Sunteți pe pagina 1din 8

Pansamente si bandaje

Generalitati
Pansamentul este o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal, pansamentul este realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material textil, cu conditia sa fie curat. Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul plagii. Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii si apoi a plagii; se vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii straini penetranti).

Tehnica
- membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va fi dupa pansament - rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in , fara a se desfasura tifonul in aer - se incepe bandajarea cu -! ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor plica ture de fasa de jos in , fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara - se termina tot prin -! ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii - daca nu este necesara realizarea "emostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.

Tipuri de bandaje
- bandajul circular# se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate; acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea "emostazei - bandajul incrucisat sau in forma de $%$# se aplica &- ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei %, dand in final aspectul de $spic de grau$; este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului - bandajul in forma de spirala# se incepe cu -! ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la '!; se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor. - pansamentul cu cornisor# cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triung"iulara, care se poate folosi si la imobilizarea membrului superior in cazul fracturilor; se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului - pansamentul toracelui sau abdomenului# se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga, care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou; daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa; in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed - capelina# este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu ture &

circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si pavilioanelor urec"ii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul; la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare. - pansament tip $(ipocrat$# se aplica o banda de tifon de aproximativ &m pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor urec"ilor si sunt tinute pendate; cu un alt tifon se efectueaza -! ture circulare de fixare fronto-occipitale; ajungand pina la banda & de tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul la regiunea opusa, pina cind se acopera uniform tot capul; capatul fasiei se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se leaga sub barbie. - pansamentul de tip $capastru$# se fac -! ture de fixare in jurul capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva ture mandibula-gat-occipital; de la mandibula se infasoara apoi in , vertical spre cap, pe linga urec"e, regiunea parietala, se trece tifonul peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la spatele urec"ii tifonul revine la cap, facand din nou -! ture orizontale de fixare pe frunte; toata procedura se repeta -! ori, sau pina cand nu se termina tifonul - aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip $prastie$# tifonul cu o lungime de )*-+* cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de &*-&, cm lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de se leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos - pansament pe oc"i# - oc"iul drept# se fac ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile frontooccipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru oc"iul drept); din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urec"ii peste obraz si oc"iul drept; apoi iar se efectueaza o tura de tinere in jurul capului si se repeta turul precedent - oc"iul stang# in caz de aplicare pe oc"iul stang directia turelor este inversa - dupa acele de ceasornic - ambii oc"i# in caz de aplicare pe ambii oc"i, se randuiesc turele de pansament mai intai pe oc"iul drept apoi pe cel stang. De retinut! In caz de plagi ale pleoapelor sau fetei in regiunea oc"iului, se poate aplica pansament pe un singur oc"i. In caz de leziune a globului ocular (oc"iului propriu-zis) este recomandata pansarea ambilor oc"i, deoarece in mod normal oc"ii se misca concomitent; c"iar daca se acopera oc"iul lezat, oc"iul sanatos neacoperit se va misca la diversi stimuli vizuali, ceea ce va antrena si miscarea oc"iului lezat.

PANSAMENTE n sens strict, pansamentul chirurgical = actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi, n scopul cicatrizarii ei. n sens larg, pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti; vezi si pansament gastric (administrarea unor medicamente cu rol protector asupra mucoasei gastrice), pansament antiinflamator (aplicarea unor comprese umede peste o regiune inflamata). Pentru a efectua un pansament chirurgical sunt necesare: cunostinte de asepsie antisepsie, cunostinte de mica chirurgie, cunostinte de !iologie a plagii. "ateriale necesare: #. $u!stante antiseptice (rol: sa realizeze curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur): alcool tinctura de iod apa o%igenata cloramina !etadina acid !oric, etc.. &. "ateriale care realizeaza protectia plagii (proprietati generale: sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa ai!a putere a!sor!anta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii): comprese din tifon (p'nza rara de !um!ac): capacitate de a!sor!tie mai mica dec't a vatei; vata hidrofila (!um!ac prelucrat si degresat) (. "ijloace de fi%are: galifi% (mastisol) = solutie de colofoniu (sac'z); leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermea!il pentru aer); !andaj (realizeaza )nfasarea) chirurgicala). *. +nstrumentar chirurgical. ,. -lte materiale: !enzina, neofalina, eter, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru ndepartarea galifi% ului de pe tegument); unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante; ./0-123: ihtiol #., g, o%id de zinc #, g, o%id de titan 4 g, e%tract de 5amamelis 6.#( g, tetra!orat de sodiu 6.# g, e%cipienti ad #66 g; indicatii: eczeme uscate, dermatite iritative (eriteme fesiere, fisuri ale pielii, degeraturi, arsuri superficiale limitate); mod de administrare: aplicatii locale pe piele, de & ( ori pe zi, n conditii de asepsie a leziunii. 127"-8+3 (9:-""-8+32): sulfadiazina; indicatii: arsuri infectate, rani suprainfectate, inclusiv escare si rani ad'nci netratate; mod de administrare: aplicatii locale de # & ori pe zi n strat de & * mm.

;2.<:-3: oleum jecoris *6 g, lanolina #= g, vaselina ad #66 g; indicatii: dermite uscate, plagi atone, ulcere varicoase, arsuri de gradul +, degeraturi; mod de administrare: aplicare locala, de # & ori pe zi. ;2.<8+3.: oleum jecoris #& g, o%id de zinc (> g, talc * g, lanolina #& g, vaselina ad #66 g. 0207-.+.:+3? etc.. mesa: !anda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr o plaga sau cavitate n care este introdusa mesa; aleze (@ lAaise = a se simti !ine) = !ucati mari de p'nza cu du!lu rol: solidarizare a unei regiuni operatorii (plaga operatorie a!dominala mare la pacient o!ez, etc.) B protectie a rufariei de pat. .onditiile unui !un pansament: sa fie facut n conditii aseptice; sa fie a!sor!ant; sa fie protector; sa nu fie dureros; sa fie schim!at la timp. 0ehnica efectuarii unui pansament - mai multi timpi: #. pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele necesare); &. dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu !l'ndete, eventual dupa umezire cu eter sau alcool, respectiv cu apa o%igenata sau permanganat de potasiu); (. curatirea tegumentelor din jurul plagii, centrifug - tampon de vata ste rila m!i!at cu eter (pentru degresare); *. dezinfectarea pielii din jur cu alcool sau tinctura de iod; ,. tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei: plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, n afara de scoaterea tu!urilor de dren, a firelor sau agrafelor; plagi secretante: necesita curatire (spalare cu jet de solutie antiseptica, e%cizie a tesuturilor mortificate), evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a # & fire de ata, ntepare a cicatricei cu un stilet !utonat; colectii purulente: deschidere larga, drenare cu tu!uri; plagi accidentale: curatare de resturi vestimentare sau telurice, de!ridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare; 4. protectia plagii: stratul de comprese tre!uie sa depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de # & comprese (pentru a realiza o !una capilaritate); =. fi%area pansamentului: galifi%, leucoplast, fesi. 0ipuri de pansamente: #. pansament protector: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate; &. pansament a!sor!ant: pe plagi drenate sau secretante; (. pansament compresiv: pe plagi s'nger'nde (scop hemostatic), pentru imo!ilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare; se realizeaza fi%are cu fesi n cadrul unui !andaj; *. pansament ocluziv: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat). .

,. pansament umed (priessnitz alcoolizat, cloraminat, etc.). BANDAJE 9asa = !anda de tifon, p'nza sau tesatura elastica, de latime si lungime diferita n functie de regiunea pe care o acopera si ntinderea pansamentului; n general, latimea unei fesi tre!uie sa fie apro%imativ egala cu diametrul regiunii pe care o nfasa (, &6 cm). +ndicatii: fi%are a pansamentului n regiuni n care su!stantele adezive nu si ating scopul (e%tremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare); fi%area pansamentelor unor plagi usoare situate n regiuni supuse traumatismelor n timpul activitatii (m'na, picior); efectuarea unui pansament compresiv; imo!ilizare temporara a unor traumatisme ale mem!relor (entorse, lu%atii, fracturi). Principii: punctul de plecare si de terminare tre!uie sa fie la distanta de plaga; la mem!re, nfasarea se ncepe de o!icei de la e%tremitate spre radacina (n sensul circulatiei de ntoarcere); distal (m'na, picior) se ncepe dinspre pro%imal spre distal (prin !enzi de fi%are); sa acopere n ntregime pansamentul; sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de vata; sa nu produca dureri (pretejarea zonelor iritate si a nervilor - sa nu fie comprimate e%agerat); sa permita miscarile articulatiilor peste care trece. 0ehnica nfasarii: aplicarea se face cu am!ele m'ini: se tine sulul de fasa n m'na dreapta, prins ntre police si cele patru degete, iar capatul initial se prinde cu m'na st'nga); primul tur de fasa se trece circular, la #6 #, cm de plaga, fiind acoperit n totalitate de al doilea tur (pentru fi%are); urmatoarele ture se trag o!lic, av'nd grija sa acopere jumatate din zona precedenta; modul de trecere poate fi diferit (o!lic, n evantai, etc.); dupa terminarea nfasarii, se trag din nou # & ture circulare, iar capatul terminal se fi%eaza la !andaj prin nnodare sau lipire cu leucoplast.

nfasarea chirurgicala (!andajul) = metoda de fi%are a unui pansament la nivelul unei plagi (eventual compresiva) sau de imo!ilizare temporara a unei fracturi, lu%atii sau entorse; se realizeaza cu ajutorul unei fase = o !anda de tifon, p'nza, alta tesatura elastica sau chiar h'rtie speciala cu proprietati elastice si a!sor!ante, a carei latime se recomanda a fi ,

apro%imativ egala cu cu diametrul regiunii care se nfasa (e%ceptie degetele); se descriu mai multe modalitati de nfasare: nfasare circulara: rapida si simpla, este indicata n regiuni cilindrice (cap, g't, torace, a!domen, !rat); nfasare n spirala: este indicata la mem!re, n regiuni tronconice si pe suprafete ntinse;

nfasare n evantai: este indicata n cazul fi%arii pansamentului n jurul articulatiilor cotului si genunchiu lui; nfasare rasfr'nta: este indicata n aceleasi regiuni ca nfasarea n spi rala, fiind mai etansa;

nfasare )n spic de gr'u) ()spi ca)): se aplica la radacina mem !relor sau n cazul pansamentului compresiv dupa amputatia de s'n la femei; nfasare n forma de >: este indicata n plagile m'inii, n plagile periarti culare si n entorsele articulatiei ti!io tarsiene; nfasare recurenta: indicata pentru acoperirea !onturilor de amputatie, la mem!re, la nivelul calotei craniene (se e%ecuta cu & ( fese). 0ipuri de nfasare pe regiuni: a) la nivelul calotei craniene: capelina (!oneta), mitra lui 5ippocrat, etc.; )

!) la nivelul fetei: prastia (n regiunea nazala), capastrul (n regiunea !ar!iei); c) la nivelul or!itelor: monoclul, !inoclul;

c) la nivelul toracelui: nfasarea circulara, spica s'nului, !andajul 1esault, !anda jul Celpeau, esarfa lui ;. :. Petit (cu !asmale n ( sau * colturi);

d) la nivelul umarului si a%ilei: !andaj n > (Datson ;ones), n spica sau cu !asma (cravata !ia%ilara a lui "aEor);

e) la nivelul degetelor: nfasare circulara, nfasare n >, spica; f) n regiunea inghinala: spica inghinofemurala unilaterala sau !ilaterala;

g) pansamentele scrotului: !andaj n 0, suspensor etc.; h) n regiunea perineala si anala: !andaj n 0; i) !ontul de amputatie: nfasare recurenta cu o fasa sau & fase, etc. j) n regiunea piciorului: nfasare n > etc..

!andaj rasfrant