Sunteți pe pagina 1din 18

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Disciplina a aparut in preocuparea arhitectilor, ca urmare a necesitatii de conformare a edificiilor construite, la le ile naturii !fi"ica pamantului, iluminare, insorire, miscarea aerului in atmosfera, conditii climatice, etc#$# Alte denumiri date disciplinei e%prima noi orientari sau raspunsuri pro&lemelor aparute' ( Fi"ica arhitecturala ( Fi"ica am&ientala ( De")oltare dura&ila !Sustain&le De)elopment$ ( *colo ie ###etc# Cau"ele cresterii accentuate a interesului asupra pro&lemelor puse de ecolo ie de)in moti)ate incepand cu epoca industriala# Intre a e)olutie produsa in perioada post(industriala a adus dupa sine ra)e de"echili&re ale ecosistemului# Arderea incompleta a unor com&usti&ili fosili, practicata la ni)elul intre ii planete, in cantitati deose&it de mari, a insemnat crearea unei pro&leme care a"i este de nestapanit' incalzirea globala # +rin arderea hidrocar&urilor, in atmosfera se de a,a dio%id de car&on, a" care determina amplificarea efectului de sera# Un prim semnal de alarma a fost cri"a ener etica din anii -./, moment in care odata cu e%plo"ia preturilor com&usti&ililor s(a pus in discutie pro&lematica in termeni de ecolo ie# *ste important a se tine cont de faptul ca noile directii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de de")oltarea informaticii# Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in pre"ent pe toata suprafata lo&ului terestru# Cresterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a hetarilor, deci si cresterea )olumului de apa intr(o masura considera&ila# De asemenea se remarca o schim&are pronuntata a climei, fluctuatii mari intre perioade( de inundatii si seceta, furtuni, ura ane,etc## +re"er)area "onelor plantate repre"inta una dintre posi&ilitatile de tinere su& control a cantitatii e%cesi)e de dio%id de car&on# In acest sens, defrisarea padurilor in cantitati irationale, depaseste ni)elul normal de reali"are al echili&rului# Efectul de sera, moti)ul principal al incal"irii lo&ale se constituie in urma acumularii in mod e%cesi) in atmosfera a unui mare procent de )apori de apa si a dio%idului de car&on# *ste cunoscut in fi"ica faptul ca anumite a"e sunt opace respecti) transparente la ra"ele luminoase sau infrarosii# *ner ia termica se acumulea"a in conclu"ie daorita faptului ca radiatiile infrarosii raman capti)e in stratul de o"on# CONSU0UL de ener ie se datorea"a urmatoarelor functiuni' transport, industrie, cladiri cu functiuni ci)ile# Cele din urma reali"ea"a un consum cumulat apro%imati) e al cu ener ia utili"ata de celelalte doua, directia enerala fiind de reducere chiar in mod re lementat a consumului de ener ie# De aici a aparut ideea proiectarii compati&ile ecolo ic# Un prim specialist care a inteles )alentele ener iei naturale, aplicandu(le in mod practic a fost in inerul 1uc2minster Fuller, cel care a cercetat pentru intaia oara principiul casei autosuficiente# De aici a mai fost un sin ur pas pentru specialisti spre intele erea si punerea in aplicare a calitatilor mediului natural, pe &a"a le ilor fi"ice# *fectul s(a materiali"at prin directiile enerale spre care se orientea"a asta"i arhitectura' ( arhitectura solara ( arhitectura inteli enta ( arhitectura &ioclimatica ( arhitectura )erde ! reen architecture$ ( !lo3 ener 4 architecture$, toate aceste denumiri e%primandu(se printr(o a&ordare comple%a, o&iectul de arhitectura fiind perceput ca un 5or anism )iu6# Arhitectura verde e%prima spre e%emplu un mod de trai al cladirii din resurse re enera&ile asemeni plantelor care se hranesc din ener ia e%istenta pe pamant#!un adept al acestei a&ordari este arhitectul 1rian *d3ards$#

Arhitectura solara se &a"ea"a pe utili"area ener iei pro)enite de la soare ca ener ie li&era, necon)entionale# Daca primele utopii referitoare la )iitoarele a&ordari ale arhitecturi )i"au utili"area tehnolo iei la ma%imum !crearea unui mediu total artificial$, directiile preluate asta"i sunt de multe ori total opuse, &a"andu(se pe calitatile mediului natural' ( orientare cardinala8 ( sera orientata spre Sud !iarna inchisa( tampon termic cu calitati calorice importante8 )ara deschisa pentru acti)area )entilatiei$8 ( utili"area pe fatade a celulelor foto)oltaice pentru captarea ener iei8 ( compartimentari permea&ile la )apori8 !*ste de dorit ca o constructie sa 5respire6, adica sa fie permisa difu"ia )aporilor de apa prin plinurile fatadei (e%clu"and suprafetele de sticla( astfel incat sa se cree"e in mod natural echili&rul intre e%terior si interior#$ Trei factori contri&uie la conformarea constructiilor, in scopul satisfacerii conditiilor de am&ianta si confort corespun"ator' ( cerintele utili"atorului8 ( prote,area mediului !fara impact noci)$8 ( dura&ilitatea constructiei in sine8 In lumea ci)ili"ata respectarea primelor doua aspecte este o&li atorie# Spre e%emplu protocolul de la 9ioto a a)ut drept scop reducerea emisiilor de &io%id de car&on la ni)el mondial# S#U#A, unul dintre cei mai importanti poluatori ai lo&ului pamantesc, nu a semnat tratatul# Daca in perioadele industriala si moderna se puneau !in mod special in ca"ul " arie(norilor$ pro&leme de insorire si )entilatie artificiala, asta"i directia ecolo ica este cea care deschide tot mai mult interesul arhitectilor si &eneficiarilor#

CRIT*RII D* CONTROL A01I*NTAL Inca de la :itru)iu se cunosc cele trei atri&ute ce caracteri"ea"a orice edificiu' firmitas( soliditate8 utilitas( utilitate!functiune$8 )enustas( frumusete# O&iectul de arhitectura, inainte de toate detine functiunea de adapost a)and un important rol in controlul schim&urilor dintre om ; spatiu e%terior ; spatiu interior# Transferul in cau"a repre"inta un flux de energie ce parcur e o unitate de suprafata intr(o cantitate de timp# In Fi"ica constructiilor se aplica si se conformea"a spatiile, functie de Legea termodinamicii ; caldura se ridica in partea superioara a spatiilor conform le ilor si Legea conservarii energiei ; masa su&stantelor care intra intr(o reactie este e ala cu cea a su&stantelor care ies din reactia respecti)a Sisteme a caror utili"are se &a"ea"a pe calitatile mediului natural' o Fatadele du&le ; datorita pretului foarte ridicat acestea sunt utili"ate la alte tipuri de functiuni decat cea de locuire8 o *lemente de captare heliotermice< foto)oltaice ( transformarea luminii !foto$ in ener ie electrica !voltaic$8 ( transformarea radiatiei solare !helios$ in caldura !termos$8 o Control selecti) al schim&urilor termice ; )ara incal"irea acti)ea"a schim&ul de aer !fi # 7$8

o *fectul de horn( cu cat acesta este mai inalt, tira,ul se do)edeste mai eficient8 o Sisteme de control a luminii si insoririi8

*N*R>IA poate fi' ( mecanica8 fi # 7 ( cinetica8 se manifesta in ( potentiala8 su&stanta ( chimica8 ( radianta !lumina, infrarosii$ ;se manifesta in afara su&stantei Teoria crepusculara Lumina repre"inta transportul de ener ie su& forma de radiatie # *%ista radiatii cosmice, de e%emplu ultra)ioletele, care nu a,un in cantitati mari pe pamant, fiind captate de stratul de o"on# Lumina se transforma in caldura, datorita cresterii a itatiei dintre molecule, re"ultand ener ia termica# *ner ia electrica repre"inta miscari ale electronilor din atomi#

aT

Fi #=

Cai de mi ratie ale caldurii' Caldura se poate misca in spatiu prin' ( radiatie ( convectie( tendinte de dilatare la caldura si de ridicare la partea superioara a spatiilor8 ( conductie( deplasare prin su&stanta# Flu%urile de ener ie depind de anumite particularitati ale su&tantei, ale am&ientului si ale materialelor de constructie# Caile prin care se asi ura circulatia aerului Transmisia; caldura a,un e in spatiile interioare prin radiatie si con)ectie8 ( de pe fata e%terioara a fatadei caldura mi rea"a catre e%terior prin radiatie si con)ectie# O constructie ar tre&ui sa reduca la minim flu%urile de ener ie intre interior si e%terior# Constructia )ernaculara este una dintre reali"arile care indeplineste toate cerintele de conformare la factorii de mediu !de e%emplu( i luul$# +erioadele industriala si moderna au constituit momente in care s(a ne li,at in fa)oarea unei functionalitati corecte orice alt criteriu de conformare al constructiilor# In cadrul studiilor de fi"ica constructiilor se )or e)identia atat caracteristici fi"ice ale materialelor! poro"itate, te%tura, sen"atii de cald( rece$, cat si calitatile su&iecti)e! densitate, conducti&ilitate termica$# Transferul termic este fa)ori"at in partea superioara a incintei# In cadrul unui solid nu se poate considera un sens con)ecti), in fluid, in schim&, se )or produce miscari in acest sens# Din punct de )edere al trasmisiei de caldura materialele se clasifica in' calde si reci, comportare determinata numeric prin densitate# Cu cat su&stanta este mai densa, cu atat se )a manifesta asemenea unui material rece# Coeficienti si variabile de material utilizati in calculele termice: ( ?@2 < dmAB( densitatea materialului8 ( l( coeficientul de conducti)itate termica8

Coeficientul masoara intensitatea flu%ului termic, ce trece printr(o su&stanta roasa de 7m, a)and o suprafata de 7 mD, in timp de o ora# Un radient termic masoara ni)elul a itatiei moleculare# Fi #C O calorie( repre"inta o cantitate de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui ram de apa cu 7EC# In ca"ul in care a)em trei )ase cu apa la temperaturi diferite, doua e%treme( unul cu apa calda si unul cu rece si tinem cate o mana in fiecare, )om constata ca sen"atiile se uniformi"ea"a# Introducand am&ele maini in )asul al carui lichid are temperatura intermediara, )om simti o sen"atie de cald in mana ce a fost tinuta in apa rece si in)ers# Acest fenomen tine de flu%urile termice din mediu# Se remarca un comportament diferit al su&stantelor solide fata de transferul termic( ce se reali"ea"a prin transmiterea din aproape in aproape a miscarii, a a itatiei moleculare# 0aterialele de constructie au o compo"itie comple%a# In ca"ul unui perete se desfasoara un transfer termic prin conductie# Caldura specifica (C, repre"inta caldura necesara pentru a ridica temperatura unei cantitati de su&stanta cu 7EC# Incal"indu(se 7 litru de apa cu cate 7EC, se a&soar&e cate o calorie# Se o&ser)a ca inma a"inea"a ener ia termica fara a(si modifica temperatura# Acelasi fenomen se petrece si la )aporii care condensea"a# Caldura latenta repre"inta cantitatea de caldura inma a"inata in su&stanta, in le atura cu starea de a re are, fara diferente de temperatura# Caldura latenta a apei este de F// 2cal< 7 2 , iar pentru a se e)apora cu totul are ne)oie de o cantitate de caldura de F ori mai mare# Importanta caldurii latente a apei in fenomenele climatice Apa ne a,uta sa ne racorim prin respiratie si transpiratie, ne putem reduce temperatura, prin e)aporare pe toata suprafata corpului# In ca"ul unei calduri latente foarte mare apar schim&ari frec)ente, de la lichid, la )apori si in)ers# Cand ploua sau cand nin e este relati) cald Clima este mai uniforma in "onele de litoral, decat in cele continentale, pentru ca apa isi schim&a continutul de caldura si prin con)ectie#

GGG
In perioada actuala se discuta despre eco( tech, hi h( tech, urmarindu(se in reali"area lucrarilor de arhitectura, raportul optim scop( re"ultat# Lo3( tech, apare ca notiune din cele mai )echi timpuri, fara a desemna un mi,loc sca"ut al conceptiei asupra constructiei# Orice parte a unei su&stante solide, omo ene, compacte, de o anumita rosime, pre"inta un coeficient de conductivitate termica' k=l/d, unde 2(repre"inta o caracteristica de su&stanta, iar d( dimensiune! rosime( masurata in metri$# l se re aseste in documentatii si ca( transmiti)itate termica a unui strat de o anumita rosime# R( repre"inta re"istenta la transfer termic al unui strat de su&stanta omo ena si compacta, a)and unele caracteristici' R= 1= d k l Aerul enerea"a un schim& con)ecti)# In cadrul unei su&stante compacte, omo ene caderea de caldura este unitara# Iarna se reali"ea"a un schim& con)ecti) intens# Intre noapte si "i se produce un schim& ? radiati)( in a doua parte a "ilei interactiunea cu spatiul cosmic se ? accelerea"a# Nu cantitatea de caldura ce intra in procesele fi"ice se repre"inta ? in dia rame, ci flu%ul de caldura# Fi #H In ca"ul unei aceleiasi su&stante, re asita in doua alcatuiri cu rosimi diferite( )alorile termice din campuri si un hiul pantei sunt echi)alente# Marimi utilizate' ti( temperatura campurilor, i( temperatura fetelor, i( diferenta de temperatura a campurilor interior si e%terior#

Daca diferenta de temperatura interior( e%terior este mare inseamna ca Ii este mai apropiata de temperatura necesara asi urarii confortului termic, iar Ie( de mediul am&ient# Omul )a a)ea in aceasta situatie sen"atia de cald# In ca"ul in care )aloarea ti este constanta, se )a utili"a o sursa intensa!o flacara su&stantiala$ pentru a asi ura aportul termic, de asemenea peretele de fatada tre&uie in rosat#

? ?

? ?

Fi # J

Factori pentru fatade cu alcatuire omogena 0aterialele posi&ile pentru alcatuirea unor fatade omo ene si compacte sunt' lemnul, pamantul, "idaria de caramida, piatra, &etonul, corpuri ceramice cu oluri, e#t#c# Se pot utili"a de la &etoane compacte la &etoane poroase# Punctul de inghet Se considera ca in ca"ul unei temperaturi e%terioare de (7JE, in interior sa se sta&ileasca K=/EC, )aloarea de /EC repre"entand( punctul de inghet# Daca e%ista umiditate in "ona unei an)elopante reali"ata dintr(o structura poroasa, relati) casanta, se mareste )olumul, fapt ce )a duce la distru erea confi uratiei# In astfel de ca"uri, alcatuirea tre&uie sa contina o cantitate cat mai mica de apa# S(au emis di)erse ipote"e, de catre sa)anti despre fenomene ce pot a)ea loc intr(o fractiune teoretica( timp minim# Ipoteza regimului termic stationar presupune ca )alorile termice nu se pot schim&a intr(un inter)al de timp# Se supradimensionea"a elementele fatadei, re"ultand )ariatii ale campului# Ipoteza constantei termice se refera la constanta campurilor( )alorile termice intre cele doua campuri raman constante# Ipoteza constantei fluxului de caldura' se presupune un flu% de caldura dinspre fata interioara spre interior, unul dinspre fata e%terioara catre e%terior si unul stationar# In realitate este un sin ur flu%, ce se poate masura prin &ilantul termic# Factorii confortului termic( higrotermic) Asi urarea confortului termic tine de cunoasterea fenomenelor le ate de umiditate, temperatura, )ite"a, re im radiati)# Temperatura aerului ambiant In conditii de acti)itate redusa se asi ura o temperatura fa)ora&ila or anismului uman# In ca"ul unei acti)itati mai intense, emisia caldurii din corp este mai mare, iar temperatura am&ianta scade# Daca este ridicata apare fenomenul de transpiratie#

Umiditatea Caldura latenta repre"inta umiditatea in limite )i"i&ile# Cand umiditatea am&ianta este mare, cand or anismul simte sen"atia de cald, apare pe suprafata pielii transpiratia# In ca"ul pierderii de caldura de catre corp, tre&uie asi urata umiditatea necesara a aerului din interiorul plamanilor# Fenomenul desfasurat in corpul uman pre"inta urmatoarele fa"e' aerul este umidificat pana a,un e in al)eole, se produce )apori"area in corp, apa din tesuturi este racita, re"ultand pierderi de caldura catre e%terior# Daca umiditatea este mai redusa, se resimte mai putin de catre or anism# Aceste fenomene e%plica sen"atia de sete pe care o manifestam cand este er# Aerul cald poate contine o cantitate mai mare de )apori, decat aerul rece# *%ista solutii cu proprietati diferite de suma proprietatilor celor doua componente' spre e%emplu apa si alcoolul( lichide cu densitati diferite(nu se mai separa deoarece pre"inta le aturi moleculare# Deci, aerul rece si uscat pre"inta mai putina umiditate decat cel cald8 in urma acestei teorii s(a e)aluat ca Antarctica este cel mai uscat desert# Fenomene pe termen curt i mediu Daca temperatura este redusa, re"ulta o cantitate mai mare de aer, care usuca plamanii# Umiditatea am&ianta tre&uie sa se inte re"e intre limitele determinate de asi urarea confortului# :ite"a aerului( repre"inta un parametru ce influentea"a in mod direct, proportional, schim&ul de aer din con)ectie# Un alt parametru care influentea"a confortul termic este regimul radiativ ambiant# Chiar daca este fri , sen"atia de rece este atenuata in ca"ul e%punerii la soare# In spatii inchise se utili"ea"a aparate de incal"ire prin radiatie( cel mai eficient este radiatorul electric# Aerul se )a incal"i doar prin radiatia receptata, emisa de corpurile din incapere# Sistemul de incal"ire prin radiatie este rapid si pentru spatii deschise# !alitatile uprafetelor ambiante 0aterialele se impart din punct de )edere al sen"atiei termice in calde si reci# Cele calde pre"inta in eneral densitate mica si coeficient de conducti)itate mic, cele reci au atat densitate mare cat si conducti)itate mare# Daca o suprafata delimitea"a su&stante calde, temperatura fetei interioare nu )a depasi temperatura aerului interior, care nu este diferit de corp# Daca sunt materiale ce mar inesc suprafete calde , acestea a&sor& mai putina caldura# Un material dens captea"a multa caldura, fapt pentru care interiorul unui spatiu nu ar tre&ui tratat in acest fel, fara o ,ustificare intemeiata# "uprafete arhitecturale Arhitectura inter&elica a&stracti"ea"a modenatura clasica # +osrmodernismul( repre"inta etapa in care apar elemente de animatie ale arhitecturii ce tin atat de protectia climatica, cat si de e%presia in timp( de patina# Dia nosticarea acestui element, in ca"ul unei cladiri nepre"er)ate, nu se face usor# +aramentele s(au reali"at din piatra artificiala( mortar( liant hidraulic si praf din ranule de marmura, sau din piatra &uciardata, nepoli"ata# De radarile si e%folierile apar cand suprafata este mai putin permea&ila la )apori decat su&stratul# In :enetia se intre)ad portiuni de crusta nea ra pe intrados, unde nu &ate ploaia# :ehicolul unor astfel de factori de de radare este apa, iar motorul( diferentele de presiune ale )aporilor si temperaturii# Ceata repre"inta un factor climatic format din )apori de apa, ce duc in suspensie rasimi, o%i"i, particule de fum, su&stante ce contin' sulf, praf, nitrati# +articulele de ceata a,un pe intrados, se lipesc, ceata se risipeste, apa se e)apora si se acumulea"a pe suprafata pe care nu &ate ploaia# 0odenatura este o forma de su&liniere a e%presiei plastice si de control, un re"ultat al modului in care e)oluea"a reliefurile unei fatade# #ariatia temperaturii intr$o alcatuire neomogena

+entru calculul umiditatii se considera ' p%(presiunea partiala( parte din presiunea totala, in care e%ista un numar de )apori, presiune ce depinde si de altitudine# Cu cat presiunea )aporilor este mai mare, cu atat cea a aerului este mai mica# Pre iunea de aturatie( repre"inta presiunea partiala ma%ima, ce poate e%ista la o temperatura data# Aerul contine in amestec o cantitate de )apori si doar atat, restul condensea"a# Fenomenul se poate )i"uali"a cand peretii unui pahar cu apa rece se a&uresc din cau"a e%cesului de umiditate# Daca aerul relati) mai cald, incarcat cu )apori se raceste &rusc, acestia condensea"a # Fi # F !onden ul in alcatuirile elementelor de arhitectura Condensul nu este un dusman, ci un fenomen al naturii# ariatia presiunii de saturatie este o notiune diferita de )ariatia temperaturii# Daca temperatura are un traseu liniar, presiunea de saturatie se poate repre"enta printr(o cur&a# Astfel de )alori se pot determina in re im hi ro(termic stationar# Daca in rafic cur&a de saturatie este repre"entata deasupra liniei drepte, in alcatuire nu este condens# Daca cele doua sunt tan ente, punctul de intersectie este punct de roua! de condens$# In al treilea ca"( cur&a presiunii de saturatie su& linia temperaturii( se inre istrea"a condens pe toata suprafata delimitata de cele doua fi uri eometrice# Daca a)em o structura din mortar si caramida, apa care de)ine inma a"inata in pori spar e structura materialului# La o temperatura de K=/EC, umiditatea )aria"a intre J/( F/L! in F/L umiditate relati)a e%ista mai multi )apori$# Aerul cald contine mai multi )apori decat aerul rece# Dintre materialele eficiente termic( corpurile ceramice cu oluri, determina un perete ros, care nu poate fi portant decat pe 7, = ni)eluri# Alcatuirile comple%e cu termoi"olatie eficienta( F, M cm de )ata minerala sau polistiren, au o re"istenta termica de peste 7/ ori mai &una decat "idaria de C.,J cm# La orice cladire tre&uie asi urata permea&ilitatea la )apori spre e%terior, pentru a nu se reali"a acumulari de umiditate# Cel mai &un i"olant termic este aerul# +olistirenul este un material impermea&il la )apori( un material cu porii inchisi# *fectul acestuia, intr(o utili"are pe e%teriorul unei constructii este cel al unei pun i de plastic, in care se acumulea"a )apori, ciuperci# 0aterialul se poate folosi intre doua "iduri din corpuri ceramice cu oluri, lasate aparente la e%terior#

fi #.

Un alt i"olant termic &un este i"oprenul# Suprafetele continui pe e%terior necesita finisa,e umede# Finisa,ele uscate sunt in eneral prefa&ricate si independente de factorii de mediu# +entru a pre)eni acumularea umiditatii pe fatada este indicata o alcatuire cu strat de aer ventilat! Se poate asi ura permea&ilitatea si i"olatia termica cu )ata minerala( roca artificiala, creata din fi&re, care se dispune doar pe partile e%terioare# Alte materiale folosite pentru paramente' ( piatra, &locuri de ciment, &eton, caramida, email, lemn8 ( metal, metal emailat, ta&la cutata8 ( sticle com&inate, sticla seri rafiata#

Fatadele care 5respira6 permit difu"ia )aporilor# Daca acest fenomen nu se produce, acumularea de umiditate din spatiul interior enerea"a inconfort termic# Daca )aporii a,un in alcatuire, apar situatii neplacute( umiditate sta nanta, muce ai, ce poate fa)ori"a &oli si aler ii# Daca )ariatia temperaturii e omo ena, cea a presiunii este o cur&a, pentru simplificare se iau in calcul )alorile e%treme( )alorile presiunii de saturatie# :ariatia presiunii de saturatie nu este proportionala cu )ariatia temperaturii# Din rafic se poate determina "ona de condens# In re im termic real, iarna nu se inre istrea"a doar )alori su& /EC ale temperaturii, astfel incat punctual de in het poate sa intre sau sa iasa din "id# Daca se afla in interiorul stratului termoi"olant, inseamana ca a fost reali"at dintr(un material permea&il la )apori# Termoi"olatii etanse, impermea&ile sau reu permea&ile la )apori se utili"ea"a pentru constructii usoare, ieftine( de e%emplu o hala industriala( in care se )a reali"a o )entilare mecanica# In ca"ul in care cladirile au alta destinatie! locuinte, &irouri$, o structura din caramida se i"olea"a cu )ata minerala# In proiectarea acestor detalii se )a a)ea in )edere continuitatea stratului i"olant, orice intrerupere enerand punti termice# Se foloseste mai putin )ata de sticla# Ro N Ri K OR7###i K Re Fi #M,P +entru asi urarea confortului termic se urmareste ca diferenta de temperatura de pe cele doua fete ale materialului sa nu fie foarte mare# Termoi"olatia tre&uie sa a,un a in dreptul tamplariei!de prefera&il din lemn stratificat, cu rupere de punte termica$# +entru etansare se in,ectea"a spuma poliuretanica sau chit permanent elastic#

+este placile de )ata minerala ri ida, se poate tencui# In acest ca" nu )a mai e%ista stratul de aer )entilat, ci se asi ura difu"ia prin mortarul tencuielii, in ca"ul in care acesta nu este reu permea&il la )apori# Daca scade re"istenta termica, se amplifica flu%ul termic, de aceea se )a supradimensiona termoi"olatia# :ata minerala este inerta la ume"eala, a enti chimici, &iolo ici Fi # 7/ Fi # 77

Fi # 7=

Fi # 7C

!riterii pentru fatade O casa poate pierde< acumula caldura prin transmisie si schim& de aer# +rin suprafata an)elopei trece caldura in functie de re"istentele termice( plinuri de fatada, ferestre#

Scheme ipotetice simplificate: Evaluarea componentei termice pornind de la o suma a componentelor termice prin anvelopanta +rotectia termica tre&uie sa fie cat mai continua( o componenta spatiala in ansam&lul sau# Se asi ura un schim& de aer controla&il prin oluri( usi si ferestre ( pre)a"ute cu un rad mare de etanseitate# :entilarea se produce astfel, doar prin deschideri#

Fi # 7H

Fi # 7J

"istemul de control al luminii naturale si al insoririi , pentru celula de ca"are este conceput pentru a diminua efectul de sera si a am&ienta incintele# +entru aceasta se pre)ad ,alu"ele, perdele de aer, panouri cu &alamale, o&loane pline sau cu )oleti! ficsi sau re la&ili$# In ca"ul in care se pre)ede i"olatia termica la e%terior, sticla rece )a fi la contactul direct cu incaperea# Acest de"a)anta, poate fi inlaturat prin pre)ederea unei suprafete calde la interior( draperia# :itra,ele pot fi reali"ate din materiale termoi"olante transparente, translucide, mo&ile, folii de policar&onat celular#

#epartitia elementelor cu masa si a elementelor termoizolante intr$o anvelopa In ca"ul reali"arii unei an)elopante omo ene( de e%emplu o "idarie de corpuri ceramice cu oluri, a)and Q H/ cm rosime, e%ista atat de"a)anta,ul consumului de spatiu, cat si al aparitiei puntilor termice# O casa &atraneasca din "idarie roasa, sau pereti din lemn, repre"inta o componenta termica &una !fi #7F(7$# Se renunta la "idaria de caramida odata cu aparitia materialelor termoi"olante usoare# In ca"ul dispunerii la e%terior a i"olatiei, peste o suprafata din &eton( material masi), dens, la interior )a predomina sen"atia de rece !fi #7F(=$# Tendinta de a e ali"a ni)elurile termice ale elementelor masi)e , cu ale temperaturii interioare, )a conduce la o inertie termica defa)ora&ila# Chiar daca &etonul, mortarul de ciment, otelul au coeficient de dilatatie termica apropiata, in timp fisurea"a# Fatadele care respira pre"inta suprafete calde la interior !fi #7F(C$, cu inertie termica fa)ora&ila# 1locurile din panouri mari sunt un prost i"olant termic din cau"a discontinuitatii# La constructiile cu fatade din &eton se )a tine cont de protectia contra puntilor termice# Se pot pre)edea sisteme de incal"ire fle%i&ile( la locuinte reali"ate din panouri de &eton, s(a pre)a"ut la interior i"olatie din polistiren, finisata cu tapet# Ca"ul ideal dar implicit ipotetic este acela in care elementul cu masa !casa propriu"isa$ se aseste intr(un mediu perfect i"olat termic !fi #7F(H$# *ste un ca" cu inertie termica fa)ora&ila, putandu(se spune ca a)em de(a face cu o casa difu"anta# Intre doua )itra,e se pot dispune folii su&tiri(perne cu aer !*den +ro,ect$, policar&onat# Toate elementele de compartimentare se sustin de o structura supla din metal#

Fi #7F

7/

RCasa &atraneasca6 repre"inta constructia inteli enta ce are atat capacitate de adaptare, cat si de raspuns# In "ona cu clima temperata constituie im&inarea reali"a&ila intre' efort, resurse, performanta# Din punct de )edere al confi uratiei structurale se remarca folosirea unui sistem mi%t de lemn si pamant uscat, atat pentru pereti cat si pentru pardoseala# +odul repre"inta un tampon termic, fumul o&isnuind sa sta ne"e acolo, impre nand astfel in)elitoarea si dand un plus de re"istenta sarpantei# Fi # 7.

&%aluarea inertiei termice Cea mai mare inertie termica se inre istrea"a in padurea ecuatoriala, unde )e etatia repre"inta un ecran solar, iar cele mai mari )ariatii de temperatura( in "ona desertica, minima termica se apro%imea"a pe la C(H dimineata#

Atenuarea apare daca suprafetele e%terioare nu sunt e%puse e%cesi) la soare# Ca"ul ideal termic ar fi acela al unei constructii fara ferestre, cu pereti rosi de . metri din &eton armat#

77

Fi # 7M

!ontrolul in oririi
'umina naturala in arhitectura Ridicarea pro&lemelor de ordin ecolo ic, de care de)in constienti tot mai multi mem&rii ai societatii, atesta e%istenta unui pu&lic a)i"at# Controlul luminii naturale se refera atat la e)itarea insoririi e%cesi)e( )ara, cat si la utili"area ener iei solare( prin aport direct, cand este fri # +ost( modernismul utili"ea"a )oca&ularul formal de inspiratie istorica, elemente de lim&a, formal ce e%prima sisteme constructi)e, climatice, de finisa,# Unele se indepartea"a de antichitatea clasica# Confi uratia de arhitectura anali"ea"a din punct de )edere al controlului solar, intre &a a,ul de elemente, de la detaliu la ansam&lu# (ecani me de inter%entie ale factorilor de mediu Cornisele, ancadramentele, &alcoanele, porticele, ofera intradosuri pe care se asea"a um&ra# Toate aceste componente au fost folosite pentru a su&linia e%presia fatadelor, pentru o perioada limitata de timp, intrucat factorii de mediu actionea"a defa)ora&il asupra oricarei constructii# O&iectele de arhitectura contemporana utili"ea"a un lim&a, a&stract, forme elementare, inspirate din natura sau istorie#

&lemente de protectie climatica) control olar) ambiental La sfarsitul anilor SF/ se utili"ea"a parasolare din &eton armat# Intre anii SC/( S./ au fost la moda parasolarele din materiale compacte# Odata cu perioada anilor SM/, ce coincide cu posi&ilitatea de utili"are a materialelor ino%ida&ile, se )or intalni doar parasolare din metal# &lemente prealabile de conformare pentru protectia climatica In ca"ul climei calde si umede, )ariatiile de temperatura anuala, "i( noapte nu sunt importante, de aceea se intalnesc constructii usoare, prote,ate pe cel putin trei laturi, ce se deschid( se )entilea"a( pe toate partile# In aceste conditii sistemul de racorire al or anismului functionea"a reu, se resimte un strat de aer suprasaturat# Apa e%ista in mediu, in structura )e etatiei, padurea ecuatoriala repre"inta o um&rela !este cald si umed$# :ariatiile "i( noapte pentru clima calda si uscata sunt ample# Clima oceanica, &landa, are o capacitate termica mai mare decat masele de uscat# In clima uscata, cerul este 5foarte al&astru6, re imul termic depinde de cel de insorire# Astfel se e%plica constructiile masi)e cu atrium, care acumulea"a "iua caldura si o cedea"a noaptea# In perioada diurna se produc mi ratii de pe terasa in su&sol# Cerul senin asimilea"a caldura prin radiatie# Din dia ramele de confort hi rotermic re"ulta ca temperatura de =F( =.EC, repre"inta limita superioara de confort# Aceasta limita creste odata cu amplificarea )ite"ei aerului Dia ramele de temperatura medii, anuale si locale, se confi urea"a in urma inre istrarilor facute ora de ora intr(un anumit loc# :itra,ele prote,ea"a direct contra ra"elor solare# Daca lumina naturala intra in incapere, se )a incal"i prin efect de sera# Cand este fri interesea"a aportul solar# :alorile temperaturii intre =/( =JEC se considera limitele de confort# Su& =/EC se incearca crearea unui sistem direct de insorire#

7=

(i carea reala a Pamantului i a "oarelui A%a de rotatie a +amantului pre"inta o inclinatie de apro%imati) ==( =CE fata de normala pe planul elipticei# S(a inre istrat o )ariatie a acestui un hi de(a lun ul istoriei# Daca nu s(ar roti +amantul nu ar e%ista anotimpurile# La solstitiu de iarna emisferele se incal"esc mai putin, la echinoctiu se remarca o insorire e ala a emisferelor#Un hiul dintre a%a centrelor( ra"a soarelui in centru, este de P/E la echinoctiu# La planeta Neptun a%a polilor este in planul or&itei, ,umatate din an +olul Nord este ca la *cuator, deoarece nu este semnificati)a )ariatia distantei spre soare# Daca la noi este )ara, soarele se aseste in cealalta emisfera# +amantul pre"inta o miscare de du&lu con, cu ori inea in centrul planetei# +entru orice determinare se remarca impreci"ia mecanicii cosmice, pre"entand miscari de a&atere, enerate de influenta lunii# Fi # 7P

*rbita aparenta a oarelui 1olta cereasca repre"inta o emisfera deasupra planetei, un sistem de referinta# Daca am considera un centru, un punct de o&ser)atie, pe un plan ori"ontal( ori"ontul( soarele defineste o miscare aparenta, ca proiectia pe &olta a traseului sau real, situatie transpusa rafic, ca arce de cerc, repre"entate de capat# Uni)ersul este aparent in di)erse locuri, la di)erse altitudini# Ori"ontul repre"inta perpendiculara pe )erticala locului, acesta poate fi un plan# Se considera ca limita +amantului este la ni)elul ori"ontului# +lanul acestuia este definit la inaltimea punctului de o&ser)atie# +e sfera !considerata forma planetei$ se pre"inta po"itiile soarelui# A%a polilor este perpendiculara pe ra"a de soare, la ora 7=# Cand centrul +amantului si ra"a soarelui sunt in acelasi punct( se defineste meridianul ceresc( ora %& solar! ora diferita de cea oficiala$# :ara, spre e%emplu, "iua este mai lun a, punctul de intersectie se sta&ileste in aceasta perioada cu doua ore mai de)reme# +entru lumea ara&a, sau oamenii desertului cerul este pri)it ca un ta)an# A%a lumii este definita de Steaua +olara!sin ura stea fi%a$ si de Crucea Sudului# Or&itele aparente sunt determinate de a%ele de rotatie, cercuri repre"entate pe un plan# In timpul anului se parcur e o "ona sferica de doua ori# Soarele &ate su& un hiul de ==E ( 7= ore pe "i fiind lumina clara# +e teritoriul tarii noastre, inaltimea ma%ima a soarelui este de HJE la echinoctiu si de =CE la solstitiu( "iua cea mai scurta# :ara este la FME, deci "iua durea"a mai mult# Fi #=/

7C

Fi # Fi # ==

=7

La +oli a%a aparenta a lumii coincide cu a%a polilor, re imul de insorire este aici intens# Se inre istrea"a fenomenul de crepuscul, deoarece, intr(o ,umatate a anului este "i si in alta este noapte# Orice topire semnificati)a a hetarilor, modifica clima lo&ului si ridica ni)elul marilor# Tropicul coincide cu declinatia +amantului# Soarele trece prin "enit la solstitiul de iarna# Cand or&ita aparenta este perpendiculara pe planul ori"ontului, aceasta are )aloare ma%ima# "fera %irtuala pe care e proiectea+a uni%er ul aparent' Intre prima si a doua ,umatate a anului, intre solstitiu si echinoctiu, miscarea, inclinatia a%ei este influentata astfel incat, un hiul pe care ra"a soarelui il face cu a%a polilor )aria"a de la o )aloare medie la una minima( de la P/E la echinoctiu, la ==( =CE# Aceasta se datorea"a miscarii de re)olutie a +amantului, care se pre"inta intr(o dia rama de timp si spatiu, ca o translatie pe un cerc# Aceasta miscare circulara se produce cu )ite"a constanta de(a lun ul unei sinusoide# Di)ersele puncte de pe traiectorie repre"inta po"itii intermediare ale or&itelor# Fi # =C

Se inre istrea"a fra mente de arce de cerc' un semicerc la echinoctiu( la ecuator, fra mente mai mici de ,umatate de cerc iarna, mai mari )ara si cercuri complete la poli# ,eterminarea po+itiei intermediare a oarelui
Fi # =H Se ra&ate un cerc, se determina "one de la or&ita +amantului in ,urul Soarelui! aceste trasari nu repre"inta lunile anului, deoarece calendarul tine seama de miscarile lunii$# Zodiile repre"inta constelatii )a"ute pe ecuator, situate la un hiuri e ale# Lunile din calendar sunt considerate e ale intre ele# Se reali"ea"a reforma calendarului# Zodiile au a)anta,ul de a imparti anul real, solar, in parti e ale# Constructia rafica se conturea"a pornind de la linii de ordine din puncte e ale( sunt momentele ce separa "odiile# Se poate determina or&ita in "ona aceea si implicit un control al insoririi# In lunile de iarna, pana la "odia urmatoare, )ariatia inaltimii soarelui este foarte mica# Incepand cu == ianuarie inaltimea soarelui creste, spatiul dintre or&ite este mai mare# Si in mie"ul )erii )ariatia acestei inaltimi este foarte lenta#

7H

Din punct de )edere al aportului de ener ie solara, se constata ca soarele sta mult pe &olta, prima)ara si toamna incep sa dispara# Se repre"inta intr(o sectiune )erticala printr(un plan al locului, &olta turtindu(se pe planul ori"ontului#

7# Prima proiectie( paralela si orto onala !fi # =J$ Se marchea"a cercuri de inaltime e ala pe &olta, cele din )ecinatatea ori"ontului sunt mai dese, ca si cele din cheia &oltii# In acest ca" se reali"ea"a o proiectie stereo rafica! stereo( spatiu$, ce pre"inta deformatii mari pe suprafata si care se anali"ea"a prin con)entii ce au la &a"a al e&ra si eometria# =# Al doilea sistem( +roiectia centrala !fi # =F$ Se proiectea"a &olta pe o suprafata plana, se defineste o suprafata cu du&la cur&ura, care nu se poate desfasura intr(un sin ur plan# Si aceasta metoda pre"inta deformatii considera&ile# C# A treia proiectie !fi # =.$ Cercurile cu inaltime e ala, apropiate de "ona dinspre ori"ont, se indesesc catre &olta# Aceste repre"entari ale soarelui se numesc dia rame# Cele pe suprafete plane repre"inta proiectii ale &oltii pe planul ori"ontului# Traseele fiecarei "odii definesc coordonate pe dia rama# Se pot citi inaltimile soarelui ce corespund lunilor si orelor calendaristice' de e%emplu in ianuarie, intre orele 7/( 7= soarele este la JE#

Fi # =J

Fi # =F

Fi # =.

A"imutul este primul un hi in plan ori"ontal, se aseste intre H/(HJE :# *femeridele sunt ta&ele pentru na)i atori# +ornind de la latitudine se determina un hiul dintre )erticala locului si or&ita# +o"itia soarelui intr(un anumit moment este determinata inca de :itru)iu, a carui epura a fost descrisa de ># 0# Cantacu"ino# 0arinarii determinau po"itia soarelui cu se%tantul, chine"ii si )i2in ii a)eau &usole# Se materiali"ea"a "ona sferei de su& ori"ont# Um&rele pe coa,a se repre"inta ca arce de cerc, simetrice fata de punctele &oltii# Se construiesc cu un aparat( 5coa,a cu &at6# Se re lea"a un hiul co,ii fata de ori"ontala locului, in functie de latitudinea o&iectului, apoi se e%pune macheta la soare, astfel incat sa se poata citi um&ra fiecarui punct pe parcursul unei "ile# Acum aceste determinari sunt usurate de pro ramele de simulare a um&rei pe calculator# 0eridianele ceresti se impart pe sfera in 7= plane ce trec prin a%a !se pre)ad =H de cur&e care determina cele 7= plane$# La meridianul ceresc ce trece prin a%a lumii, toate planele se unesc intr(un punct( Steaua +olara# Cadranele solare se utili"ea"a pentru a urmari miscarea soarelui#

7J

Un cadran solar !fi # =M$ pre"inta rafic, in mod o&isnuit, punctele materiali"ate de um&ra pe parcursul "ilelor si anului# Fi #

=M

Fi # =P

Daca se ra&ate punctul ori"ontal, ra"ele de soare descriu semicercul dat de punctul de o&ser)atie la echinoctiu !fi # =P$# +lanul acesta se intersectea"a cu cel al ori"ontului dopa o dreapta# Celelalte puncte ale anului se repre"inta su& forma unei pan"e conice# Um&rele descriu cur&e conice asimptotice# Dimineata si seara um&rele sunt simetrice# Dia rama de um&ra pre"inta proiectiile soarelui pe planul &oltii# Al patrulea tip de reprezentare ( 0asca de um&ra !fi # C/$ Aceasta pre"inta aceiasi aparitie eometrica# Se proiectea"a prin constante de o&ser)atie un o&iect oarecare, re"ultand o pata8 se proiectea"a a doua oara pe planul ori"ontului, determinandu(se astfel forma eometrica a um&rei pe pamant# Se pot reali"a dia rame ce corespund orientarii si locului in care se afla fi ura repre"entata# Daca in ca"ul casei &atranesti dia rama solara este suprapusa peste masca de um&ra, se constata ca in perioada rece a anului suprafata ferestrei este e%pusa ra"elor solare, iar )ara aceiasi "ona este in um&ra# H#

Conformarea prispei, panta acoperisului, )olumetria enerala, depind de insorire, de ne&ulo"itate, de factori climatici si de latitudine( la aceiasi latitudine se pre"inta diferente interesante, su&tile, comple%e intre constructii !)e"i fi # 7.$# Formula casei &atranesti pre)ede un sistem constructi) din materiale calde( lemn si pamant crud, care in ansam&lu pre"inta o capacitate insemnata de i"olare termica# Se mai construiesc case de lemn in unele "one ale tarii# Nu forma )ernaculara si confi uratia spatiala simpla a acestei constructii( re asita pretutindeni la 0u"eul Satului( interesea"a, ci criteriile care au stat la &a"a unei conformari atat de actuale#

7F

Controlul am&iantei termice este asi urat de so&a( sursa de caldura# Flu%ul de ener ie este diri,at prin tamponul termic determinat de fumul din pod, ce sta nea"a, optimi"andu(se astfel pierderile de caldura# >udroni"area lemnului inlatura ciupercile, &acteriile si fun ii, care ar putea ataca structura sarpantei# Aceasta casa respira( an)elopanta este permea&ila la )apori, iar masi)itatea lucrea"a ca un )olant# Inertia termica asociata cu fenomenele mecanice funcionea"a in acest ca" ca )olantul termic al motoarelor( o roata masi)a ce uniformi"ea"a miscarile# Tamponul termic repre"inta un spatiu care prote,a"a impotri)a unor fenomene termice neplacute# Din punct de )edere al confi uratiei de ansam&lu( sopronul asi ura un re im termic intermediar intre e%terior( casa, ferind constructia de )anturile ce )in din N(* si repre"entand o sursa de echili&ru din punct de )edere al )ariatiilor de temperatura in toate se"oanele# 0e aronul lui Socrate este o repre"entare ideala a unei confi uratii la randul ei ideala( nu e%ista Ro palnie6 deschisa spre soare# Aceasta structura se re aseste la prispa casei &atranesti# *%ista multe case reali"ate din lemn, tencuite si "u ra)ite ca si cand ar fi din piatra, de e%emplu constructiile din "ona 1uco)inei# In)elitorile traditionale nu sunt etanse, "apada topita da infiltratii, fiind utile cat stratul este proaspat, afanat si rece# De aceea panta sarpantei este confi urata pentru a permite cur erea "ape"ii la topire# *%ista speculatii in pri)inta unei asocieri intre un hiul in)elitorii si cel dupa care se structurea"a ful ii la ninsori# +rincipiul de alcatuire al acestor sarpante consta in dispunerea de sindrile prinse in cuie de lemn# Fierul nu este utili"at, deoarece tre&uie prelucrat si adus din alte parti ale tarii# In "onele muntoase si de podis inalte, casele nu se acopera cu sindrila, ci cu paie uscate, neim&i&ate# In realitate controlul solar nu se limitea"a la simpla confi uratie eometrica# Soarele se pre"inta la fel in cele doua ,umatati ale anului, eometric ar necesita structurari diferite' la == martie este echinoctiul de prima)ara, pana in aprilie ne dorim ca lumina naturala sa patrunda in casa, in schim& la == septem&rie nu s(a terminat inca )ara, deci olurile tre&uie um&rite# !ontrolul olar In tara noastra orientarea sud repre"inta un aport solar considera&il, alte puncte cardinale! est, )est$ au mai putina insemnatate# +entru constructii se doreste cat mai multa lumina in interior# *%i entele in materie de parasolare pre)ad sisteme de um&rire )ara si cu posi&ilitatea patrunderii ra"elor solare in anotimpul rece# Deasupra inaltimii de FME nu este lumina# Daca acoperirea se intrerupe si se amplasea"a la un iuri mari, intra o lumina difu"a# Daca &ate soarele pe acest element atnci se incal"este, iar daca apar discontinuitati in planul sau, se )entilea"a# In ca"ul in care se e%ecuta un parasolar din ta&la su&tire de aluminiu, su& acesta se )a forma o pun a de aer calda care )ara se )a resimti de"a rea&il# Fi # C7 Fi # C=

7.

+entru o anumita retra ere a ferestrei si dorind o cantitate mai mare de lumina se poate optimi"a un parasolar# Astfel iarna se poate ridica Rco"orocul6 sau inclina# Daca se inalta peste =ME( C/E ar fi necesar fie un element mai amplu, sau unul mai inclinat, ceea ce presupune un efort constructi) considera&il# La sfarsitul anilor SJ/ se re asesc in reli"arile de arhitectura e%emple interesante de parasolare(la sanatoriul proiectat de Al)ar Aalto protectiile solare sunt constituite din planseele profunde ale &alcoanelor, solutie adoptata deoarece cladirea a)ea ne)oie de multa lumina# In ultimele decenii s(au confi urat elemente mai comple%e, din metal, fra mentate# +arasolarele a,un la moda odata cu perioada arhitecturii moderne, cand se proiectea"a constructii a)and fatade complet )itrate, cu sticla fumurie, reflectori"anta# *lementele de um&rire au un caracter consistent, e%primat clar in fatade# In urma cri"ei de ener ie ! odata cu scumpirea com&usti&ililor$ noua eneratie de produse de arhitectura pre)ede dotari si echipamente in ansam&lurile construite# In timp se a,un e la demateriali"area elementelor parasolare, utili"andu(se' ratare(din lamele compuse( la un hiuri de J/E,care dau um&ra pe timpul )erii si permit trecerea ra"elor la FME iarna# +entru conformarea la un ni)el inalt de performanta se poate recur e la fra mentari si la lamele dia onale, astfel incat la ==(J/E sa se permita patrunderea ra"elor

#
'umina naturala difu+a i perceptia Lumina repre"inta o parte din spectrul total de ener ie, considerata( un proces ondulatoriu# +oate fi directa sau difu"a, e%primata prin fenomene cantitati)e si calitati)e si transmisa su& forma de oscilatii elastice lon itudinale# Radiatiile cosmice, ra"ele T, ultra)ioletele formea"a spectrul )i"i&il# Cele din urma, aflate in cantitate mare la ni)elul solului produc tul&urari ale sistemului imunitar# *%ista diferite metode de a determina cantitatea de lumina naturala, intr(un punct dat# +entru astfel de e)aluari se utili"ea"a marimi fi"ice ca' stralucirea, densitatea flu%ului luminos, iluminarea# O candela repre"inta intensitatea luminoasa, intr(o directie data, a unei surse care emite o radiatie monocromatica, a)and o anumita frec)enta si care se manifesta cu o anumita intensitate ener etica# Densitatea flu%ului luminos se masoara in lumeni Iluminarea ener etica a unei suprafete elementare, este raportul dintre flu%ul de radiatie, care cade pe aceasta si aria suprafetei elementare# Se masoara in lucsi( 7 lu% repre"inta iluminarea pe o suprafata de 7 mp, care primeste un flu% luminos de 7 lm, uniform reparti"at pe aceasta suprafata# 1 l-= 1 lm/ mp +entru or anismul uman se pre)ad minim =// lucsi, optim H//# O iluminare difu"a se o&tine in ca"ul in care &olta este acoperita# Aceasta stare se aprecia"a cu a,utorul unui lu%metru# Aparatul de foto rafiat nu se e%prima in lucsi, ci in timpi de e%punere# Sa)antii utili"ea"a monograme de lumina medie# +entru a determina numarul de lucsi primiti de la soare, se pot numara pe eam toate punctele care se )ad, ale o&iectelor#

7M