiparea si facilitarea de sc#imbari economice si sociale. Ponele eligibile pentru finantare sub Obiectivul 8 sunt zonele neacoperite de Obiectivul 6. )ugetul Obiectivului 8 reprezinta 67 8< din ,ondurile (tructurale iar impartirea pe (tate 4embre este bazata cum ar fi excluderea sociala in principal pe marimea populatiei eligibile situatia ocuparii fortei de munca si severitatea anumitor dificultati nivelurile de educatie si instruire participarea femeilor in piata muncii etc. Urmatorul tabel rezuma modul in care ,ondurile contribuie fiecare conform prevederilor specifice care guverneaza operarea sa la realizarea Obiectivelor 6 7 si 8:

64

ERD+ Obiectivul 6 Obiectivul 7 Obiectivul 8

ES+

EAGG+ Se!tiunea Orientare

+I+G

E%??, (ectiunea Orientare si ,',? contribuie de asemenea la actiuni structurale in afara zonelor Obiectiv 6 in conformitate cu 5eglementarea $onsiliului 6OOO. 'n afara de obiectivele prioritare ,ondurile mai contribuie la finantarea 'nitiativelor $omunitare si spri&ina masurile inovative si de asistenta te#nica. 0.&. Initiati)e Co(unitare 'nitiativele $omunitare care absorb : 8:< din bugetul ,ondurilor (tructurale au ca scop identificarea de solutii comune la problemele care afecteaza intreaga Uniune. Ele difera de masurile tipice ,ondurilor (tructurale in sensul ca se concentreaza pe unele obiective prioritare comune direct identificate de $omisia Europeana. 'n linie cu anga&amentul general de concentrare a resurselor pentru perioada 7;;=- 7;68 exista M astfel de obiective fiecare finantat de un singur fond. Interre. III este finantat de E5D, si promoveaza cooperarea peste frontiere (masura %) si transnationala (masura )) pentru stimularea dezvoltarii economice regionale si incura&area planificarii regionale ec#ilibrate. O a treia masura ($) cofinanteaza de asemenea cooperarea interregionala intre parteneri regionali care nu impart insa o granita comuna dar au caracteristici socio-economice similare si sunt interesati de sc#imburile de experienta. %ceste proiecte trebuie sa corespunda cu obiectivele prioritare ale ,ondurilor (tructurale si trebuie sa fie corelate cu instrumentele de spri&in extern ale Uniunii cum ar fi programele P#are 4eda si 1acis. Ur'an II este finantat de E5D, si isi concentreaza fondurile pe strategiile inovative care vizeaza regenerarea oraselor si zonelor urbane aflate in declin.

65

LeaderC

finantat de E%??,

(ectiunea Orientare

spri&ina dezvoltarea

capacitatilor actorilor locali din zonele rurale si incura&eaza introducerea de strategii integrate de dezvoltare rurala durabila. EDua$8 finantat de E(, este initiativa comunitara de cooperare transnationala pentru combaterea tuturor categoriilor de discriminare si inegalitate care reduc accesul la ocuparea locurilor de munca. Prin reunirea partenerilor publici si privati in parteneriate de dezvoltare cuprinzatoare EQual se concentreaza pe eliminarea discriminarii bazate pe sex etnica #andicapuri varsta orientare sexuala religie lipsa de calificare. EAGG+ Se!tiunea Orientare saracie origine

ERD+ Interre. III Ur'an II LeaderC EDua$

ES+

+I+G

0.4. A!tiuni Ino)ati)e Deoarece ,ondurile (tructurale finanteaza in mod limitat 2experimental3 actiunile inovative dau ocazia sa fie testate noi idei si abordari pentru dezvoltarea regionala sociala si economica. )ugetul acestora (reprezentand ;.:< din totalul alocarii ,ondurilor (tructurale) finanteaza atat intocmirea de noi strategii cat si faze experimentale ale proiectelor. Daca stadiul initial se dovedeste satisfacator proiectele pot apoi fi incluse in viitoarele strategii sub diferite Obiective. %ctiunile inovative ale ,ondului European de Dezvoltare 5egionala (E5D,) sunt laboratoare de idei pentru zone din regiuni dezavanta&ate iar pentru perioada 7;;=-7;68 ele sunt concentrate pe trei teme strategice: o economii regionale bazate pe cunoastere si inovatie te#nologica" o e-Europe5egio: societatea informationala si dezvoltarea regionala" o identitate regionala si dezvoltare durabila.

66

%lte actiuni inovative sunt derulate pentru ocuparea fortei de munca si pentru instruire (finantate de E(,) si in sectorul pescuit (finantate de ,',?). EAGG+ Se!tiunea Orientare

ERD+ A!tiuni ino)ati)e

ES+

+I+G

0.0. Pro!eduri de

ro.ra(are

Principii de ba#a ale programarii ,ondurile (tructurale opereaza pe baza urmatoarelor principii-c#eie: Su'#idiaritatea este un principiu de baza al functionarii UE si se traduce prin faptul ca o autoritate superioara nu trebuie si nu poate prelua activitatile unei autoritati inferioare atat timp cat aceasta poate sa atinga scopul in mod eficient. De aceea ,ondurile (tructurale nu sunt direct alocate de $omisie $omisia iar selectia si principalele prioritati ale unui program de managementul proiectelor raman in dezvoltare fiind definite de autoritati regionale!nationale in cooperare cu responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale. Con!entrarea resurselor pe cateva obiective prioritare (Obiectivele 6 7 si 8 plus un numar limitat si de catre 'nitiative grupurile $omunitare) sociale asigura mai directionarea cele mai mari parti a ,ondurilor catre regiunile cu cele mai critice situatii economice cele dezavanta&ate. Aditiona$itatea implica faptul alte cuvinte ca asistenta furnizata de Uniunea

Europeana este complementara celei asigurate de un (tat 4embru. $u a&utorul $omunitar trebuie sa fie suplimentar si nu un substitut pentru activitatile si c#eltuielile nationale existente. Prin!i iu$ Pro.ra(arii implica diagnosticarea situatiei existente

formularea unei strategii multi-anuale integrate si coerente si definirea de obiective concrete care sa fie atinse. 67

Parteneriatu$ este un principiu-c#eie care implica cooperare stransa intre $omisia Europeana si autoritatile corespunzatoare nationale regionale si locale inclusiv parteneri economici si sociali. Prioritati ori#ontale Programele ,ondurilor (tructurale sunt subiectul a doua prioritati orizontale care trebuie sa fi incorporate in definirea si implementarea masurilor finantate de ,ondurile (tructurale si de ,ondul de $oeziune: dezvoltarea durabila care include conformitatea cu legislatia comunitara de protectia mediului si a naturii si egalitatea intre barbati si femei. 'ncorporarea lor in toate politicile (asa numitul RmainstreamingS) nu este o optiune ci o obligatie. 2Documentul te#nic nr. 83 publicat de $omisie explica cerintele oficiale legate de integrarea 2sanselor egale pentru femei si barbate3 in planurile si programele ,ondurilor (tructurale si dau indrumari asupra modului in care aceste cerinte pot fi implementate in practica. Procesul de programare ,ondurile (tructurale nu se aloca direct proiectelor selectate de $omisie. 'n timp ce prioritatile principale ale unui program de dezvoltare sunt definite in cooperare cu $omisia responsabilitatea 7;68. Odata ce proiectele au fost selectate ele sunt finantate atat din fonduri nationale cat si comunitare datorita faptului ca bugetele programelor sunt intotdeaua compuse din fonduri ale Uniunii Europene precum si din surse nationale (publice sau private). $onform principiului aditionalitatii finantarea UE este intotdeaua adaugata la finantarea nationale astfel incat tara sa poata depasi limitele impuse de propria capacitate financiara. $u toate acestea finantarea comunitara nu poate reprezenta pentru nici o tara un mi&loc de a face economii la bugetele nationale proprii. Pentru verificarea aditionalitatii in zonele Obectiv 6 document metodologic de lucru. $omisia a emis un selectia proiectelor si managementul lor sunt in nationale si regionale. %ceasta mare autoritatilor

descentralizare este una din principalele inovatii ale reglementarilor 7;;=-

68

(tatele 4embre poarta principala responsabilitate pentru dezvoltarea zonelor in dificultate. Uniunea le a&uta sa obtina mai mult si sa atinga rezultate mai bune decat ar putea daca ar actiona pe cont propriu. %ceasta este adevarata valoare adaugata a ,ondurilor (tructurale. Diferitele etape programarea in timp si cerintele pentru toti cei implicati in procesul de programare sunt fixate de 5eglementarile ?enerale privind ,ondurile (tructurale ulterior analizate si integrate in .ademecum-ul ,ondurilor (tructurale. Pro!e#u$ de ro.ra(are ur(ea/a ur(atorii a#i:

Ba inceputul fiecarei perioade de programare Uniunea Europeana ($onsiliul la propunerea $omisiei Europene si dupa negocieri cu Parlamentul European) decide bugetul pentru ,ondurile (tructurale si defineste regulile de baza pentru folosirea lor. ,ondurile (tructurale sunt impartite pe tari si pe Obiective. %poi $omisia propune linii directoare tematice comune. Urmand aceste decizii si linii directoare fiecare (tat 4embru sau regiune - cu implicarea activa a actorilor economici si sociali - identifica zonele in dificultate sau grupurile sociale vulnerabile si traseaza propunerile sale si strategiile de dezvoltare rezumate in 2Planul 0ational de Dezvoltare3 (P0D) Dupa ce Planul 0ational de Dezvoltare este finalizat este trimis la $omisie. $omisia si (tatele 4embre discuta continutul P0D si cele mai potrivite fonduri comunitare pentru implementarea lor. Dupa ce ambele parti au cazut de acord asupra tuturor subiectelor $omisia adopta planul si programele rezultate cum ar fi $adrul de (pri&in $omunitar ($(,) si Programele Operationale (OP). Odata finalizate $(, si Programele de Operatiuni sunt incluse intr-un document unic prezentat spre aprobarea $omisiei. %cest documentul aprobat se numeste 2Document Unic de Programare3 si contine aceleasi informatii care pot fi gasite in $(, si in OP. ,iecare $(, trebuie sa includa: - O declaratie a strategiei si a prioritatilor atat pentru interventia comunitara cat si pentru cea nationala in care obiectivele specifice sunt cuantificate (daca este posibil) si impactul asteptat este evaluat" - O indicatie privind natura si durata Programelor Operationale"

69

- Un plan de finantare indicativ specificand alocarea anuala pentru fiecare fond" Prevederi pentru implementare inclusiv nominalizarea autoritatii de management si aran&amentele pentru implicarea partenerilor in comitetele de monitorizare" - 'nformatii asupra metodelor de monitorizare si evaluare si prevederi financiare" - O verificare ex-ante a aditionalitatii si transparentei fluxurilor financiare. Programul Operational este un document aprobat de $omisie care permite implementarea $(, prin includerea unui set consistent de prioritati cuprinzand masuri multianuale care implica unul sau mai multe fonduri. Daca Programul Operational este finantat de mai mult decat un fond este numit 2program operational integrat3. Deci Programul Operational trebuie sa contina: - Prioritatile programului conforme cu $(, cuantificate si o evaluare a impactului asteptat.
-

tintele lor specifice

posibil

O descriere sumara a masurilor planificate pentru implementarea prioritatilor

si proceduri de monitorizare si evaluare" - Un plan financiar indicativ specificand pentru fiecare prioritate si pentru fiecare an alocarea financiara avuta in vedere pentru contributia fiecarui fond ca si suma totala a finantarii eligibile publice si private estimate pentru fiecare fond" Prevederi pentru implementarea programului operational cum ar fi nominalizarea autoritatii de management descrierea aran&amentelor pentru

administrarea programului descrierea sistemului de monitorizare si evaluare definirea procedurilor privind fluxurile financiare care asigura transparenta descrierea masurilor de control. Detalii ale programului numite Programe $omplement sunt decise de

autoritatile nationale sau regionale in timp ce $omisia trebuie sa fie informata. Odata ce aceste documente au fost aprobate programele devin operationale.

70

0.%. Pro!e#u$ de i( $e(entare Odata ce Programul $omplement este aprobat autoritatile nationale!regionale pot sa inceapa implementarea programului conform cu metodele lor de operare identificate (adica lansarea apelului de propuneri de proiecte licitatiile9). Dupa ce autoritatile de management au derulat faza de selectie a proiectelor in baza respectarii obiectivelor programului si a unei serii de criterii identificate in documentele de programare rezultatului acesteia. Organizatiile selectate pot apoi sa isi implementeze proiectele care trebuie sa fie finalizate inainte de termenul limita stabilit in program deoarece planificarea in timp a decontarilor din a&utorul comunitar este fixat de la inceput. 'n mod regulat autoritatile responsabile monitorizeaza progresul programelor informeaza $omisia si dovedesc utlizarea fondurilor in cel mai bun mod posibil (adica certificarea c#eltuielilor). De $omisia pastreaza pastreaza evidenta analizele oferita de sistemele de audit ,ondurile platind regulat sumele ramase din contributia de la asemenea dezvoltarii ele informeaza participantii la licitatie asupra

(tructurale.

indicatorilor de monitorizare si studiile de evaluare. 'n scopul de a indruma si asista autoritatile in administrarea ,ondurilor (tructurale cat si in corecta interpretare a 5eglementarilor ,ondurilor (tructurale $omisia Europeana - D? 5egion a realizat diferite documente de lucru (ex. documente de lucru privind 2regula nT73 intermediara privind rezerva de performanta eficient al fondurilor structurale). 1oate documentele oficiale sunt disponibile in sectiunea 2Official 1ext3 a sitului de @eb al D? 5egio (#ttp:!!europa.eu.int!comm!regionalUpolicV!sources!docoffic!offiUen.#tm) 4enefi!iari tinta Experienta arata ca politica regionala poate fi de succes numai daca isi concentreaza eforturile intr-un numar limitat de zone si asupra unor grupuri sociale dezavanta&ate moderat de largi. evaluarea ex-ante si precum si managementul

71

Diferitele grupuri de beneficiari identificate in cadrul ,ondurilor (tructurale sunt detaliate in continuare. 0.*. Re.iuni defa)ori/ate ,ondurile (tructurale spri&ina: Re.iuni a !aror de/)o$tare e#te ra(a#a in ur(a (zone Obiectiv 6): includ in principal regiuni cu un P') pe locuitor care nu depaseste =:< din media comunitara cu niveluri slabe de investitii cu o rata a soma&ului mai inalta decat media cu lipsa de servicii pentru populatie si afaceri cu o slaba infrastructura de baza. Re.iuni !are #e !onfrunta !u !on)er#ii (Ob&ectiv 7): includ zone cu patru dificultati principale: sectoare industriale sau de servicii care sunt subiect al restructurarii" disparitia activitatilor traditionale in zonele rurale" zone urbane in declin si dificultati in sectorul de pescuit. Re.iuni a$ !aror PI4 e $o!uitor e#te #u' 5-E din media $omunitatii: sunt

eligibile pentru spri&inul ,ondului de $oeziune. 2one cu de#avanta3e specifice 'n interiorul sau exteriorul regiunilor defavorizate spri&ina: Fone de .ranita in care 'nterreg ''' masura % spri&ina actiunile de ,ondurile (tructurale

cooperare cu zone transfrontaliere. (copul este de a promova infiintarea de zone transfrontaliere cu activitate economica comuna si elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritoriala. Fone ur'ane in de!$in care primesc asistenta regionala prin 'nitiativa

$omunitara Urban '' pentru introducerea de strategii inovative in vederea regenerarii economice si sociale. Fone rura$e unde Politica %gricola $omuna ($%P) finanteaza masuri de

dezvoltare rurala in afara zonelor rurale eligibile sub Obiectivele 6 si 7. %cestea includ investitii in unitati agricole in favoarea protectiei mediului incon&urator 72

si pentru promovarea produselor locale. 'n plus programul Beader T spri&ina proiectele rurale inovative organizate de grupuri de populatie locala. Fone de e#!uit unde Politica de Pescuit $omuna - finantata de ,',? - este

destinata sa indrume si sa urgenteze restructurarea in acest sector. %sistenta structurala comunitara incearca sa rationalizeze si sa modernizeze pescuitul in toate zonele relevante ale Uniunii urmarind printre altele imbunatatirea calitatii produselor de pescuit. $and aceste masuri se deruleaza in regiuni a caror dezvoltare este ramasa in urma ele sunt incorporate in programele destinate Obiectivului 6. 'n alte zone ele fac parte din programe separate. Grupuri sociale vulnerabile ,ondurile (tructurale spri&ina: Populatia care se confrunta cu dificultati pe piata muncii. Principalele grupuri sociale acoperite de Obiectivul 8 sunt tinerii si somerii pe termen lung cei care sufera datorita excluderii sociale si muncitorii subcalificati. %ceste grupuri nu trebuie sa locuiasca in regiuni a caror dezvoltare este ramasa in urma sau in zone aflate in reconversie ci pot fi asistati oriunde ar locui in Uniunea Europeana. 'n fiecare (tat 4embru Obiectivul 8 actioneaza ca un punct de referinta pentru toate masurile privind resursele umane incluzand si a&ustarea sistemelor si structurilor de educatie instruire si anga&are. Populatia discriminate si cu sanse inegale pe piata muncii. Unele grupuri sociale sunt in mod special slab pozitionate pe piata muncii religie #andicap fizic sau mental in principal datorita discriminarii si inegalitatilor cauzate de sex rasa sau origine etnica varsta sau orientare sexuala. Pentru combaterea excluderii Uniunea furnizeaza suport pentru noi metode integrate propuse de parteneri publici privati si asociati prin 'nitiativa $omunitara EQual. Autoritati locale si regionale 1oate autoritatile locale din Uniune pot beneficia de masurile de cooperare transnationala si interregionala cofinantate de 'nterreg ''' ) si $. 4asura ) incearca sa imbunatateasca planificarea teritoriala a zonelor intinse in timp ce masura $ promoveaza cooperarea si sc#imburile de experienta intre cei implicati in proiecte de dezvoltare regionala si locala. 5egiunile din (tatele ne4embre in particular in acelea care au candidat pentru aderare sunt invitate sa participe in aceste masuri de cooperare. 73

.ondurile Structurale si .ondul de Coe#iune 'n 7: martie 6OOO la summitul de la )erlin $onsiliul European a agreat ca resursele disponibile pentru ,ondurile (tructurale tranzitie inclusiv asistenta de sa totalizeze 6O: 'nitiativele $omunitare si %ctiunile 'novative

miliarde euro. Defalcarea care reflecta o concentrare semnificativa pe regiunile Obiectiv 6 este dupa cum urmeaza: O'ie!ti) 1: JO.=< sau 68:.O miliarde euro pentru cele mai sarace regiuni ale UE inclusiv M.8< pentru spri&inirea tranzitiei in regiunile care nu mai sunt eligibile pentru Obiectivul 6 conform noilor reglementari. O'ie!ti) ": 66.:< sau 77.: miliarde euro vor fi alocate reconversiei economice si sociale a zonelor care se confrunta cu dificultati structurale (inclusiv 6.M< pentru spri&inul tranzitiei). O'ie!ti) &: 67.8< sau 7M.;: miliarde euro pentru spri&inul adaptarii si modernizarii politicilor si sistemelor de educatie instruire si anga&are oriunde in afara regiunilor Obiectiv 6. - ;.:< sau 6.6 miliarde euro din totalul ,ondurilor (tructurale este alocat 'nstrumentului ,inanciar pentru Orientare in domeniul Pescuitului (,',?) pentru spri&inul masurilor insotitoare ale Politicii de Pescuit $omune in zone neacoperite de Obiectivul 6. - :.8:< din anga&amentele ,ondurilor (tructurale sunt alocate pentru 'nitiativele $omunitare ('nterreg ''' Urban '' Beader T si EQual). - ;.J:< din alocarile ,ondurilor (tructurale sunt destinate actiunilor inovative si asistentei te#nice. 'n completare 6K miliarde euro sunt alocate ,ondului de $oeziune si aprox. = miliarde euro sunt dedicate procesului de aderare pentru tarile candidate. Pentru fiecare din Obiective fondurilor pe (tatele 4embre. 1otalul anual primit de fiecare (tat 4embru din ,ondurile (tructurale combinatie cu asistenta furnizata sub ,ondul de $oeziune depaseasca M< din P')-ul national. "e#erva de performanta 'n scopul de a imbunatati performanta programului M< din fiecare alocare nationala este tinuta in rezerva la inceputul perioadei de programare. $u ocazia revizuirii de la mi&locul perioadei 74 $omisia in stransa cooperare cu in nu trebuie sa $omisia a trasat o departa&are indicativa a

(tatele 4embre va aloca rezerva la acele programe care au rezultate mai bune. De aceea o serie de indicatori cuantificabili definiti de (tatele 4embre vor fi folositi pentru a masura eficienta managementul si implementarea financiara a tuturor programelor masurand rezultatele la &umatatea perioadei in functie de tintele specifice initiale. Detalii pot fi gasite in documentul metodologic de lucru 2'mplementarea rezervei de performanta3. "ate ma&ime ale contributiei financiare $riteriile de eligibilitate pentru operatii si proiecte sunt diferite conform cu obiectivele prioritare: W Obiectivul 6: maxim =:< din costul total eligibil si ca o regula generala cel putin :;< din c#eltuiala publica eligibila care in cazuri exceptionale si bine &ustificate poate creste la K;-K:< din costurile totale eligibile. W Obiectivul 7 si 8: maxim :;< din costul total eligibil si cel putin 7:< din c#eltuiala publica eligibila. 'n cazul investitiilor in infrastructura generatoare de venituri substantiale contributia nu poate sa depaseasca :;< din costurile totale eligibile in (tatele 4embre acoperite de ,ondul de $oeziune" M;< in regiunile acoperite de Obiectivul 6 si 7:< in regiunile acoperite de Obiectivul 7. 'n cazul investitiilor in firme contributia nu poate depasi 8:< din costurile totale eligibile in regiunile acoperite de Obiectivul 6 si 6: < in regiunile acoperite de Obiectivul 7. 4ai multe detalii privind eligibilitatea c#eltuielilor pot fi gasite in 5eglementarea $omisiei (E$) 0o 6JK:!7;;; din 7K iulie 7;;; care traseaza reguli detaliate pentru implementarea 5eglementarii $onsiliului (E$) 0o 67J;!6OOO in ceea ce priveste eligibilitatea c#eltuielilor operatiunilor cofinantate de ,ondurile (tructurale.

75

CAPITOLUL 3I ELA4ORAREA UNEI +ISE DE PROIECT PROGRAMME OPERATIONALE %.1. E$a'orarea unei fi#e de %.". Pro.ra(e$e o erationa$e
%.1. E$a'orarea unei fi#e de roie!t

roie!t

,ondurile structurale se pot obtine pentru diverse proiecte ( prezentate detaliat intr-o cerere de finantare ). (e pot face proiecte pentru aproape orice de la construirea unei noi fabrici pana la activitati cu caracter social sau c#iar cultural. Dar nu oricine poate cere bani pentru orice. 'n functie de natura proiectului pot obtine finantare urmatoarele categorii de solicitanti: u'$i!e !entra$e #i $o!a$e pentru Programele de

Autoritati interes public. $#iar si

Operationale care implica proiecte nationale sau regionale autoritati$e u'$i!e i( $i!ate in

di#tri'uirea

fonduri$or #tru!tura$e pot fi beneficiare de astfel de fonduri ( in special %sistenta 1e#nica ). Uni)er#itati8 in#titute de !er!etare8 $a'oratoare categorii este prezentata in mod expres in etc pentru programele proiecte de cercetare-dezvoltare si educatie.Eligibilitatea acestei complement. Co( anii$e u'$i!e #i ri)ate 9 (i!rointre rinderi8 IMM6uri #i !o( anii (ari #i foarte (ari8 !oo erati)e : #i Re.ii$e autono(e. %1E01'E: 'n functie de tipul liniei de finantare sunt eligibilile exclusiv anumite categorii de companii. +ir(e de !on#u$tanta #i trainin. pot solicita finantare pentru anumite categorii de proiecte in special %sistenta 1e#nica. Or.ani/atii non.u)erna(enta$e 9 ONG6uri :.Eligibilitatea O0?urilor este prezentata in mod expres in Programele complement.

76

Pentru a afla in mod concret daca puteti solicita

trebuie identificat in ce

program operational se incadreaza proiectul pe care vreti sa-l realizati. %l doilea pas este identificarea %xei Prioritare Domeniului 4a&or de 'nterventie si Operatiunii unde se incadreaza proiectul dumneavoastra in Programul $omplement al Programului Operational identificat initial. 'n aceeasi sectiune a programului complement veti gasi si plafoanele minime si maxime. %.". Pro.ra(e$e o erationa$e Pro.ra(e$e o erationa$e 9PO: sunt instrumentele de management prin care se realizeazX obiectivele Cadru$ui Strate.i! Nationa$ de Referin<= "--*6 "-1& prin intermediul unor interventii specifice. Programe operationale sub obiectivul LconvergenGCL 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ o o o o o o o erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ de/)o$tarea re#ur#e$or u(ane !re#terea !o( etiti)itatii e!ono(i!e tran# ort (ediu de/)o$tarea !a a!itatii ad(ini#trati)e re.iona$ a#i#tenta te2ni!a

Programe operationale sub obiectivul Lcooperare teritorialC europeanCL(sursa:@@@.mie.ro) Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Pro.ra(u$ Euro ei 8. Pro.ra(u$ 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. o o o o o o o erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ erationa$ Un.aria 6 Ro(ania Ro(ania 6 4u$.aria Ro(ania 6 Ser'ia Ro(ania 6 U!raina 6 Mo$do)a Un.aria 6 S$o)a!ia 6 Ro(ania 6 U!raina 4a/inu$ Marii Ne.re Coo erare tran#nationa$a in #ed6e#tu$

o erationa$ Coo erare interre.iona$a

Programul opera-ional sectorial de#voltarea resurselor umane O'ie!ti)u$ .enera$ al PO( D5U El constituie dezvoltarea capitalului uman Di creDterea competitivitCGii acestuia pe piaGa muncii prin promovarea egalitCGii de Danse En ceea ce priveDte EnvCGarea pe tot parcursul vieGii Di dezvoltarea 77

unei pieGe a muncii moderne flexibile Di inclusive care sC conducC pHnC En 7;6: la integrarea durabilC pe piaGa muncii a O;;.;;; de persoane. O'ie!ti)e # e!ifi!e:

Promovarea calitCGii sistemului de educaGie Di formare profesionalC iniGialC Di continua inclusiv EnvCGCmHntul superior Di cercetarea " Promovarea culturii antreprenoriale Di EmbunCtCGirea calitCGii Di productivitCGii la locul de muncC" ,acilitarea inserGiei tinerilor Di a Domerilor de lungC duratC pe piaGa muncii" Dezvoltarea unei pieGe de muncC moderne flexibile inclusive" Promovarea (re)inserGiei pe piaGa muncii a persoanelor inactive inclusiv En zonele rurale" FmbunCtCGirea serviciilor publice de ocupare" ,acilitarea accesului la educaGie Di pe piaGa muncii a grupurilor vulnerabile.

AGE PRIORITARE TEMATICE AGA PRIORITARH 1 Edu!a<ia Ai for(area 6.6 %ccesul la educaGie de caliatte Di 'P1 iniGial 6.7 $alitate En EnvCGCmHntul superior 6.8 Dezvoltarea resurselor umane En educaGiei Di formare profesionalC 6.M $alitatea En ,P$ 6.: Programe de doctorat Di postdoctorat En spri&inul cercetCrii rofe#iona$= ?n # riBinu$ e !unoaAtere

!reAterii e!ono(i!e Ai de/)o$t=rii #o!iet=<ii 'a/ate

AGA PRIORITARH " 6 Cone!tarea ?n)=<=rii ia<a (un!ii 7.6 1ranziGia de la DcoalC la locul de muncC

e tot

ar!ur#u$ )ie<ii !u

7.7 Prevenirea Di corectarea abandonului timpuriu al Dcolii 7.8 $reDterea accesului Di participCrii la formarea profesionalC continuC (,P$)

78

AGA PRIORITARH & 6CreAterea ada ta'i$it=<ii for<ei de (un!= Ai a ?ntre rinderi$or 8.6 Promovarea culturii antreprenoriale 8.7 ,ormare Di spri&in pentru Entreprinderi Di anga&aGi pentru promovarea adaptabilitCGii 8.8 Dezvoltarea parteneriatelor Di Encura&area iniGiativelor pentru partenerilor sociali Di societCGii civile AGA PRIORITARH 4 Moderni/area Ser)i!iu$ui Pu'$i! de O!u are 9SPO: M.6 FntCrirea capacitCGii (PO de furnizare a serviciilor de ocupare M.7 ,ormarea personalului propriu al (erviciului Public de Ocupare

AGA PRIORITARH 0 @ Pro(o)area (=#uri$or a!ti)e de o!u are :.6 Dezvoltarea Di implementarea mCsurilor de ocupare activC :.7 Promovarea sustenabilitCGii pe termen lung in zonele rurale En termenii dezvoltarii resurselor umane Di a ocuparii AGA PRIORITARH % @ Pro(o)area in!$u/iunii #o!ia$e J.6 Dezvoltarea economiei sociale J.7 FmbunCtCGirea accesului Di participCrii pentru grupurile vulnerabile pe piaGa muncii J.8 Promovarea de oportunitCGi egale pe piaGa muncii J.M 'niGiative transnaGionale pe piaGa incluzivC a muncii AGA PRIORITARH * @ A#i#ten<a Te2ni!= =.6 (pri&in pentru implementarea managementul general Di evaluarea PO(D5U =.7 (pri&in pentru comunicarea Di promovarea PO(D5U

Programul opera-ional sectorial cre4terea competitivit(-ii economice O'ie!ti)u$ .enera$ al PO( $$E este creDterea productivitCGii Entreprinderilor romHneDti pentru reducerea decala&elor faGC de productivitatea medie la nivelul UE. Yinta este o creDtere medie anualC a productivitCGii pe anga&at de cca. : : <. %ceasta va permite 5omHniei sC atingC un nivel de aproximativ ::< din media UE pHnC En anul 7;6:.

79

O'ie!ti)e # e!ifi!e:

$onsolidarea Di dezvoltarea sectorului productiv $onstituirea unui mediu favorabil dezvoltCrii Entreprinderilor $reDterea capacitCGii $ZD Di stimularea cooperCrii Entre instituGii de $D' Di sectorul productiv .alorificarea potenGialului 1'$ Di aplicarea acestuia En sectorul public (administraGie) Di cel privat (cetCGeni Entreprinderi) $reDterea eficientei energetice Di dezvoltarea durabilC a sistemului energetic promovarea surselor regenerabile de energie Promovarea potenGialului turismului romanesc

AGE PRIORITARE TEMATICE AGA PRIORITARA 1 Un #i#te( ino)ati) de Entreprinderilor En special a '44 6.7 'nstrumente pentru accesul '44-urilor la credit Di finanGare 6.8 Dezvoltarea antreprenoriatului AGA PRIORITARA " Cer!etare8 de/)o$tare te2no$o.i!= Ai ino)are entru !o( etiti)itate 7.6 $D En parteneriat Entre universitCGi!institute de cercetare-dezvoltare Di Entreprinderi En vederea obGinerii de rezultate aplicabile En economie 7.7 'nvestiGii En infrastructura de $D' 7.8 %ccesul Entreprinderilor la activitCGi de $D' (En special al '44-urilor) rodu!tie

6.6 'nvestiGii productive Di pregCtirea pentru concurenGa pe piaGC a

AGA PRIORITARA & Te2no$o.ia infor(a<iei Ai !o(uni!a<ii$or #e!toare$e ri)at Ai u'$i! 8.6 (usGinerea utilizCrii te#nologiei informaGiei 8.7 Dezvoltarea Di eficientizarea serviciilor publice electronice 8.8 Dezvoltarea e-economiei

entru

80

AGA PRIORITARA 4 6 CreAterea efi!ien<ei ener.eti!e Ai de/)o$tarea dura'i$= a #e!toru$ui ener.eti! M.6 FmbunCtCGirea eficienGei energetice M.7 .alorificarea resurselor regenerabile de energie M.8 5educerea impactului negativ asupra mediului al funcGionCrii sistemului energetic AGA PRIORITARA 0 Ro(Inia8 de#tina<ie atra!ti)= afa!eri :.6 Promovarea turisticC romanesc :.7 Dezvoltarea reGelei naGionale de $entre de 'nformare Di Promovare 1uristica AGA PRIORITARA % A#i#ten<= te2ni!= J.6 (pri&in pentru managementul implementarea monitorizarea Di controlul PO( $ompetitivitate J.7 (pri&in pentru comunicare evaluare Di dezvoltare 1'. Programul Operational de 'ransport O'ie!ti)u$ .enera$ al Programului OperaGional (ectorial - 1ransport (PO(1) este sC promoveze En 5omHnia un sistem de transport durabil care sC permitC deplasarea rapidC eficientC Di En condiGii de siguranGC a persoanelor Di bunurilor la servicii de un nivel corespunzCtor standardelor Europene la nivel naGional En cadrul Europei Entre Di En cadrul regiunilor 5omHniei. O'ie!ti)e$e # e!ifi!e

entru turi#( Ai

Promovarea circulaGiei internaGionale Di de tranzit a persoanelor Di bunurilor En 5omHnia prin asigurarea de conexiuni pentru portul $onstanGa precum Di creDterea tranzitului dinspre UE cCtre (ud prin modernizarea Di dezvoltarea axelor prioritare 1E0-1 relevante cu aplicarea mCsurilor necesare En domeniul mediului Encon&urCtor.

Promovarea circulaGiei eficiente a persoanelor Di bunurilor Entre regiunile 5omHniei Di transferul acestora din interiorul GCrii cCtre axele prioritare prin modernizarea Di dezvoltarea reGelelor naGionale Di 1E0-1 En conformitate cu principiile dezvoltCrii durabile"

Promovarea dezvoltCrii unui sistem de transport ec#ilibrat En ceea ce priveDte toate modurile de transport prin Encura&area dezvoltCrii sectoarelor feroviar naval Di inter-modal" 81

(pri&inirea dezvoltCrii transportului durabil prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului Di prin EmbunCtCGirea siguranGei traficului Di a sCnCtCGii umane.

AGE PRIORITARE TEMATICE AGA PRIORITARH 1 6 Moderni/area Ai de/)o$tarea a1e$or inte.r=rii a!e#tuia ?n re<e$e$e de tran# ort a$e UE 6.6. 4odernizarea Di dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul %xei prioritare 1E0-1 nr. = 6.7. 4odernizarea Di dezvoltarea infrastructurii de cale feratC de-a lungul %xei prioritare 1E0-1 nr. 77 6.8. 4odernizarea Di dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul %xei prioritare 1E0-1 nr. 6K AGA PRIORITARH " 6 Moderni/area Ai de/)o$tarea infra#tru!turii na<iona$e de tran# ort ?n afara A1e$or rioritare TEN6T ?n #!o u$ de/)o$t=rii unui #i#te( na<iona$ dura'i$ de tran# ort 7.6. 4odernizarea Di dezvoltarea infrastructurii rutiere 7.7. 4odernizarea Di dezvoltarea infrastructurii de cale feratC 7.8. 4odernizarea Di dezvoltarea porturilor maritime Di fluviale 7.M. 4odernizarea Di dezvoltarea infrastructurii de transport aerian AGA PRIORITARH & 6 Moderni/area (ateria$u$ui ru$ant de !a$e ferat= dedi!at !=$=tori$or entru re<e$e$e de !a$e ferat= na<iona$= Ai TEN6T 8.6 4odernizarea materialului rulant de cale feratC dedicat cClCtorilor cu trenuri de generaGie nouC AGA PRIORITARH 4 6 Moderni/area #e!toru$ui de tran# ort ?n #!o u$ ?('un=t=<irii a#a.eri$or M.6. Promovarea transportului inter-modal M.7. FmbunCtCGirea siguranGei traficului pentru toate modurile de transport M.8. 4inimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului AGA PRIORITARH 0 >A#i#ten<= Te2ni!=J :.6. (pri&inirea managementului eficient implementCrii monitorizCrii Di 82 rote!<iei (ediu$ui8 a #=n=t=<ii u(ane Ai a #i.uran<ei rioritare a$e

Re<e$ei TEN6T ?n #!o u$ de/)o$t=rii unui #i#te( dura'i$ de tran# ort Ai

controlului PO(1. :.7. (pri&inirea activitCGilor de informare Di publicitate privind PO(1

Pro.ra(u$

o era<iona$

#e!toria$

de

(ediu

O'ie!ti)u$ .enera$ al PO( 4ediu constC En

reducerea decala&ului existent

Entre Uniunea EuropeanC Di 5omHnia cu privire la infrastructura de mediu atHt din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. %ceasta ar trebui sC se concretizeze En servicii publice eficiente cu luarea En considerare a principiului dezvoltCrii durabile Di a principiului Npoluatorul plCteDte3.

O'ie!ti)e$e # e!ifi!e

FmbunCtCGirea calitCGii Di a accesului la infrastructura de apC Di apC uzatC prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apC Di canalizare En ma&oritatea zonelor urbane pHnC En 7;6:.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deDeurilor zone poluate istoric En minimum 8; de &udeGe pHnC En 7;6:.

prin

EmbunCtCGirea managementului deDeurilor Di reducerea numCrului de


5educerea impactului negativ cauzat de sistemele de EncClzire urbanC En cele mai poluate localitCGi pHnC En 7;6:. ProtecGia Di EmbunCtCGirea biodiversitCGii Di a patrimoniului natural prin spri&inirea managementului ariilor prote&ate inclusiv prin implementarea reGelei 0atura 7;;;.

5educerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaGiei prin implementarea mCsurilor preventive En cele mai vulnerabile zone pHnC En 7;6:.

AGE PRIORITARE TEMATICE AGA PRIORITARH 16>E1tinderea Ai (oderni/area #i#te(e$or de a = Ai a = u/at=J 6.6Extinderea!modernizarea sistemelorde apC!apC uzatC AGA PRIORITARH " KDe/)o$tarea #i#te(e$or inte.rate de (ana.e(ent a$ deAeuri$or Ai rea'i$itarea #ituri$or !onta(inateJ 7.6 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deDeurilor Di 83

extinderea infrastructurii de management al deDeurilor 7.7 5eabilitarea zonelor poluate istoric AGA PRIORITARH & >Redu!erea o$u=rii ro)enite de $a #i#te(e$e de

?n!=$/ire ur'an= ?n $o!a$it=<i$e !e$e (ai afe!tate 8.6 5eabilitarea sistemelor urbane de EncClzire En zonele fierbinGi (#ot-spot) AGA PRIORITARH 4 KI( $e(entarea #i#te(e$or ade!)ate de (ana.e(ent entru rote!<ia naturiiJ M.6. Dezvoltarea infrastructurii Di a planurilor de management En vederea prote&Crii biodiversitCGii Di 0atura 7;;; AGA PRIORITARH 0 KDe/)o$tarea infra#tru!turii ade!)ate de a ri#!uri$or natura$e ?n /one$e !e$e (ai e1 u#e $a ri#!J :.6. ProtecGia Empotriva inundaGiilor :.7. 5educerea eroziunii costiere AGA PRIORITARH % >A#i#ten<= Te2ni!=J J.6. (pri&in pentru management-ul Di evaluarea PO( J.7. (pri&in pentru informare Di publicitate re)enire

Pro.ra(u$ o era<iona$ #e!toria$ de/)o$tarea !a a!it=<ii ad(ini#trati)e O'ie!ti) .enera$ este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naGionale Di ale Uniunii Europene de a obGine progresul En dezvoltarea socio-economicC potrivit obiectivelor de coeziune Di convergenGC. O'ie!ti) # e!ifi!: contribuire la EmbunCtCGirea durabilC a administraGiei publice romHneDti. AGE PRIORITARE TEMATICE AGA PRIORITARH 1 Lnt=rirea inter)en<ii$or de 84 o$iti!i u'$i!e ?n

ad(ini#tra<ia !entra$= 6.6 %ctivitCGi de management al reformelor 6.7 $apacitatea de formulare a politicilor publice inclusiv a strategiilor intersectoriale Di a planurilor instituGionale strategice 6.8 'mplementarea reformei funcGiei publice 6.M 'mplementarea monitorizCrii Di evaluCrii programelor AGA PRIORITARH " De/)o$tarea !a a!it=<ii de ?('un=t=<ire a erfor(an<ei #er)i!ii$or ?n ad(ini#tra<ia $o!a$= 7.6 %ctivitCGi de management al reformelor in adminsitratia publica locala 7.7 FntCrirea capacitCGii de management strategic Di de planificare a acGiunilor 7.8 5aGionalizarea furnizCrii serviciilor locale Di EntCrirea managementului resurselor umane 7.M 4onitorizarea Di evaluarea En administraGia localC AGA PRIORITAR & A#i#ten<= te2ni!= PO 8.6 (pri&inirea managementului general al PO D$% inclusiv pregCtirea urmCtorului exerciGiu de programare 8.7 (pri&inirea strategiei de comunicare a PO D$% entru # riBinirea i( $e(ent=rii

Pro.ra(u$ o era<iona$ re.iona$ O'ie!ti)u$ .enera$ El reprezintC creDterea economicC mai acceleratC a regiunilor slab dezvoltate astfel EncHt raportul Entre cea mai dezvoltatC Di cea mai slab dezvoltatC 5egiune En termeni de P') sC nu se mCreascC En perioada de programare faGC de situaGia existentC En prezent (ultimul an pentru care existC date statistice). O'ie!ti)e # e!ifi!e:

FmbunCtCGirea gradului general de atractivitate Di accesibilitate a regiunilor $reDterea competitivitCGii regiunilor ca locaGii pentru afaceri 85

.alorificarea potenGialului turistic istoric Di cultural al regiunilor Di creDterea contribuGiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor $reDterea rolului economic Di social al centrelor urbane

AGE PRIORITARE TEMATICE AGA PRIORITARH 16 L('un=t=<irea infra#tru!turii de tran# ort re.iona$e Ai $o!a$e 6.6 5eabilitarea si modernizarea infrastructurii &udeGene Di a strCzilor orCDeneDti inclusiv construcGia reabilitarea Doselelor de centurC porturilor Di aeroporturilor de interes regional AGA PRIORITARH " 6 L('un=t=<irea infra#tru!turii #o!ia$e 7.6 5eabilitarea !modernizarea !ec#iparea infrastructurii serviciilor de sCnCtate 7.7 5eabilitarea !modernizarea !dezvoltarea Di ec#iparea infrastructurii serviciilor sociale 7.8 FmbunCtCGirea dotCrii cu ec#ipamente a bazelor operaGionale pentru intervenGii En situaGii de urgenGC 7.M 5eabilitarea !modernizarea! dezvoltarea Di ec#iparea infrastructurii educaGionale preuniversitare universitare Di a infrastructurii pentru formare profesionalC continuC AGA PRIORITARH & Con#o$idarea (ediu$ui de afa!eri re.iona$ Ai $o!a$ 8.6 Dezvoltarea durabilC a structurilor de spri&inire a mediului de afaceri 8.7 5eabilitarea siturilor industriale neutilizate Di poluate Di pregCtite pentru noi activitCGi 8.8 (pri&inirea dezvoltCrii microEntreprinderilor AGA PRIORITARH 4 6 De/)o$tarea dura'i$= a turi#(u$ui re.iona$ Ai $o!a$ M.6 5estaurarea Di valorificarea durabilC a patrimoniului cultural - istoric Di Di crearea!modernizarea infrastructurilor conexe M.7. $rearea! dezvoltarea! modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilC a resurselor naturale cu potenGial turistic. M.8 5eabilitarea! extinderea ! modernizarea!dotarea structurilor de cazare cu utilitCGile conexe precum Di a facilitCGilor de recreere AGA PRIORITARH 0 6 S riBinirea de/)o$t=rii ur'ane dura'i$e 86

:.6 Planuri integrate de dezvoltare urbanC AGA PRIORITARH % A#i#ten<= te2ni!= J.6 (pri&inirea implementCrii managementului Di evaluCrii Programului OperaGional 5egional J.7 (pri&inirea activitCGilor de publicitate Di informare

GLOSAR DE TERMENI

A'ordarea !adru$ui $o.i! ad(ini#trare #i O metodologie de planificare conducere evaluare a programelor si proiectelor bazata pe analiza partilor care preiau rezultatele proiectului analiza problemelor analiza obiectivelor analiza strategiilor pregatirea matricei

sc#emei logice si a diagramelor de activitati si resurse A'ordarea inte.rata Examinarea continua a unui proiect in toate fazele ciclului proiectului pentru 87

a se asigura relevanta sa fezabilitatea si durabilitatea. A!ordu$ de finantare Documentul semnat intre $omisia Europeana si tara partenera sau tarile Partenere ca urmare a unei decizii de finantare. 5eprezinta anga&amentul formal al Uniunii Europene si tara partenera de a finanta masurile descrise %ceasta include o decriere a respectivului proiect sau program de finantare. A!ti)itati %ctiunile (si mi&loacele) care trebuie intreprinse!asigurate pentru a 4aterializa rezultatele. Ele sunt un rezumat a ceea ce trebuie sa se faca prin proiect. Ana$i/a o'ie!ti)e$or 'dentificarea si verificarea beneficiilor dorite prioritare pentru beneficiari. Din analiza obiectivelor rezulta arborelel obiectivelor!ierar#ia obiectivelor. Ana$i/a !o#t6'enefi!ii Evaluare care compara costurile si beneficiile unui proiect. (e foloseste adesea pentru evaluarea proiectelor din sectorul public pentru care se face o incercare de cuantificare a beneficiilor sociale si economice. Ana$i/a de ri#! 4etoda de evaluare a probabilitatii de aparitie a unor factori care sa impiedice obtinerea rezultatelor urmarite prin implementarea unor proiecte!actiuni. Ana$i/a #o!io6 e!ono(i!a $adrul analitic care compara costurile si beneficiile pentru a stabili in ce masura date fiind alternativele un proiect propus va conduce sau nu la un progres suficient al economiei si al societatii. A#i#tenta te2ni!a 4etoda de utilizare a cunostintelor in spri&inul cresterii nivelului de expertiza al beneficiarilor de finantare si al finantatorilor unui proiect. Poate consta in: identificarea si punerea la dispozitia participantilor in proiect a informatiilor privind cele mai bune practici dintr-un anumit domeniu.

88

A#i.urarea !ontinuitatii

roie!tu$uiMDura'i$itate

Probabilitate ca beneficiile produse de proiect sa continue dupa ce se inc#eie perioada de contributia financiara externa. 4enefi!iari )eneficiarii sunt cei care intr-un mod sau altul profita de pe urma punerii in aplicare a proiectului. (e va face dictinctie intre: artenerii de roie!tM'enefi!iarii dire!ti: sunt cei care sunt sustinuti este vorba despre ministere agentii prin fondurile $omisiei Europene pentru a concepe a gira si a pune in aplicare un proiect. 'n general organisme etc. de punere in aplicare a proiectelor" 'enefi!iarii inter(ediari: sunt cei care sunt sustinuti in cadrul proiectului pentru a presta mai bine tinta" .ru u$M.ru uri$e tinta: grupul!entitatea care va fi afectata in mod pozitiv la nivelul obiectivului specific al proiectului cu care se va lucra" 'enefi!iarii fina$i: sunt cei care sectorului in sens larg. 4u.etu$ roie!tu$ui dincolo de nivelul grupurilor tinta la nivelul societatii sau al serviciile catre grupul!grupurile

culeg roadele proiectului pe termen lung

'n sens mai larg bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar. Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. El reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului. Etape in realizarea bugetului: W planificarea activitatilor proiectului W estimarea c#eltuielilor in detaliu pentru fiecare activitate si subactivitate W estimarea potentialelor surse de venituri W reconcilierea diferentelor dintre c#eltuieli si venturi W fluxul de numerar (bani pentru efecturea platilor- sume perioade) W aprobarea bugetului W stabilirea unor proceduri de supraveg#ere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul dupa inceperea proiectului

89

W revizuirea si 1ipuri de buget:

actualizarea periodica a bugetului. )ugetul trebuie sa

corespunda cu cel inscris in contractul de finantare. W )uget pe categorii de c#eltuieli - grupeaza veniturile si c#eltuielile pe categorii W )uget pe categorii de c#eltuieli si activitati - grupeaza c#eltuielile pa categorii si pe activitati in cadrul aceluiasi proiect. Este tipul de buget cu care se opereaza atunci cand se elaboreaza bugetul unui proiect. W )uget pe surse - grupeaza c#eltuielile pe categorii si pe surse de finantare care participa cu fonduri. %cest tip de buget reprezinta de obicei forma sub care bugetul i se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura. Daca se doreste o detaliere privind modul in care s-a a&uns sa se prevada sumele aferente fiecarui tip de c#eltuiala se poate atasa si bugetul pe activitati. Ci!$u$ unui roie!t

$iclul unui proiect este durata unui proiect de la ideea initiala pana la finalizarea lui. Prin el se asigura o structura de consultare a partenerilor si se definesc deciziile-c#eie cerintele de informare si responsabilitatile la nivelul fiecarei faze astfel incat sa poata fi luate decizii fundamentale in fiecare faza pe intreaga durata a proiectului. $iclul este luat in considerare in procesul de evaluare si este un mod de invatare a unor lectii care apoi sa fie utilizate in elaborarea urmatoarelor programe si proiecte.

Cerere de oferte 'nvitatie publica pentru intocmirea si depunerea de proiecte pentru a fi finantate din fonduri ale Uniunii Europene sau fonduri de la bugetul de stat. Este lansata de %utoritatea $ontractanta si adresata unei categorii de solicitanti clar definite. Co(i#ia Euro eana $omisia Europeana este un organ cu atributii de initiativa implementare gestionare si control al politicilor comunitare. Este gardianul 1ratatelor si expresia intereselor $omunitatii. $omisia este numita pentru un mandat de cinci ani cu acordul statelor membre dupa aprobare din partea 90

Parlamentului European in fata caruia raspunde. 4embrii $omisiei sunt asistati de o administratie formata din directii generale si departamente specializate personalul acestora activand in principal in )ruxelles si Buxemburg. Contri'utie in natura $ontributie la finantarea proiectului reprezentata de cladiri ec#ipamente munca voluntara alte bunuri sau servicii a caror valoare poate fi evaluata. $ontributia apartine solicitantilor de finantari nerambursabile. Contri'utie ro rie

$ompletarea adusa de beneficiar din surse proprii la finantarea primita. Un proiect poate fi finantat doar in parte de %utoritatea $ontractanta beneficiarul avand obligatia sa asigure o contributie proprie. Contro$u$ finan!iar Procedura aflata in responsabilitatea autoritatii nationale de control financiar competente ($urtea de $onturi) acordurilor rezultatelor de finantare ce se refera la controlarea implementarii semnate trebuie cu fiecare %gentie de

'mplementare!%utoritate $ontractanta. Un plan anual de audit si un rezumat al auditurilor efectuate transmise $omisiei Europene. $onturile si operatiunile tuturor structurilor de implementare relevante pot fi controlate periodic de catre un auditor independent contractat de $omisie fara a aduce vreun pre&udiciu responsabilitatilor $omisiei si ale $urtii Europene de $onturi.

Coo erare te2ni!a $ooperare avand ca obiect asistenta te#nica oferita de unul sau mai multi parteneri. ,urnizorul de asistenta te#nica are rol de consultant directioneaza si supervizeaza un proiect pune la dispozitie experti. Co#turi e$i.i'i$e $osturi care indeplinesc urmatoarele conditii: o sunt necesare pentru realizarea proiectului sunt prevazute in contract si respecta principiile unei gestiuni financiare sanatoase 91

mai

ales

in

privinta

eficientei

economice

si

raportului

cost!beneficii" o sunt anga&ate in cursul duratei de executie a proiectului" o sunt efectiv anga&ate inregistrate in contabilitatea beneficiarului principal sau a partenerilor sunt identificabile si verificabile si sunt sustinute de documente &ustificative in original" o nu sunt incluse in lista costurilor neeligibile specifica programului de finantare. Criterii de #e$e!tie (pecificatiile in virtutea carora este selectat un proiect si care sunt identificate in ?#idul solicitantului. Diurna 'ndemnizatia platita expertilor in timpul delegatiilor sau misiunilor ($are 0ecesita deplasarea si innoptarea intr-un alt loc decat baza operatiunilor curente) care fac obiectul unui contract cu finantare europeana. Do!u(ente Bu#tifi!ati)e Documente pe baza carora pot fi efectuate platile in cadrul unui contract de finantare. Do#ar de $i!itatie Dosarul alcatuit de %utoritatea $ontractanta care contine toate informatiile si documentele necesare entitatilor interesate in vederea pregatirii si participarii la o licitatie. Efe!t (u$ti $i!ator $apacitatea rezultatelor proiectului de a fi multiplicate si extinse dupa inc#eierea spri&inului financiar extern. E$i.i'i$itate $aracteristica unei organizatii!propuneri de proiect!activitati de a satisface criteriile definite de finantator. b) $ompatibilitatea cu cadrul structural de finantare din partea UE. %re in vedere in principal doua categorii: actiunile co-finantate si c#eltuielile. E)a$uarea i( a!tu$ui 92

%ctivitate prin care sunt estimate efectele anumitor actiuni!masuri asupra unui anumit domeniu (ex. social mediu). Exista doua tipuri de impact: impactul specific referitor la efectele produse dupa un anumit timp legate direct de masura intreprinsa si impactul general referitor la efectele pe termen lung resimtite de o populatie mai numeroasa. 4asurarea acestui al doilea tip de impact este o actiune complexa" de aceea stabilirea exacta a relatiei cauza-efect este de multe ori dificila. E1 ert Persoana anga&ata pentru a oferi expertiza necesara in derularea corespunzatoare a contractului. +a!i$itati $onditii speciale acordate in scopul bunei desfasurari a contractelor finantate. Ele pot fi fiscale (reduceri sau scutiri de impozite si taxe regim special de ac#itare a obligatiilor catre buget) sau de alta natura (legate de conditiile privind stabilirea pe teritoriul tarii importul si exportul de sc#imburile valutare etc.) Gru tinta

?rup!entitate caruia i se adreseaza proiectul estimata a fi afectata pozitiv de atingerea scopului proiectului. I( a!t Efect (pozitiv sau negativ) al unui proiect sau activitati asupra unei anumite stari de fapt (de exemplu reducerea ratei soma&uluiiEntr-o anumita regiune) asupra unei organizatii (de exemplu perfectionarea personalului in domeniul activitatilor de consiliere a cetatenilor) sau persoane fizice (de exemplu cresterea gradului de informare privind drepturile cetatenesti). 'n analiza impactului trebuie avute in vedere grupurile tinta ale proiectului precum si alti beneficiari directi si indirecti. Indi!atorii )erifi!a'i$i o'ie!ti) 9I3O: 'ndicatori masurabili care arata daca obiectivele au fost atinse sau nu la cele mai inalte trei niveluri ale sc#emei logice. '.O asigura baza de creare a unui sistem de monitorizare adecvat. Indi!atori de !a$itate 93

O exprimare calitativa referitoare la descrierea obiectivului sau impactului unui proiect ce contine informatii despre: W 5elevanta W %curatete W 'ncadrarea in termene W %ccesibilitate si claritate W $omparabilitate W $oerenta W Posibilitati de realizare Indi!atori de !antitate Expresie numerica cu a&utorul careia se caracterizeaza anumite fenomene economice. Indi!atori de i( a!t Expresie numerica sau calitativa prin care se desemneaza consecintele programului!proiectului dincolo de efectele sale imediate asupra beneficiarilor directi. Ei reflecta efecte pe termen lung care afecteaza societatea (in sens larg sau restrans). Indi!atori de erfor(anta

Denumiti si 'ndicatori $#eie de Performanta ([P') sau 'ndicatori $#eie de (ucces ([(') reprezinta expresii cuantificabile utilizate la masurarea progreselor inregistrate in indeplinirea obiectivelor proiectului. (copul lor este de a masura eficacitatea (rezultate realizate!rezultate planificate) eficienta (rezultate!cost) si economia (costuri reale!costuri planificate) asociate programului!proiectului. I ote/e ,actori externi care ar putea afecta evolutia sau succesul proiectului dar asupra carora manegerul proiectului nu are un control direct. %cestia formeaza coloana a patra din sc#ema logica si sunt formulati intr-un mod pozitiv. Li!itatie Procedura de acordare a fondurilor nerambursabile pe baza de proiecte derulata dupa reguli speciale. %re ca rezultat atribuirea fondurilor catre proiectele care obtin puncta&ele cele mai bune in cadrul evaluarii specifice 94

realizata de catre un comitet de evaluare. Lo.i!a inter)entiei (trategia care sta la baza unui proiect. Este partea narativa a proiectului pentru fiecare din cele patru niveluri ale sc#ema logica. Matri!ea Cadru Lo.i! 'nstrument de structurare a unui proiect care prezinta un set de concepte corelate si care: W faciliteaza elaborarea unui Program!Proiect coerent si realist W functioneaza ca un g#id pentru gestionarea si implementarea programului! proiectului" W construieste structura de informatii necesara pentru monitorizarea si evaluarea rezultatelor programului!proiectului. 4atricea cadru logic sintetizeaza intr-un tabel cu patru coloane si patru randuri toate aspectele esentiale ale elaborarii programului!proiectului. $ele patru coloane ale matricei cadru logice a programului!proiectului sunt: 1. $oloana de obiective rezultate activitati ". 'ndicatori de masurare a realizarii obiectivelor si rezultatelor &. 4i&loace de verificare (a indicatorilor) 4. Presupuneri (pentru implementarea activitatilor si realizarea rezultatelor). Mana.e(ent de roie!t ierar#iei obiectivelor3 reluata in

Procesul de supraveg#ere si implementare a activitatilor si resurselor necesare in vederea realizarii unui proiect. %cestea trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile te#nice de calitate si variabilele economice dezvoltate in documentatia proiectului. 4anagementul de proiect are ca scop realizarea obiectivelor proiectului conform termenului limita si bugetului prestabilit.Persoana responsabila cu monitorizarea implementarii unui proiect in numele %utoritatii $ontractante se numeste (ana.erMdire!tor de roie!t. Monitori/are $olectarea analiza si folosirea sistematica si continua a informatiilor in scopul administrarii proiectului si al luarii deciziilor. O'ie!ti) 95

Descrierea scopului unui proiect sau program. (ensul lui generic se refera la activitati rezultate scopul proiectului si obiectivele generale. O'ie!ti)e$e .enera$e Explica de ce proiectul este important pentru societate exprimate in termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali si de alte beneficii pentru alte grupuri. Proie!t (et de actiuni executate intr-o perioada de timp cu momente bine definite de inceput si de sfarsit cu un scop clar al activitatilor de efectuat cu buget propriu si un nivel specificat al rezultatelor de obtinut. Portofo$iu de roie!te

O lista de proiecte identificate elaborate selectate si ierar#izate pentru o finantare ulterioara. Proie!tMA!tiune e$i.i'i$a Proiect!actiune care indeplineste criteriile de selectie precum si criteriile speciale impuse de %utoritatea $ontractanta in conformitate cu reglementarile care guverneaza linia de finantare. Re/u$tate Produsele activitatilor intreprinse prin a caror combinare se realizeaza obiectivul proiectului. %nsamblul lor conduce la un moment cand grupurile tinta incep sa perceapa beneficiile durabile. Ra ort de in!e ere a roie!tu$ui

Primul raport efectuat la sfarsitul perioadei de incepere a proiectului prin care se actualizeaza conceperea proiectului si!sau termenii de referinta si se stabileste un plan de lucru pentru restul proiectului. Ra ort inter(ediar Un raport intermediar referitor la modul cum avanseaza proiectul propus efectuat de administratorul proiectului!contractantul proiectului si transmis organizatieii partenere sau $omisiei la o data bine stabilita. 5aportul prezinta sectiuni referitoare la realizarea te#nica si financiara. 'n general se depune trimestrial. 96

Stat Me('ru 1arile care fac parte dint-o organizatie internationala sunt numite N(tate membre3. De la 6 mai 7;;M state membre ale Uniunii Europene sunt: %ustria )elgia $e#ia Danemarca ?ermania Estonia ?recia (pania ,ranta 'rlanda 'talia $ipru Betonia Bituania Buxemburg Ungaria 4alta Olanda Polonia Portugalia (lovenia (lovacia ,inlanda (uedia si 4area )ritanie. Studiu de fe/a'i$itate Un studiu de fezabilitate efectuat in timpul fazei de apreciere verifica daca proiectul propus este bine fundamentat si daca va putea sa raspunda necesitatilor grupului-tinta!beneficiarilor avuti in vedere. (tudiul trebuie sa descrie conceptia proiectului in toate detaliile sale economice operationale sa ia in considerare toate aspectele politice

financiare institutionale de management de mediu aspectele socioculturale si cele legate de egalitatea dintre barbati si femei. (tudiul va furniza $omisiei Europene si tarii partenere suficiente informatii care sa &ustifice acceptarea modificarea sau respingerea proiectului propus pentru finantare Studiu$ de refe/a'i$itate

(tudiul de prefezabilitate realizat in timpul fazei de identificare certifica faptul ca toate problemele au fost identificate. $a au fost analizate toate solutiile alternative si ca s-a selectat cea mai buna alternativa pe baza factorilor de calitate. (tudiul va furniza suficiente informatii $omisiei Europene si guvernului partener pentru a &ustifica acceptarea modificarea sau respingerea unui proiect propus in momentul in care i se va face aprecierea. Sur#e de )erifi!are %cestea formeaza si indica unde si in ce forma poate fi gasita informatii despre realizarea obiectivelor generale obirctivul proiectului si rezultatele lui (sunt descrise prin '.O). Tara !andidata O tara care si-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeana. Procesul de aderare este finalizat prin inc#eierea negocierilor de aderare semnarea 1ratatului de aderare si obtinerea statutului de stat membru. 97

Uniunea Euro eana Uniunea Europeana (UE) este o familie de tari europene democratice care s-au anga&at sa colaboreze pentru pace si prosperitate. 0u este un (tat care are menirea de a inlocui statele existente. (tatele 4embre au pus bazele unor institutii comune carora le-au delegat partial autoritatea astfel incat #otararile privind aspectele specifice de interes comun sa poata fi luate in mod democratic la nivel european.

Mode$ de!$aratie

arteneriat DECLARATIE DE PARTENERIAT

Un parteneriat este o relaGie Entre douC sau mai multe organizaGii ce presupune EmpCrGirea responsabilitCGilor En derularea proiectului finanGat de cCtre %utoritatea $ontractantC. Pentru a facilita derularea liniarC a proiectului %utoritatea $ontractantC solicitC tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semneazC contractul) sC recunoascC aceasta consimGind la principiile de bunC practicC a parteneriatului stipulate mai &os: Principiile de )unC PracticC a Parteneriatului 98

1oGi partenerii trebuie sC fi citit formularul de cerere Di sC fi EnGeles care va fi rolul lor En derularea proiectului. (olicitantul trebuie sC se consulte regulat cu partenerii sCi Di sC-i informeze detaliat asupra evoluGiei proiectului. 1oGi partenerii trebuie sC primeascC copii ale rapoartelor - narative Di financiare - Enaintate %utoritCGii $ontractante. 4odificCrile esenGiale aduse proiectului (ex. activitCGi parteneri) trebuie sC fie consimGite de parteneri Enainte de Enaintarea propunerilor cCtre %utoritatea $ontractantC. Fn cazurile En care acest consimGCmHnt nu poate fi atins solicitantul trebuie sC informeze %utoritatea $ontractantC cu privire la aceasta atunci cHnd EnainteazC spre aprobare propunerea de modificare. Fnainte de terminarea proiectului partenerii trebuie sC consimtC asupra unei distribuGii ec#itabile En cadrul proiectului a ec#ipamentelor ve#iculelor Di bunurilor cumpCrate cu finanGarea UE Entre partenerii locali situaGi En GCrile vizate. $opii ale titlurilor de transfer trebuie ataDate raportului final.

DeclaraGie de parteneriat %m citit Di aprobat conGinutul proiectului Enaintat %utoritCGii $ontractante. 0e anga&Cm sC respectCm principiile practicii unui bun parteneriat. 0ume: OrganizaGie: ,uncGie: (emnCturC: Data Di Bocul:

Mode$ !ontra!t de finantare

CONTRACT DE FINANTARE NERAMBURSABILA \...........] (0umCr identificare contract) \..........................................] (numele Entreg Di adresa %utoritCGii $ontractante) (^%utoritatea $ontractantC^)
99

pe de o parte Di \...........................] (numele Entreg al )eneficiarului) \......................] (acronim) cu sediul En \..........................] (adresa \sediului - pentru companii Di asociaGii" a sediului central - pentru instituGii publice Di universitCGi] cod fiscal sau numCrul de Enregistrare oficialC ec#ivalent unde este necesar) (^)eneficiarul^) de cealaltC parte %u convenit urmatoarele: Condi<ii S e!ia$e Arti!o$u$ 1 6 Su'ie!t 191) (ubiectul $ontractului El reprezintC finanGarea nerambursabilC acordatC de %utoritatea $ontractantC pentru punerea En aplicare a Proiectului intitulat \.......] (titlul Proiectului) (LProiectulL). 19": )eneficiarului Ei va fi acordatC finanGarea nerambursabilC En termenii Di condiGiile stabilite En acest $ontract care este constituit din prezentele condiGii speciale (^$ondiGii (peciale^) Di anexele lor pe care )eneficiarul declarC cC le cunoaDte Di le acceptC. 19&: )eneficiarul acceptC finanGarea nerambursabilC Di se anga&eazC sC desfCDoare Proiectul pe propria-i rCspundere. Arti!o$u$ " 6 Durata de e1e!u<ie "91: 'mplementarea Proiectului va Encepe En (se selecteazC o opGiune): ziua urmCtoare celei En care semneazC ultima din cele douC pCrGi" prima zi a lunii care urmeazC dupC data la care este plCtit avansul de cCtre %utoritatea $ontractantC" \...........] (o datC ulterioarC). "9": Durata de execuGie a Proiectului aDa cum se menGioneazC En %nexa ' este de \......] \numCr de luni]. Arti!o$u$ & 6 +inan<area Proie!tu$ui &91: $ostul total al Proiectului care este eligibil pentru finanGare de cCtre %utoritatea $ontractantC este estimat la ............ \............] dupC cum se menGioneazC En %nexa '''. &9": %utoritatea $ontractantC se anga&eazC sC furnizeze o sumC de maxim ... \...] ec#ivalentC cu \...]< din costul total eligibil estimat al

100

Proiectului specificat En paragraful 6" suma finalC va fi stabilitC En concordanGC cu %rticolul 6= din %nexa ''. Arti!o$u$ 4 6 Ra ortarea te2ni!= Ai finan!iar= Ai aranBa(ente$e de $at= 491: (e vor realiza obligatoriu rapoarte te#nice Di financiare pentru a fundamenta cererile de platC En conformitate cu %rticolele 7 Di 6:(6) din %nexa ''. 49": PlCGile vor fi fCcute En concordanGC cu %rticolul 6: din %nexa ''" dintre opGiunile la care se face referire En %rticolul 6:(6) se va aplica cele de mai &os: Opiunea 1 -- %vans: ............ \............] -- Plata finalC previzionatC ............ \............] (conform prevederilor %nexei '') Opiunea 2 -- %vans (K;< din partea de buget previzionat pentru primele 67 luni de implementare finanGatC de %utoritatea $ontractantC excluzHnd rezervele): ............ \............] -- PlCGi anuale intermediare ............ \............] -- Plata finalC previzionatC: ............ \............] (conform prevederilor %nexei '') Opiunea 3 Plata finalC (una singurC) previzionatC: ............ \............] (conform prevederilor %nexei '') Arti!o$u$ 0 6 Adre#e Orice comunicare En legaturC cu prezentul $ontract trebuie sC fie facutC En scris indicHndu-se numCrul Di titlul Proiectului Di folosind urmCtoarele adrese: Pentru utoritatea !ontractant": \...............................] (adresa departamentului de management a %utoritCGii $ontractante Di!sau a unitCGii de management a proiectului responsabilC pentru gestionarea programului) Pentru #eneficiar: \.....................................]

101

O copie a rapoartelor menGionate la %rticolul M(6) trebuie sC fie trimisC la DelegaGia $omisiei Europene responsabilC cu supraveg#erea Proiectului la urmCtoarea adresC: \..................................................................] Arti!o$u$ % 6 Ane1e %91: UrmCtoarele documente sunt anexate la aceste $ondiGii (peciale Di sunt parte integrantC a $ontractului: %nexa ': Descrierea proiectului %nexa '': $ondiGii ?enerale aplicabile $ontractelor de finanGare nerambursabilC din partea $omunitCGii Europene Enc#eiate En cadrul programelor descentralizate de a&utor extern %nexa ''': )ugetul Proiectului %nexa '.: Proceduri pentru contractare %nexa .: $ererea standard pentru plata Di formularul de identificare financiarC %nexa .': 4anualul de 'dentitate .izualC %9": Fn cazul unui conflict Entre prevederile %nexelor Di cele din $ondiGiile (peciale prevederile $ondiGiilor (peciale prevaleazC. Fn cazul unui conflict Entre prevederile %nexei '' Di cele ale celorlalte anexe prevederile %nexei '' prevaleazC. Arti!o$u$ * 6 A$te !ondi<ii # e!ifi!e !e #e a $i!= ?n !adru$ Proie!tu$uiN *91: $ele de mai &os vor completa $ondiGiile ?enerale: *91:91: ,irma de audit care va efectua operaGiunea!operaGiunile de audit la care se face referire En %rticolul 6J(:) din %nexa '' este \............] (nume adresC telefon Di fax). *9": UrmCtoarea derogare de la $ondiGiile ?enerale se va aplica obligatoriu: *9":91: Fn completarea %rticolului J din $ondiGii ?enerale )eneficiarul trebuie sC depunC eforturile necesare En vederea asigurCrii publicitCGii activitCGii desfCDurate En cadrul acestui contract Di sC evidenGieze participarea Uniunii Europene En program. )eneficiarul trebuie sC urmeze Biniile Directoare referitoare la 'dentitate (%nexa .') care se aplicC tuturor produselor informaGionale Di publicitare care vor fi utilizate En cursul implementCrii proiectului. Biniile Directoare sunt specificate Entr-o
102

broDurC Di!sau $D-5O4 produse atHt En limba englezC cHt Di En romHnC. %ceastC broDurC!$D-5O4 constituie parte integrantC a $ontractului Di o copie este furnizatC En calitate de %nexa .' a acestui $ontract. $opii suplimentare pot fi obGinute de la OfiGerul pentru 'nformaGii al DelegaGiei $omisiei Europene En 5omHnia. Fn cazuri specifice sau dacC sunt necesare clarificCri suplimentare )eneficiarul trebuie En primC instanGC sC ia legCtura cu OfiGerul pentru 'nformaGii al DelegaGiei $E En 5omHnia. (tandardele de identitate conGinute En aceastC broDurC!$D-5O4 pot fi utilizate exclusiv En legaturC cu implementarea acestui contract. )eneficiarul trebuie sC contacteze DelegaGiei $E En 5omHnia pentru aspecte referitoare la care este dorita orientare inclusiv pentru compilarea listei de invitaGi utilizarea listelor de corespondenGC Di materiale promoGionale. Fnc#eiat la \............................] En patru exemplare originale En limba englezC trei originale fiind pentru %utoritatea $ontractantC Di un original pentru )eneficiar.
Pentru )eneficiar .......................... Pentru %utoritatea $ontractantC ..........................................

\numele Di funcGia persoanei(lor) autorizatC sC semneze] \semnatura] \data]

\numele persoanei(lor) oficiale autorizatC(e) sC semneze] \semnatura] \data]

%probat pentru finanGare de cCtre $omunitatea EuropeanC ............................................................. \numele persoanei(lor) oficiale autorizatC(e) sC semneze] \semnatura] \data]

103

Propunere de proiect
n cadrul Programului Operaional Sectorial .
Numele intreprinderii

Domeniul de activitate Numele i !unctia per oanei de contact Tele!on "e# ite $ e%mail

In care din urmatoarele cate&orii e incadrea'a intreprinderea Dv () Con!orm prevederilor O* +,$+--. Micro Mica Medie Mare

1. Titlul proiectului

2. Localizare Regiune Jude(e) Localitate (Localiti)

104

3. Justificarea proiectului
(Descriei, ce necesiti, lipsuri exist, pentru care proiectul poate oferi soluii.)

4. ncadrarea proiectului! conform "#ei Prioritare . in cadrul Programului Operaional $. O%iecti&ul general al proiectului

'. O%iecti&e specifice

105

(. )oninutul proiectului
(Descriei ce activiti vor fi realizate n cadrul proiectului. Aceste activiti tre uie apoi incluse n planul de activiti de la punctul ...)

*. +ezultatele a,teptate -. Sustena%ilitatea proiectului


(Descriei n ce !sur va putea proiectul, "i rezultatele acestuia s fie autosusinute.)

106

1.. Planul de acti&it/i (#ncludei activitile prezentate la punctul $.) Activiti Anul n (anul contractrii) Anul n%& Anul n%'

(piunile pentru co!pletarea ru ricilor) * + planificarea proiectului, , + contractare, # + i!ple!entare, - + evaluare, raportare 11. 0ugetul estimati& al proiectului '.1. 0uget pe tipuri de c1eltuieli Tipul costului Suma

TOT"L

'.2. )1eltuieli planificate pe ani "nul .u!a "nul n 2contractare3 "nul n41 "nul n42 TOT"L

108