Sunteți pe pagina 1din 106

ROMNIA MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN NEAM COALA POSTLICEAL SANITAR LAUREATUS TRGU NEAM Str. Mihail Sad !"a#$ #r. %&' T(r)$ N"a*+' ,$d"+$l N"a*+ T"l.-.a/0 T"l.-.a/0 &%11-223313' E4*ail0 .$#datia.la$r"at$56)*ail.7 *

SUPORT DE CURS
PROPEDEUTICA 8ARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA 8ARMACEUTICA

Competentele modulului - C 1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic. - C 2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica. - C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie. - C Descrie principalele operatii generale si !pecifice farmaceutice. Continuturi " capitole#. C 1 $ Definirea tehnologiei farmaceutice% obiectivele ei. - &olul factorilor in elaborarea unui medicament. - Definirea celor patru perioade de evolutie a medicamentului si a actului farmaceutic. C 2 $ Definirea componentelor medicamentului " substante active, auxiliare#. - Clasificarea medicamentelor dupa diferite criterii' (omeopate, puternic active, toxice, oficinale, tipizate, magistrale. - Descrierea cailor de administrare a medicamentului C 3 $ Descrierea partilor unei retete - Explicarea modului de preparare si eliberare a medicamentului din farmacie conform )& *. - Definirea relatiilor asistentului de farmacie cu pacientul. C $ Descrierea principalelor operatii din practica farmaceutica' cintarire, masurare, dizolvare, amestecare, filtrare. - Definirea regulilor practice pentru cintarire. - Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice. - +dentificarea si folosirea acestor aparaturi. - Descrierea balantelor si a greutatilor - ,tilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

9I9LIOGRA8IE - +oana matei, .h. /ermeze- 0ropedeutica )armaceutica, editura +mprimeriei de 1est $ 2radea. - 3urelia 4icoleta Cristea $ )armacie Clinica, vol. +, Editura /edicala, 5ucuresti 2667. - +uliana 0opovici, Dumitru 8upuleasa $ 9ehnologie )armaceutica, vol +,Ed. 0olirom , +asi, 177:. - !orin E.8eucuta $ 9ehnologie )armaceutica +ndustriala, Ed. Dacia, 2661. - 1ictor !tanescu $ 9ehnica )armaceutica, Ed. /edicala, 5ucuresti 17;3. - Eliza .afitanu" sub redactia# $ 9ehnologie )armaceutica $ lucrari practice, vol +, Ed.< .r. 9. 0opa< +asi, 177;. - +uliana 0opovici, 8acramioara 2chiuz, Dumitru 8upuleasa $ 9erminologie medicala si )armaceutica, Ed. 0olirom,266:.

COMPETENTA 3 DE8INESTE O9IECTUL TE:NOLOGIEI 8ARMACEUTICE SI CONE;IUNILE CU CELELALTE DISCIPLINE' ANALI<EA<A E=OLUTIA MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI 8ARMACEUTIC DE8INIREA TE:NOLOGIEI 8ARMACEUTICE O9IECTI=ELE EI 0ropedeutica farmaceutica face parte din pregatirea tehnica de baza pentru calificarea de' - farmacist si - asistent de farmacie. +n modulul = 0ropedeutica farmaceutica si 2peratii generale in practica farmaceutica<, se regasesc abilitatile din unitatea tehnica specializata" farmacia#, dar si din industria farmaceutica si distributia de medicamente "depozitul farmaceutic#. +nformatiile din aceasta disciplina suplimenteaza si spri>ina celelalte discipline. Dupa parcurgerea acestui modul, cursantul va putea descrie ' - obiectivele tehnicii farmaceutice, - sa execute operatii farmaceutice generale si specifice practicii farmaceutice, - sa cunoasca partile unei retete. Competentele specifice modulului sunt' - C 1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic. - C 2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica. - C 3 Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie. - C Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice. 9E(4282.+3 )3&/3CE,9+C3 $ este stiinta care studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea, prepararea" fabricarea#, depozitarea, eliberarea si evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor, ca forme farmaceutice. Denumirea de 9ehnologie farmaceutica este de data mai recenta, in trecut se numea )armacie .alenica,iar aceasta denumire se mai pastreaza si astazi, in unele tari.

Definitia )armaciei .alenice este' stiinta si arta prepararii, conservarii si prezentarii medicamentelor, aceasta disciplina fiind considerate o arta, o stiinta. 9ermenul de = farmacie< provine din greaca= pharma?on<, care inseamna' remediu, leac, medicament, dar si otrava% 9ermenul de = galenica<, provine de la = parintele farmaciei- Claudius .alenus<% 9ermenul de =tehnologie< , se utilizeaza pentru a desemna procedeele de preparare a medicamentelor pe scara industriala, care sunt mult mai complexe decit operatiile efectuate in farmacie. De altfel, aceste denumiri indica locul de preparare a medicamentelor' +4 )3&/3C+E +4 +4D,!9&+E !tudiul disciplinei este deci strins legat de exercitarea profesiei de farmacist si de cea de asistent de farmacie. )3&/3C+!9

Este considerat specialistul in domeniul medicamentului, titular al unei diplome, absolvent al )acultatii de )armacie, cu studii de cinci ani, persoana autorizata in asigurarea asistentei cu medicamente, in prepararea@ fabricarea, depozitarea, controlul si eliberarea de medicamente bolnavului. +n trcut, farmacistul isi exercita profesiunea in oficina, unde prepara si elibera medicamente magistrale si oficinale.
A

Cuvintul =farmacie< are astazi urmatoarele semnificatii' arta de a prepara medicamente% a ++-a parte a medicinei, care se ocupa cu prepararea, asocierea si eliberarea medicamentelor stiinta multidisciplinara complexa, care are ca obiect' - studiul prepararii% - controlului% - conservarii% - eliberarii% - evaluarii terapeutice a medicamentului. unitatea sanitara unde se prepara, se depoziteaza si se elibereaza' - medicamente " ca forme farmaceutice#% - produse parafarmaceutice "nemedicamente#%

- produse tehnico $ medicale% - produse igieno $ sanitare% - produse dietetice. este sediul contactelor cu pacientul. )armacistul, elibereaza medicamente si consiliaza pacientul si are astazi, alaturi de medic, rol important in mentinerea sanatatii publice.

3!+!9E49 DE )3&/3C+E

3sistentul de farmacie este personal sanitar absolvent al scolii postliceale cu profil farmaceutic sau al altor forme de invatamint postliceal ale carui studii au fost echivalente si care are titlul de asistent de farmacie. 3sistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacie sub indrumarea directa a farmacistului. El este personal de executie. 3sistentul de farmacie poate elibera produse medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala, fiind interzisa manipularea de catre acesta a produselor toxice si stupefiante. 3sigura conservarea si eliberarea produselor medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala, a produselor igienico- cosmetice si a dispozitivelor medicale. Efectuiaza receptia cantitativa si calitativa a produselor medicamentoase de uz uman la primirea lor in farmacie, alaturi de farmacist. 0articipa la activitatea de farmacovigilenta. 9rebuie sa participle la programe de instruire profesionala continua. !upravegheaza activitatea asistentilor de farmacie aflati in stagiu de practica. 3sistentul de farmacie trebuie sa cunoasca legislatia sanitara si pe cea farmaceutica in vigoare. +n intreaga sa activitate respecta principiile eticii si deontologiei profesionale.

25+EC9+1E8E 9E(4282.+E+ )3&/3CE,9+CE !unt' C de a gasi pentru fiecare substanta medicamentoasa " principiu activ#, prezentarea cea mai adecvata pentru tratamentul unei maladii< 3ceasta definitie se refera la toate medicamentele,deoarece toate substantele medicamentoase necesita, pentru administrare, aducerea, transformarea lor intr-o forma farmaceutica, forma sub care se elibereaza pacientilor.

8egat de forma farmaceutica apare termenul de C prezentare medicamentoasa<prin care se intelege produsul, preparatul, asa cum este eliberat pacientului, adica forma farmaceutica in care substanta medicamentoasa este transformata, cu a>utorul substantelor auxiliare, prin utilizarea diferitelor operatii farmaceutice si a articolelor de conditionare si ambalare. 3pare si termenul de C medicament<care reprezinta o substanta sau o asociere de substante. 3socierea substantelor medicamentoase cu componente inerte din punct de vedere farmacologic," substante auxiliare din care fac parte solventi, vehicule, excipienti, ad>uvanti, aditivi#, este indispensabila pentru a permite practic' - realizarea medicamentului% - o buna toleranta si absorbtie la pacient%
;

- evitarea alterarilor% - acceptarea medicamentului de catre bolnav, numita complianta. 25+EC9+1E8E tehnologiei farmaceutice sunt' formularea si evaluarea biodisponibilitatii formelor farmaceutice% operatiile generale aplicate in domeniul farmaceutic% procesele tehnologice specifice, legate de forma farmaceutica% evaluarea problemelor legate de stabilitatea si pastrarea medicamentelor% probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice% controlul calitatii formelor farmaceutice, pentru a putea asigura securitatea bolnavilor.

9ehnologia )armaceutica +ndustriala sau 9ehnologia )ormelor )armaceutice +ndustriale, numita si 0roductia de /edicamente a capatat o mare dezvoltare. Este stiinta care are ca obiective realizarea pe scara industriala a medicamentelor " a formelor farmaceutice#, pe baza unei tehnologii de fabricatie stabilite anterior in fisa de fabricatie, dupa studii numeroase, utilizind materii prime diferite ' - substante medicamentoase% - substante auxiliare% - materiale de conditionare% - materiale de ambalare% 9ehnologia )armaceutica explica metodele de preparare@ fabricare in farmacie sau in industrie a fiecarei forme farmaceutice, efectuind legatura intre' - modul de formulare% - preparare@ fabricare% - actiunea terapeutica a medicamentului.

ROLUL 8ACTORILOR IN ELA9ORAREA UNUI MEDICAMENT 0roiectarea si realizarea unui nou medicament este un process lung si laborios, care dureaza cam ;-16 ani, Din :A66 de substante nou sintetizate sau izolate, numai una singura devine medicament.

+n general, cercetarile farmaceutice dureaza A-B ani pentru a i se asigura noului medicament' omogenitatea% biodisponibilitate optima% o administrare optima% stabilitate fizico- chimica si microbiologica% efecte secundare minime% factorul economic " pretul de cost#. Enumerarea factorilor care intervin in elaborarea unui nou medicament ne arata complexitatea acestei probleme. substanta medicamentoasa $ are proprietati fizico- chimice si terapeutice% substante auxiliare $selectarea lor are mare importanta, deoarece ele conditioneaza atit eficacitatea cit si stabilitatea medicamentului. forma farmaceutica - se alege functie de calea de administrare dar si functie de substanta active si de substantele auxiliare. Exista o foarte mare diversitate de forme farmaceutice, de la formele lichide la semisolide si solide, forme in doze unice sau multidoze. stabilitatea $ poate fi fizico-chimica si microbiologica. Controlul stabilitatii, trebuie efectuat in diferite conditii de temperatura, umiditate si lumina in contact sau nu cu aerul. Daca medicamentul contine si conservanti, eticheta medicamentului va specifica aceasta, cit si conditiile de pastrare, valabilitatea medicamentului. calea de administrare $ se alege functie de substanta active si substantele auxiliare, forma farmaceutica si de actiunea medicamentului. Cea mai utilizata cale este calea orala. viteza de actiune $ poate avea implicatii atit asupra efectelor terapeutice, cit si asupra toxicitatii substantelor active administrate. !unt preferate medicamentele cu actiune rapida, dar medicamentele cu actiune prelungita evita neplacerile cauzate de o administrare multipla, in cazul unui tratament de lunga durata. conditionarea $ ambalarea $ are rol primordial in asigurarea stabilitatii medicamentului. 3re foarte mare importanta calitatea materialelor de ambalare $ conditionare si ele trebuie alese astfel incit sa faciliteze utilizarea lor de catre pacient sis a asigure eficacitatea medicamentului. controlul calitatii $ se efectuiaza in laboratoarele specializate ale fiecarui producator de medicamente, laboratoare autorizate de 3utoritatea 4ationala de Control a /edicamentului " 3.4./. #. /etodele de analiza permit' - identificarea componentelor medicamentului%
16

dozarea substantelor active% verificarea activitatii microbiologice a medicamentului% verificarea continutului in substanta activa a medicamentului% verificarea stabilitatii medicamentului % stabilirea termenului de valabilitate% analize microbiologice de sterilitate si contaminare a medicamentului% analize farmacologice.

+mportanta fiecarui factor este confirmata de legislatia din &omania in domeniul inregistrarilor unui nou medicament, legislatie care este identica cu cea europeana. 8a inregistrarea unui nou medicament se intocmeste de catre producatorul de medicamente un<Dosar de inregistrare< , in care trebuie prezentate exact' - materiile prime folosite% - sursa materiilor prime si autorizarile pe care le au% - certificatele de calitate pentru fiecare substanta% - modul de fabricare " tehnologiile folosite# - modul de conditionare a medicamentului% - autorizarea spatiilor de productie% - metodele de control a medicamentelor si a spatiilor de productie% - ulterioare modificari de tehnologie, de surse de aprovizionare.

DE8INIREA CELOR PATRU PERIOADE DE E=OLUTIE A MEDICAMENTULUI SI A ACTULUI 8ARMACEUTIC

3paritia medicamentul este legata de aparitia omului insusi, iar prepararea multiplelor forme farmaceutice utilizate pentru vindecarea bolnavilor este cunoscuta inca din antichitate. /edicamentul are o lunga istorie. +storia medicamentului si a actului farmaceutic este divizata in patru parti' 0erioada empirica, religioasa% 0erioada filozofica% 0erioada experimentala% 0erioada stiintifica.

11

0E&+23D3 E/0+&+C3,&E8+.+23!3 !e cunosc putine date despre metodele de tratament medicamentos utilizate in preistorie, dar se considera ca boala este anterioara omului, medicina de asemenea si prin urmare si farmacia. 3nimalele sunt cele care au utilizat primele, anumite plante atunci cind sufereau. 3paritia actului farmaceutic a avut loc deci in preistorie si aceasta a fost intii instinctiv sau empiric. 4u avem de unde afla care erau plantele folosite curent de omul primitiv, dar in straduinta lui de a-si diversifica hrana, a observat ca unele plante aveau insusiri tamaduitoare, iar altele erau otravitoare sau cu efecte mortale. 2amenii au cercetat cauza bolilor si mi>loacele de vindecare si explicatia a atribuit-o unor forte supranaturale. )armacia empirica a fost practicata de magicieni. De-a lungul istoriei popoarelor, utilizarea plantelor a fost legata de practicile magice sau religioase care insoteau prepararea, prescrierea si utilizarea lor. 2mul primitive traia 36- 6 de ani. Cei care atingeau o virsta mai inaintata aveau o experienta mai bogata si dintre acestia au fost alesi la inceput vracii, care au devenit si conducatori de trib si religiosi. 1racii au cumulate functiile administrative, spirituale, cu cele de medic si farmacist. 2amenii arhaici au avut medicamentele lor, o adevarata = farmacologie empirica<, de care s-au folosit constient si care cuprindea in mare parte leacuri de origine' - vegetala, - animala - chimica, - minerala ca' argila, namolul, tuful vulcanic, caolinul, bitumul, sarea, potasiul, apele termale sulfuroase. Cele mai vechi remedii utilizate erau' - fierturile de buruieni" infuziile si decocturile de astazi# - ungerile% - spalarile% - prafurile% - uleiuri% - bauturi si sucuri fermentate in care dizolvau prafuri% - inhalatii% - boluri% - fumigatii% - lichide introduse in rect " apa de mare, apa calda sau fierturi de buruieni# cu a>utorul unor tuburi de bambus.
12

3cestea sunt primele informatii si referiri la produse vegetale, animale si minerale utilizate in terapeutica. 3ceasta farmacie empirica acopera prima parte a istoriei farmaciei. 4u stim care farmacie este mai veche cea' - egipteana% - chineza% - mesopotamica. +n China, in cursul mileniului + apar si lucrari propriu-zise medicale si farmaceutice% mai cunoscuta este )armacopeea Chineza numita 0en- 9sao, in care sunt prezentate date elementare ale actului farmaceutic' - alegerea si recoltarea plantelor% - utilizarea lor% - cit si un numar mare de medicamente de origine animala si minerala. )ormele farmaceutice erau diverse' - solutii% - colire% - uunguiente% - paste% - prafuri% - pilule% - emplastre% - boluri% - sucuri de plante% - decocturi. 1echii chinezi cunosteau ' - acupunctura% - ignipunctura% - anestezia generala% - variolizarea.

0E&+23D3 )+82D2)+C3

13

!imbolul farmaciei

+ncepe de la anul 1666 i.e.n. pina la 766 e.n., fiind dominate de personalitatea unor medici greci si romani. 8a vechii greci, 3sclepios este zeul medicinei si este reprezentat in gravure rezemat de un baston pe care se incolaceste sarpele, simbol al legaturii cu 0amintul, izvor de leacuri. (Egiea, fiica lui tinea in mina o cupa din care bea sarpele " aceasta reprezentare a devenit simbolul farmaciei#. 9erapeutica .reciei antice este dominata de personalitatea lui (ipocrate, fiind considerat =parintele medicinei<. +n conceptia hipocratica, acelasi medicament poate avea efecte deosebite. El se folosea de doua principii' - cel al contrariilor, fata de simptomele bolii" contraria contraries curantur $ ceea ce este contrar vindeca#%

- sau cel cu efecte asemanatoare bolii " similia similibus curantur $ ceea ce esta asemanator vindeca#% 0rincipii care stau si astazi la baza terapiei medicamentoase' 382039+3 si (2/E2039+3 ,n aspect deosebit de important, il reprezinta preocuparile etice si deontologice exprimate in Furamintul lui (ipocrate, din care se constata ca cele doua discipline, medicina si farmacia, erau practicate de aceeasi persoana. +n greaca veche era folosit cuvintul = pharma?on<G medicament care a a>uns pina in zilele noastre% El sta la baza multor cuvinte, ex' farmacografie% farmacologie% farmacodinamie% farmacocinetica% farmacie% farmacopeae /itridate al 1+-lea, regale 0ontului"i.e.n.#, pentru a se feri de otravire, ingera zilnic doze crescinde de otravuri. De la numele lui deriva notiunea de = mitridatism<" obisnuinta la otravuri#. Cel mai mare medic- farmacist al antichitatii a fost Claudius .alenus "136- 216 e.n.#. 3 pus bazele studiului prepararii medicamentului. 3 scris peste A66 lucrari de medicina, care cuprind si clasificarea medicamentelor, compozitia lor, descrierea prepararii formelor farmaceutice si conservarea lor. Ca omagiu, stiinta care transforma drogurile in medicamente s-a numit )armacie .38E4+C3. 3deptii medicatiei cu remedii se numesc = galenisti<

)armacie mobila +n &oma si .recia antica, medicamentele se eliberau in = oficine< deschise direct pe strada.
1A

+n laboratoare se preparau uleiuri si parfumuri,unguente, cosmetice.

8aboratoare 0E&+23D3 E*0E&+/E49383

vechi

Este in Evul /ediu pina in secolul al *1++-lea. Contributie importanta la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus arabii. Ei inventeaza aparatul de distilat si distilarea, antrenarea cu vapori " apele aromatice#, izoleaza alcoolul etilic, aldehidele, unii alcaloizi, descopera zaharul din trestia de zahar. 9ot arabii au infiintat prima farmacie publica la 5agdad, cu specialisti in prepararea medicamentelor" anul :A #. +n Europa farmaciile publice erau inexistente. 0rin expansiunea lor in Europa, arabii aduc cu ei =alchimia si magia<, alaturi de numeroase medicamente si infiinteaza primele farmacii. +n secolul *++-*+++ si in Europa farmacia devine distincta fata de medicina. +n 11 6 la 4eapole se deschide prima farmacie din Europa !e separa profesiunea de medic de cea de farmacist 3par farmacii care cuprindeau doua parti' una pentru primirea pacientilor% alta pentru prepararea remediilor. +n epoca &enasterii, o personalitate marcanta a farmaciei a fost 0aracelsius care a pus bazele extractiei vegetale, a procedeelor de preparare a tincturilor, a introdus idea de =principiu activ<. Cresterea populatiei oraselor, frecventa epidemiilor, cererea mare de medicamente, infiintarea farmaciilor publice,necesitatea introducerii unor
1B

norme unitare in prepararea, controlul si eliberarea medicamentului au determinat aparitia primelor farmacopei. 0rima farmacopee din lume realizata de un farmacist este considerate lucrarea =9hesaurus 3ramatariorum<, /ilano, 1A12.

3poteca in .ermania la 1;;7

3poteca in .ermania la 1766

3poteca in .ermania

)armacie de moda veche

)armacie veche 0E&+23D3 !9++49+)+C3 Descoperirile din domeniul stiintelor naturii, medicinii si farmaciei au luat o mare amploare. !unt descoperite numeroase remedii minerale'
1:

sulfatul de sodiu " purgativ#% glucoza% tartratul de 4a si H " laxativ#. +n 1B71 apare prima editie a )armacopeii ,niversale a lui 4icolas 8emerE "farmacist si chimist francez # Dupa descoperirea 3mericii"sec.*1+#, in farmacii apar droguri ca' radacina de ipeca% ceaiul% cafeaua% ciocolata% tutunul% scoarta de China% balsamul de 0eru% frunzele de Faborandi% tuberculii de Falapa% radacina de 0olEgala. !ec.*1+++ se descopera multi acizi organici' citric% tartric% uric% malic% lactic% benzoic% galic% cianhidric% cit si glicerina acidul fosforic% arsenic% elemente ca' 22, Cl2, 02. +n 1:33 medicul englez9homas Dover, prepara pulberea.de opiu si ipeca, numita pulberea Dover, cu rol expectorant. &ichard 8oIer este cunoscut pentru experientele de transfuzie de singe. +n 1:AA este introdusa (omeopatia ca metoda terapeutica.. 8ouis 0asteur creeaza vaccinul antirabic. +n 1:7B se creeaza !coala de )armacie la 0aris.

1;

!Embol medical 0erioada stiintifica

!Embol 173B

173B

17A1

!imbol international

!imboluri farmaceutice

17

3C9,8 )3&/3CE,9+C 0E 9E&+92&+,8 93&+82& &2/34E 0rima farmacie publica s-a infiintat la !ibiu in secolul *+1. +n documentele vechi din 9ransilvania, farmacistul era inscris cu denumirea de apothicarius, iar in 9arile &omane $ spiciar. 0rimele farmacii publice s-au infiintat la 5ucuresti 1: 6 si la +asi pe linga spitalul !fintul !piridon. 0e linga farmacii, existau si asa-numitele dughene in care se vindeau plante medicinale, drogherii, cu medicamente " de unde si cuvintul drog# 9ermenul de farmacist si farmacii sunt de influenta franceza si apar pe la 1;1;. +n 1;36 se infiinteaza la +asi = !ocietatea de medici si naturalisti din +asi =. Carol Davilla infiinteaza invatamintul medical si farmaceutic la 5ucuresti 1;B2 si +asi 1;:7. +n 1;B2 apare prima )armacopeae &omana

/uzeul de istorie a farmaciei - !+5+,

26

+magini din muzeu - !+5+,

+magini din muzeu - !+5+,

21

+magini din muzeu - !+5+,

E128,9+3 /ED+C3/E49,8,+ +4D,!9&+38

22

)armacia a fost strins legata de importantele descoperiri stiintifice. 0ina in secolul al *+*-lea, prepararea drogurilor si a remediilor era o arta, monopolul fabricarii fiind recunoscut numai pentru farmacisti, in oficina lor. !pre sfirsitul secolului *+*, descoperirile din chimia organica au deschis calea fabricarii industriale. 2data cu aparitia primelor medicamente de sinteza si semisinteza, farmacia care opera pe baza retetei recomandate de medic, va trece la organizarea unor laboratoare, care apoi se transforma in nuclee industriale si apoi in gigantele fabrici de medicamente de astazi. +ndustria farmaceutica a debutat in .ermania apoi in Elvetia " Ciba, !andoz, (offman-la- &oche #. +n 173B s-a descoperit 0rontosilul, care a dus la aparitia unei noi si mari clase de medicamente de sinteza ' clasa !ulfamidelor. +n 17 )leming a sintetizat 0enicilina in 3merica. +n 17 A se descopera clasa 3ntituberculoase.. +n 17 : Ja?sman a biosintetizat !treptomicina. Din 17A2 au inceput sa se verifice efectele secundare ale medicamentelor deoarece au aparut o serie de accidente mortale din cauza unor medicamente " in 17AA, s-au inregistrat A6 de morti datorita unor antibiotice. /edicamentul !aftenon a provocat 16: morti. /ai tirziu medicamentul 9alidomida, a provocat la copii malformatii#. +n urmatorii 16 ani, peste 3;66 produse farmaceutice apar' grupa 9ranchilizante% grupa Cardiovasculare% grupa 3ntibiotice% grupa !teroizi. +ndustria de medicamente are aproape 166 de ani. 0rin 9ratatul de la &oma 17BA prin care Comunitatea Economica Europeana a reglementat legislatia privind fabricarea specialitatilor farmaceutice. +ndustria farmaceutica traieste astazi un process de expansiune fara precedent. 8a ora actuala farmacistul de pe intreg globul prepara din ce in ce mai putine medicamente in oficina, cele mai multe realizindu-se in industria de medicamente.

23

3ctul farmaceutic insa a evoluat in oficina. )armacistul a devenit un educator sanitarE, rolul sau fiind acela de a mentine sanatatea publica.

/edicamente industriale

Companii farmaceutice

COMPETENTA % E;PLICA NOTIUNILE DE REMEDIU' MEDICAMENT SI 8ORMA 8ARMACEUTICA 0entru prevenirea si tratamentul bolilor se utilizeaza metode si mi>loace diferite, numite &E/ED++, farmacia fiind cunoscuta in trecut ca =stiinta remediilor<. &E/ED++ sunt considerate toate mi>loacele capabile sa actioneze favorabil asupra organismului, producind vindecarea sau prevenirea unor boli. &emediile se clasifica in' &emedii )+D+CE $ sunt diferiti agenti fizici utilizati pentru combaterea anumitor stari morbide, astfel sunt razele solare, caldura, razele ultraviolete, ultrasunetele, razele *, curentul electric de diferite tensiuni, tratamentele balneoterapeutice. &emedii 0!+(+CE $ sunt sugestia, hipnoza, antrenamentul. &emedii C(+/+CE $ numite si medicamente, sunt forme farmaceutice care se administreaza bolnavului pe diferite cai' - generala " sau sistemica# - locala " sau topica # /ED+C3/E49 $ sinonim 3.E49 9E&30E,9+C, 0&E03&39 /ED+C3/E492!, 0&2D,! /ED+C3/E492!, )2&/3 )3&/3CE,9+C3, )2&/3 )3&/3CE,9+C3 D2D393 - este orice substanta sau amestec de substante utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburarilor functionale la om sau animale. /edicamentele sunt alcatuite din substante, ingrediente, sau componente. 0acientilor li se administreaza mai rar o singura substanta, ci o asociere de substante. !ubstantele utilizate in scop farmaceuticse numesc' substante farmaceutice sau% materii prime farmaceutice. Ele sunt de origini diferite'

2A

3loe vera 1egetale &adacini de .inseng - naturale " vegetale, animale, minerale #

3nimale /inerale

- de semisinteza - de sinteza 0entru obtinerea unui medicament,materiile prime farmaceutice sunt transformate prin operatii farmaceutice fizice, chimice sau biochimice intr-o forma farmaceutica, care faciliteaza administrarea de catre bolnav. /ateriile prime cuprind trei categorii' substante medicamentoase $ responsabile de actiunea farmacologica, au efect terapeutic% substante auxiliare $ fara actiune terapeutica " inerte din punct de vedere farmacologic #, avind rol de a transforma substanta medicamentoasa in forma farmaceutica si de a o transporta la locul de actiune% materiale si recipiente de conditionare $ ambalare, care servesc la inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient, care ii asigura formei farmaceutice stabilitatea, protectia, eficacitatea pina la momentul folosirii, si faciliteaza administrarea medicamentului. )2&/3 )3&/3CE,9+C3 $ sinonim $)2&/3 .38E4+C3, )2&/3 )3&/3CE,9+C3 D2D393 $ reprezinta starea fizica lichida, semisolida sau

2B

solida, sub care una sau mai multe substante medicamentoase si substante auxiliare sunt supuse unor operatii farmaceutice, prin care sunt transformate in medicament, la care se adauga recipientele de conditionare primara si secundara, pentru a conferi medicamentului o buna toleranta si stabilitate, facilitate in administrare, cit si complianta. /odul de prezentare " forme farmaceutice #, a unui medicament, poate fi diferit' comprimate, fiole, supozitoare, solutii, capsule, granulate, unguente, parenterale, emulsii, etc. )orma farmaceutica faciliteaza administrarea si poate determina activitatea terapeutica a unui medicament. ,nele forme farmaceutice se prepara in farmacie, altele in industria farmaceutica Exemple de forme farmaceutice' !olutii medicamentoase $ sunt preparate farmaceutice lichide care contin

2:

una sau mai multe substante active dizolvate intr-un solvent sau intr-un amestec de solventi, destinate administrarii interne sau externe. Emulsii $ sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin viscoase, constituite dintr-un sEstem dispers, format din doua faze lichide nemiscibile, realizat cu a>utorul unor emulgatori si destinate administrarii interne sau externe.

Espumisan emulsie !uspensii $ sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.

!iropuri $ sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in

2;

zahar, de consistenta viscoasa, destinate administrarii interne. 0reparate in>ectabile $ sunt solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire% sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin in>ectare.

/ilgamma 4 fiole

/egestron flacoane

)lacoane in>ectabile

27

0reparate perfuzabile $ sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa, izotonice, sterile si apirogene care se administreaza intravenous in volume de 166 ml sau mai mari, cu a>utorul unui dispozitiv de perfuzare.

0erfuzabile 0icaturi pentru ochi " colire # $ sunt preparate farmaceutice sterile sub

forma de solutii sau suspensii, folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. !e pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de administrare. 0icaturi pentru nas - sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii pe mucoasa nazala. 0icaturi pentru ureche - sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de
36

solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii in conductul auditiv. 0reparate obtinute prin extractie $sunt forme farmaceutice care rezulta in urma aplicarii unui procedeu de extractie asupra produselor vegetale. 3ceste preparate sunt' -!olutii extractive apoase $ sunt preparate lichide obtinute prin macerarea, infuzarea sau decoctia produselor vegetale cu apa. -9incturi $ sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale.

- Extracte vegetale $ sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea totala sau partiala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta.

31

- ,nguente $ sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase in scop therapeutic sau de protectie% sunt alcatuite din excipienti " baze de unguent # in care se pot incorpora substantele active

32

,nguentele oftalmice - sunt preparate farmaceutice semisolide, sterile, care se aplica pe mucoasa con>unctivala. - !upozitoare - sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substante active% sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala.

33

0ulberi - sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active, associate sau nu cu substante auxiliare% sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.

.ranulate $ sunt preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma neregulata, vermiculara, cilindrica sau sferica, contin substante active si substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.

Capsulele - sunt preparate farmaceutice formate din invelisuri care contin doze unitare de substante active associate sau nu cu substante auxiliare% sunt destinate administrarii orale.

3A

Comprimate - sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active, se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active associate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.

3erosoli farmaceutici $ sunt dispersii coloidale de particule solide sau lichide intr-un mediu de dispersie gazos.

3B

DE8INIREA COMPONENTELOR MEDICAMENTULUI > SU9STANTE ACTI=E' SU9STANTE AU;ILIARE ? Componentele medicamentului constituie materii prime. 0rin /a9E&++ 0&+/E se intelege orice material brut destinat prelucrarii pentru fabricarea unui produs finit. /39E&++8E 0&+/E pot fi ' +# ++# +++# produse 439,&38E% produse de !E/+!+49ED3% produse de !+49ED3.

3cestea pot fi'


3:

0&+4C+0++ 3C9+1E "!,5!9349E 3C9+1E # $ responsabile de actiunea terapeutica% !,5!9349E 3,*+8+3&E $ cu rol in obtinerea formelor farmaceutice. 0&+4C+0++ 3C9+1E 1 # de origine 439,&383 3 # origine 1E.E9383 a# produse vegetale ca atare% b# produse vegetale sub forma de pulberi% c# produse vegetale prelucrate prin extractie% d# substante active isolate, in stare pura din plante. 5 # origine 34+/383 a# organe% b# extracte din organe si tesuturi sau substante pure extrase% C# origine /+C&25+282.+C3 a# vaccinuri% b# antibiotice% D# origine /+4E&383 2# de !+49ED3% 3# de !E/+!+49ED3 !,5!9349E 3,*+8+3&E 1# de origine 439,&383 2# de !E/+!+49ED3 3# de !+49ED3 Dintre substantele auxiliare fac parte' a# excipienti% b# vehicule% c# solventi% 0&+4C+0++ 3C9+1E 1 # 439,&38E

3;

0rincipii active $ extracte vegetale 3 # - de origine 1E.E9383 $din aceasta categorie fac parte plantele medicinale care reprezinta o sursa inepuizabila de materii prime pentru obtinerea medicamentelor. 0lantele medicinale pot fi folosite ca' a# 0roduse vegetale ca atare $ in acst caz pacientii le prelucreaza sub forma de ceaiuri. !e folosesc parti din planta sau planta intreaga. - radacini " ciubotica cucului, valeriana #%

Ciubotica cucului 1aleriana - flori " tei, musetel, galbenele #

37

9eiul

/usetel - frunze " menta, anghinare#%

3nghinarea

/enta b# 0roduse vegetale sub forma de pulberi $ partile din planta vor fi uscate si pulverizate. Continutul in principii active va fi exact determinat. - pulbere de opiu%

)lori de /ac

0lanta de +peca

- pulbere de radacini de ipeca% - pulbere de radacini de opiu si ipeca% - pulbere de frunze de matraguna%

/atraguna - pulbere titrata de degetel rosu%

matraguna

Degetel rosu

c# -

0ulberile vegetale sunt incluse in preparate farmaceutice de tipul' capsule operculate% pulberi cpmpuse% comprimate " ex. 0ulberea de degetel rosu#. 0roduse vegetale prelucrate prin extractie $ duc la obtinerea' solutiilor extractive apoase $ folosite pentru obtinerea preparatelor magistrale. tincturilor $ se realizeaza in industrie. extractelor $ se realizeaza in industrie si se caracterizeaza printr-un numar de principii active, de o anume puritate, nimite )+92C2/08E*+. 9incturile si extractele intra in compozitia preparatelor magistrale si a specialitatilor farmaceutice industriale. +n compozitia specialitatilor intra numeroase plante' paducel, valeriana, anghinarea, rostopasca, brindusa de toamna.

0aducel

1aleriana

&ostopasca

5rindusa de toamna d# !ubstante active izolate, in stare pura din plante $ s-au facut cercetari pentru obtinerea de principii active din plante datorita unor factori' - varietatea mare a calitatii materialului vegetal% - dependenta de perioadele de vegetatie % - incidente cu variatii extreme ale climei. !e utilizeaza in terapeutica, digitalina si digoxina isolate din digitala, chinina din scoarta arborelui de chinina. 5 # $ de origine 34+/383 $ dupa gradul de prelucrare sunt reprezentate de' a # - organe% b # - extracte din organe% c # - tesuturi%

9erapia cu organe si tesuturi se numeste opoterapie, iar preparatele utilizate se numesc opoterapice. Dintre opoterapice fac parte' extractele' - extractul de ficat

- pulberea de hipofiza posterioara% - bila de bou. 0rin extractie se obtin o serie de enzime' - pepsina $ enzima proteolitica% - pancreatina $ produs enzEmatic purificat% - tripsina $ enzima proteolitica% - chimotripsina $ obtinuta prin activatea chimotripsinogenului. 0rin extractia si purificarea unor hormone' - 3C9( $ hormon polipeptidic% - insulina% - calcitonina% C # $ de origine /+C&25+282.+C3$ sunt reprezentate de' - microorganisme $ prelucrate prin tehnologiile de obtinere a vaccinurilor% - produse elaborate de microorganisme $ antibioticele obtinute prin biosinteza

Cultura de !treptomEces sp.0roducator de streptomicina

0enicillium notatum $ producator de penicilina D # $ de origine /+4E&383 $ servesc pentru obtinerea substantelor auxiliare De tip' - talc% - bentonita% - caolin% 0rincipii active de natura ' 2 #!+49E9+C3 si 3# !E/+!+49E9+CE Din aceasta categorie fac parte ma>oritatea substantelor medicamentoase utilizate in terapeutica. !ubstantele naturale purificate, au servit ca modele pentru sinteza sau semisinteza de principii active. /oleculele substantelor naturale au fost reproduce prin sinteza. Exemplu 3spirina care la inceput s-a obtinut din coa>a de !alix " !alcia#, iar in prezent se obtine pe cale sintetica 3u fost studiate relatiile existente intre structura chimica si activitatea farmacodinamica si astfel au fost descoperite gruparile farmacofore. 3ceste sunt parti din moleculele substantelor active, raspunzatoare de actiunea farmaco-dinamica. De ex' - structura /orfinei " cu actiune analgezica#, o structura complexa, a carei grupare farmacofora a fost folosita pentru obtinerea unor analgezice ca primidona, meperidina. !ubstante cu structura relativ simpla, obtinute prin semisinteza sunt' - vitamina 3 se obtine prin semisinteza din Citral. - camforul $ se obtine prin semisinteza din 0inen.

!tructura vitamina

1itamine !,5!9349E 3,*+8+3&E !unt produse' - 439,&38E% - !E/+!+49E9+CE% - !+49E9+CE% fara actiune proprie, care intra in compozitia formelor farmaceutice alaturi de principiile active. !ubstantele farmaceutice auxiliare, care intra in compozitia formelor farmaceutice in procent foarte mare, contribuind la obtinerea lor, avind rol si de a dilua substantele active permitind dozarea si administrarea lor sunt' !olventii $ constituie masa preparatelor lichide in care se gasesc dispersate substantele active.,nii solventi la sfirsitul procesului tehnologic nu se mai regasesc " alcoolul etilic la obtinerea comprimatelor#
:

Excipientii $ constituie masa de consistenta solida sau moale a formei farmaceutice in care se repartizeaza omogen substanta active" unguente, supozitoare#. 1ehiculele $ sunt substante lichide care permit dizolvarea sau dispersarea substantelor active. )ormeaza masa medicamentelor lichide" picaturi pentru nas, ochi, urechi#. Exista si substante auxiliare care se folosesc in cantitati mici cu rol in asigurarea stabilitatii fizice, chimice, microbiologice a medicamentelor,sau pentru a corecta gustul, mirosul, culoarea unor preparate medicamentoase. )armacopeea &omana *, stabileste conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca substantele auxiliare. !ubstantele auxiliare, trebuie sa fie lipsite de efect toxic, farmacologic, sa nu influenteze negativ caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al medicamentului, san u prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu substanta activa

CLASI8ICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DI8ERITE CRITERII0 :OMEOPATE' PUTERNIC ACTI=E' TO;ICE' O8ICINALE' TIPI<ATE' MAGISTRALE. 9ratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice' - alopatia - hemeopatia Clasificarea medicamentelor se refera la medicamentele alopate. I. CRITERIU4 7 #7"@tia t"ra@"$ti7a 3. *"di7a*"#t" al @at"

- constituie ma>oritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica, si sunt formulate, dupa conceptia lui Hipocrate =contraria contrariis curantur "legea contrariilor G ceea ce este contrar vindeca#. /edicamentul actioneaza asupra bolii in mod antagonic, neutralizandu-i efectele. !tabilindu-se cauza bolii, se administreaza un medicament care vindeca boala 9ratamentul alopatic poate fi completatcu' 4 4 .it t"ra@ia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu% 4 ar * t"ra@ia care utilizeaza uleiurile volatile % 4 @ t"ra@ia care utilizeaza tesuturile si organele animale. %. *"di7a*"#t" h *" @at"

)urnicile contin antibiotice

Capsule cu ulei de peste

/edicamente homeopate !pirulina -numite si remedii homeopate.Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate = similia similibus curantur "legea similitudinii G ceea ce este asemanator vindeca #. ,n medicament este folosit impotriva unei boli, daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva. !imptomele bolii duc la alegerea medicamentului iar tratamentul este individualizat. !pecific pentru tratamentul homeopat sunt' - legea similitudinii% - administrarea in cantitati extreme de mici % - experimentarea pe om "interzis in alopatie#. )olosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate.. Exista peste 2666 de medicamente homeopate, de origine vegetala, animala si minerala. !e practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea principiilor active . !e obtine = tinctura mama< care se concentreaza la 16 parti din masa initiala pentru plante sau la 26 parti pentru produse animale. Ele se diluiaza la 1K16 . 1K166. +nainte de dilutie, flaconul se agita puternic, pentru a-i creste puterea terapeutica, operatie numita dinamizare. )ormele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt' - solutii, prezentate ca picaturi sau fiole % - solutii in>ectabile , pulberi, comprimate, supozitoare, unguente% - granule% - globule% - doze - forma ex' sunt doze- globule, doze- supozitor. II. CRITERIU4 d$@a t /i7itat" 1. *"di7a*"#t" 5i 5$A5ta#t" anodine sau obisnuite . !e elibereaza cu si fara reteta. ,tilizarea lor este in cantitati de ordinul gramelor. !e pastreaza in recipiente bine inchise, incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul negru.
A6

!e pastreaza in depozitul farmaciei.. 2. *"di7a*"#t" 5i 5$A5ta#t" putrnic active, foarte active sau eroice. !e elibereaza numai cu reteta. !e pastreaza la !eparanda ,tilizarea lor este in cantitati de ordinal centigramelor.. 4u trebuie depasita doza terapeutica maxima din )& *. !e pastreaza in recipiente bine inchise,cu dop rodat, incolore sau brune, pe care se aplica eticheta cu fond alb si scrisul rosu. 3. *"di7a*"#t" 5i 5$A5ta#t" toxice si stupefiante.

Eticheta pentru 1E4E43 !e elibereaza numai cu reteta. !e pastreaza la 1enena, sub cheie. !e pastreaza in recipiente bine inchise incolore sau brune pe care se aplica eticheta cu fond negru si scrisul alb si in plus etichetele =cap de mort si = atentie otrava<. ,tilizarea lor este in cantitati de ordinal miligramelor. Daca se depasesc dozele terapeutice maxime admise, produc fenomene toxice, chiar moartea.

A1

4u se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica, fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica. St$@".ia#t" G cunoscute si sub numele de drog sau narcotice. !unt substante de sinteza, semisinteza saunaturale ,a caror utilizare antreneaza o intoxicatie cronica care determina' - toxicomania $ este nevoia de administrare continua a acestui drog% - obisnuinta $ este tendinta de a creste aceste doze, pentru a obtine aceleasi efecte - tendinta de crima $ cu consecinte nocive pentru individ si societate /edicamentele cu substante stupefiante , ca si substantele toxice, au eliberare strict reglementata pe baza de reteta speciala, cu timbru sec, si numai pentru 3 zile. CRITERIU4 ri)i#"a' #at$ra' 7 *@ Bitia *at"riil r @ri*" 3. *"di7a*"#t" d".i#it" 7hi*i7 Contin una sau mai multe !/ de natura minerala, biologica, de semisinteza sau sinteza obtinute prin ' - prelucrarea produselor minerale% - semisinteza sau sinteza chimica% III.

- extractia de produse vegetale sau animale% - biotehnologii diverse. %. *"di7a*"#t" #"d".i#it" 7hi*i7 Contin amestecuri cu caracteristici variabile. !e prepara prin extractie din plante, din microorganisme sau din produse animale. I=. CRITERIU4 * d$l d" . r*$lar"

1. *"di7a*"#t" *a)i5tral" se prepara in farmacie, la cerere, pe baza de prescriptie medicala"reteta#. &etetele sunt prescrise de medic. /edicamentele au o durata de pastrare scurta, se prepara in cantitati mici si sunt destinate utilizarii imediate. 2. *"di7a*"#t" .i7i#al" sunt medicamente inscrise in )& *, avand o formula stabila.
A2

3u o durata de pastrare mare si o larga utilizare. !e prepara in farmacie in cantitati mai mari, din care se fac diviziuni si se pot elibera bolnavului, la cerere cu sau fara prescriptie medicala. 3. *"di7a*"#t" i#d$5trial" reprezinta 7;L din eliberarile din

farmacie. 3u valabilitate mare 1-3-A ani, inscrisa pe ambala>ul primar% !e produc in cantitati mari- pe loturi, pe sar>e Denumirea caracteristica inregistrata si folosita numai de firmele producatoare. Ex' - acidul acetil salicilic, cu prima denumire comerciala de aspirine, are astazi peste 166 de denumiri comerciale, date de firmele producatoare. 0e fiecare unitate de conditionare figureaza urmatoarele elemente' - numele produsului% - numarul sar>ei de fabricatie% - numele si adresa producatorului% - forma farmaceutica% - compozitia% - numarul de unitati sau continutul% - modul de administrare% - precautii de pastrare%
A3

- termenul de valabilitate% - marca fabricii% - pretul de cost. +n legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca' -*ar7a unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o firma. /arca apare sub forma unui =semn<, desen,specific firmei respective, pe ambala>ul primar si secundar

-@r d$5 .ar*a7"$ti7 este considerat orice medicament,care contine o substanta medicamentoasa si este eliberat sub denumirea sub care a fost inregistrat. ,n alt termen intalnit este medicament.

-@r d$5 )"#"ri7 4 reprezinta un medicament industrial, reprodus dupa formula

+modium

unui medicament original," care a fost brevetat#, existent de>a pe piata.. /edicamentul generic trebuie sa indeplineasca conditiile' - sa fie similar cu medicamentul original% - are aceeasi activitate farmacologica si aceleasi indicatii terapeutice% - sa aiba aceeasi biodisponibilitate% - sa fie bioechivalent cu medicamentul original% - nu poate fi inregistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari terapeutice% - este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a medicamentului original si cu prMt mai mic% - comercializarea unui medicament generic este posibila numai daca medicamentul original este prote>at de brevet. =. CRITERIU4 r"@artiBar"a d B"l r d" 5$A5ta#ta *"di7a*"#t a5a i# . r*a .ar*a7"$ti7a 1. 8 r*" .ar*a7"$ti7" $#itar"4 ex. )iole, spozitoare, comprimate, capsule. &epartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare.

AA

2. 8 r*" .ar*a7"$ti7" $#itar" .ra7ti #aAil"4 ex. Comprimate

fractionabile- ofera posibilitatea de administrare in fractiuni. 3. 8 r*" .ar*a7"$ti7" *$ltid B"4 solutii, siropuri, suspensii, pulberi, granule. Doza se masoara utilizand masuri aproximative "lingura, lingurita, picatura#.

=I.

CRITERIU4 * d$l d" @r"57ri"r" 5i d" "liA"rar" 1. 5@"7ialitati *"di7al"4 pot fi medicamente magistrale sau

AB

industriale. !e elibereaza din farmacie numai pe baza de prescriptie medicala $ reteta se utilizeaza la indicatiile medicului. 2. *"di7a*"#t" "5"#tial"4 sunt medicamente stabilite de 2/! pentru

Cu reteta

)ara reteta

a>utorul tarilor in curs de dezvoltare. 8ista cuprinde 266 de produse absolut necesare. !e pot elibera cu sau fara reteta. 3. OTC4 fara prescriptie medicala. "ex. 0roduse antigripale, pentru tuse, fortifiante, anticonceptionale#.

=II. CRITERIU4 7al"a d" ad*i#i5trar" 1. rala "enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, sau uz intern#. 2. @" 7ai @ar"#t"ral" "+.v, i.m, s.c.# 3. @" 7ai tra#5*$7 Bal"' mucoasele bucale, rectala, vaginala si uretrala.
A:

. @" 7al" 7$ta#ata "piele# =III CRITERIU4 ATC >a#at *i7' th"ra@"$ti7' 7hi*i7? 3re in vedere urmatoarele criterii' - locul de actiune a medicamentului"anatomic# - tipul de actiune a medicamentului "terapeutic# - identitatea chimica a medicamentului "chimic#

!unt 1 grupe pentru' 1. tractul digestiv si metabolism 2. sange si organe hematopoetice 3. sistemul cardiovascular . preparate dermatologice A. aparatul genito-urinar si hormonii sexuali B. preparate hormonale sistemice :. antiinfectioase de uz sistemic ;. antiinfectioase si imunomodulatoare 7. sistemul musculo-scheletic 16.sistemul nervos 11.produse antiparazitare 12.aparatul respirator 13.organe sensitive 1 .varia.

DESCRIEREA CAILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTULUI &olul unui medicament este de a trata un organ sau de a repara o functie alterata. Caile de administrare au avanta>e si dezavanta>e. Calea de administrare constituie un factor important de care depinde activitatea substantei medicamentoase care se gaseste intr-o forma farmaceutica.. Eficacitatea caii de administrare se evaluiaza in raport cu administrarea intravenoasa luata ca referinta. S$#t C 7ai d" ad*i#i5trar" a *"di7a*"#t"l r0 I. 7al"a rala II. 7al"a @ar"#t"rala III. 7al"a tra#5*$7 Bala I=. 7al"a 7$ta#ata
A;

+.

7al"a rala numita si 7al" A$7ala' 7al" "#t"rala sau )a5tr 4 i#t"5ti#ala.

Este cea mai utilizata cale de administrare. Calea orala impreuna cu calea sublinguala si calea rectala fac parte din calea digestiva "tractul digestiv# care permite absorbtia medicamentelor de-a lungul circuitului normal urmat de alimente. Calea sublinguala si calea rectala vor fi tratate la caile de absorbtie transmucozale. Calea orala consta in administrarea medicamentului pe gura "per os, osisGgura#. De aici medicamentul trece prin esofag, stomac, intestinul subtire unde are loc absorbtia in sange. De aici medicamentul este vehiculat in tot organismul si ralizeaza efectul terapeutic. 3bsorbtia se realizeaza in stomac si intestinal subtire si variaza in functie de' - substantele medicamentoase "unele substante medicamentoase nu pot fi absorbite' ex. getamicina, penicilina#% - )orma farmaceutica administrate% - 2ra de administrare a medicamentului% - 0rezenta sau nu a alimentelor in tractul digestiv. A!a#ta,"l" 7aii ral" - administrare usoara- este acceptata de pacienti% - se pot administra doze crescute de medicament intr-o singura priza% - automedicatia. D"Ba!a#ta,"l" 7aii ral" - Exista riscul alterarii substantelor medicamentoase de catre secretiile tubului digestiv la diferite 0(-uri "1,ANN:,A#. - posibilitatea iritarii tractului digestiv "dicoflenacul comprimate,
A7

indometacinul#% - probleme de absorbtie a substantelor medicamentoase. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" @"#tr$ 7al"a rala - li7hid" -siropuri, solutii, suspensii, emulsii, ceaiuri medicinale% - 5 lid" - comprimate, capsule, dra>euri, granule etc II. 7ail" @ar"#t"ral"

Este administrarea unui medicament in afara tubului digestiv. !e administreaza in>ectabil, transcutanat "prin piele# si sunt mai multe cai parenterale. 3. 7ai i#tra!a57$lar" din care fac parte' - calea intravenoasa pentru administrarea in vena "i.v.# - calea intraarteriala "i.a.# pentru administrarea in artera. %. 7al" i#tra*$57$lara >i.*.? pentru administrarea in tesutul muscular profund. 1. 7ail" 5$A7$ta#at" - calea intradermica "i.d.# pentru administrarea imediat sub suprafata pielii intre epiderma si derma% - calea subcutanata "s.c.# pentru administrarea sub piele in tesutul con>unctiv si este o administrare mai profunda. C. 7ail" i#tra5@i#al" 4 este o in>ectare directa in spatiul spinal subarahnoidian. Dupa nivelul de in>ectare se disting' a# calea intrarahidiana "i.r# permite in>ectarea in spatiul situat intre maduva spinarii si coloana vertebrala% b# calea intradurala permite in>ectarea in spatiul epidural "peridural#% c# calea subarahnoidiana permite in>ectarea in spatiul subarahnoidian. D. 7al"a i#tra7ardia7a >i.7? in>ectare directa in miocard.

B6

2. 7al"a i#tra!"#tri7$lara in>ectare direct in ventricul. E. 7al"a i#traarti7$lara 5i i#tra5i# !iala F. 7al"a i#tra*"d$lara in>ectarea in maduva spinarii. A!a#ta,"l" 7aii @ar"#t"ral" - se pot administra solutii, suspensii, emulsii si medicamente solide "implante - dupa incizia pielii#% - medicamentele nu sunt alterate la contactul cu lichidele tractului gastrointestinal% - absorbtia substantei si trecerea ei in organism este foarte rapida "mai ales i.v.deoarece medicamentul este plasat direct in sange#. D"Ba!a#ta,"l" 7aii @ar"#t"ral" - durerea la locul administrarii "se utilizeaza tot mai des ace care lasa o intepatura nedureroasa sau pistolete cu aer sub presiune, indolore#. - Dificultatea de a repeta in>ectia, numarul de puncte de in>ectare fiind limitat. - !electarea de substante neiritante - ,tilizarea numai de forme sterile - Durata de actiune scurta la unele "i.v# iar la altele o durata mai mare pana la cateva luni "implantele# 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" @" 7al"a @ar"#t"rala - li7hid"4 solutii, suspensii, emulsii% - 5 lid"4 pulberi liofilizate, implante, comprimate pentru solutii in>ectabile. III. 7ail" tra#5*$7 Bal"

B1

Capsule de 3loe vera

!upozitoare /ucoasele sunt tesuturi care limiteaza unele cavitati ale organismului deschis spre exterior. Ele sunt foarte bogate vascularizate. !unt sensibile, fragile si usor iritabile. 3dministrarea este direct pe mucoasa "nazala, auriculara, oculara# sau
B2

substantele trec prin peretele mucoaselor "calea rectala, perilinguala#. 3u o actiune generala "sistemica ex. calea vaginala si uretrala#. 1. 7ail" *$7 a5"i A$7 4.ari#)i"#" fac parte din calea digestiva impreuna cu calea gastro-intestinala si calea rectala. a? 7al"a 5$Ali#)$ala 5a$ @"li#)$ala este administrarea unor medicamente sub limba. A!a#ta," - se evita pasa>ul hepatic% - se evita degradarea medicamentului% - se evita gustul neplacut si durata de actiune. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !olutii, comprimate retard "cu efect intarziat#, granule, globule homeopatice. A? Cal"a A$7 4.ari#)ia#a se foloseste pentru actiunea locala "spalarea gurii, a gatului sau pentru badi>onare in cazul unor infectii microbiene#. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !olutii, gargarisme, comprimate. 7? Cal"a )i#)i!ala pentru actiune locala este destinata pentru administrarea solutiilor vascoase pe baza de glicerina. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !olutii si comprimate. d? Cal"a A$7 4d"#tara pentru actiune locala si sistemica. !e foloseste pentru tratamentul infectiilor stomatologice. 0reparatele sunt administrate direct in alveola dentara care este bogat vascularizata. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !olutii, geluri, unguente, pudre, microcomprimate, alveoconuri. 2. 7al"a r"7tala este folosita pentru actiune locala si actiune sistemica . Este o zona puternic vascularizata. A!a#ta," - se poat administra medicamente cu miros si gust neplacut%

B3

- se foloseste aceasta cale in situatii de greata si vomismente si intoleranta gastrica% - administrarea se face in rect total vid, altfel absorbtia este incompleta. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !palaturi, supozitoare, microclisme, capsule rectale, unguente, aerosoli. 3. 7al"a !a)i#ala 4 medicamentul se administreaza direct in vagin. 3re actiune locala si sistemica. Este o cale mai putin folosita. 8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !palaturi, ovule, capsule gelatinoase, comprimate, aerosoli, unguente. . 7al"a $r"trala 4 este o cale care practic nu se utilizeaza. Cand totusi se utilizeaza se folosesc ca forme farmaceutice solutii sterile pentru instilatii, hidrogeluri.

A. 7al"a #aBala 4 este destinata tratarii afectiunilor nazale pentru actiune locala si generala.

8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" Erine "medicamente sub forma de picaturi nazale#, spraE-uri, unguente, pudre. B. 7al"a .tal*i7a 4 destinata actiunii locale dar si generale. !e administreaza medicamente sterile.

8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" Colire, inserte, mini pompe, latexuri. :. 7al"a a$ri7$lara 4 mucoasa otica este destinata administrarii de medicamente in ureche pentru actiune locala.

8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" !olutii vascoase pe baza de glicerina sau forme solide sub forma de pudre si otoconuri.

BA

;. 7al"a @$l* #ara 4 administrarea se face in tractul pulmonar prin calea nazala "fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii, bronhiole, alveole pulmonare#. 3dministrarea se realizeaza cu dispozitive speciale numite aerosoli care permit generarea de particule.

8 r*" .ar*a7"$ti7" ad*i#i5trat" +nhalatii, pulverizatii, aerosoli, spraE-uri. I=. 7al"a 7$ta#ata

Este o cale de aplicare externa, topica, locala. /edicamentul este plasat pe piele in vederea unei actiuni locale sau generale "sistemica#. !e evita primul pasa> hepatic. !unt forme farmaceutice adaptate pentru penetratia transmucozala. A!a#ta,"l" 7aii 7$ta#at" /edicamentele sunt aplicate direct pe piele si pot avea o actiune locala sau 0ot fi absorbte pentru o actiune generala."ex. pielea din spatele urechii#. 88 @"#tr$ 7al"a 7$ta#ata !olutii,suspensii,sisteme adezive cutanate, emulsii, aerosoli, pudre,
BB

unguente, geluri.

COMPETENTA 1 DESCRIE MODUL DE PRESCRIERE' PREPARARE SI ELI9ERARE A MEDICAMENTULUI DIN 8ARMACIE /ED+C,8 $ consulta bolnavul - stabileste diagnosticul - indica tratamentul

)3&/3C+!9,8 $ elibereaza medicamentele prescrise si consiliaza pacientul

MEDIC H

G RETETA G 9OLNA= H
B:

Di57$ti" G 8ARMACIST G EliA"rar" d" *"di7a*"#t" 8ar*a7i" 7li#i7a Dr$*$l "liA"rarii *"di7a*"#t"l r> d$@a Aia7h" J.M.?

&eceptura medicala $ cuprinde prescrierea retetelor% &eceptura farmaceutica $ cuprinde normele de preparare si eliberare a medicamentelor. +n farmacia de circuit deschis, ma>oritatea medicamentelor " industriale, magistrale, oficinale # se elibereaza pe baza de reteta. +n farmacia de circuit inchis " de spital #, medicamentele se elibereaza pe baza de condici " formula nosocomialis #. 2 mare parte din activitatea farmaciilor este destinata prepararii si eliberarii de prescriptii medicale si aceasta cuprinde' - preluarea materiilor prime' substante active, substante auxiliare, recipiente de conditionare si ambalare% - aprovizionarea cu medicamente industriale de la depozitele farmaceutice% - prepararea prescriptiilor medicale, conditionarea primara si secundara "ambalarea#% - eliberarea medicamentelor bolnavilor.

PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR DESCRIEREA PARTILOR UNEI RETETE !inonime pentru retetaG recepta, prescriptie &ecipioG a da, a lua, a primi. !e mai numeste si ordonanta medicala

B;

0rescriptii medicale

R"t"ta este un document redactat de medic prin care se adreseaza farmacistului sa elibereze pacientului medicamente, instrumente sau articole tehnicomedicale. &eprezinta mi>locul de corespondenta, de legatura intre' medicul care a consultat bolnavul, a constatat diagnosticul indicand tratamentul si farmacistul care va prepara forma farmaceutica si o va elibera bolnavului specificandu-i conditiile de administrare, dieta, modul de pastrare a medicamentului. &eteta constituie totodata si actul legal de >ustificare si contabilizare a unor medicamente cu regim special "toxice si stupefiante#. 0rescriptiile trebuie sa fie scrise sau tiparite clar si in acord cu legislatia in vigoare. +n mod obisnuit reteta este un formular de hartie cu dimensiuni de 1A,A pe :,A. 2 reteta care poate fi utilizata de bolnav acasa trebuie sa contina urmatoarele informatii' - unitatea sanitara% - numele pacientulu% - adresa, varsta, diagnosticul% - numele si cantitatea de medicament ce trebuie eliberat% - instructiuni catre pacient% - profesia prescriptorului, adresa, semnatura si parafa% - data la care a fost eliberata reteta% - indicatii privind eticheta medicamentului% &eteta are : parti cu urmatoarele denumiri in limba latina'
B7

1. 5$@"r57ri@ti 4 este partea initiala a unei retete cu antetul tiparit Cuprinde' - localitatea% - unitatea sanitara% - gratuitate sau nu% &ubricile se completeaza citet. 2. i#57ri@ti 4 cuprinde date despre pacient pentru a avea o evidenta a bolnavilor si a urmari starea de sanatate. Cuprinde' - numele% - prenumele% - varsta% - uneori greutatea pentru calcularea dozei terapeutice maxime% - adresa pacientului% - functia si unitatea unde lucreaza% - numarul fisei de consultatie% - diagnosticul. 3. i#! 7ati 4 este partea din reteta care cuprinde scris, cuvantul prescurtat R@Ir"7i@i Ia l$a'a @ri*i. &ecipe G ia si este adresarea medicului catre farmacist. . @ra"57ri@ti 4 este parte a retetei care cuprinde medicamentul care va fi eliberat de farmacist sub forma de' a? @r"@arat .i7i#alI conform farmacopeii% A? *"di7a*"#t" i#d$5trial"I medicul prescriptor decide medicamentul, forma farmaceutica, doza, concentratia. Cantitatea de medicament eliberata se va exprima astfel' - la masa "Ag, 36g#% - la volum "16ml, A6ml#% - prin numarul de doze unitare "36 capsule, 12 comprimate#% - in unitati de conditionare "1cutie, 16 flacoane#.

:6

Conditionarea medicamentelor in doze unitare contine intreaga cantitate necesara unui tratament sau sufficient medicament pentru o saptamina sau o luna - doze zilnice impreuna cu numarul de zile sau luni de tratament "A zile din : AK: indica eliberarea pe A zile% 1 saptamana din A2, indica eliberarea pe : zile-1KA2, 1 luna din 12 1K12#. 7? @r"@arat" *a)i5tral"I acestea sunt realizate pe baza unor formule speciale sau individuale, in care caz cantitatea fiecarui component va fi stabilita de prescriptor care va indica si forma farmaceutica. ,neori este indicat un singur component activ, restul componentilor sunt stabiliti de farmacist. )ormula magistrala contine substante farmaceutice si cantitatea prescrisa, in limba latina sau in limba romana. 4u se admit abrevieri "prescurtari# si simboluri chimice' - fiecare substanta se scrie pe un rand si in dreptul ei cantitatea in grame cu cifre arabe% - daca se scriu cantitati in grame intregi, dupa cifra respectiva urmeaza virgula si doua zerouri ex' - &p' 4atrii sulfatis 36,66 g % - daca dozele reprezinta zecimi de gram, cantitatile se vor scrie dupa sistemul zecimal' ex' &p' 0apaverini hEdrochloridi 6,36 g% - numai pentru substantele toxice si stupefiante este obligatoriu prescrierea cantitatilor in cifre si litere atat medicul cat si farmacistul ex' &p' 3tropini sulfatis 6,66 6 gK miligramata Ouator#% - daca intr-o formula magistrala sunt prescrise doua componente in aceiasi cantitate,aceasta nu se repeta pentru fiecare substanta in parte ci in dreptul ultimei substante se scrie abrevierea "aa# care inseamna din fiecare in parti egale . &p' /entholi Champhorae Paa 6,26g 0henoli - lichidele se prescriu tot in grame, cele in cantitati mici sub 1 pana la 2 grame, se inscriu in picaturi cu cifre romane, urmate de abrevierea )tt sau )tti5 care vine de la cuvantul )$ttaI @i7at$ra ex' &p /enthae aeterolei 1 gttisG A picaturi.

:1

in cazul solutiilor pentru care se indica adaugarea de solvent pana la o anumita masa sau a altor forme semisolide sau solide unde se utilizeaza excipienti se scrie termenul ad sau abrevierea J.5.ad. care inseamna'cit este necesar pana laN..% atit cit trebuie pina la N. % ex' &p' Phenobarbitali natrii 0,80g Natrii bromini aa 0, 0g !alii bromini "incturae valerianae #,00g Sirupi aurantii cortices 0,00g $%uae distillatae %.s.a.d &#0g Sau '()*p) '(tracti belladonnae 0, 0g '(cipientis %.s.a.d ,00g
-

D. i#5tr$7ti I este partea retetei care cuprinde indicatiile medicului catre farmacist cu privire la forma farmaceutica, cantitatea, modul de eliberare "ex' preparat steril# cit si recomandari adresate bolnavului. +nstructiunile sunt scrise sub forma unor abrevieri in 8atina. /.f. sol Gmisce fiat solutio G amesteca sa fie solutie /.f. ung.G misce fiat unguentumG amesteca sa fie unguent 0entru eliberarea medicamentului se folosesc abrevierile' D.t.dG detur tales doses G da asemenea doze Div.in. d. aeO G divide in doses aeOuales G divide in doze egale. +nstructiuni referitoare la administrare se folosesc abrevierile' D.!. G detur signetur sau da signa G da si semneaza !au se elibereaza cu eticheta =intern< sau =extern< D.!. intern si D.!. extern /odul de administrare a medicamentelor se scrie in limba romana, pentru a fi cunoscut de bolnav. 2. 5$A57ri@ti I este completata tot de medic si cuprinde semnatura si parafa prescriptorului, data si stampila unitatii sanitare. 0rescriptiile medicale au un timp limitat de valabilitate dupa care nu mai pot fi utilizate. ,nele prescriptii se retin in farmacie "toxice si stupefiante#. E. ad# tati I este completata de farmacist si cuprinde data, stampila farmaciei, numarul de inregistrare al retetei, pretul, precum si unele modificari impuse de tehnologia de preparare, de corectare dozelor depasite, denumirea excipientilor. - unele prescriptii servesc pentru eliberarea de medicamente de mai multe ori% altele o singura data si se retin in farmacie" toxice si stupefiante#
:2

o reteta este pentru un singur pacient% daca reteta se elibereaza pentru dispensare scolare, unitati militare pentru mai multe persoane, numele pacientului este inlocuit cu denumirea unitatii% la eliberare prescriptiei, farmacistul trebuie sa se asigure de respectarea tuturor conditiilor legale% daca aceste nu sunt indeplinite, reteta se intoarce la medic, daca medicul poate fi contactat telefonic unele date "concentratii, cantitate, doza# pot fi adaugate de farmacist iar pe verso va nota' contactat medicul, data si initialele farmacistului% prescriptiile medicale pot fie eliberate de medici din circumscriptii sanitare, policlinici si spitale particulare, cabinete, policlinici si spitale de stat.

E;PLICAREA MODULUI DE PREPARARE SI ELI9ERARE A MEDICAMENTULUI DIN 8ARMACIE CON8ORM 8ARMACOPEII ROMANE ; >8R;? /odul de preparare a medicamentelor se bazeaza pe o documentatie completa pentru a se realiza o formula oficinala sau magistrala. )iecare forma farmaceutica are o tehnologie adecvata. a? @ra@arar"a 5i "liA"rar"a *"di7a*"#t$l$iI aceasta cuprinde o serie de etape importante' - verificarea calculelor% - selectarea recipientelor% - prepararea medicamentului magistral ,oficinal sau selectarea medicamentului industrial% - conditionarea si ambalarea medicamentelor% - etichetarea% - verificarea preparatului finit% - eliberarea medicamentelor catre pacient. 8a eliberarea medicamentului,farmacistul va consilia pacientul in legatura cu administrarea medicamentului - acordarea sfaturilor necesare pacientului% - inregistrarea retetei, aplicarea stampilei, verificarea calculului, verificarea pretului% - dispozitii privind reteta.

:3

2peratiile de preparare a medicamentelor in farmaciile de spital este diferita fata de farmaciile publice. 0reparatele oficinale si a celor pe lot se prepara in cantitati mai mari. +ndiferent de situatie farmacistul trebuie sa-si anga>eze deplina responsabilitate si sa aiba colaboratori eficienti si bine instruiti. 0ersonalul farmaciei trebuie sa fie la curent cu evolutia stiintifica printr-o perfectionare continua. 0reparatele magistrale trebuie sa fie preparate de farmacist sau sub directa sa supraveghere. 0entru preparatele oficinale farmacistul are obligatia sa urmareasca realizarea lor dupa tehnologiile stabilite si in spatiile destinate pentru asigurarea calitatii medicamentului.

L$a* 7a "/"*@l$ .aB"l" @r"@ararii 5 l$tiil r *a)i5tral" i# .ar*a7i" K se verifica reteta% se verifica dozele terapeutice maxime conform tabelelor din )& *% se alege metoda de preparare, aparatura, recipientele% se efectuiaza cintarirea si masurarea substantelorfarmaceutice% se stabileste ordinea de dizolvare a substantelor% dizolvarea substantelor si omogenizarea lor% filtrarea% completarea la masa prevazuta prin adaugare de solvent% conditionarea primara" flacoane, blistere, folie% fiole#% etichetarea% controlul organoleptic% conditii de pastrare% eliberarea catre pacient.

EliA"rar"a *"di7a*"#t$l$i 7atr" @a7i"#t

0rimirea de catre pacient a medicamentelor solicitate in accord cu prescriptia data sau fara prescriptie si care poate fi efectuata de catre farmacist sau de asistentul de farmacie sub supravegerea farmacistului. )armacistului trebuie sa lucreze, respectind l")i5latia in vigoare si mai ales R")$lil" d" 9$#a Pra7ti7a 8ar*a7"$ti7a >R9P8? 5i 8R ; +n farmacia publica sau de spital se elibereaza urmatoarele medicamente' - medicamente oficinale% - medicamente magistrale% - medicamente industriale% - medicamente pe lot sau din stoc. Eliberarea medicamentului poate fi efectuata de catre personalul farmaciei cu studii medii dar farmacistul are raspunderea morala, >uritica sau materiala pentru orice medicament preparat si eliberat din farmacie. !patiul farmaciei cuprinde'

.i7i#a I este locul unde se elibereaza medicamentul si are loc consilierea pacientilor%
:A

r"7"@t$ra I se prepara magistralele% laA rat r$l I se prepara oficinalele% A /a 5t"ril" I pentru preparatele sterile% d"@ Bit$l I se depoziteaza materii prime si para farmeceutice.

S$r5" d" a@r !iBi #ar" a .ar*a7iil r 3provizionarea cu medicamente industriale, substante farmaceutice, parafarmaceutice se face de la depozitele de medicamente.

+n cazul aprovizionarii cu medicamente din import depozitul trebuie sa obtina acte privind' - realizarea importului% - certificatele de calitate ale medicamentului% - actele de inregistrare a acestora la /inisterul !anatatii si la 3gentia 4ationala a /edicamentului " 34/ #. C #tr l$l d" 7alitat" /ateriile prime achizitionate pentru prepararea si conditionarea medicamentelor in farmacie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate dovedit prin certificate de calitate de la producator. Daca este posibil se efectueaza un control al materiilor prime chiar in farmacie la masa de receptura.
:B

0e buletinul de analiza trebuie sa fie prevazuta data expirarii materiilor prime. !e vor pastra in depozitul farmaciei in conditii de temperatura, umiditate, ferite de lumina si separate cele de uz intern de cele de uz extern. C #diti #ar"a 0entru fiecare forma farmaceutica se alege recipientul conditionare primara si acesoriile "dop, sub capac, picator# cele mai potrivite. !e aplica eticheta pe care se inscrie' denumirea preparatului, mod de administrare, valabilitatea, forma farmaceutica, semnatura farmacistului, unitatea farmaceutica, D"@ Bitar"a

Conditiile de depozitare trebuie astfel alese incit sa reduca degradarea preparatelor si sa permita o valabilitate maxima si sa previna contaminarea cu microorganisme. 0entru produsele oficinale, monografiile din farmacopee prevad conditiile de pastrare. 0entru formele farmaceutice industriale, termenul de valabilitate si conditiile de pastrare sunt ale substantelor medicamentoase. 0erioada de valabilitate a unui medicament preparat in farmacie poate fi fixate prin teste de stabilitate efectuate in conditii obisnuite de pastrare sau prin teste de imbatranire accelerate. 0entru eliberarea medicamentului din farmacie se vor respecta urmatoarele proceduri' b# 7itir"a @r"57ri@ti"iIla primirea retetei farmacistul verifica daca aceasta a fost corect formulate de catre medic, scrisa citet pentru a nu exista posibilitatea interpretarii gresite. &etetele indescifrabile nu pot fi executate. &etetele se vor elibera in ordinea in care au fost primite. c# 7 #tr l$l d Ba,$l$i 5i al i#di7atiil rIfarmacistul are obligatia sa controleze dozele terapeutice indicate de medic si mai ales la substantele puternic active, toxice si stupefiante cat si modul de folosire. +n cazul in care dozele terapeutice maxime sunt depasite si

::

nu sunt insotite de expresiaL5i7 ! l Ia5a !r"a$' farmacistul are obligatia de a reduce dozele prin calcul conform )& *. Dozele pentru copii nu sunt inscrise in farmacopee si farmacistul are obligatia sa consulte ghidurile pediatrice. d? !"ri.i7ar"a 7 #ditiil r d" @a5trar"M "? al")"r"a r"7i@i"#t"l r d" 7 #diti #ar" 5i a a*Aala,"l r ad"7!at"M .? 57ri"r"a "ti7h"t"i. Eti7h"ta *"di7a*"#t$l$i 9rebuie sa furnizeze pacientului toate informatiile necesare in vederea administrarii si pastrarii medicamentului. Etichete pentru eliberarea medicamentului trebuie sa indice clar' #$*"l" @a7i"#t$l$iM #$*"l" 5i adr"5a .ar*a7i"iM dat" @r"7i5" al" 7 #ti#$t$l$i >7a#titat"a' . r*a .ar*a7"$ti7a' 7 #7"#tratia i# 5$A5ta#ta *"di7a*"#t a5a'#$*ar$l d" $#itati .ar*a7"$ti7"' 5"ria d" .aAri7ati"?M 7 #ditiil" d" @a5trar" >t"r*"#$l d" !alaAilitat"?0 a? t"*@"rat$ra prescrisa de obicei 2Agrade sau sub 1A grade la altele sau 2-;grade% A? $*iditat"a ma>oritatea medicamentelor se pastreaza la loc uscat% 7? l$*i#a fotoprotectia se asigura prin recipiente opace sau de culoare bruna% d? 5$r5" d" . 7 produsele care contin solventi vor purta mentiunea' inflamabil% "? t"r*"#$l d" !alaAilitat" pacientul trebuie sa fie informat de timpul dupa care preparatul trebuie aruncat. 0reparatul folosit dupa termenul de valabilitate produce fenomene secundare, intoxicatii, reactii alergice. 0reparatele farmaceutice pot avea maximum de valabilitate : zile, 1A sau 36 zile.

3? %? 1? C?

DE)+4+&E3 &E839++82& 3!+!9E49,8,+ DE )3&/3C+E C, 03C+E49,8 )armaciile fac parte integranta din sistemul asistentei de sanatate. )armacistii si asistentii de farmacie sunt profesionisti autorizati pentru asistenta de sanatate si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia si reglementarile in vigoare, precum si cu reguli profesionale stricte.

:;

3sistenta de sanatate desfasurata de farmacisti si asistenti de farmacie este denumita asistenta farmaceutica. 3sistenta farmaceutica se defineste ca fiind activitatea in care farmacistul si asistentul de farmacie isi asuma responsabilitatea pentru nevoile pacientului referitoare la medicament si este raspunzator pentru satisfacerea acestor nevoi. 3sistenta farmaceutica presupune asistarea pacientului, dezvoltarea planului de asistenta si evaluarea rezultatului. 3sistenta farmaceutica impune ca serviciul de eliberare a medicamentelor sa fie insotit de informarea, consilierea si supravegherea pacientului in timp.

0ersonalul din farmacia de comunitate are rol important in economia de sanatate, reducind spitalizarile prin consilierea pacientilor si prin activitatile preventive. +n interesul pacientului, farmacistul si asistentul de farmacie trebuie sa cultive relatii' de incredere cu pacientul, caruia trebuie sa-i fie consilier in utilizarea medicamentelor% de comunicare cu pacientul% sa tina cont de complianta pacientului. - C24!+8+E&E3 03C+E49,8,+ " !)39,+&E3 03C+E49,8,+#

3cest act implica acordarea sfatului de catre farmacist sau asistentul de farmacie si verificarea daca a fost inteles, ascultind cu intelegerea cuvenita indoielile, nelamuririle si problemele pacientilor.

:7

3cest act presupune deci ca farmacistul si asistentul de farmacie sa petreaca mai mult timp cu educarea pacientilor care vin in farmacie, prin acordarea de sfaturi si consultatii privind medicamentul, actiunea fiind recunoscuta ca o prioritate profesionala. )armacistul si asistentul de farmacie,trebuie sa sfatuiasca pacientii cu privire la medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala, avind gri>a sa indice eventualele reactii secundare si simptome care pot sa apara in cursul tratamentului.

Directiile de informare si instruire a pacientului " si@ sau familiei # se refera la' - scopul tratamentului si efectele farmacoterapiei " ce simptome si tulburari vor dispare si cind% consecintele neinstituirii farmacoterapiei#% - dozele si modul de administrare al medicamentelor "calea de administrare, modul corect de administrare al formei farmaceutice% momentul optim de administrare raportat la mese si bioritmul circadian% doza pentru odata si pentru 2 de ore% doza maxima ce nu trebuie depasita% ritmul administrarii sau intervalul dintre administrari% medicamentul al carui tratament nu se sisteaza brusc si necesita reducerea treptata a dozelor, dupa o schema bine explicate#% - precautii si contraindicatii " raportate la conducerea auto, la alimentatie, la alcool si tutun, la automedicatie% necesitatea continuarii antibioticoterapiei si dupa incetarea simptomelor, pe toata durata tratamentului prescris#% - reactiile adverse " &3 # previzibile ale medicatiei " manifestarile, gravitatea, durata, necesitatea observarii si raportarii immediate a aparitiei #% atitudinea la aparitie " oprirea imediata a tratamentului sau nu #% tulburarile de raportat imediat, medicului sau farmacistului% - medicamentele, alimentele sau activitatile care trebuie evitate de pacient in timpul tratamentului% - pastrarea medicamentului la loc uscat, ferit de lumina, la temperatura camerei " aproximativ 2A -C # sau la frigider. - aruncarea medicamentului ramas neutilizat dupa expirarea termenului de valabilitate sau atentie la medicamentele sterile " colire, unguente pentru arsuri #, dupa prima deschidere. - programarea vizitei urmatoare la medic.

;6

+mportant este ca farmacistul sau asistentul de farmacie sa se asigure ca pacientul cunoaste si intelege efectul si utilizarea medicamentului eliberat. )armacistul si asistentul de farmacie, alaturi de medic, au rol important in educatia sanitara. 2 buna consiliere a pacientului depinde de'

-educatia pacientului% - mediul incon>urator% - personalul farmaciei. Dintr-o observare atenta s-a constatat ca cei mai multi pacienti retin numai ultima parte a indicatiilor acordate, de aceea este recomandat ca informatiile cele mai importante sa fie repetate pacientului, pentru a fi sigur ca aceste a inteles bine toate indicatiile. C2/,4+C3&E3 C, 03C+E49,8 Este definita ca totalitatea mi>loacelor prin care informatia trece de la farmacist si asistent de farmacie la pacient. 0entru succesul comunicarii sunt necesare urmatoarele' - scopul comunicarii este de a urmari efectul ei la pacient% - comunicarea trebuie sa fie clara, pe intelesul pacientului% - comunicarea nu se bazeaza numai pe cuvinte, ci si pe atitudini, expresii, gesturi ce insotesc sfaturile. - 0entru usurarea comunicarii si utilizarii medicamentelor, s-a creat un design pentru tratamente speciale care contin in cutia cu medicament si un calendar, iar medicatia este compatimentata si etichetata in ordinea administrarii. - !-au creeat prospecte pentru medicamente. 0rospectele au aparut odata cu aparitia medicamentelor industriale si permit o buna intelegere a tratamentului cu medicamente. 0rospectul este sursa de informatii a pacientului si cuprinde o cantitate suficienta si completa de informatii care sa permita pacientului utilizarea corecta a produsului medicamentos si sa-i asigure acestuia un inalt grad de protectie. +n cazul in care nu este prevazut un prospect, informatiile pentru pacient sunt imprimate pe ambala>ul primar sau secundar si informatiile privesc' substanta active, forma farmaceutica, concentratia, seria, data de expirare, numele si adresa producatorului.
;1

Cele mai moderne prospecte includ si ilustratii care ofera un real a>utor administrarii de medicamente. C2/08+3493 03C+E49,8,+

4umita si ' acceptare, adeziune, aderare si reprezinta buna utilizare a unui medicament de catre pacient, cu respectarea prescriptiilor medicale. Complianta reflecta calitatea relatiei medic- pacient- farmacist. +n aceasta sunt implicate' - bunavointa pacientului% - acceptarea regimului alimentar indicat% - acceptarea factorilor modului de viata indicat. Din punct de vedere al farmacistului, complianta pacientului depinde de comunicarea de catre farmacist a informatiilor necesare bolnavului pentru o utilizare corecta a medicamentului. Ca$B"l" # #7 *@lia#t"i !unt numeroase, de ordin psihologic si tehnic. Exista factori care intervin in relatia farmacist- pacient si care pot duce la nereusita consultatiei date de farmacist, cum ar fi' - pacientul nu intreaba pentru a nu parea ignorant% - pacientul este confuz in ceea ce priveste terminologia medicala "farmacistul are marele rol de a explica termenii pe intelesul pacientului #% - pacientul este adesea nervos sau inspaimintat, pentru a mai pune intrebari% - farmacistul are prea putin timp pentru a explica instructiunile adecvate pacientului. - consultatia este terminate in graba, farmacistul inminind medicamentele fara sa dea nici o explicatie pacientului. -disparitia simptomelor bolii duce deseori la oprirea premature a tratamentului, cu consecinte negative, ca recaderile sau rezistenta microbiana -aparitia unor efecte neplacute pentru bolnav determina oprirea tratamentului, fara consultarea medicului pentru inlocuire sau acceptare. -schemele terapeutice foarte complexe si complicate sunt greu de respectat " intervale foarte scurte intre administrari, multe nopti, foarte multe medicamente in paralel #%

;2

- forme farmaceutice inadecvate pentru bolnavul respective, atrag lipsa compliantei " ex' supozitoare de mai multe ori pe zi, la adultul in activitate #% - gustul rau, aspectul neobisnuit pot genera noncomplianta. )armacistul trebuie sa utilizeze cuvinte simple, potrivite cu pacientul , pentru a educa pacientul. /ediul incon>urator in care se acorda sfaturile cuprinde' spatial, mobilierul, zgomotele. +n alte tari, pentru sfatuirea pacientului este rezervat un compartiment separate, cu lumina redusa, pentru a creea intimidate si incredere pacientului. C #5"7i#t"l" $#"i 7 *@lia#t" d".i7itar" 5$#t0 - ineficienta farmacoterapiei% - efectele nedorite ale primei doze% - recaderea brutala cu reaparitia simptomatologiei, la intreruperea premature% - reactii adverse la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata% efecte de rebound dupa medicamentele blocante de receptori% sindrom de sevra> dupa medicamente ce induc farmacodependenta fizica% - instalarea rezistentei microbiene% - suferinta suplimentara a bolnavului. Ma5$ri @"#tr$ @ti*iBar"a 7 *@lia#t"i - relatie deschisa, de incredere, pacient- farmacist% - prescrierea unui tratament bine individualizat si adecvat contextului social al pacientului% - acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru consilierea adecvata privind medicamentele prescrise pe reteta% - acordarea de catre farmacist a timpului necesar pentru ghidarea automedicatiei pacientului cu produse 29C. Mi,l a7" @"#tr$ @ti*iBar"a 7 *@lia#t"i - prospectul medicamentului% - materiale documentare illustrate pentru medicament sau pentru modul de administrare corect al formei farmaceutice "brosura, pliant#% - calendar zilnic si saptaminal al dozelor de medicament" scheme, tabele # - cutie de doza> " cu compartimente pentru 3- timpi ai zilei si pentru : zile ale saptaminii # cu reumplere saptaminala. P"r5 #al$l .ar*a7i"i (alatul alb, confera o imagine profesionala care a>uta pacientul.

;3

Este foarte important ca farmacistul sa se poata deosebi de colaboratorii din farmacie' asistenti, tehnicieni. )armacistul trebuie sa poatre ca si ceilalti, ecusonul cu numele sau si simbolul farmaciei. Comportarea farmacistului, nu trebuie sa se abata niciodata de la normele de etica profesionala. 0e linga sfaturile si indicatiile date de farmacist, sunt importante si formele de comunicare neverbale, care include' gesture, expresia fetei, apropierea de pacient, miscarea ochilor, a capului, pozitia farmacistului. )armacistul trebuie sa se afle la o distanta confortabila de pacient' nici prea aproape, nici prea departe, pentru a face conversatia eficace. 1ocea farmacistului trebuie sa fie calma, calda, personala si cu un vocabular pe intelesul pacientului. 0rivirea este importanta. Comportamentul farmacistului si a asistentului de farmacie fata de pacient, trebuie sa fie prietenoasa, sincera si empatica.

C2/0E9E493 DE!C&+E 0&+4C+038E8E 20E&39++ .E4E&38E !+ !0EC+)+CE )3&/3CE,9+CE DE!C&+E&E3 0&+4C+038E82& 20E&39++ D+4 0&3C9+C3 )3&/3CE,9+C3' C+493&+&E3, /3!,&3&E3, D+D2813&E3, 3/E!9EC3&E3, )+89&3&E3.
;

Definirea regulilor practice pentru cintarire% Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice% +dentificarea si folosirea acestor aparaturi% Descrierea balantelor si a greutatilor% ,tilizarea si minuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

/ateriile prime " substante active si substante auxiliare #, sunt transformate in forme farmaceutice, prin diferite operatii, atit in farmacie dar mai ales in industria de medicamente. !unt operatii' - cu caracter general " uscarea, maruntirea, pulverizarea, amestecarea, dizolvarea, filtrarea, sterilizarea # utilizate in farmacie si in industrie. - cu caracter special " granularea, comprimarea, acoperirea comprimatelor utilizate in industria farmaceutica. U57ar"a Este operatia de indepartare a umiditatii dintr-un produs solid, lichid sau gazos. 0rodusele solide supuse uscarii sunt substante medicamentoase, produse vegetale sau preparate care sunt etape intermediare ale fabricarii medicamentelor. 0rodusele lichide prin uscare se transforma in pulberi " ex. !olutii extractive obtinute din produse vegetale, animale, suspensii de tulpini microbiene#. ,scarea poate fi' - uscare in aer liber $ este expunerea la 26-36-C a produselor pe coli de hirtie, plase de sirma. - ,scarea prin caldura. -Caldura se transmite prin convectie" etuve, dulapuri uscatoare, banda uscatoare, uscatoare prin pulverizare #. -

;A

Etuva 3parat pentru liofilizare

Caldura prin conductibilitate $ se aplica produselor lichide si se realizeaza in uscatoare cu cilindri sau valturi. - 0rin iradiere termica $ utilizeaza energia calorica a radiatiilor infrarosii &adiatiile sunt produse de lampi cu incandescenta in etuve. - ,scarea prin inghetare " liofilizare, criodesicare # $ este congelarea produsului de uscat. !e foloseste la prepararea vitaminelor, antibioticelor, hormonilor si la obtinerea plasmei liofilizate. P$l!"riBar"a Este operatia de reducere mecanica a dimensiunii particulelor unei substante solide. +n farmacie, prin pulverizare substantele medicamentoase solide sunt transformate in particule de dimensiuni standardizate care alcatuiesc pulberea. 0articulele trebuie sa fie uniforme si de aceea pulverizarea este urmata de cernere. C"r#"r"a Este operatia mecanica de separare a particulelor dintr-un amestec, cu a>utorul sitelor Exista site pentru receptura si site industriale care se deosebesc prin marime. )& * oficializeaza noua site, fiecare permitind sa se obtina un anumit grad de finite. A*"5t"7ar"a Este operatia prin care se realizeaza o distributie uniforma a componentelor unui amestec de produse solide, semisolide, lichide sau gazoase.
;B

3mestecarea se produce cu scopul omogenizarii produsului farmaceutic astfel incit orice doza prelevata trebuie sa contina toti componentii in aceleasi proportii. DiB l!ar"a Este operatia care consta in diviziunea fizico-moleculara a substantelor cu a>utorul unei faze lichide intermediare numita solvent. &ezulta un amestec omogen fizic si chimic numit solutie. +n tehnologia farmaceutica se disting doua moduri de dizolvare' - dizolvare simpla sau completa% - dizolvare extractive sau partiala, care se aplica la preparatele obtinute prin extractie. 8iltrar"a Este operatia prin care se separa particolele solide in amestec cu un lichid, fortind lichidul sa strabata un material poros numit filtru. 0rin filtrare se obtine un lichid limpede, fara particule solide, sau se obtine o substanta care se retine pe filtru, sau indepartarea de microorganisme dintr-o solutie apoasa care trebuie sa fie sterile " filtrare sterilizanta #. !e utilizeaza ca materiale filtrante' -fibre celulozice " vata, matase,hirtie de filtru #% -materiale filtrante poroase " sticla poroasa, ceramica, portelan #% -membrane filtrante din celuloza. Ca metode de filtrare in industria farmaceutica' -sub presiune hidrostatica% -sub presiune scazuta% -prin suprapresiune Ca metode de filtrare in farmacie' -presarea " obtinerea uleiurilor vegetale # -decantarea " sedimentarea # -centrifugarea.

St"riliBar"a Este operatia de distrugere sau indepartare a microorganismelor vii in forma vegetativa si sporulata. !e pot steriliza substante farmaceutice, excipienti, ambala>e, spatii de lucru, ustensile, utila>e in cazul prepararii medicamentelor in>ectabile. ,rmatoarele preparate farmaceutice trebuie sa fie sterile' - forme farmaceutice parenterale " seruri, vaccinuri, perfuzii, in>ectii, implante #%

;:

- forme oftalmice " unguente si picaturi pentru ochi #% - ffforme farmaceutice care se aplica pe plagi, arsuri sip e pielea sugarilor " suspensii, emulsii, pulberi, unguente #. Ca metode de sterilizare )& * prevede' - sterilizarea prin caldura uscata% - starilizarea cu vapori de apa sub presiune% - sterilizarea prin filtrare% - sterilizarea cu gaz.

I# .ar*a7i"

8aborator farmaceutic P$l!"riBar"a Este operatia cel mai des folosita in practica, la aproape toate formele farmaceutice. 0rin pulverizare se obtin diviziuni mai mici ale pulberilor. 0ulverizare se face la mo>ar prin lovire, triturare, malaxare co pistilul, confectionat din sticla, portelan, de diferite dimensiuni. /o>arele de portelan au forma de cupa, cu interiorul din sticla si cu un >gheab la partea superioara. 3cestea sunt glazurate mai rar in intregime, mai des glazurate la exterior si in partea superioara din interior, partea inferioara din interior fiind neglazurata. 0istilele sunt confectionate din acelasi material, portelan, sunt pline, grele, au forma cilindrica care se subtiaza la unul din capete, la capatul opus fiind terminat printr-o sfera turtita. Ele au forme diferite si se aleg in raport cu operatiunea ce o avem de executat' rotunde pentru triturare, plate pentru sfarimare sau malaxare

;;

C"r#"r"a Este operatia care se aplica pulberilor uscate pentru a separa fragmentele mai mari de cele mai mici obtinindu-se particule cu o anumita dimensiune. &ezultatul cernerii nu este obtinerea unei pulberi omogene cu o marime a fragmentelor unitara, ci o pulbere care nu are fragmente mai mari de o anumita dimensiune. Cernerea este o operatie obligatorE atit la pulberi simple cit si la prepararea pulberilor compuse. 0entru a aplica cernerea este necesar sa se respecte anumite reguli' cernerea se face prin miscari ritmice si uniforme de la dreapta la stinga% pentru cernerea unei pulberi nu se iau cantitati mari de la inceput, deoarece cernerea se face dificil% inainte de cernere, substantele higroscopice se usuca% substantele cu densitati diferite se cern separate sau se amesteca din nou dupa cernere% pentru substantele colorate ca si pentru cele toxice se rezerva site separate% cantitatile ramase pe sita se cern din nou dupa o prealabila triturare " nu este permis a se apasa cu mina pentru a forta trecerea prin sita#% pulberile onctuoase, amorfe se pot apasa usor cu mina pentru a trece orin ochiurile sitei " oxid de zinc, amidon#. Ma5$rar"a li7hid"l r i# ! l$*" )armacopeea &omana *, prevede ca toate medicamentele lichide sa fie elaborate sau eliberate prin cintarire, iar masurarea volumetrica sa fie rezervata numai lichidelor in cantitati mici " 1- ml #, operatie care se face cu picatorul normal. Este interzisa masurarea lichidelor cu aproximatie, deoarece da mari erori. +n aceste cazuri se recurge la cilindri gradati. /asurarea lichidelor cu cilindri gradati se face tinind seama de densitatea lichidelor. 3legerea cilindrului se face in raport cu lichidul de masurat. 0entru masurarea unui volum de lichid, cilindrul se aseaza pe masa, iar lichidul se toarna incet pe marginea cilindrului pina la apropierea nivelului de gradatie dorit. !e ridica cilindrul in dreptul ochilor in asa fel incit raza vizuala sa treaca orizontal prin gradatia fixata.se continua turnarea lichidului de data aceasta cu picatura pina la semn. 0icatorul normal este fabricat pentru a corespunde la 26 picaturi " echivalent cu un gram apa distilata#. Ci#tarir"a 5$A5ta#t"l r li7hid" 5i 5 lid"
;7

0entru cintarirea substantelor solide se folosesc balante farmaceutice si cumpene de mina.Cintarirea cu cumpana de mina se va face respectind urmatoarele reguli'

5alante - inelul cumpenei trebuie asezat la baza degetului aratator, trebuie rotita cumpana pentru a avea in fata bratul cu gradatiile, iar acul trebuie sa oscileze intre degetul mare si a degetelor mi>lociu, inelar si mic. - +naintea fiecarei operatii de cintarire se va determina punctual zero al cumpenei, astfel incit aceasta sa se echilibreze perfect si se va controla sensibilitatea cumpenei dupa numarul si intensitatea oscilatiilor. 0entru cintarirea substantelor solide la balanta farmaceutica se respecta urmatoarele reguli' - blocarea sau deblocarea balantei farmaceutice se face cu miscari lente, nu bruste% - greutatile se aduc pe platane cu balanta blocata in asa fel incit sa se realizeze de la inceput un ipotetic echilibru% - greutatile se pun pe platanul din stinga, iar substantele de cintarit pe platanul din dreapta% - dupa terminarea operatiunii de cintarire, balanta se blocheaza si se dega>eaza de greutati% - balanta se mentine in permanenta curata Cintarirea substantelor are urmatoarele faze'. - alegerea sticlei corespunzatoare prin calcul sumar al volumului total al substantei solide si lichide din prescriptie% - spalarea si controlul sticlei% - alegerea dopului de pluta potrivit ca sa asigure o inchidere etansa% - dopul se potriveste tinind sticla in mina sin u pe masa. !ubstantele solide se cintaresc pe rondele de hirtie velina, echilibrarea balantei fecindu-se tot cu a>utorul unei rondele de hirtie egala ca marime.

76

!ubstantele semisolide se cintaresc pe hirtie cerata, in aceleasi conditii de echilibrare a balantei. !ubstantele se preleveaza din borcan cu lingurite sau cu spatula, dupa caz, curatate in prealabil pentru a nu impurifica balanta si se aseaza pe rondela de pe platan. Dupa cintarire, substantele se toarna in locul indicat cu a>utorul unei cartele de celuloid. Dupa terminarea cintaririi, platanele balantei nu se bat pe masa sau pe alt corp dur pentru a fi dega>ate de fragmentele de substanta ramasa, ci se sterg cu un prosop, eventual cu putin alcool dupa care balanta se aseaza in cutia ei. !e utilizeaza balanta de receptura "tip !ibiu#, sau balante moderne, electronice care au inlocuit balantele mecanice traditionale,deoarece efectuiaza o cintarire rapida si exacta. !e utilizeaza balante electronice tip /ettler, !artorius. 0entru substantele puternic active"!eparanda# sau toxice"1enena# prescrise in cantitati mai mici de A6 miligrame"6,6A# se utilizeaza solutiile titrate 1' 16 sau 1'166 ale acestor substante")& *#. 4u se cintaresc toate substantele deodata, ci cite una, pe masura dizolvarii lor in solvent DiB l!ar"a 5$A5ta#t"l r 0resupune trecerea unei substante solide, lichide sau gazoase in solutie cu a>utorul unui lichid " dizolvant sau solvent#. /arimea vitezei de dizolvare se realizeaza printr-o diviziune avansata a substantei prin agitare, caldura si prin alegerea unei anumite ordini de dizolvare. Dizolvarea prin pulverizare la mo>ar se realizeaza respectind urmatoarele reguli' se allege un mo>ar potrivit in care se tritureaza cu atentie substanta pina se obtine o pulbere fina% se adauga citeva picaturi pentru a umezi bine substanta si se continua triturarea% se adauga apoi portiuni mici de lichid amestecind continuu% cind mo>arul contine 1@3 lichid se lasa un timp scurt in repaus pentru ca substanta nedizolvata sa se depuna% pistilul nu se pune pe masa in timpul operatiei de dizolvare, deoarece nu este igienic% dupa decantarea lichidului in mo>ar, se continua operatia pina la dizolvarea completa% in final se spala mo>arul cu putina apa distilata pentru recuperarea substantei. 8iltrar"a 5$A5ta#t"l r Este operatia prin care se separa substanta solida dintr-un lichid. +n farmacie, in receptura, filtrarea se face cu a>utorul unor materiale poroase,usor accesibile ca tifonul, vata, hirtia de filtru si mai rar peretii

71

porosi de azbest sau ceramica poroasa, caz in care se foloseste filtrarea sub presiune redusa. 0entru solutiile perfecte destinate cailor orale, filtrarea se face dupa dizolvarea substantei solide si inainte de adaugarea siropului. 0repararea solutiilor sterile, in>ectabile, colire, trebuie sa fie urmata de filtrari repetate de doua sau mai multe ori, pina se obtin solutii perfect lipsite de corpuri straine in suspensie, de bacterii. !olutiile coloidale, emulsiile si suspensiile nu se filtreaza. !olutiile uleioase se filtreaza la cald cu a>utorul pilniilor incalzite. Di!iBar"a 5i 7 #diti #ar"a 7 *@ri*at"l r' dra,"$ril r

4umararea medicamentelor nedivizate nu se face cu mina.aceasta norma este impusa de regulile elementare de igiena. Comprimatele, supozitoarele,dra>eurile se numara cu a>utorul unei lingurite curate din os. +n acest scop, printr-o miscare de rotatie a borcanului se varsa un numar sufficient de unitati farmaceutice pe o coala de hirtie alba pregatita special pentru aceasta operatie% se iau cu lingurita, se numara si se introduce in punga pregatita pe care s-au specificat detaliile scrise citet cu cerneala. &estul de unitati care ramin, se introduce in borcan prin alunecare. Este neigienic luarea comprimatelor cu mina sau luarea acestora cu podul palmei si numararea lor cu degetul. +n locul folosirii linguritei, se mai poate utilize o cartela de celluloid. A*Aalar"a Este eliberarea medicamentelor sub o forma placuta, cu aspect ingri>it, avind specificate toate datele administrarii, este una din conditiile esentiale care trebuie indeplinite in farmacia moderna. 3mbala>ele care se gasesc astazi in farmacie sunt' sticle medicinale% cutii din plastic% pungi de hirtie.

72

3mbalarea in sticle necesita o atentie deosebita' sticlele trebuie sa fie curate, atit in interior cit si la exterior% eticheta trebuie sa fie lipita pe partea superioara a sticlei. Cutiile de plastic nu pot fi intotdeauna etichetate, intrucit lipiciul nu prinde pe fatal or lucioasa " in acest caz se introduce intr-o punga pe care se consemneaza cu cerneala toate datele#. 0ungile de hirtie servesc pentru ambalarea unitatilor farmaceutice, subdiviziuni de tablete, dra>euri si uneori chiar pentru pulberi simple. Eliberarea in pungi de hirtie trebuie sa fie precedata de consemnarea corecta a continutului, scrisa citet, cu cerneala care sa cuprinda toate datele' denumirea medicamentului, numarul de unitati farmaceutice sau gramele, mod de administrare, data. D"57ri"r"a a@arat$rii 5i $5t"#5il"l r . l 5it" la @"ratiil" .ar*a7"$ti7"M

9iparitor de etichete

!canner coduri bare

Capsule

73

Creuzeti

/o>are cu pistil din portelan

0ahar 5erzelius

!ticluta picuratoare

!ticle farmaceutice antic de stricnina

0ipete automate

/o>ar cu pistil

0ilnie analitica

/o>ar cu pistil din marmura

)lacon ErlenmaEer Cilindru

7A

Cilindru gradat

5orcan brun cu dop rodat

!patule farmaceutice

!ticla cu pipeta ErlenmaEer

0ipete si flacon

7B

5aloane ErlenmeEer

5alanta analitica

5alanta tehnica

Casa de marcat 5alanta tehnica de precizie

Computer

7:

Computer

/ouse

9elefon

7;

Etuva

3gitator

Etuva 2 farmacie, in care prepararea" elaborarea# se efectuiaza la scara mare, va necesita o dotare mai complexa decit o farmacie in care predomina distribuirea" eliberarea# de medicamente industriale. Echipamentul farmaciei, este reprezentat prin mobilier, aparatura, vesela, ustensile pentru prepararea si pastrarea medicamentelor. )armacia va fi dotata cu instalatii de apa calda si rece, canalizare, lumina,incalzire, frigider, agitator electric, balante, baie de apa, mi>loace pentru fierberea apei, )armacia are o vesela variata confectionata din sticla, faianta, portelan, fragile, cu care trebuie umblat foarte atent. 1esela este alcatuita din /2F3&E din sticla si portelan, 03(3&E 5erzelius si )83C234E ErlenmaEer, 13!E conice gradate pentru masurat lichide, 0+0E9E gradate, 53.(E9E si !039,8E de sticla, 8+4.,&+93 din os sau C3&9E83 din celuloid,9E&/2/E9&E , &EC+0+E49E pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata, D+!02D+9+1E pentru numararea comprimatelor si

77

capsulelor, 0+C392& normal, E9+C(E9E, C2/0,9E&, C3!3 de marcat,9E8E)24 , )3&/3C20EE, C3&9+, &E1+!9E, &EC83/E. 9oate ustensilele trebuie sa corespunda normelor in vigoare. Echipamentul farmaciei este reprezentat de mobilier, vesela si ustensile necesare desfasurarii activitatii specifice de preparare si pastrare a medicamentelor. +ncaperile farmaciei vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare, aparate frigorifice, lumina si incalzire. +ntr-o farmacie este necesar pentru prepararea si eliberarea medicamentelor, urmatorul echipament' suprafata de lucru corespunzatoare% sursa de apa potabila% robinet cu apa calda si rece% mi>loace pentru fierberea "incalzirea# apei% baie de apa% spatii de depozitare pentru materii prime, produse elaborate si produse industriale% frigider% agitator electric% balante corespunzatoare% mo>are din sticla si portelan% pahare 5erzelius si flacoane ErlenmaEer% vase conice gradate pentru masurat lichide% pipete gradate% baghete si spatule de sticla% termometru% recipiente pentru fiecare tip de forma farmaceutica dozata% dispozitive pentru numararea comprimatelor si capsulelor% etichete% computere% telefon% surse de informare' farmacopee, carti% reviste, reclame. 9oate utila>ele, vesela, mobilierul, aparatura trebuie sa corespunda normelor in vigoare. O.i7i#a - principala incapere din farmacie' din care se elibereaza medicamentele. 2ficina $ este un spatiu larg, bine luminat in care se face prezentarea medicamentelor pentru eliberarea catre pacienti.

166

+n afara de medicamentele eliberate cu sau fara prescriptie medicala " cu reteta 29C#, se vind si produse cosmetice, igienico- sanitare sau dispozitive medicale. /edicamentele se aran>eaza in ordine alfabetica dupa forma farmaceutica " comprimate sau capsule, solutii in>ectabile, supozitoare, siropuri, picaturi#, dupa modul de administrare " extern sau intern#, dupa producatorul de medicamente, dupa origine " medicamente indigene#. De asemenea preparatele pentru copii, produsele parafarmaceutice sau cosmetice sunt aran>ate separate. 2ficina trebuie sa prezinte intrare accesibila pacientului si cai de comunicare usoara cu celelalte compartimente.De asemenea, este bines a existe un loc special in care pacientul sa-si administreze medicamentele de urgenta. +n oficina se gasesc' - o casa de marcat% - computer pentru gestiunea valorica si cantitativa a medicamentelor% - cinci rafturi de sticla, cu sertare, din care pe patru sunt aran>ate produsele medicamentoase si pe una produsele cosmetice. Eliberarea medicamentelor este asigurata de asistentul de farmacie sub coordonarea farmacistului specialist. +n oficina trebuie sa existe cantitati mici de medicamente care pot fie liberate in 1-2 zile. R"7"@t$ra N este compartimentul farmaciei destinat prepararii produselor magistrale " preparate pe baza retetei eliberate de medic# si a produselor oficinale " preparate pe baza retetelor din )armacopeea &omana#. !ubstantele medicamentoase din care se prepara aceste produse se mentin in borcane de maxim 1 ?g, inchise etans. &eceptura dispune de instalatie de preparare a apei distillate si de balanta analitica pentru cintarirea substantelor. 3sistentul de farmacie pregateste substantele si dispozitivele necesare prepararii, asigura etichetarea, dar prepararea propriu-zisa o face numai farmacistul. /asa de receptura este prevazuta cu sertare in care se afla ustensile ca% - pistile% - mo>are% - busoane% - sticle de diferite marimi% - lingurite% - capsule% - garniture% - balanta farmaceutica prevazuta cu greutati. +n receptura se afla un dulap special cu substante toxice si stupefiante. Dulapul are usi din lemn prevazute cu chei, iar pe usile interioare are capul de mort.

161

0e masa de transcris retete se afla register de transcris, )armacopeea &omana in vigoare si un nomenclator. 0e masa de analiza se afla reactivii necesari pentru examenul fizico- chimic, pentru identificare substantelor medicamentoase ce intra in farmacie. 0e masa de elaborari se executa si se fac diviziuni, fie de elaborari, fie de specialitati cum ar fi' tablete, unguente. )rigiderul este ocupat cu substante termolabile' gamaglobulina,vaccinuri, glucoza. &etetarul este un dulap cu mai multe compartimente numerotate. Corespunde din receptura in oficina, in care sunt asezate produse magistrale care au fost preparate si urmeaza a fie eliberate. D"@ Bit$l $ este un spatiu larg, umbrit, prevazut cu aerisire, instalatii de stingere a incendiilor, instalatii care asigura temperatura si umiditatea optima de pastrare a medicamentelor " maximum 2A-C, minim -C, umiditate 26L #. Depozitul este divizat in' depozit de medicamente, deposit de produse parafarmaceutice, depozit de substante medicamentoase. +n depozit, aran>area medicamentelor se face in ordine alfabetica, in functie de lot, serie si termen de valabilitate. &eceptia medicamentelor o face si asistentul de farmacie, care face nota de intrare- receptie " 4+& #. 9rebuie tinuta o evidenta clara a medicamentelor, aceasta cuprinde' - numele producatorului% - foram de prezentare% - concentratia substantei active% - marimea ambala>ului% - seria si data expirarii% - cantitatea primita% - denumirea furnizorului. Depozitul de comprimate este prevazut cu stela>e din lemn, pe care sunt asezate medicamentele in functie de specialitati, in ordine alfabetica si in functie de termenul de fabricatie. /edicamentele cele mai apropiate de termenul de expirare se aseaza in dreapta stela>ului si se vor consuma primele. Depozitul de medicamente din import este la fel organizat ca si cel pentru comprimate. Depozitul de chimicale este prevazut cu stela>e din lemn pe care sunt asezate borcane mari cu substante chimice. 0e >os, sub rafturi, sunt vasele cu vaselina, alcool, perhidrol. Depozitul de fiole si solutii este destinat fiolelor si solutiilor, respectind aceeasi regula ca si depozitul de comprimate. S@alat r$l 4 este prevazut cu chiuveta de faianta dubla, o masa metalica si un aragaz. ="5tiar$l 4 este destinat pastrarii hainelor, halatelor personalului farmaciei.
162

Dupa terminarea fiecarei operatii, toate ustensilele si aparatele care au servit la preparare, se aseaza in locul anume destinat acestui scop. 3lte ustensile utilizate in farmacie' - baghete de sticla% - lingurite din plastic pentru cintarirea substantei colorate% - sticle picuratoare " cu dop picurator # pentru acid lactic, tincture de beladona% - balante, cumpene de mina si greutatile necesare% - cartele de celluloid pentru diviziuni% - pilnii din sticla si metal pentru filtrare. Ara#,ar"a *"di7a*"#t"l r 5i @r d$5"l r @ara.ar*a7"$ti7" i# .i7i#a 5i d"@ Bit

3ran>area medicamentelor in oficina

163

3ran>area medicamentelor in depozit 9oate medicamentele, retetele, preparatele farmaceutice, se elibereaza in oficina. /edicamentele sunt aran>ate in functie de specialitati si de produsele ce se solicita mai des. !unt aran>ate in ordine alfabetica, la fel ca in deposit. 0e recepturile din fata sunt asezate medicamentele sub forma de tablete. +n sertare sunt aran>ate fiolele si solutiile. 0e rafturile de >os se aran>eaza siropurile, picaturile, solutiile, iar pe rafturile de sus se aseaza tabletele si cutiile. +n oficina, ca si in depozit, medicamentele se aseaza pe stela>e, in functie de termenul de valabilitate sau data de fabricatie. +n deposit medicamentele sunt asezate dupa data expirarii. Cele cu termen de valabilitate indelungat se aseaza in spate, iar cele care expira mai repede sunt asezate in fata. +nfiintarea si functionarea farmaciei se bazeaza pe obtinerea avizului special al /inisterului !anatatii si eliberarea autorizatiei de functionare. 3utorizarea infiintarii si functionarii farmaciei de catre un for superior "/inisterul !anatatii # este necesara deoarece o farmacie trebuie sa indeplineasca anumite conditii' - sa fie condusa de un farmacist cu functie si vechime corespunzatoare, cu recomandare din partea Colegiului )armacistilor% - sa fie amplasata corespunzator la o populatie de 3666 de locuitori%

16

- sa aiba o suprafata de A6m2 din care 36m2 sa fie ocupati de oficina si receptura% - sa dispuna de instalatie de apa curenta si sistem de asigurare a conditiilor optime de climatizare " temperatura si umiditate # si de protectie impotriva rozatoarelor si insectelor. - sa dispuna de materialele necesare depozitarii si pastrarii medicamentelor. )armacia cu circuit deschis asigura asistenta in ambulatoriu a populatiei cu produse medicamentoase, produse parafarmaceutice, dispozitive medicale si produse igienico- sanitare.

16A

16B