Sunteți pe pagina 1din 2

n Grdina Ghetsemani -Vasile Voiculescu -comentariun Grdina Ghetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiraie religioas, autorul fiind

inclus de G. Clinescu1 n gruparea Ortodoxitii -Iconografia mistic. Poezia face parte din volumul Prg.(1921) Poem iconografic, n Grdina Ghetsemani se inspir din motivul biblic al Rugciunii lui Iisus pe Muntele Mslinilor, dup Cina cea de tain. Scena este relatat n Evangheliile dup Matei, Marcu, Luca i nfiat n icoanele bisericii cretine. Poetul reine zbuciumul interior: i fiind n zbucium, mai cu struin Se ruga. i sudoarea Lui s-a fcut ca nite picturi de snge ce cad pe pmnf (Luca, 22:44), dar deplaseaz accentul dinspre componenta divin spre omenescul suferinei. Tema poeziei o reprezint ruga lui Iisus. Fiind o poezie de inspiraie religioas (iconografic), aparine lirismului obiectiv, prin absena mrcilor lexicale ale prezenei eului liric, dar gradarea intensitii suferinei este marcat prin punctele de suspensie i propoziia exclamativ. Titlul face trimitere la locul sacru al rugaciunii, iar subastantivul ghetsemani( de origine ebraica=masiln, arborele pacii) defineste locul tradarii si al arestarii lui Iisus. Prima strofa accentueaza imaginea luptei inerioare, a zbuciumului launtric sugerand dualitatea celor doua ipostaze ale lui Iisus, conditia umana si conditia divina. Conditia umana este exprimata prin imagini vizuale precum metafora sudori de sange si imagini dinamice care sunt conturate cu ajutorul verbelor cazut, lupta, se impotrivea. Conditia divina este ilustrata prin chipul iconic alb ca varul si gesturile hiperbolice care genereaza un tablou apocaliptic amarinca-i strigare starnea in slavi furtuna Sub efectul scrierilor simboliste poetul foloseste majuscule Soarta, Paharul- reprezentand simboluri ale destinului exceptional care trebuie indeplinit de catre Mantuitor. Se remarca preferinta pentru un registru arhaic-slavi, chip, amarnic- si regional sudori, branci. Se poate distinge constructia pe doua planuri divinuman care va intra in corespondenta in mod simetric cu ultima strofa construita pe dualitatea cosmicterestru. Strofele a doua i a treia constituie o secventa distincta care dezvolta alegoria luptei cu destinul. Ideeea centrala fiind mantuirea care sta la baza jertfei salvatoare. Rezistena la ispitire implic suferina n plan fiziologic i sufletesc: i-o sete uria sta sufletul s~i rup...". Oximoronul relev interiorizarea, trecerea la o alt etap a purificrii de patimi, de la lupta cu lumea la lupta cu inele: n apa ei verzuie jucau sterlici de miere/ i sub veninul groaznic simea c e dulcea...". Versurile reiau imaginea infamei buturi a ispitirii, sub forma jocului aparen-esen, bene-ficmalefic. Imaginea artistic ,flcile-ncletndu-i exprim gestul de refuz al jocului duplicitar, halucinant. Versul Btndu-se cu Moartea, uitase de Via" concentreaz sensul luptei christice: moartea trupului viaa de apoi. Strofa a patra constituie ultima secven poetic, proiecia suferinei interioare asupra cadrului natural. Se utilizeaz personificarea i hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: Deasupra, fr tihn, se frmntau mslinii,/ Preau c vor s fug din loc, s nu~l mai vad...". Imaginea apocaliptic este sugerat prin sintagma vraitea grdinii. Mesagerii divini, ngerii, nu nsoesc n mod explicit zbaterea omului, dar se remarc metafora bti de aripi care susine ambiguitatea limbajului poetic: ngerii mntuirii sau ngerul morii. Ultimul vers, i uliii de sear dau roate dup rad", ntrete sugestia morii, imaginea thanatosului prin: simbolul uliii, simbolistica temporal: de sear" i aceea a gestului: dau roate dup prad".

Nivelul morfosintactic - verbe la timpul imperfect, modul indicativ sau la modul gerunziu - valoarea durativ a aciunilor; - expresivitatea adjectivului cu rol de superlativ absolut expresiv (de exemplu: amamica-i strigare", grozava cup, veninul groaznid); adjective fr grad de comparaie {sete uria", cu ultima putere"); - rolul expresiv al adverbului: ntruna (sens iterativ); deasupra (proiecie cosmic a suferinei); - conjuncia adversativ dar, n strofele a II-a i a III-a - susine ideea mpotrivirii, a rezistenei la ispit; - topica afectiv (inversiuni i dislocri sintactice) -evideniaz opiunea poetic. Nivelul lexico-semantic - prezena unor regionalisme: sterlici; expresii populare: pe brnci, fr tihn" ~ intensificarea dramatismului; - terminologia abstract, lexicul mprumutat din sfera cosmicului i a naturii este organizat ca forme sensibile ale cunoaterii (tefan Munteanu); - cmpul semantic al paharului: grozava cup", infama butur", apa ei verzuie"; - opoziia venin - dulcea - relev ispitirea; - sens denotativ/ sensuri conotative, limbajul metaforic - cuvntul poetic nu nseamn, ci sugereaz. Nivelul stilistic - puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului, adesea n inversiune, a metaforei-simbol, a oximoronului. Nivelul fonetic i prozodic - pauzele marcate de punctele de suspensie -intensificarea suferinei; - conservarea prozodiei clasice; - patru catrene; msura versurilor: 14 silabe; ritm iambic; rim ncruciat. n Grdina Ghetsemani de Vasile Voiculescu este o poezie de tip tradiionalist prin inspiraia religioas (poezie iconografic), coordonant a spiritualitii romneti. La nivel formal, se observ conservarea prozodiei clasice.