Sunteți pe pagina 1din 10

Valorile individuale si organizationale: conflict si complementaritate

Sectiunea 1: Conceptul de valoare Sectiunea 2: Valorile individuale si modurile lor de manifestare Sectiunea 3: Valorile organizationale si integrarea acestora In cultura organizationala Sectiunea 4: Valori individuale vs. valori organizationale Sectiunea 5: In loc de concluzii Bibliografie

Sectiunea 1: Conceptul de valoare

In limbajul comun, valoare desemneaza o varietate de lucruri, precum exprimarea in bani a costului unui bun, marimea matematica asociata unei marimi fizice, dar mai ales Insusirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesitatilor sociale si idealurilor generate de acestea; suma calitatilor care dau pret unui obiect, unei fiinte, unui fenomen etc.; importanta, insemnatate, pret , merit1. Aceasta principala definitie, citata din DEX, conduce in fapt la doua sensuri importante pentru valori. Primul sens este acela de valoare absoluta. Ceea ce are valoare este indiscutabil, valoarea este o caracteristica intrinseca si indispensabila a obiectelor, faptelor, principiilor etc. Filosofia a propus mereu aceasta opozitie intre valoarea ca un dat intrinsec, ca un adevar absolut, si valoarea ca o reflexie a unui mod specific de a privi lumea si viata. In estetica, filozofie si literatura, sensul normativ este predominant, valorile fiind definite drept criterii pe baza carora oamenii si colectivitatile fac diferenta dintre bine si rau, intre frumos si urat, dintre dezirabil si indezirabil.2 Al doilea sens, amintit mai sus, sensul relativ, este dezbatut de doi mari ganditori importanti ai perioadei modern ce aveau sa consacre perspectiva dependentei valorilor de cadrul de referinta.

1 2

DEX 1998 www.scribd.com

Nietzsche trata valorile ca pe o iluzie, definindu-le drept o reprezentare asupra realitatii determinata inconstient de interesele proprii. Pentru Marx, valorile au de asemenea un caracter iluzoriu, neconstituind adevaruri absolute. Explicatia formarii lor este de asemenea functionala, fiind legata de efectele lor asteptate. Marx prezinta In plus si o dimensiune sociala In ce priveste originea valorilor: interesul care le orienteaza nu este cel personal, ci este determinat de clasa sociala de apartenenta. Acesta spunea ca valoarea este expresia cantitaii de munca coninuta de un produs. "Plus-valoarea" reprezinta diferena dintre valoarea creata de muncitor in timpul muncii prestate i salariul primit.3 Ajungand aici se recunoaste faptul ca o persoana, pe langa individualitatea sa, este de asemenea o fiinta sociala si se afla intr-o relatie de dependenta fata de reprezentarile celorlalti, fata de nevoile pe care le au, obiectele si scopurile existentei umane. De referinta pentru contextul eseului de fata este conceptia psihologica cu privire la valori, conform careia acestea reprezinta elemente de orientare a indivizilor In lumea Inconjuratoare.

Sectiunea 2: Valorile individuale si modurile lor de manifestare

Omul psihosocial construit in viata de zi cu zi regandeste propria lui existenta in termeni de eficienta si randament social. Asemenea preocupari au existat si inainte de intrarea pe piata muncii, dar nu aveau aceeasi importanta. O perspectiva teoretica influenta este teoria atribuirii din domeniul psihologiei sociale academice. Un element cheie In teoria atribuirii este perceptia. La baza acestei teorii se afla ideea conform careia oamenii au o nevoie Innascuta de a explica, Intelege si anticipa evenimentele pe baza propriilor ganduri. Atribuirile sunt vazute ca fiind influentate In mare parte de actiunile persoanei, de trairi, Incredere si motivatie. Modul In care individul se raporteaza la el Insusi este direct legat de perceptia pe care acesta o are asupra cauzelor si efectelor propriilor actiuni. Practic, o valoare sau o orientare de valoare se poate manifesta (determina) prin mai multe atitudini. Atitudinile pot fi determinate la randu-le de mai multe valori diferite. Valorile nu exista niciodata disparat, ci sunt integrate in sisteme de valori. 4 Valorile influenteaza societatea prin relatiile ce se stabilesc Intre ele, Intre sistemele de valori: 1. valorile nu sunt independente, ci interdependente (conexiunea ce se realizeaza Intre
3 4

www.wikipedia.org Karl Marx Psihosociologie Organizationala Note de curs

valorile cunoasterii si actiunii sociale, dintre cele filosofice, economice, juridice si politice); 2. posibilitatea trecerii reciproce a valorilor dintr-o categorie In alta (fals-adevar; bine-rau; libertate juridica-libertate politica-libertate filosofica); 3. fundamentarea lor reciproca (valorile cunoasterii fundamenteaza valorile actiunii; valorile morale fundamenteaza valorile religioase si invers). Valorile vitale privesc starea de sanatate a organismului si psihicului uman, rezistenta la boli, forta temperamentului, capacitatea lui de efort si de munca, viteza si capacitatea de reactie, dexteritatea miscarilor, frumusetea fizicului uman. Sunt valori personale, apartin strict individului, si se comporta ca valori-mijloc. Sunt valori cu caracter national si international, se afla sub protectia unor organisme internationale care le garanteaza conservarea si viitorul. Valorile economice sunt valori-mijloc, reprezinta, prin natura lor, modalitati, cai, instrumente de realizare, de obiectivare In actiunea concreta a anumitor scopuri. Ele raspund unor necesitati, trebuinte esentiale ale omului In planul relatiilor sale cu natura si societatea. In cadrul valorilor economice tehnica, mijloace de productie, resurse, metode si procedee de organizare si conducere a productiei de bunuri, avutia, prosperitatea, bunastarea etc. munca este o valoare centrala, fiind privita ca activitate producatoare atat de bunuri materiale, cat si spirituale, detine, dupa cum afirma G. Lukas, o prioritate ontologica5. Valorile economice sunt utilitare, sumative, au o expresie materiala, actionala, simbolica (banii), informationala, teoretica. Valorile politice (libertatea, democratia, statul de drept, pluralismul etc.) vizeaza raporturile omului, ale individului cu statul, cu partidele, cu institutiile si ideologiile politice; exprima finalitatile sistemului social-politic, tipurile de raporturi sociale fundamentale dominante In societate, continutul si structura puterii, mecanismele exercitarii conducerii politice, drepturile, libertatile, obligatiile politice ale cetatenilor, ideologiile politice. Valorile juridice (dreptatea, justitia, legalitatea, constitutionalitatea, independenta, egalitatea In drepturi, constiinta civica, drepturile, libertatile si Indatoririle cetatenesti etc.) reglementeaza relatia individului cu ordinea de drept, cu institutiile juridice. Ele reflecta respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, drepturile si libertatile omului, precum si obligatiile individului Intr-un stat de drept. Valorile morale (binele, raul, echitatea, responsabilitatea, umanismul, solidaritatea umana, fericirea, caritatea, altruismul, cumpatarea etc.) reglementeaza relatiile interpersonale, contribuie la realizarea armoniei axiologice, configurarea sensului vietii si existentei umane. Ele sunt valori-scop,
5

www.procesualitatea.ro

valori personale, au un caracter imperativ prin dimensiunea normativa. Valorile si principiile morale preced normele etice, avand un rol hotarator In reglementarea comportamentului uman. Criteriul de apreciere a comportamentului individual este adecvarea sau inadecvarea la valorile, principiile si imperativele morale. Valorile stiintifice (adevar, certitudine, obiectivitate etc.) ocupa un loc sui generis In constelatia valorilor culturale ale lumii contemporane. Acest loc privilegiat se datoreaza capacitatii stiintei de a asigura progresul cunoasterii umane, de a furniza instrumente pentru aceasta cunoastere, de a aplica rezultatele ei In practica. Valorile estetice (frumos, tragic, comic, sublim etc.) sunt creatii de ordin cultural, sunt valoriscop, au un caracter singular, concret, unic, irepetabil si dezinteresat. Ele satisfac aspiratii spirituale si nu nevoi materiale si vitale, sunt resimtite mai mult ca o forma libera a activitatii omenesti, disociata de interesele practicii si, prin urmare, mai apropiata de joc. Valorile religioase (divin, sacru, tabu, profan, iubirea fata de aproape etc.) sunt valori-scop, se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire, au un rol Insemnat In relatiile cu celelalte valori, In educarea morala a indivizilor, In perfectionarea relatiilor sociale, In dezvoltarea culturii si civilizatiei umane.6 Opiniile oscileaza, unii pun pe prim plan valorile morale, altii valorile filosofice etc. Se poate concluziona: In virtutea originalitatii si ireductibilitatii lor, valorile nu admit superioritati de rang, ci cel mult comporta prioritati temporare functie de trebuintele social-umane carora le corespund. O valoare nu este nici mai mare, nici mai mica decat alte valori, ci cel mult se poate spune despre ea ca raspunde intr-o masura mai mica sau mai mare trebuintelor comunitatii.

Sectiunea 3: Valorile organizationale si integrarea acestora In cultura organizationala De cele mai multe ori, atunci cand discuti despre norme si valori organizationale, atasezi acestei sintagme un sens tonic, pozitiv. Incerci sa iti imaginezi cum ar fi daca organizatia din care faci parte ar functiona pe baza valorilor si misiunii declarate oficial. Sau, admitand ca idealurile nu se pot materializa in fapt, asociezi sintagma sus-mentionata cu imaginea unei companii care face eforturi constante si coerente pentru apropierea asimptotica de un anumit standard valoric.

tonysss.wordpress.com

Cariera este determinata de totalitatea pozitiilor, strategiilor, tranzitiilor urmate de o persoana In viata sa. Termenului de cariera este asociat cu ideea de miscare ascendenta sau de avansare a unei persoane Intr-un domeniu de activitate dorit, cu scopul de a obtine mai multi bani, mai multa responsabilitate sau de a dobandi mai mult prestigiu si mai multa putere. Pentru a defini cariera trebuie sa avem In vedere urmatorii factori: contributia individului la dezvoltarea propriei cariere; contributia organizatiilor In care evolueaza; contextele pe care le intersecteaza. Astfel, conceptul de cariera are mai multe Intelesuri: avansare - aceasta viziune presupune mobilitate, ascensiunea Intr-o organizatie sau In ierarhia profesionala; profesie - potrivit acestui punct de vedere, anumite ocupatii constituie o cariera, In timp ce alte ocupatii sunt gandite ca posturi; succesiune de posturi de-a lungul vietii - cariera reprezinta istoria unor posturi individuale. Poate fi privita si ca o succesiune de functii, In ordinea crescatoare a prestigiului prin care trece angajatul In mod ordonat, dupa o regula previzibila. serie de roluri de-a lungul vietii legate de experienta - abordare subiectiva care se concentreaza asupra istoriei unei experiente de munc,a care poate cuprinde propriile conceptii, aspiratii, succese, insuccese. Aceasta presupune ca o cariera este un concept individual deoarece fiecare persoana are o unica succesiune de experiente legate de munca. percepere individuala a succesiunii de atitudini si comportamente, asociata cu experientele si activitatile de munca de-a lungul vietii personale. Aceasta definitie propusa de Douglas Hall are In vedere atat aspecte subiective (experienta, roluri), cat si pe cele obiective (atitudini si comportamente pe posturi), fara a face referiri la ceea ce Inseamna avansarea persoanelor. cadru dinamic In care o persoana Isi percepe viata In Intregul ei - interpretare subiectiva In care se interpreteaza semnificatia diferitelor calitati personale, actiuni si lucruri petrecute.7 Cultura organizationala este personalitatea unei organizatii. 8

7 8

Planificarea cariere individuale - referat McNamara - 1997

Cultura organizationala este un model de asumptii comune pe care grupul le-a Invatat odata cu solutionarea problemelor, care s-au dovedit functionale si au fost considerate valide Intr-o masura suficienta pentru a fi transmise noilor membri ca fiind modul corect de a percepe si aborda probleme similare aparute ulterior. 9 Cultura organizatiei este o notiune complexa In care se regasesc foarte multe componente. Pe langa influentele acestor componente, asupra culturii organizationale actioneaza si influente provenite din mediul social, dar si caracteristicile tale personale. Este influentata de fiecare dintre componentele mentionate anterior, dar mai ales de modul cum aceste componente se relationeaza cu factorii mediului extern dar si Intre ele. Pentru a descoperi cultura unei organizatii trebuie sa analizezi cateva domenii esentiale din interiorul organizatiei: normele comportamentale normele procedurale normele cutumiare.

Cultura organizationala se transmite prin perpetuarea unor elemente de identificare a organizatiei si prin pastrarea unor proceduri si standarde care sunt prezentate noilor membri care trebuie sa adere la acestea. Elementele de identificare precum numele organizatiei, sigla si culorile reprezentative, alaturi de pastrarea misiunii organizatiei sunt elemente de continuitate care promoveaza cultura organizatiei atat pentru mediul extern cat si pentru cei care din interiorul rganizatiei.10

Sectiunea 4: Valori individuale vs. valori organizationale

Valorile angajatilor nu constituie insa o preocupare exclusiv teoretica a specialistilor. Practicienii sunt direct interesati de valorile individuale. Astfel, un studiu realizat de Wall Street Journal in 2004 a reliefat faptul ca angajatorii nu pun accent doar pe calitatea pregatirii teoretice si a experientei practice a absolventilor de MBA, ci si pe integritatea acestora. Valorile personale care

9 10

Schein - 1996 www.floringlinta.ro/blog

compun aceasta trasatura de caracter au castigat locul 3 in topul atributelor pe care trebuie sa le detina candidatul ideal (Studiul a fost realizat pe parcursul a 4 luni si a vizat 2894 de recrutori de candidati MBA).11 Simpla enumerare a valorilor personale care contureaza profilul social si psihologic al angajatului nu au darul de a lamuri modul in care acestea influenteaza activitatea profesionala si, implicit, succesul companiei. Cu toate acestea, importanta lor devine evidenta intotdeauna in actiune. Valorile modeleaza comportamentul individului, ii ghideaza deciziile si maniera in care interactioneaza cu ceilalti. Nu in ultimul rand, il ajuta sa isi stabileasca prioritatile in viata. Desi acest din urma enunt suna, la prima vedere, destul de abstract, el exprima o tendinta din ce in ce mai pregnanta in occident si care incepe sa isi faca simtita prezenta, chiar daca timid, si in Romania. Mai exact, angajatii pun un accent mai mare pe viata lor personala decat o faceau in trecut. Viata profesionala a individului este considerata in continuare foarte importanta, deoarece ii furnizeaza acestuia nu doar mijloacele materiale, ci si un anumit status in societate. Totusi, el nu mai pune egal intre identitatea personala si identitatea profesionala. De aceea, nu doar cariera si pachetul salarial sunt importante, ci si balanta optima intre munca si viata privata a individului. Daca in trecut angajatul era stimulat de mariri de salariu si promovari, el vrea acum mai mult. Doreste ca organizatia in care lucreaza sa ii ofere solutii viabile astfel incat sa poata acorda mai mult timp familiei, comunitatii (prietenilor) si distractiei. Astfel, una dintre valorile primordiale ale angajatului contemporan este dezvoltarea personala, aceasta nefiind 100% identica cu cea profesionala.12 Si angajatii pun accent pe integritatea companiilor. Ei nu mai sunt atat de usor dispusi sa se angajeze intr-o organizatie ale carei actiuni incalca flagrant misiunea si valorile acesteia, care ii trateaza ca simple instrumente sau care, prin produsele lor, desconsidera total mediul sau sanatatea consumatorilor. De asemenea, indivizii sunt interesati ca organizatia in care lucreaza sa promoveze un anumit tip de egalitate. Nu este vorba de o intentie de a rasturna revolutionar ierarhiile, ci de o dorinta de a fi tratat mai degraba ca un partener. Atunci cand este prezenta, aceasta atitudine organizationala da un sens muncii angajatului si contribuie la motivarea acestuia. Desi aparent angajatorul negociaza pe pozitii de forta si poate sa selecteze acei candidati care corespund profilului

11 12

Creativitatea si productivitatea resurselor umane - referat www.myjob.ro/sfaturi-cariera

ideal, lucrurile nu stau chiar asa. Evolutia valorilor personale ale angajatilor nu poate fi controlata, deoarece uneori are cauze sau este sustinuta de transformari sau evenimente care se produc la scara sociala sau chiar globala. Cum poate fi controlata globalizarea pietei de munca, criza de specialisti pe anumite segmente de industrie sau involutia demografica? Cu certitudine, acestea nu pot fi influentate de angajatori, oricat de puternici ar fi, decat intr-o masura foarte mica si, probabil, punctual. Selectia naturala economica a lasat in viata doar acele companii care se adapteaza eficient si inspirat la piata libera. In mod paradoxal, insa, organizatiile sunt mai conservatoare atunci cand vine vorba de relatia angajat-angajator. Cu toate acestea, ele vor trebui sa isi reinventeze gena pentru a putea integra un potential conflict intre valorile personale ale angajatilor si propriile norme organizationale. 13

Sectiunea 5: In loc de concluzii

Concluzionand, stabilirea obiectivelor face referire la importanta pozitiei angajatului fata de obiectivele agreate impreuna cu managerul de linie. In primul rand angajatul trebuie sa se identifice cu valorile stabilite, sa le gaseasca provocatoare si motivante, sa ii solicite aptitudinile sa il dezvolte profesional fara a-l constrange sau a-i limita libertatea de actiune. Obiectivele alese in concordanta cu nevoile angajatului si ale angajatorului vor conduce pe viitor la atingerea lor cu succes si la dezvoltarea individului si odata cu acesta a intregii companii. Se pot motiva angajatii, prin participarea lor la deciziile manageriale, contribuie la dezvoltarea comunicarii interpersonale In cadrul grupului si, implicit In cadrul organizatiei si mareste controlul In cadrul organizatiei. De asemenea performanta ceruta este precis delimitata, fiecare salariat cunoaste cu precizie ce anume se asteapta de la el in indeplinirea unei sarcini, stie ce are de facut pentru atingerea performantei cerute, cunoaste cum trebuie sa actioneze, cand trebuie sa actioneze si ce resurse are la dispozitie. "Modelul meu pentru afaceri este The Beatles. Ei au fost patru tipi care si-au tinut sub control tendintele negative individuale. S-au echilibrat unii pe altii si rezultatul final a fost mult mai bun

13

www.itex.ro

decat suma partilor individuale. Asa vad eu afacerile: cele mai bune lucruri nu sunt niciodata facute de o persoana, ci de o echipa." - Steve Jobs, 60 Minutes, 2008.

Bibliografie:

www.scribd.com www.ro.wikipedia.org Psihosociologie Organizationala Note de curs www.procesualitatea.ro www.ce.tuiasi.ro tonysss.wordpress.com Planificarea cariere individuale referat www.floringlinta.ro/blog Creativitatea si productivitatea resurselor umane referat www.myjob.ro/sfaturi-cariera www.itex.ro Comunicarea in situatii de criza - referat Psihologie organizationala curs Tratat de psihologie organizational-manageriala - Mielu Zlate Comunicare organizational - M.Minulesc Studii de psihologia dezvoltarii (volumul I) - Florinda Golu si Emil-Razvan Gatej Ce se petrece in grupuri. Comunitati nevrotice, comunitati sanatoase - R.D. Hinshelwood

Masterat Comunicare Manageriala si Resurse Umane

Valorile individuale si organizationale: conflict si complementaritate

Candidat: Cismigiu Diana Andreea