FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator, Asistent medi a! "iti danie!a Cursant, Sandu!eanu Ramona Cristina

IASI #$%$

INGRI&IREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA

ARGUMENT

CUPRINS

Ar'ument Ca(ito!u! I) Anatomia si fiziologia aparatului digestiv Ca(ito!u! II) Gastrita acuta Definitie Etiologie Factori de risc Etiopatogenie Tablou clinic Simpotomatologie Diagnostic Evolutie Profilaxie Tratament Ca(ito!u! III) Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice Ca(ito!u! I*) Ingri iri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta Ca(ito!u! *) Prezentarea cazurilor Ca(ito!u! *I) Educatie sanitara "i+!io'ra,ie

CAP) I - Notiuni de anatomie si ,i.io!o'ie Anatomia a(aratu!ui di'esit/

A(aratu! di'esti/ !canalul alimentar sau tractul gastrointestinal"# reprezinta ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si c$imic alimentele# in scopul asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate%

A(aratu! di'esti/ este a! atuit din :

Tu+u! di'esti/ G!ande!e ane0e &% Tra tu! 'astrointestina! su(erior ! tubul digestiv " este format din ' ( a/itatea +u a!a ( aici alimentele sunt maruntite cu a utorul dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva% )avitatea bucala este delimitata de * pereti' unul anterior + buzele# doi laterali + obra ii# unul inferior + planseul bucal si unul superior + bolta sau valul palatin, ( ,arin'e +ramuri arteriale din faringiana ascedenta # din palatina ascedenta # sfenopalatina si cidiana, ( eso,a' ( parte a tractului digestiv# esofagul este un tub musculomucos# lung de -*(./ cm cu func0ia de transport a $ranei si care leaga faringele de stomac% Pere0ii s1i musculari produc contrac0ii ondulatorii# care a ut1 la transportarea alimentelor% ( stoma ( aici $rana este transformata in pasta# cu a utorul acizilor existenti la nivelul stomacului -% Tra tu! 'astrointestina! in,erior este format din ' ( intestinu! su+tire ( reprezint1 segmentul aparatului digestiv# situat 2ntre stomac 3i intestinul gros% Aici sunt absorbite ma oritatea lic$idelor si mineralelor din mancare% Prezinta o serie de inflexiuni# numite anse intestinale si este format din . parti'

( duoden ( segment ini0ial al intestinului sub0ire cu lungime de -* + ./ de cm si forma de potcoava desc$isa# ce leaga stomacul de e un% Aici incepe procesul de digestie a mancarii# rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din $rana% ( 1e1un ( partea central1 a intestinului sub0ire# fiind situat 2ntre duoden 3i ileon% rolul lui este de a absorbi substantele nutritive ( i!eon ( ultima parte a intestinului subtire% Aici are loc absorb0ia nutrien0ilor rezulta0i 2n urma digestiei% ( intestinu! 'ros ( parte a aparatului digestiv# cuprins 2ntre intestinul sub0ire 3i anus% Aici are loc absorb0ia apei si a mineralelor neabsorbite% Intestinul gros este format din' ( e um !cecul" ( prima parte a intestinului gros# situat 2ntre ileon 3i colon% De cecum este ata3at apendicele% 4n cecum se afl1 flora intestinal1% ( o!on !colon ascendent# colon transvers# colon descendent# colon sigmoid" ( aici este absorbita apa ramasa in alimente ( re t ( canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale ( anus ( partea final1 a rectului# folosit pentru eliminarea materiilor fecale .% Or'ane ane0e ' ( '!ande!e sa!i/are Glande salivaremici ale mucoasei bucale ! &/ 5 din secretie " Glande salivaremari perec$i' o o sublinguale submandibulare

parotide

( ,i at ( produce bila# neutralizeaza toxinele din organism# prelucreaza si depoziteaz1 numeroase vitamine 3i o serie de microelemente esen0iale, ( /e.i a +i!iara 2 o!e istu!3 ( rezervor temporar al bilei% Este unit1 cu ficatul# de unde prime3te bila# 3i cu duodenul# unde elibereaz1 bila# necesara digestiei grasimilor ( (an reas ( organ care 2ndepline3te dou1 func0ii ma ore' exocrin1 !produce sucul pancreatic care con0ine enzime digestive" 3i endocrin1 !produce mul0i $ormoni importan0i#incluz6nd 3i insulina"% STOMACUL - reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in eta ul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera 7 8 # zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor

Predigestia bolului alimentar# 2n special al proteinelor# care este

continuat1 la nivel intestinal%

In stomac# prin p9(ul acid al sucului gastric are loc distrugerea

ma oritatii bacteriilor !cu excep0ia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvolt1 2n mucoasa gastric1 fiind 2n mod frecvent r1spunz1tor de ulcerul gastric" % Fun tionare 9rana# care 2n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu a utorul din0ilor# va fi amestecat1 2n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric !compus din acid clorhidric" 3i enzime !pepsina" care descompun moleculele mai mari# 2n special proteinele%

Pentru digestie este stimulat1 secretia perstaltismului 3i a sucului gastric% Prin masticatie# miros si gust# creste cantitatea de suc gastric de la la &/ ml:or1 2n stare de repaus stomacal# p6n1 la &/// ml:or1% Pentru a realiza digestia# $rana este oprit1 timp de -(; orein stomac# cu a utorul pilorului ( orificiul de continuare a stomacului cu duodenul% Dimensiuni Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt ' ( ( lungime totala ' -* cm latimea de la marginea stanga la cea dreapta# la nivelul corpului stomacului ' <#* ( &/ cm ( ( ( ( ( ( distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric ' . cm diametrul anteroposterior' < cm inaltimea fundului stomacului ' ; cm lungimea vestibulului piloric ' = cm lungimea canalului piloric ' . cm capacitatea stomacului' variaza intre >// + -/// ml# in functie de varsta# sex# regimurile alimentare si starile patologice% Po.itionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala# in partea stanga# in lo a gastrica# imediat sub diafragma% ?a omul viu are pozitia verticala# iar la cadavru este aproape orizontal%

Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv# conexiunilor cu ficatul# intestinul gros# splina si peretelui posterior al abdomenului

Stru tura

P1r0ile anatomice a stomacului

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea 2n stomac din esofag%

Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac# pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian# pe de alta parte%

Mica curbura + este concava# groasa# cu o lungime aproximativa de

&* cm% Incepe de la cardia# prezinta o portiune verticala apoi un ung$i + incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor%

Marea curbura + este convexa# subtire# cu o lungime aproximativa

de ;/ cm% )ontureaza marginea stanga a stomacului# formand cu terminarea esofagului un ung$i# numit incizura cardiaca%

Fundul s o!acului !zona fundica" + reprezinta partea cea mai larga

si mai inalta a stimacului# stomacului situat mai sus de cardie# imdeiat sub diafragm% De obicei este plin cu gaze si aerul ing$itit in timpul deglutitiei% Se mai numeste si ca!era cu aer a s o!acului%

Cor"ul #as ric - este partea cea mai mare a stomacului% Orificiul "iloric ("ilorul) - orificiu inferior al stomacului# care face leg1tura intre corpul gastric si o zon1 mai dilatat1 ( an rul "iloric,

continuat cu o por0iune 2ngustat1 ( canalul "iloric ( care se termin1 inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfinc er "iloric% Din punct de vedere structural# in stomac se pot distinge 4 tuni i%

&%

Tunica seroasa ( este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime

-%

Tunica !usculara + este formata din fibre musculare netede# dispuse in . straturi concentrice !stratul longitudinal# stratul circular# fibrele oblice"%

.%

Tunica sub!ucoasa + este formata dintr(un tesut con uctiv lax# vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase% Rolul ei este de a captusi musculatura si a a uta la alunecarea mucoasei%

;%

Tunica !ucoasa + captuseste toata suprafata endogastrica, find mai mare ca intindere decat aceasta# tunica se cuteaza# formand o retea de plici mucoase# ceea ce permite stomacului sa se mareasca la o dimesniue cu pana la -/ de ori mai mare decat dimensiunea initiala% Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior# la nivelul pilorului# cu mucoasa duodenala% @ucoasa gastrica este alb(cenusie pe stomacul gol si roz(rosiatica in timpul digestiei%

*as u!ari.atia si iner/atia stoma u!ui 5 importanta secretiei gastrice si energia necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului%
&%

Ar erele s o!acului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunc$iul celiac' artera $epatica# artera splenica si artera gastrica stanga%

-%

Venele s o!acului corespund in general arterelor% Ele se formeaza din retele capilare situate in submucoasa, strabat grosimea peretilor gastrici# se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunc$iuri colectoare%

Acestea sunt dispuse de(a lungul celor doua curburi# alaturi de arcurile arteriale# si se varsa in vena porta%
.%

$er%ii s o!acului - sunt nervi vegetativi de origine ' (simpatica (parasimpatica

a" sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase# plecate din plexul celiac# pe calea ramurilor arteriale , b" sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang% Fi.io!o'ia a(aratu!ui di'esti/ Tractul gastro(intestinal asigura aportul continuu de apa# electroliti si substante nutritive necesare organismului% in vederea realizarii acestor functii# este necesara' &% deplasarea alimentelor prin tractul alimentar, -% secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor, .% absorbtia produsilor de digestie# a apei si a electrolitilor, ;% circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor absorbite, *% controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin% @a oritatea substantelor intilnite in alimente au o structura c$imica complexa# diferita de cea a constituientilor organismului# si nu pot fi preluate ca atare din natura% Ea sufera# in prealabil# transformari mecanice# fizice si c$imice% Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor% Prin digestie# principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple# fara

specificitate biologica# iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale Di'estia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio( c$imice in elemente in stare de afi absorbite% Poate fi ' A& a" Digestia bucala

prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de' ( fragmentarea alimentelor ( facilitarea deglutitiei ( amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare ( initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare ( asigurarea contactului cu receptorii gustative

b"

impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de ' ( pregatirea mecanica a alimentelor ( solvent ! pentru perceptie de catre receptori" ( curatirea mecanica a mucoasei bucale ( digestiv ( in vorbirea articulate ( excretor ( in mentinearea ec$ilibrului $idric

c"

deglutitia cuprinde . timpi '

( +u a! !in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi ing$itite# ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale% De acum incolo# procesul deglutitiei devine in intregime# sau aproape# un act automat si# in mod obisnuit nu mai poate fi oprit" , ( ,arin'ian 2la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel% Impulsurile de la acest nivel a ung la trunc$iul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare automate " , ( eso,a'ian 2esofagul are# in principal# rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac# iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii% in mod normal# esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice' peristaltism primar si peristaltism secundar" ADigestia gastrica
a"

functia secretorie a stomacului !Secretiile gastrice continus procesele digestive incepute in cavitatea bucala, cantitatea secretata zilnic este de aproximativ - l" Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele ' faza cefalica ! reflexe neconditionate si conditionate (declansate de vederea sau mirosirea alimentelor" , faza gastrica ! distensia mecanica a stomacului +mecanism

nervos si mecanism umoral( gastrina # $istamine" , faza intestinala ! efecte stimulatoare si in$ibitorii la patrunderea c$imului in duoden " , b" functia motorie a stomacului ! mecanism intragastric "

varsatura B act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ! relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric# a cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a stomacului C contractia diafragmului si musculaturii abdominale anterioareCevacuarea continutului gastric cu epiglota inc$isa Cla sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si bdominala anterioara # rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului " A. Digestia intestinala si functia de absorbtie a" secretia pancreatica b " secretia biliara o parasimpaticul B excitosecretor si excitomotor o simpaticul B in$ibitor al secretiei si motilitatii o umoral prin descarcarea de secretina # $epatocrinina # glucagon# gastrina b" secretia intestinala c" functia motorie a intestinului
+

miscarile intestinului DCde amestec ! segmentare # pendulare " DCperistaltice

Ca(ito!u! II Gastrita a uta

Gastrita a uta este inflamatia acuta# reversibila a mucoasei gastrice% @ucoasa gastrica este tumefiata# prin edem si congestie# iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni $emoragice si c$iar ulcere acute% Gastrita acuta este cauzata frecvent de'
o

(ingestia unor medicamente !aspirina# antiinflamatorii ( gastrita postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene "

de abuzul de bauturi alcoolice ! gastrita etanolica" meselor copioase# condimentelor sau alimentelor dificil de digerat%

In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric# clor$idric# acetic# substante care provoaca rani pe diferite portiuni postingestionala% ale mucoasei gastrice ( gastrita acuta

In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac# in special dupa anumite interventii c$irurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios% Gastritele acute pot fi clasificate in' gastrita acuta simpla# gastrita acuta coroziva gastrita acuta alergica% Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa

indepartarea cauzelor% Eegli area gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe% Etio!o'ie ( Agentii infectiosi ( Facterii' 9elicobacter pGlori !9P" + cea nai frecventa cauza, Streptococ H( $emolitic# stafilococ# clostridium Ielc$ii, Proteus, E%coli, Facilul Joc$, Treponema pallidum% ( Kirusuri' )itomegalovirus si $erpes virus% ( Fungi' )andida# 9istoplasma capsulatum# )riptococcus% ( Paraziti si nematode' Strongiloide# Toxoplasma# )ritosporidium# ?eis$mania etc% ( )auze autoimune' gastrita atrofica cu anemia Fiermer% ( Agentii medicamentosi' antiinflamatoriile nesteroidine# corticosteroidele% ( Agentii fizico(c$imici cu potential eroziv !alcool# produse picante etc%"% ( Dereglari motorii !2n caz de stres si patologii ale organelor adiacente" manifestate prin reflux duodenal(gastric% ( Stresul !$ipovolemic sau $ipoxic"% ( 9ipertensiunea portala , (intoxicatii alimentare Fa torii de ris ( alimentarea $aotica si irationala, ( v6rsta peste >/ ani, ( fumatul, ( consumul necontrolat de medicamente# alcool# agenti c$imici, ( factorii profesionali nocivi, ( dereglarile motorii ale tubului digestiv superior, ( $ipovolemie,

( $ipoxie !2n starile de soc# combustii", ( insuficienta renala% Etio(ato'enie Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect# prin scaderea nivelului prostaglandinelor# sau prin isc$emia mucosala% )ele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele !acidul acetilsalicilic si alte AIES"# alcoolul# situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni%

Ta+!ou! !ini @anifestarile clinice sunt variate 2n dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate# 2n ma oritatea cazurilor de sindrom dispeptic !discomfort abdominal# senzatie de plenititudine postprandiala# senzatie de greata# varsaturi# balonari abdominale# eructatii# satietate precoce# pirozis# regurgitatii" si de durere epigastrica acuta !uneori severa", pacienti sunt afebrili% ( $emoragiile digestive 2n gastrita $emoragica si eroziva, ( Sindrom anemic !anemie megaloblastica" digestiv si neurologic 2n gastrita atrofica autoimuna Sim(tomato!o'ie Tranzitul intestinal poate fi nemodificat# dar pot surveni diaree sau constipatie% )a semne generale se intalnesc cefaleea# astenia# starea de indispozitie# inapetenta si c$iar repulsia pentru mancare% Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de' stare generala alterata, dureri epigastrice !in zona dintre plexul solar si ombilic"# cu caracter colicativ,

senzatia de plenitudine, greata, sialoree varsaturi ! mai intai alimentare# apoi mucoase sau bilioase" diaree, ta$icardie, $ipotensiune arteriala !mai rar", in cazurile grave# $emoragii digestive superioare

Dia'nosti (o.iti/ Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice# tinand seama de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare% Dia'nosti di,erentia! Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase# cu o colecistopatie acuta# o apendicita acuta# cu debutul unei $epatite epidemice# cu unele intoxicatii# cu varsaturile de natura central( nervoasa% Lneori# prima manifestare a ulcerului gastro(duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute% De asemenea# sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani% E/o!utie Evolutia gastritei acute simple dureaza -(* zile# mergand spre vindecare% Gastritele acute negli ate sau repetate pot evolua spre cronicizare% Tratament (ro,i!ati Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala% Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa% Atunci cand simptomele se manifesta# medicul poate recomanda o dieta lic$ida pentru o scurta perioada de

timp# urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese ec$ilibrate pe zi% Dieta lic$ida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie% Dupa disparitia simptomelor# alimentatia normala poate fi reluata# excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac% Lnele medicamente ( antiacide ( sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor% Alcoolul si tutunul sunt interzise# iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate% 4n general# gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat% Tratament medi a! Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza# in primul rand# regimul dietetic, in primele zile se va prescrie un regim $idric cu ceaiuri de menta# musetel# tei si supe de zarzavat# strecurate% Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume# gris# orez# paste fainoase# lic$ide nu prea dulci# mere rase, ulterior# in functie de evolutie# se vor da lactate# oua fierte# carne slaba fiarta# perisoare in aburi# budinci% Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea stomacului% Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin in ectii cu papaverina sau atropine, in caz de des$idratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica# subcutanat# sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase% ?a nevoie# in starile mai grave# cu $ipotensiune# se vor administra analeptice% Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa% In cazul unei gastrite acute $iperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele' ( antiacide !amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide" ' Almagel A # Dicarbocalm # Eovalox # Rennie

( antisecretorii !substante ce au rolul de a in$iba secretia acida actionind asupra receptorilor $istaminici ( ranitidina# famotidina# etc% si asupra pompelor de protoni ( omeprazolul" ' Scobutil # E(prednison # Lscosin # Priamide # Mxifenoniu ( pansamente gastrice !medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va a uta la refacerea acesteia", (antispastice !exercita o actiune specifica antispastica# ce se manifesta asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal# biliar si urinar" ' Fuscopan # Llcogastrin % Digest Duo % Eo(Spa forte ( antiemetice ( antialgice )ind se va evidentia existenta germenului 9elicobacter pilorG in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii' amo0i i!ina asociata cu metronida.o!) )u toate aceste modalitati terapeutice# se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici !alcoolul# tutunul# condimentele# etc%"%

CAPITOLUL III Ro!u! asistentu!ui medi a! in (re'atirea (entru e0(!orari

!ini e si (ara !ini e

Anamne.a (este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient!antura sau apartinatori" cu privire la starea de sanatate si de boala# precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta% Asistenta va permite pacintului sa(si exprime suferintele si il va asculta fara sa il intrerupa# apoi va pune intrebari!inc$ise si desc$ise" si in tot acest timp va observa pacientul# va afla datele biografice a pacientului! varsta# sexul# locul nasterii# conditii de viata si munca"# motivele inernarii! -(. simptome de ordin general sau local"# APF!antecedente personale fiziologice" se face la femei si se va urmari' menar$a# succesiune si durata ciclului menstrual# durata fluxului# nr% de nasteri si de avorturi# tulburari ale ciclului menstrual si menopauza% APP!antecedente personale patologice" va urmari' boli infectioase# FTS si boli organice% A9D!antecedente $eredo(colaterale"' boli de care au suferit rude de gr% I# decesul rudelor la varste tinere# boli ereditatre# boli determinate de coabitare si a$d semnificative% Iar la final se va inc$eia cu interbari legate de conditiile de viata si munca% E0amenu! !ini 'enera! Se realizeaza de catre medic# asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de observatie# instrumentrul necesar# rezultatele de la investicatii si a uta pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic% Acesta va cuprinde' ( insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersul ( palparea ofera informatii despre volumul# suprafata# consistenta# sensibilitatea si mobilitatea unor organe! piele# strat adipos# musc$i# ggl%limfatici# sistem osteo(articular si organe abdominale" observandu(se mimica pacientului

( percutia anumitor zone obtinandu(se diferite sunete in functie de intensitate# tonalitate si timbru ( ascultatia inimii si plamanilor E0amene de !a+orator Recoltarea s6ngelui se face diminea0a pe nem6ncate sau# cel mult dup1 un mic de un care s1 nu fi cuprins nici o form1 de gr1sime animal1 sau vegetal1 !lapte #unt# ou1# ciocolat1# margarin1# etc"% De asemenea# cina din seara precedent1 trebuie s1 fi fost lipsit1 de gr1simi% Asistenta medical1 preg1te3te materialele necesare pentru manevrele

medicale# preg1te3te psi$ic pacientul# preg1te3te locul de elec0ie# i se explic1 pacientului te$nica 3i necesitatea ei# se recolteaz1 produsul patologic# se etic$eteaz1 produsul# se trimite la laborator si se noteaz1 2n foaia de observa0ie% Recoltarea $emoleucogramei# se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou1 pic1turi de anticoagulant cu /#& ml EDTA# recolt6ndu(se -(. ml 2n func0ie de eprubet1% Se poate eviden0ia $emoglobina# $ematocritul# globulele albe# globulele ro3ii# trombocitele# formula leucocitar1 3i indicii $ematologici !KE@#)9E@"% Kalori N 9ematiiB ;#*+*milioane:mmO N ?eucocite B *///+P///:mmO N TrombociteB&*/%///(.//%///:mmO

Formula leucocitar1 N neutrofile B>/+=/5 N bazofile B/#*+&5 N eozinofile B&+;5

N monocite B*+<5 N limfocite B-/+-=5

Hemoglobina + se recolteaz1 - ml s6nge pe citrat de sodiu sau EDTA Kalori ' &- + &* 5 ( femei

Glicemia + se recolteaz1 prin punc0ie venoas1 aspir6nd - ml s6nge# av6nd ca anticoagulant#fluoruradesodiu+;mg Kalori' </+&-/mg:dl

Colesterolul Kalorile normale variaza in functie de virsta# regim alimentar si zona geografica% ?imita superioara admisa este de -// mg 5 ml !Europa" Ltilitatea testului ' detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice%

Fibrinogenul + se recolteaz1 ;#* ml s6nge prin punc0ie venoas1# av6nd drept anticoagulant citratul de sodiu.#<5(/#*ml Kalori '-//(;//mg:dl Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care con0in /#* ml citrat de sodiu recolt6ndu(se ;#* ml de s6nge% Se pot eviden0ia timpul de protrombin1# activitatea de protrombin1# aPTT# timpi de coagulare# IER#fibrinogen% Kalori normale ' TS B -Q( ;Q T) B *Q( <Q

Pentru recoltarea KS9(ului se folosesc eprubete negre cu /#; ml de anticoagulant citrat de sodiu# recolt6ndu(se &#> ml se s6nge%

Kalori normale' - + &.mm:&$ Ro!u! asistentu!ui medi a! in e0amene de !a+orator ( pregateste materialele necesare' manusi sterile# seruri test# ace# seringi sterile# tavita renala# lame de sticla# stativ si pipete# tampoane# garou# solutii dezinfectante + alcool P/# pernite si musama ( pregateste psi$ic pacientul' ii explica scopul si necesitatea te$nicii ( pregateste fizic pacientul' se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza calitatea si starea venelor# se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie maxima# dezinfecteaza tegumentele# aplica garoul la o distanta de =(< cm deasupra locului punctiei strangandu(l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul E0e utie: ( asistentul se spal1 pe m6ini cu ap1 si s1pun# 2mbrac1 m1nu3ile sterile, ( se fixeaz1 vena cu policele m6nii st6ngi la ;(* cm sub locul punc0iei, ( se fixeaz1 seringa# grada0iile 3i acul fiind orientate 2n sus# 2n m6na dreapta# 2ntre police 3i restul degetelor, ( se p1trunde cu acul tr6vers6nd# 2n ordine tegumentul# apoi peretele venos p6n1 c6nd acul 2nainteaz1 2n gol, ( se sc$imb1 direc0ia acului &(- cm 2n lumenul venei, ( se controleaz1 patrunderea acului 2n ven1 prin aspira0ie cu seringa, ( se continu1 te$nica de recoltare a s6ngelui, ( se indeparteaz1 staza venoas1 dupa executarea te$nicii prin desfacerea garoului 3i a pumnului, ( se aplica tamponul 2mbibat 2n solu0ie dezinfectant1 la locul de patrundere a acului 3i se retrage brusc acul, ( se comprim1 &(. minute# bra0ul fiind 2n pozi0ie vertical1

Ingri irea ulterioara' se face toaleta local1 a tegumentului# se sc$imb1 len eria dac1 este murdar1# se asigur1 o pozi0ie comod1 2n pat# se supraveg$eaz1 pacienta% Preg1titrea produsului recoltat' eprubetele se etic$eteaz1# se completeaz1 formularele de trimitere# se masoar1 cantitatea% Reorganizare ' materialele refolosibile se dezinfecteaz1# se spal1# se pregatesc pentru o noua sterlizare , de3eurile se 2ndeparteaz1% A idente si inter/entii ( $ematom !prin infiltrarea s6ngelui 2n 0esutul perivenos" :se retrage acul 3i se comprim1 locul punc0iei &(. minute , ( str1pungerea venei !perforarea peretelui opus" :se retage acul 2n lumenul venei ( ame0eli# paloare# lipotimie :se 2ntrerupe punc0ia# pacienta se aseaz1 2n decubit dorsal f1r1 pern1# se anun01 medicul% E0amene de urin6 - sumar urin6 Sumar urin + recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate!sterile" ( albumina cu apreciere cantitativ' R# RR# RRR ( glucoza Eormal' abumina# glucoza( absent ( sediment urinar' rare leucocite# rare epitelii

Ro!u! asistentei medi a!e

( preg1te3te materialele necesare' urinar !bazinet"# mu3ama# alez1# materiale pentru toaleta organelor genitale externe# eprubete sterile sau alte recipiente 2n func0ie de examenul cerut, ( preg1te3te psi$ic pacienta' se anun01 3i se instruie3te privind folosirea bazinetului# s1 foloseasc1 numai recipientul gol 3i curat# s1 urineze f1r1 defeca0ie# s1 verse imediat urina 2n vasul colector# s1 nu urineze 2n timpul toaletei, ( preg1te3te fizic pacienta' se prote eaz1 patul cu mu3ama 3i alez1# se aseaz1 bazinetul sub pacient1# se face toaleta organelor genitale externe# se 2ndeparteaz1 bazinetul 3i se 2nlocuie3te cu altul curat% Executie' ( recoltarea urinei pentru examen sumar' din urina ob0inut1 se trimite un e3antion de &//(&*/ ml la laborator, ( se recolteaz1 prima urin1 de diminea01 sau dup1 cel pu0in patru ore de la mic0iunea anterioar1, ( recipientul se 2nc$ide cu capac ermetic# se etic$eteaz1 3i se trimite c1tre laborator 2n maxim o or1 de la recoltare% E0amene e 7o'ra,i e + ec$ografia abdominala Ec$ografia este o metod1 de diagnosticare ultrasonografic1 + prin folosirea ultrasunetelor% Aparatul folosit se nume3te ec$ograf% @etoda se bazeaz1 pe proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz1 imagini alb(negru pe ecranului ec$ografului% Ec$ograful asigur1 o bun1 evaluare a st1rii de s1n1tate a organelor interne% Echografia abdominal reprezint1 metoda prin care se permite examinarea vizual1 a organelor interne pline%

Ro!u! asistentei medi a!e se preg1te3te pacientul psi$ic# i se explic1 necesitatea te$nicii# respectarea unor reguli de examinare' s1 nu m1n6nce cu > ore 2naintea examin1rii# trebuie s1 bea *// ml de lic$id neacidulat 3i ne2ndulcit# nu trebuie s1 mearg1 la toalet1 cu o or1 2naintea examin1rii# etc%% ENDOSCOPIA DIGESTI*A SUPERIOARA Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului# stomacului si a primei parti a intestinului subtire !duodenul" prin intermediul unui instrument subtire si flexibil# prevazut cu un aparat optic# ce poarta numele de endoscop% )u a utorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile# inflamatiile# tumorile# infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior% Se pot preleva tesuturi !biopsie"# pot fi indepartati polipii si se pot trata $emoragiile de la acest nivel al tubului digestiv% Rou!u! asistentei medi a!e Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca'
(

are alergie la vreun medicament# inclusiv la medicamentele anestezice are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante are afectiuni cardiace ( exista posibilitatea unei sarcini (este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina%

( urmeaza un tratament medicamentos

(

( pregateste psi$ic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau citoprotectoare# pentru reducerea riscului de producere a $emoragiei cu cateva

zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina# dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante# oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii% ( pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu >(< ore inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor ( se indeparteaza orice obiecte!oc$elari# bi uterii sau paca dentara" si se imbraca cu un $alat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura (pregateste materialele necesare' lubrefiant# manusi sterile# solultii sedative# spraG anestezic: lic$id anestezic# seringi sterile# endoscop steril# instrumente c$irurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut# eprubete% Executie' ( inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spraG anestezic# prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lic$id anestezic# pentru a usura patrunderea endoscopului# ( asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului ( pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga# cu capul putin inclinat spre inainte% M piesa bucala va fi introdusa pentru a prote a endoscopul de dintii pacientului% Apoi# capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura#% Pacientul va fi rugat sa ing$ita pentru a a uta la o mai buna manevrare a endoscopului% ( in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag% ( in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa ing$ita decat atunci cand i se cere% (asistenta medicala va indeparta saliva cu a utorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii%

( dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de -; de ore

CAPITOLUL I* In'ri1iri s(e i,i e a ordate (a ientu!ui u 'astrita a uta

Internarea

Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului# biletul de trimitere:internare de la medicul de familie# dovada calitatii de asigurat:neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie% De la biroul de internari bolnavul este insotit la garderoba:baie:dus pentru predarea $ainelor si pentru imbaiere# apoi se va sc$imba in $ainele de spital% Dupa prevenirea masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti# bolnavul va merge in sectia unde i s(a facut internarea# insotit de personalul auxiliar si cu foaia de observatie# pe sectie el va fi primit de asistenta sefa# aceasta il va informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara% Asi'urarea onditii!or de mediu Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila# curate si dotate cu mobilierul stric necesar% Se vor inlatura toti excitantii' auditivi# vizuali# olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos% Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat# va asigura len erie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara complicatii% Asi'urarea i'ienei Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului% Aceasta consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate# fiind o conditie esentiala a vindecarii%

A!imentatia +o!na/u!ui Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il insuseasca oricine# de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un

regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul# dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica% Alimente permise )arne + sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime# fiarta sau preparata pe gratar' carne de pasare !fara pielita" si ma oritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva Mua + cu exceptia omletelor si a oc$iurilor pra ite in ulei Produse lactate + lapte# smantana# iaurt !fara fructe"# branza de vaci# cas !de vaca sau de oaie" Paine alba + de grau sau de secara# eventual vec$e de o zi )ereale + gris# arpacas# orez# fulgi de ovaz# paste fainoase# biscuiti ?egume + de preferinta# fierte sau conservate' sparang$el# morcovi# ciuperci# spanac# fasole# mazare# cartofi !nu pra itiS" Fructe + fierte sau conservate si banane coapte Grasimi + unt proaspat# ulei !*/ + >/ grame:zi" Alimente interzise @a oritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie# in functie de toleranta persoanei' T supele grase# pra elile# carnea grasa# sarata sau afumata T pestele gras# afumat sau marinat T mezelurile T ouale pra ite T branzeturile fermentate# sarate# afumate T alimentele bogate in fibre' painea multicereale# leguminoasele si legumele crude' brocoli# varza# varza de Fruxelles# castravete# porumb# ceapa# praz# nap# ridic$i# gulii# sfecla# conopida# fasole uscata# mazare uscata# linte# vinete# rosii T fructele cu coa a si cele care contin seminte + in special strugurii T fructele uscate' smoc$ine# stafide# curmale#

T condimentele' piper# boia# ardei iute# mustar# $rean# otet# muraturi T grasimi' untura# slanina# maioneza Administrarea tratamentu!ui Tratarea gastritei necesit1 at6t respectarea unui tratament medicametos c6t 3i adoptarea unui regim alimentar corespunz1tor% @edicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea secre0iei acide sau in$ibarea acesteia% Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii% Foarte des utilizate sunt 3i pansamentele gastrice# exista si sc$ema de antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este provocata de infectia 9elicobacter PGlori% Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a verificat foaia de observatie# continutul flacoanelor si termenul de expirare# in tot acest timp supraveg$ind pacientul de eventualele reactii adverse%

Pre/enirea 'astritei Pentru a preveni 2mbolnavirea de gastrit1 va trebui sa se respecte un regim alimentar s1n1tos 3i regulat# din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc !alcool# aditivi sintetici# condimete# b1uturi acidulate# tutun# za$1r# si stresul"% Totodat1# va trebui sa se evite utilizarea 2n exces a unor medicamente de tipul aspirinei # analgeticelor sau oric1ror altor produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice%

CAPITOLUL * Pre.entarea a.uri!or

Ca.u! %

Eume si prenume' F%@% K6rst1' >- ani Sexul' Feminin Stare civil1' c1s1torit1 Religie' ortodox1 Ea0ionalitate' rom6n1 Mcupa0ia' pensionar1 Greutate' =& Ug 4n1l0ime' &#>< m Data intern1rii' &/%/.%-/&/ Diagnostic de trimitere' gastrita acuta Diagnostic la internare' gastrita acuta neiroziva Anamne.a @otivele intern1rii' senzatie de arsura la nivelul stomacului# dureri in partea superioara a abdomenului# balonare# greata# varasaturi# inapetenta% Antecedente $eredo(colaterale' mama( 9%T%A% Antecedente personale# fiziologice si patologice' @enar$a' &; ani# Lltima @enstruatie' *& ani# Sarcini' -# Avorturi' & )onditii de viata si munca' locuieste cu sotul intr(un apartament% )omportament!fumat# alcool"' nu fumeaza si nu consuma alcool% ( Istoricul bolii' pacienta# in varsta de >- de ani acuza debutul insidios al boli# aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului# dureri epigastrice#

balonare# greata# varasaturi# si inapetenta%

E0amen !ini 'enera! Stare general1' relativ bun1# Stare de nutri0ie' precar1# Tegumente 3i mucoase' palide# Facies' normal Sistem ganglionar' superficial nepalpabil Sistem osteo(articular' liber# mobil# morfofunctional Aparat respirator' normal Aparat cardiovascular' cord in limite normale# zgomote cardiace ritmice# soc apexian in spatiul K intercostal# TAB&*/:=* mm9G Aparat digestiv' sensibilitate dureroasa a abdomenului

P!an u ne/oi!e ,undamenta!e a!e +o!na/u!ui du(6 on e(tu! *ir'iniei 8enderson

Er%

Eevoia fundamental1

@anifest1ri de

Sursa de

crt% &% -% A respira# a avea o bun1 circula0ie A bea 3i a m6nca

dependen01 Independenta Inapeten01# gre0uri# v1rs1turi Tranzit intestinal absent 2ncetinit

dificultate ( Gastrita

.%

A elimina

Falonare sau Gastrita Gastrita ( ( ( Durerea ( (

;% *% >% =% <% P% &/% &&%

A se mi3ca# a avea o bun1 Ameteli postur1 A dormi# a se odi$ni A se 2mbr1ca# dezbr1ca a Durere se Independenta

A men0ine temperatura Independenta corpului constant1 A men0ine tegumentele Independenta curate 3i integre A evita pericolele A comunica Anxietate Independenta

A ac0iona conform Independenta propriilor credin0e 3i valori A te realiza A te recrea A 2nv10a Pensionar1 Mboseala Independenta

&-% &.% &;%

( Spitalizarea (

PLAN DE INGRI&IRE

Pro+!ema

O+ie ti/e

Inter/entii autonome si de!e'ate Administrarea de medicamente la cererea medicului

E/a!uare

Inapetenta

Stimularea poftei de mancare

Pacienta a inceput sa se alimenteze

pentru stimularea poftei de mancare Greturi# varsaturi )ombaterea lor si $idratare corespunzatoare Regim alimentar corespunzator# administrarea de medicamente la cererea medicului# $idratare cu ser fiziologic si ser glucozat &*// ml% Falonare Sa prezinte un tranzit intestinal normal Efectuarea de Falonare masa usor la diminuata# tranzit nivelul intestinal incetinit abdomenului# administrea medicamentelor prescrise de medic Pacienta nu mai ameteste Diminuarea greturilor si varsaturilor cu stare generala relativ buna

Ameteli

Sa prezinte o buna Repaus la pat cu postura administrarea tratamentului prescris de medic )ombaterea si diminuarea ei

Durere

Administrarea de Diminuarea antalgice la durerii cererea medicului# aszarea in pozitie antalgica pentru diminuarea durerii Asigurarea linistii si repausului# educatie sanitara privind boala si factorii daunatori din viata de zi cu zi Asigurarea linistii in salon# punerea Pacienta nu mai prezinta stari anxioase cu o stare generala buna si valori ale functiilor vitle in limite normale Pacienta se recreeaza si se

Anxietate

)ombaterea acesteia

Dificultate in recreere

Facilitarea mediului

spitalicesc

la dispozitie de carti# radio si tv

odi$neste acceptabil

Ca.u! # Eume si prenume' S% A% K6rst1' ;P ani Sexul' masculuin Stare civil1' c1s1torit

Religie' ortodox1 Ea0ionalitate' rom6n1 Mcupa0ia' salariat Greutate' >< Ug 4n1l0ime' &#>. m Data intern1rii' &P%/.%-/&/ Diagnostic de trimitere' gastrita $emoragica Diagnostic la internare' gastrita eroziva $emoragica# ciroza $epatica# sindrom anemic Anamne.a @otivele intern1rii' durere in epigastru# $ematemeza usoara# palpitatii# dispnee# anxietate# greta# varasatura in Vzat de cafea8# paliditate# anemie Antecedente $eredo(colaterale' mama( 9%T%A% tatal( Dz -//<' )iroza $epatica )omportament!fumat# alcool"' fost fumator! aproximativ ./ tigarete pe zi"# consuma alcool doar ocazional ( Istoricul bolii' pacientul in varsta de ;P de ani acuz1 debutul insidios al boli! cu accentuare 2n ultimile zile" cu durere in epigastru# $ematemeza usoara# palpitatii# dispnee# anxietate# greturi si varasatura in Vzat de cafea8# paliditate# inapetenta# anemie% E0amen !ini 'enera!

Stare general1' relativ bun1# Stare de nutri0ie' precara Tegumente 3i mucoase'palide Facies' palid Sistem ganglionar' superficial nepalpabil Sistem osteo(articular' usor rigid# fara modificari importante Aparat respirator' pacientul prezinta o usoara ena toracica si dispnee Aparat cardiovascular' cord in limite normale# zgomote cardiace ritmice# soc apexian in spatiul K intercostal# TAB&*/:*/ mm9G Aparat digestiv' durere la palparea abdomenului# usoara $ematemeza

P!an u ne/oi!e ,undamenta!e a!e +o!na/u!ui du(6 on e(tu! *ir'iniei 8enderson

Er% crt% &% -%

Eevoia fundamental1 A respira# a avea o bun1 circula0ie A bea 3i a m6nca

@anifest1ri de dependen01 Dispnee palpitatii Inapetenta# gre0uri# v1rs1turi si

Sursa de dificultate Durerea epigastrica Gastrita

.% ;% *% >% =% <% P% &/% &&%

A elimina

9ematemeza

Gastrita Gastrita Gastrita ( Gastrita ( Durerea Anxietatea (

A se mi3ca# a avea o bun1 Ameteli postur1 A dormi# a se odi$ni A se 2mbr1ca# dezbr1ca a Durere se Independenta

A men0ine temperatura Afebril corpului constant1 A men0ine tegumentele Independent curate 3i integre A evita pericolele A comunica Anxietate Dificultate in comunicare

A ac0iona conform Independenta propriilor credin0e 3i valori A te realiza A te recrea A 2nv10a Independent Independent ?ipsa de informatii legate de boala

&-% &.% &;%

( ( ?ipsa acesului la informatii

PLAN DE INGRI&IRE Pro+!ema O+ie ti/e Inter/entii autonome si de!e'ate E/a!uare

Dispnee

Ameliorarea dispneei

Internare cu Pacientul prezinta repaus la pat# o respiratie in asezarea limite normale pacientului in poz% semisezanda pentru favorizarea respiratiei# invatarea pacientului cum sa

respire Palpitaii Sa aiba un ritm cardiac in limite normale Mbservarea si masurarea functilor vitale# administrrea de medicamente la indicatia medicului Stimularea poftei de mancare Administrea de medicamente si $idratare parenterala cu cu ser fiziologic si ser glucozat &*// ml la cererea medicului# regim alimentar Puls ta$icardic

Inapetenta

Sa aiba pofta de mancare )ombaterea lor si $idratare corespunzatoare

Pacientul a inceput sa se alimenteze Pacientul prezinta o stre genreala relativ buna cu scaderea numarului de varsaturi

Greturi si varsaturi

9ematemeza

)ombaterea acesteia

Administrea de Stare generala medicamente la buna fara prezenta indicatia $ematemezei medicului# aplicarea de pungi cu g$eta in zona epigastrica# aszarea in pozitie antalgica Repaus la pat Administrarea de antalgice la cererea medicului Asigurarea linistii si repausului# educatie sanitara privind boala si Pacientul nu mai prezinta ameteli Durere diminuata

Ameteli Durere epigastrica

)ombaterea lor )ombaterea acesteia )ombaterea ei

Anxietate

Pacientul nu mai este anxios

factorii daunatori

Ca.u! 9 Eume si prenume' 9% I% K6rst1' =/ ani Sexul' masculuin Stare civil1' c1s1torit Religie' ortodox1 Ea0ionalitate' rom6n1

Mcupa0ia' pensionar Greutate' =< Ug 4n1l0ime' &#>. m Data intern1rii' -*%/.%-/&/ Diagnostic de trimitere' gastrita Diagnostic la internare' gastrita acida Anamne.a @otivele intern1rii' durere in epigastru# pirozis# greata# varsaturi# cefalee# inapetenta# constipatie Antecedente $eredo(colaterale' mama( neaga, tatal( neaga )omportament!fumat# alcool"' fumator! aproximativ ./ tigarete pe zi"# consuma alcool doar ocazional ( Istoricul bolii' pacientul in varsta de =/ de ani acuz1 debutul relativ brusc al bolii# cu durere in epigstru# pirozis# greata# varsaturi#constipatie# cefalee si inapetenta E0amen !ini 'enera! Stare general1' relativ bun1# Stare de nutri0ie' buna Tegumente 3i mucoase' normale Facies' normal Sistem ganglionar' superficial nepalpabil Sistem osteo(articular' usor rigid# fara modificari importante

Aparat respirator' normal Aparat cardiovascular' cord in limite normale# zgomote cardiace ritmice# soc apexian in spatiul K intercostal# TAB&;/:*/ mm9G Aparat digestiv' durere la palparea abdomenului

P!an u ne/oi!e ,undamenta!e a!e +o!na/u!ui du(6 on e(tu! *ir'iniei 8enderson

Er% crt% &% -%

Eevoia fundamental1 A respira# a avea o bun1 circula0ie A bea 3i a m6nca

@anifest1ri de dependen01 Independent Inapetenta# gre0uri# v1rs1turi )onstipatie

Sursa de dificultate ( Gastrita

.% ;% *%

A elimina

Gastrita Gastrita Gastrita

A se mi3ca# a avea o bun1 )efalee postur1 A dormi# a se odi$ni Durere

>% =% <% P% &/% &&%

A se 2mbr1ca# dezbr1ca

se Independent

( ( ( Durerea Anxietatea (

A men0ine temperatura Independent corpului constant1 A men0ine tegumentele Independent curate 3i integre A evita pericolele A comunica Anxietate Dificultate in comunicare

A ac0iona conform Independent propriilor credin0e 3i valori A te realiza A te recrea A 2nv10a Independent Dificultate in recreere ?ipsa de informatii legate de boala

&-% &.% &;%

( Spitalizarea ?ipsa acesului la informatii

PLAN DE INGRI&IRE

Pro+!ema

O+ie ti/e

Inter/entii autonome si de!e'ate Stimularea poftei de mancare# administrare de medicamente la indicatia medicului Regim alimentar# administrarea medicamentelor la cererea medicului si $idratare parenterala @asa abdominal# miscare sub supraveg$ere si

E/a!uare

Inapetenta

Sa aiba pofta de mancare

Pacientul a inceput sa se alimenteze

Greturi# varsaturi

)ombaterea lor

Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi

)onstipatie

)ombaterea ei

Stare generala buna cu reluarea tranzitului

administrarea de laxative la indicatia medicului )efalee )ombaterea ei Administrea tratamentului prescris de medic Asezarea in pozitie confortabila ce diminuiaza durerea# administrarea de antalgice la cererea medicului Administrarea de calmante la cererea medicului si evitarea factorilor excitanti )omunicare cu pacientul privind boala# incura area pacientului sa comunice cu personalul medical# explicarea necesitatii de comunicare in buna vindecare a bolii Asigurarea linistii si repausului# punerea la dispozitie a radioului# tv# carti Educatie sanitara privind boala si

intestinal

Pacientul nu mai acuza cefalee Pacientul acuza dureri epigastrice diminuate cu o stare generala buna# afebril

Durere epigastrica

Diminuarea acesteia

Anxietate

)ombaterea ei

Anxietate redusa

Dificultate in comunicare

Sa comunice cu personalul medical

Pacintul a inceput sa comunice

Dificultate in recreere

Sa se poata recreea

Pacientul a inceput sa se recreeze

?ipsa de informatii legata

Sa aiba cunostinte

Pacientul a dobandit

de boala

suficiente legate de boala

factorii daunatori# oferirea de pliante legate de boala

informatii legate de boala

CAPITOLUL *I

Edu atia sanitara a (a ientu!ui u 'astrita a uta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta sa respecte urmatoarele'

(

Sa aiba un regim alimentar ec$ilibrat 3i complet# bogat 2n carne# 2n verde0uri# ou1# lactate# fructe,

( Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice ( Sa evite administrea de medicamente in surplus ( Sa aiba o igiena orala corecta
(

Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos ec$ilibrat1# cu mese frac0ionate# con0in6nd toate principiile alimentare,

( Regim alimentar complet 3i bogat# alimenta0ie variat1 3i

Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat# urmand tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu(se la controale clinice si de laborator%

( Repaus la pat eforutlui fizic

in perioadele dureroase

cu limitarea

( Evitarea consumului de bauturi carbogazoase# cafea# alcool ( Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

"I"LIOGRAFIE

&%

Albu R%@%#8 Anatomia 3i fiziologia omului8 &P<= Editura Dacia )lu (Eapoca# &P<*

-% Fela3cu @%# VTratamentul bolilor cronice 2n medicina intern18# vol% I# .% Ferceanu Wt%#8 9ematologie8 &P<> ;% Forundel )%#8@anual de medicin1 intern18# Editura @edical1# Fucure3ti# &P=P
*%

FrucUner I%# V@edicin1 interna8 &P</

>% Fodor M%#8 @edicin1 intern18 # vol% I# Editura Dacia# )lu (Eapoca#&P=; =% )% @ozes# VAnatomia 3i fiziologia omului8 # Editura )orint# Fucure3ti -//&

<%Titirc1 ?%#Gal G%#Seuc$ea @%#Ddoroban0u E%#Falt1 G%#Xamfir @%#Ivan @%#Ardeleanu @%#PeseU @%# VTe$nici de evaluare si 2ngri iri acordate de asisten0ii medicali8# Editura Kia0a Rom6neasc1#Fucure3ti# -//& P%Koiculescu @%# V@edicin1 generala8 -//; &/% Titirca ?%# Dorobantu E%# Gal G%# Seuc$ea @%# Ldma F%# V Ingri iri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali8 Editura Kia0a Rom6neasc1#Fucure3ti# -//<