Protetica 1.

Amprentarea campului protetic (materiale de amprenta, portamprentele controlul fluidelor bucale si pregatirea santului gingival, tehnici de amprentare, controlul). De la amprenta la model. Amprenta optica. Modelul virtual. Materiale de amprenta Amprenta: - copia negativa a structurilor oro-dentare realizata cu scopul de a confectiona modele de lucru, studiu, document, duplicat. Materiale de amprenta: reversibile !eversibile !igide $lastice "n#- eugenol ("#$) %omponduri (stent, &err), ceruri, mat bucoplastice

'idrocoloizi ireversibili (alginate), 'idrocoloizi agar-agar elastomeri de sinteza, polisulfuri, siliconi, polieteri

Proprietatile ideale ale unui material de amprenta: a) Acuratetea ( fidelitatea - reproducerea detaliilor tesuturilor dentare cu precizie de minim )* microni b) Deformare elastica ( capacitatea de a reveni la configuratia si dimensiunile initiale c) Deformare plastica ( permanenta, ireversibila. +ici un material nu prezinta o recuperare de 1,,a deformarii, revenirea se face in ),-., de minute d) /i0otropism ( capacitatea de curge sub actiunea presiunii, capteaza foarte usor detaliile e) 1le0ibilitatea ( suficient de fle0ibil pentru a fi indepartat din gura, masoara duritatea materialului dupa priza f) %apacitatea de umectare a suprafetelor ( apreciata prin masurarea unghiului de contact cu suprafata materialului. Materiale hidrofile si hidrofobe. g) %ostul Portamprentele 2ortamprentele reprezinta suporturi rigide cu a3utorul carora se aplica materiale deamprenta in stare plastica la nivelul campului protetic. CLASIFICAREA PORTAMPRENTELOR n functie de materialele din care sunt confectionate portamprentele, distingem: a. 2ortamprente metalice, din: #tel ino0idabil4 Alama cromata4 Aluminiu placat cu rasini epo0idice b. 2ortamprente din mase plastice: !asini acrilice4 Materiale compozite4 2olistiren4 !asini policarbonate. c. 2ortamprente mi0te metalo-plastice. Dupa intinderea suprafetei de inregistrat din teritoriul campului protetic, portamprentele pot fi: a. /otale: %u lo3e alveolare plane, pentru dentat si edentatii intercalate4 %u lo3e alveolare rotun3ite, pentru edentatul total 4 %u lo3e rotun3ite in zonele laterale si lo3e plane in regiunea frontala, pentru edentatii terminale. b. 2artiale: 2entru hemiarcade4 2entru regiunea frontala4 2entru amprentele in ocluzie (constructie fara planseu, cu prezenta doar a peretilor laterali) c. 5nidentare ( inelul de cupru. Dupa fidelitatea (e0actitatea inregistrarii) distingem: a. 2ortamprente atandard: 6e folosesc pentru amprente preliminare, documentare4 6e livreaza intr-o varietate limitata de forme si dimensiuni4 %orespondenta cu relieful campului protetic este apro0imativa4 $0actitatea este redusa, incerta. b. 2ortamprente individuale : 6e utilizeaza la amprentari finale, functionale4 Au forme si dimensiuni

adaptate reliefului fiecarui camp protetic 4 Controlul fluidelor bucale 6e face cu rulouri de vata si comprese, aspiratorul de saliva, aspiratorul chirurgical, medicatia antisialogoga, hemostatica Pregatirea santului gingival (evictia) 6cop: Asigurarea accesului materialului de amprenta in zona subgingivala, se produce o deplasare orizontala a tesutului moale - cantitate adecvat7 a materialului de amprent7 Deplasarea vertical7 a 8esutului moale 9 e0pune zona dentar7 ne:lefuit7 dincolo de limita cervical7 a prepara8iei Metoda mecanic7 ( fir de bumbac uscat, cu coroane provizorii Metoda mi0t7: chemo;mecanic7 cu :nururi :i substan8e astringente - clorura de aluminiu, sulfat feric. 6nurul se lasa cel putin < minute pentru o deplasare de ,,) mm Metoda chiureta3ului gingival rotativ -cu freza Metoda electrochirurgical7 Metoda laserului Metode mi0te - cu spuma Magic 1oam %ord Tehnici de amprentare %u gura deschisa sau cu gura inchisa Amprenta de sp7lare in dublu amestec in ) timpi ( /ehnica =ash )M)>)/?6 ( cel mai des folosita. %u firul introdus subgingival, se ia o amprenta in lingura standard cu material chitos apoi se depune materialul fluid si se ia din nou amprenta. n amestec unic sau dublu intr-un singur timp ( 1M1>1/?i 6A5 )M)>1/?i cu doua materiale de consistenta diferita ce se aplica simultan. cel fluid pe bontul preparat si cel chitos in lingura. @ Amprenta An dublu amestec @ Amprenta monofazic7 An lingur7 individual7 Amprenta pentru !%! Amprenta bima0ilar7 Amprenta cu tub de cupru Amprenta optica Bnregistrarea ocluziei Controlul amprentei - imperfectiunile ce apar imediat - lipsa de reproducere a detaliilor, daca a reprodus santul si preparatia - daca grosimea coleretei este uniforma - 2rezen8a golurilor la nivelul limitei cervicale a prepara8iilor Desprinderea amprentei de portamprent7 De la amprenta la model Dupa verificarea amprentei, se face dezinfectia acesteia si se trimite la laboratorul de tehnica dentara, cu specificatiile necesare. Amprenta optica Amprenta optica a ocluziei ofera precizie ma0ima. 6e poate face amprentarea foarte precisa a ambelor arcade si a ocluziei intr-o singura programare. Astfel, putem restaura toti cei .) de dinti intr-o singura sesiune de lucru. 6isteme functionale pe piata 6irona cu sistemul %$!$% si tero cu %AD$+/, +orita&e ( .D 6hape Modelul virtual

6oftCarele creeaza morfologii ocluzale unice, precise, naturale si individuale pentru fiecare restaurare, reducand semnificativ timpul de proiectare. ntotdeauna ele vor fi identice cu contactele clinice inregistrate in gura pacientului cu a3utorul hartiei de articulare. 2rocesul de proiectare permite intreaga gama de restaurari dentare - coroane, incrustatii, fatete si punti dentare. >ariante mi0te de proiectare, restaurari antagoniste sau pe cadrane diferite pot fi realizate cu usurinta unei incrustatii. 3. Determinarea, inregistrarea si transferul relatiilor interma ilare ( mat, situatii clinice, aparate utili!ate in lab,.) 6e amprenteaza %2 cu alginat, paste "#$, siliconi. Acestea trebuie sa redea indentatii multiple, sa nu fie in strat gros, sa fie cat mai putin vascos, sa permita pozitionarea corecta si precisa a modelelor, sa se manevreze cu usurinta. 6ituatii clinice interma0ilare #cluzie stabila: - se ia amprenta cu gura inshisa ( amprenta segmentara - se face pozitionarea manuala a modelelor - amprentarea ocluzie in M - cu ceara incalzita cu tifon, cu rulouri de material vascos siliconic, cu pasta "#$ pe suport te0til. Materialul se pune numai in zonele laterale si se conduce mandibula in M, se aplica pe ma0ilar. #cluzie instabila ( de obisnuinta 6e face reechilibrarea ocluzala, obtinerea unei ocluzii stabile si apoi se inregistreaza. Absenta M stabile datorita absentei stopurilor ocluzale se face cu sabloane de ocluzie. Daca se a3unge in ocluzie stabila se inregistreaza M, daca avem contacte dentare datorita slefuirii se inregistreaza in !%. Aparate utilizate in laborator pentru raportarea modelelor Articulatorul: (simulatorul) aparat de simulare a muscaturilor mandibulare Articulator cu valori fi0e, dimensiuni fi0e nereglabile: ocluzorul ( miscari de deschidere-inchidere Articulator mediu ( pot fi reproduse M si D>#, nu se pot realiza lucrari protetice ale caror reliefuri ocluzale sa corespunda cu cerintele unei ocluzii functionale individuale. 2oate reproduce miscarile de deschide-inchidere, propulsie si lateralitate., au valori fi0e. 6imulatoare reglabile individual: partial programabile ( semiadaptabile total programabile ( adaptabile $ste necesara determinarea cu arcul facial a pozitiei ma0ilarului fata de baza craniului %heia de ocluzie distala ( ocluzor rudimentar alcatuit din modele de gips (de lucru si al antagonistilor) obtinut pe baza amnprentei in ocluzie intr-un timp. 6oclul modelelor prezinta o prelungire distala care permite reportarea modelelor in ocluzie statica in M. Articulatoare neadaptabile - pentru restaurari protetice simple, punti reduse la nivelul unei singure hemiarcade in zona posterioara a arcadelor ( 1-) intermediari) deoarece nu poate reproduce ghida3ul anterior. 6e face montarea in M, lucrarile vor fi mai inalte, in cavitatea bucala, vor e0ista interferente in poztiile functionale e0centrice. Articulatoare semiadaptabile (ce necesita arcul facial) - lucrari e0tinse, multiple, unitare sau pluridentare la nivelul unei arcade sau al ambelor arcade, proteze partiale sau totale - se pot simula !% si pozitiile functionale (propulsie si lateropulsie) Articulatoare adaptabile: - reabilitari ocluzo articulare totale mono sau bima0ilare, disfunctii ocluzale complicate, DM% ". Puntea metalo#ceramica (avanta$e, de!avanta$e. %egatura#metalo#ceramica... Avanta3e:

D rezistenta mecanica, adaptabilitate specifica puntilor metalice, estetica superioara (transluciditate si culoarea dintilor naturali), Eiocompatibilitate, stabilitate coloristica in timp Dezavanta3e: DAvand in vedere suportul metalic, este necesara aplicarea unui strat opac sub portelan, ceea ce face dificil de redat culoarea si transluciditatea dintelui natural. D2repararea invaziva a dintelui - sunt necesare devitalizarea pulpara si reduceri mari de tesut dentar inaintea restaurarii coronare. D 2e masura ce pacientul inainteaza in varsta, retractia gingivala duce la aparitia unei dungi inchise la culoare, la baza dintelui - substratul metalic. Acest nea3uns poate fi eliminat in cazul coroanelor cu guler ceramic. D Desi sunt mai puternice decat coroanele integral ceramice, coroanele metalo-ceramice sunt mai putin rezistente decat cele total metalice. D ?a lungimi mari poate apararea fisurarea ceramicii datorita elasticitatii scheletului metalic ?egatura metalo-ceramica D fizica prin forte >an der =alls D chimica ( stratul de o0izi de la nivelul suprafetei /ratamentul suprafetei scheletului metalic inainte de aplicarea ceramicii prin sablare si o0idarea prin tratament termic sau aplicarea de agenti de cuplare -bonding. %eramica si alia3ele metalice trebuie sa prezinte coeficienti de dilatare apropiati. /emperatura de topire a aalia3ului trebuie sa fie mai mica cu 1*, -)), de grade decat temperatura de sinterizare a ceramicii..2ortelanul trebuie sa umezeasca si sa curga pe suprafata metalica in cursul arderii, unghiul de contact dintre ceramica si metal este o masura a umectabilitatii, unghiurile mici indica o buna umezire si calitate a legaturii formate. Masele ceramice: feldspat F*-G*-, cuart 1)-))-, caolin .-*pulberi colorate ( o0izi metalici, coloranti de suprafata - pigmenti clasificare: - mase ceramice de placare cu proprietati mecanice si estetice imbunatatite - mase ceramice hidrotermale ( cu temperatura scazuta de sinterizare si modul de elasticitate asemenator cu al metalelor - mase ceramice care au in compozitie alumina, care ii confera rezistenta mecanica mare, fiind recomandate pentru puntile cu intindere mica. Alia3ele metalice %onditii: 1. caracteristici mecanice bune ). sa se obtina turnaturi de precizie .. dilatare termica compatibila cu a ceramicii <. sa nu modifice culoarea ceramicii *. sa realizeze o legatura puternica cu ceramica H. neutre biologic si chimic Alia3e frecvent folosite +obile: Au-2t-2a, Au-2a, alia3 cu continut ridicat de 2a +enobile: pe baza de %r-+i, %r-%o +obile pe baza de aur: Au <,-GH- sau 2a pana la G,- 4 Ag .-),-, 2t *-1)cantitati mici de indiu, staniu, gali, cupru ( ele formeaza stratul de o0izi prin o0idarea de suprafata. +enobile pe baza de: ali3e +i-%r, +i H,-FH-, %r 1)-)H%o-%r , %o *.-H.-, %r )F-.)Alia3e de titan Avanta3ele alia3elor nenobile: 1. pret mai mic ). conductibilitate termica de 1, ori mai mica decat cele nobile .. greutate specifica mica <. duritate si rezistenta mare

Dezavanta3e 1. se prelucreaza greu ). se poate forma un strat prea gros de o0izi .. finisare si lustruire mai dificila <. alergii la +i la femei *. Ee este cancerigen, to0ic pentru tehnicienii care prelucreaza fara masca H. %u si %o pot determina formarea o0izilor de culoare inchisa 2regatirea dintilor stalpi 2rofilul limitei cervicale marginale specific tipului de lucrare protetica Modelarea machetei este dependenta de zonele acoperite cu ceramica suprafete foarte netede fara macroretentii slefuire suficienta pentru ca metalul si ceramica sa aiba grosimile recomandate nfrastructura metalica capa metalica trebuie sa fie rigida, grosime de ,,.-,,< mm, uniforma peste tot la nivel incizal cuspizii trebuie sustinuti de suport metalic trecerea metal ceramica se face prin I rotun3ite iar la limita metal placa3 in I de J, de grade %orpul de punte trebuie sa aiba forma unor bonturi reduse. 6e urmareste aplicarea principiului lui 6hare ( ceramica atinge valori ma0ime de rezistenta daca se arde pe un schelet cu suprafete concave. Aplicarea straturilor de ceramica 2ulberea se amesteca cu lichidul si se aplica prin pensulare, depunerea este urmata de condensare cu un instrument care preseaza masa ceramica pe schelet, absortia e0cesului de lichid, vibrare mecanica. n functie de tipul de ceramica se fac mai multe arderi <-*. Aplicarea opaKuerului ( se aplica intr-un strat uniform de ,,)-,,. mm, se vibreaza continuu, se acopera in totalitate scheletul metalic. 6e poate aplica in ) straturi, primul foarte subtire si al doilea normal ca grosime. Laranteaza o umectare mai buna masei ceramice pe schelet. 6e usuca si se arde in functie de instructiuni (JF,-JG, grade) timp de H minute in vid. #paK-ul are rolul de a masca culoarea alia3ului, asiga legatura chimica alia3-ceramica, da stratului ceramic culoarea de baza. 6e aplica apoi masele de dentina si smalt succesiv, se condenseaza se vibreaza si se absoarbe apa in e0ces. Mi0tura nu se usuca e0cesiv, 6e schiteaza crestele marginale, cuspizii, lobulii de crestere, pantele cuspidiene. 6e supradimensioneaza cu ),-)*-, pentru a compensa contractia. 6e usuca la gura cuptorului 1,-1* minute si apoi se arde conform instructiunilor.. 6e probeaza pe model, si se fac corectiile necesare. 6e verifica clinic apoi se glazureaza la J., grade timp de . minute in aer. *. 2untea metalo-acrilica si metalo-polimerica (polimetilacrilatele, rasini diacrilice compozite, pregatirea dintilor suport, pregatirea scheletului metalic, conditionarea suprafetelor metalice pentru placare, posibil de polimerizare a acrilatului si polimerizarea compozitului) 2untea metalo-acrilica scheletul metalic placat cu rasini acrilice stopurile ocluzale asigurate de suprafetele metalice rasina reprezinta componenta fizionomica polimetilmetaacrilatele 2MMA se obtin prin amestecul unui monomer cu un polimer in urma caruia se obtine o pasta care polimerizeaza la caldura si presiune Avanta3e: ieftine, se prelucreaza usor, calitati estetice destul de bune, nu necesita o dotare tehnica deosebita, nu necesita pregatire speciala a tehnicianului, elasticitate buna Dezavanta3e: 1. legatura mecanica dintre metal si rasina necesita macroretentii ). rezistenta scazuta la abraziuni .. nu se pot aplica ocluzal

<. dilatare termica mare *. modificari volumetrice datorita structurii poroase si absortiei de apa H. monomerul rezidual are to0icitate crescuta F. retentie de placa bacteriana /ehnologia de confectionare a scheletului metalic 6e face o macheta din ceara, ca si in cazul puntilor M%, zonele placate cu rasini acrilice se vor sculpta, se fac casete prevazute cu sisteme de retentie mecanica ( perle, anse, butoni, solzi. Acoperirea scheletului metalic se face numai in zonele vestibulare, protectia metalica a marginilor ocluzale si incizale. ntermediarii corpurilor de punte pot fi modelati din ceara, elemente prefabricate din ceara sau materiale sintetice. %and fatetarea se realizeaza cu machete prefabricate, viitorul schelet metalic se modeleaza cu lacasuri retentive adaptate formei si marimi fatetelor. %ontactul cu mucoasa va fi obligatoriu metalic. %orpul de punte sa fie paralel cu dintii restanti, altfel se formeaza spatii greu de igienizat. %orpul de punte intramucozal este contraindicat. Ambrazurile cervicale vor fi conformate cat mai largi ( o igienizare buna. Macheta se pregateste pentru ambalare, fi0area ti3elor de turnare, ambalarea si formarea tiparului. /opirea si turnarea identic ca la puntile metalice. 6e face proba in cavitatea bucala inainte de lustruire, verificandu-se insertia, adaptarea, stabilitatea si raporturile ocluzale. %onditionarea suprafetelor metalice 6cheletul metalic se dezambaleaza si se prelucreaza cu freze rotative, dupa proba orala se trece la sablare, gravura electrolitica urmata de o0idarea prin tratament termic, silanizare ( aplicare de agenti de legatura intre o0izi si componenta fizionomica), ceramizare ( arderea unui strat subtire de ceramica de o,1 mm care formeaza microretentii si care poate fi considerat ca si opaKuer. Metalizarea prin pulverizarea de particule metalice topite pe metalul coroanei. 2olimerizarea acrilatului - se face in oalele de termobaropolimerizare respectand regimul termic, presiunea si timpul indicat in prospecte . 2untile metalo-plastice (diacrilice compozite) compozitia: structura organica 1*-*,- microparticule de baza, monomeri, coloranti structura anorganica *,-G*- - cuart cristalin , fibra de sticla <-., microni 2olimerizare indirecta: D polimerizare reticulata chimica si foto D coeficient de contractie scazut la polimerizarea D legatura chimica impiedica decolorarea si alterarea componentei fizionomice D rezistenta la factori agresivi din mediul bucal si la abrazie D duritate mare D modul de elasticitate mare D absortie scazuta de apa D rezistenta electrica crescuta D nu produca fatete de abrazie pe dintii antagonisti naturali D componentele fiziomice pot fi usor reparate. D +u necesita alia3e speciale ca substrat. &. Culoarea si elemente de estetica dentara fi a %aracteristicile culorii: %ulori primare: albastru, rosu si verde, culori secundare: galben, portocaliu, violet /onalitatea cromatica ( +uanta sau tenta >aloarea sau luminozitatea ( se refera la cantitatea de lumina reflectata de culoare %roma sau saturatia sau puritatea ( e0prima intensitatea culorii sau gradul ei de saturatie. %uloarea si saturatia au valoare fizionomica ?uminozitatea este greu de realizat si este critica dpdv protetic: cu cat o culoare are un grad mai mare de reflectare cu atat restaurarea pare mai artificiala.

Alegerea culorii se face cu a3utorul chei de culori sau cu sisteme electronice de masurare ( acestea pot determina, compozitia, luminozitatea, nuanta, saturatia. !eguli de alegere a culorii: D se e0amineaza dintii arcadei opuse D se alege in functie de culoarea dintilor naturali restanti D se alege in lumina natural intre 11-1*, la umbra D culoarea un se alege in lumina artificiala 2asi: D se observa si se alege prima data culoarea de baza- nuanta D a doua oara saturatia D a treia oara luminozitatea cu ochii semiinchisi. 'lu!ia optica $ste arta schimb7rii percep8iei astfel AncMt un obiect s7 par7 diferit decMt este An realitate %rearea iluziilor este cel mai important obiectiv al esteticii dentare . tehnici: modificarea formei, a pozi8iei sau a culorii D 1ata vestibulara plana - dinti par mai voluminosi - la barbati D 1ata vestibulara conve0a cu unghiuri rotun3ite - la femei D 5nghiuri ascutite la tineri D Daca ambrazurile incizale sunt mai pronuntate dintii par mai lungi. D Artificii pe fata vestibulara daca se specifica D Microdepresiuni, fatete de refle0ie, machia3 de suprafata: fisuri colorate in maroniu, fumuriu, fosete si santuri colorate pe fata ocluzala. D %uloarea trebuie sa treaca gradat de la o nuanta la alta. 2rincipiul liniei: liniile verticale sub forma unor santuri de dezvoltare accentuate, conve0itati verticale accentueaza lungimea. ?iniile orizontale sub forma unor coloratii cervicale, sau muchiile incizale lungi si drepte accentueaza latimea ?egea fetei: 2entru ca din8i diferi8i (dizarmonici) s7 par7 asem7n7tori, fe8ele aparente trebuie s7 fie egale 1a8a aparent7 este acea zon7 a suprafe8ei vestibulare care este delimitat7 de liniile de tranzi8ie (. )isteme integral ceramice * particularitati clinico#tehnologice %lasificare dupa tehnologia de fabricare: D 6isteme ceramice stratificate realizate prin infiltrare: - cu schelet din ceramica de baza - >itadur sau ceramica dura ( nceram D 6isteme ceramice nestratificate realizate prin turnare si presare: - vitroceramica turnata - Dicor, vitroceramica presata ( $mpress D sisteme integral ceramice realizate prin slefuire si frezare - /ehnici de frezare %AD-%AM ( %erec, Denti%am, +orita&e - /ehnici de copiere -%elaN 2erspectiva de a simplifica etapele de laborator :i de a elimina straturile fizionomice cu rezisten87 sc7zut7 pentru mascarea nucleului dur a dus la apari8ia ceramicilor cu duritate crescut7 :i An acela:i timp estetice fabricate industrial :i care se prelucreaz7 prin freza3 computerizat sau sonoeroziune. (>ita %erecO, Dicor %erecO). ?ipsa metalului la sistemle integral ceramice ofer7 un mare avanta3 estetic. #pacitatea :i culoarea gri a metalului nu mai trebuie mascate prin straturi de ceramic7 An defavoarea aspectului natural. 2regatirea bonturilor: - plan incizal derus la ) mm cu inclinare in unghi de <* de grade fie oral fie vestibular in functie de dinte - suprafetele a0iale usor convergente - suprafata vetibulara conve0e gingivo-incizal si mezio-distal - prag circular ce asigura uniformitatea ceramicii ( ) mm

suprafata palatinala supracingulara usor concava si subcingular paralel sau convergent in treimea cervicala a fetei vestibulare ?a coroanele integral ceramice al7turi de acest avanta3e ma3ore se mai poate ad7uga: ( sacrificiu de substan87 dentar7 mai mic - ,,H - ) mm4 ( sunt mai u:oare4 ( au retentivitate mai mare pe bontul protetic dac7 sunt cimentate prin tehnica adeziv74 ( sunt inerte din punct de vedere chimic4 ( nu e0ist7 riscul desprinderii componentei ceramice de pe suportul metalic4 ( nu mai apar modificari de culoare la nivel gingival4 ( dac7 este necesar un tratament endodontic, orificiul de acces se poate obtura cu material compozit. Dezavanta3e: 5n se pot face pun8i mai mari de un intermediar, pun8i An zona molar7, pun8i totale, pun8i pe implanturi, coroane pe din8ii stMlpi ce sus8in elemente de men8inere :i stabilitate pentru proteze scheletate. +. Punti speciale, puntea cu e tensie, puntea mobili!abila si demontabila, puntea pe implante, puntea provi!orie, puntea colata (avanta$e, de!avanta$e, indicatii, caracteristici, fa!e clinico# tehnice) 6unt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii clinico-tehnice speciale. 6unt indicate cand se contraindica puntile fi0e. 6unt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. 2untea cu e0tensie: 5n capat al corpului de punte nu prezinta punct de spri3in (P puntea in consola Q). Puntea cu e tensie me!iala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. $ste indicata frecvent in edentatii ma0ilare de incisiv lateral si premolarul 1. Aceste e0tensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin), pacienti tineri, se0 feminin, din absenta conditiilor tehnice. Puntea cu e tensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. $ste indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele ma0ilare (punti totale). Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala4 in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. 2untea cu e0tensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu dinti stalpi bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica, arcada numai pana la molarul 1 superior. # e0tensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale, frontale 4 (nu mai mult de 1 e0tensie) 4 dintii trebuie sa fie bine implantati 4 e0tensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). 2unti mobilizabile si demontabile 6unt restaurari asemanatoare celor conventionale, ca volum si morfologie4 difera sistemul de agregare, fiind indicate in situatii clinice diferite. 2ot fi desprinse de pe campul protetic de catre medic sau pacient. Parti componente , o %omponenta fi0a (infrastructura) 4 o %omponenta mobila (suprastructura). Agregarea , o 2rin coroane telescopate cilindice sau conice o 2rin sistem de culisare cu matrice si patrice o 2rin insurubare 4 o 6istemul incrustatie in incrustatie 4 o %u a3utorul crosetelor. +ecesita o dotare e0celenta, echipa e0perimentata medic-tehnician, materiale moderne pentru a

rezulta piese protetice de mare precizie. 'ndicatii, D n modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical), unde %.2. poate avea raport si in sa ( ocluzii 3oase D 2entru agregarea puntilor pe implant4 D n conditii de dotare superioara4 $dentatii frontale cu pierderi mari de substanta oasoasa si defecte osoase poste0tractionale, nerestaurate chirurgical4 Avanta$e, o 6e pot demonta si igieniza periodic de clinician4 o 6e e0amineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi, implante, mucoasa 4 o 6e pot repara %.2. 4 o 6e poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente, spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) 4 o 6e poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mi0te. De!avanta$e , o /ehnologia pretentioasa, de mare precizie 4 o Mi3loacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) 4 o 2ozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta 4 se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm, care se fractureaza. 2untea pe implante -6uprastructura protetica 4 - nfrastructura 9implantul. Agregarea poate fi pur implantara sau mi0ta 4 Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda, dar cea mai putin indicata) si prin culisare, magneti sau insurubare. 'MP%A-T.% : dispozitiv de fi0are pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os, pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale, care pot fi restaurate cu punti demontabile. Clasificarea implantelor , 1) in raport cu oferta osossa (duap 6chroder) : a) endo-osos4 b) 3u0ta-osos4 c) submucozal4 d) subperiostal. )) in functie de materiale: a) ceramice4 b) metalice (%o-%r-Mo, /itanRalia3e, /antal) 4 c) materiale compozite 4 d) carbonul - mai putin utilizate. e) safirele. .) dupa forma : a) surub (conic, cilindric, mi0t) 4 b) lama (?in&oC) 4 c) ac-6cialom (din tantal, titan, alumino-ceramica), pentru transfi0atii dentare (sistemele /isa , 2ruin). mplantul-caracteristici : 6egmentul osos9conic-cilindric 2arte e0omucozala9coletRbont4 2artea e0omucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de spri3in si agregare). Accesorii :

o surub de acoperire 4 o cape de transfer 4 o stalpul omolog. /ipuri : -stadiul -imediat (cu incarcare la ., zile) 4E #%$!AM9alumino-ceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul -tardiv (implant care se aplica poste0tractional dupa H luni ncarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada 4 trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte, pentru a nu e0pune implantul la fibloliza, osteoliza si ulterior la eliminare. Designul puntii : o morfologie asemanatoare dintilor naturali 4 o suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali 4 o contact cuspid -fosa 4 o ocluzie cu long centric accentuata. n zona de interfata implant-os trebuie sa e0iste cat mai mici forte Avanta3e: nlocuirea unor dinti pierduti 2rofila0ia osului alveolar 2rofila0ia tesuturilor dentare dure !educerea numarului de proteze mobile %ontraindicatii: de ordin general: D boli hematologice, endocrine, ciroza hepatica, boli pshihice D tumori din sfera #M1, boli recidivante ale mucoasei bucale, radioterapia in sfera #M1 D infectii temporare in sfera #M1 D oferta osoasa insuficienta D Dezechilibre ocluzale D giena necorespunzatoare 1actorii de succes : o ndicatia adecvata 4 o /ipul de implant 4 o %um se incarca implantul 4 o Lradul de participare al cazului clinic 4 o 2osibilitati financiare vaste. 2untile adezive 'ndicatii , o 6acrificiu de tesut dur mic 4 o !estaurari conservatoare 4 o $dentatii reduse 4 o %arii reduse 4 o %ontentie ortodontica 4 o 2acienti tineri. Conditii clinice , o Dinti stalpi paraleli, bine implantati 4 o Migrari moderate 4 o 2reparatii peliculare. Contraindicatii , o /reme, disteme 4 o n parafunctii 4 o Dinti stalpi subdimensionati4

Parti componente , -corpul de punte (mi0tSfizionomic) 4 -prelungiri orizontale (aripioare). /i area , o mbinare adeziva (cimenturi ionomere) 4 o Lrava3 chimic dublu4 Mentinerea in miniprese orizontale. 2untile provizorii: - inlocuiesc dintii absenti pe arcada pe o perioada definita de timp, cu rol in restabilirea morfo-functionala a arcadelor Avanta3e: asigura protectia dintilor preparati stabilitatea pozitionala, limitarea migrarilor dentarea realizarea functiilor ocluzale conditii: suprafata neteda si lustruita ( neplacofile raporturi biologice cu parodontiul marginal rezistenta la solicitariele functionale sa nu se fractureze la dezinsertie sa aiba o retentie suficienta sa restabileasca echilibrul functional, ocluzal masticator si fizionomic /ehnici de e0ecutare: direct ( in cabinet indirect - in laboratorul de tehnica dentara direct-indirect 1. Direct: D inainte de ablatie se ia amprenta si se toarna modelul D se indeparteaza lucrarea protetica (ablatie) D se slefuieste dintele D se face un conformator din folie D se depune materialul acrilic si se introduce in cavitatea bucala D inainte de priza finala se indeparteaza si se adapteaza D se lacuieste si se lustruieste ). ndirect D macheta de ceara D se ia o amprenta noua cu restauratia D se face un nou model de gips D se face un conformator din folie D se toarna acrilatul in conformator D 6e adapteaza si lustruieste .. Direct-indirect D inainte de e0tractia dintelui afectat se ia amprenta si se toarna modelul D n amprenta se introduce materialul compozit si se pune pe model D se obtine o coa3a - puntea provizorie in coa3a D se face e0tractia si se slefuiesc dintii D in puntea in coa3a se introduce acrilatul si se introduce in gura peste dintele slefuit ( rezulta astfel lucrarea finala dupa lustruire

)ub. 0 Insertia piesei protetice Dificila (lipsa de parallelism --migrari dentare --contractia metalului --neindepartarea rest. de ciment provizoriu 2rin tatonari pt. a gasi a0ul de insertie --la mandibular se introduce elemente D, apoi M --la ma0ilar se introduce elemente M, apoi D %orectiile pentru insertie --slefuire in 1S. ocluzala a bontului nsertia sa nu fie fortata --necroza pulpara --mobilizare dentara --dintii devitali se pot fractura

Proba si adaptarea in cavitatea bucala %ontrolul cervical: a0ial-scurta (prelucrare R amprenta incorecta) -lunga(gravare) transversal ( larga %ontrol ocluzal: --!% si M --mod de realiz. a contactului cuspid-foseta --incadrarea microprotezei la morfologia ocluzala --antagonista R la misc. 1unctionale si absenta contactelor si interferentelor premature

!ap. %orpului de punte cu creasta