Sunteți pe pagina 1din 5

AZILURI. Eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate.

Autorul acestei carti, publicate in anul 1961,Erving o!!"an , renu"it sociolog a"erican isi petrece trei ani din viata studiind institutiile "edicale a"ericane si nu nu"ai,dar "ai ales #pitalul #t.Elizabeth din $ashington. %artea este rezultatul diverselor surse scrise,provenite din studii de psihiatrie si "e"orii si a observatiei participative a lui o!!"an&19'()19'*+, in spitalele,azilele si inchisorile din A"erica,traind ast!el pe propria)i piele si vazand adevarata viata a institutionalizatilor ,dar a carui identitate adevarata acestia nu o cunosteau. %artea este alcatuita din patru eseuri dupa cu" ur"eaza, -.espre caractericticile institutiilor totale/,/%ariera "orala a pacientului psihiatric/,/0iata clandestina a unei institutii publice/,/1odelul "edical si spitalizarea psihiatrica/..ar nu inta"plator a" "entionat capitolele cartii deoarece !iecare din ele ")a "arcat in vreun !el, incepand cu pri"ul care ")a socat si ")a revoltat co"plet si ter"inand cu ulti"ul in care "a obisnuise" de2a cu toate ororile institutiilor totale,aproape ca nu "a "ai "ira ni"ic ./Aziluri/este o carte cu adevarat !ascinanta,o realitate cruda dar bine de cunoscut,o carte care nu poate sa nu trezeasca in tine o !ara"a de revolta sau "acar un senti"ent de neputinta, neputinta de a schi"ba ceva intr)un siste" cu asa o "are a"ploare.3rebuie sa speci!ic !aptul ca cel "ai greu lucru "i)a !ost in a selecta ceea ce "erita scos in evidenta ,deoarece !iecare e4e"plu sau e4plicatie din carte "erita atentia. o!!"an de!ineste o institutie totale ca !iind -un loc in care isi des!asoara viata si activitatea un nu"ar "are de indivizi cu statut si"ilar,despartit de restul societatii pentru o perioada de ti"p apreciabila si care duc i"preuna o viata strict deli"itata,regle"entata o!icial de catre institutie/5. Institutiile totale pot !i clasi!icate in cinci categorii,1+institutii "enite sa ia in gri2a persoane neputincioase si ino!ensive,cu" ar !i aziluri pentru batrani,or!elinate,ca"ine pentru nevazatori67+institutiile pentru persoanele considerate incapabile sa)si poarte de gri2a si care prezinta o a"enintare la adresa societatii,cu" sunt sanatoriile 38%,spitalele de psihiatrie69+institutii cu rol de a apara societatea de cei ce reprezinta o a"enintare intentionata,adica inchisorile,lagarele de concentrare si cele de razboi6(+institutii care per"it des!asurarea opti"a a anu"itor activitati,precu" scolile cu internat,lagarele de "unca,navele,cazar"ile "ilitare6'+institutii dedicate religiei cu" sunt "anastirile si schiturile..at !iind !aptul ca spatial i"i este li"itat "a voi a4a in aceasta recenzie pe aspectele si practicile utilizate indeosebi in spitalele de psihiatrie.

5. Erving o!!"an,/Aziluri:eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate,trad. de Anacaona 1indrila,&7::(+,Iasi,Ed.;oliro",pp 11

Inca de la inceput o!!"an ne prezinta riscurile de a deveni pacient intr)o institutie totala, individul !iind obligat sa suporte o serie lunga de degradari, u"iliri , bat2ocuri , e4ploatari si zdruncinarea a relatiilor sociale cu persoanele apropiate, toate acestea ducand treptat la degradari ale eului,adica pacientul va prelua din gandirea celor din 2ur& rude,personalul institutiei+ convingeri despre propria)i persoana..egradarea eului se petrece prin "ulte procese iar unul dintre ele prezent inca de la intrarea in institutie este con!iscarea tuturor obiectelor personale si inlocuirea lor cu unele standardizate si "arcate, apartinand institutiei , - 8unurile personale ale unui individ constituie o parte i"portanta a "aterialelor din care isi construieste eul,dar,in calitate de institutionalizat,usurinta cu care il "anevreaza personalul tinde sa creasca o data cu cresterea gradului in care este deposedat/.5 1ai grav decat atat este pierdere nu"elui si inlocuirea lui cu un nu"ar,nu"ele intreg !iind una dintre cele "ai de pret posesiuni ale unei persoane. < data a2uns pacient intr)un spital psihiatric individul invata ca e4ista un siste" de privilegii si unul de sanctiuni,si ca el trebuie sa se supuna negresit personalului institutiei,care aparent !ace totul spre binele sau,alt!el va !i pedepsit ca atare.;rivilegiile constau intr)o ca"era "ai buna,un loc de "unca "ai bun,posibilitatea de a parasi spitalul,"ici atentii cu" ar !i ca!eaua,tigarile sau respect din partea anga2atilor .;edepsele pot !i suspendarea privilegiilor,pedepsele corporale,cele psihice, izolarea, electrosocurile,pri"irea unor sarcini neplacute etc. ;acientii reactioneaza insa di!erit din punct de vedere al adaptarii si cooperarii,cel putin pentru o perioada de ti"p.E4ista ast!el cateva tactici des !olosite, tactica/retragerii situationale/ast!el ca institutionalizatul nu "ai acorda atentie lucrurilor din e4terior &regresie+,/tactica in!le4ibila/,situatie in care pacientul re!uza orice !or"a de cooperare,tactica -colonizarii/care presupune o incercare de adaptare la conditiile o!erite si tactica/convertirii/in care individual i"partaseste pe deplin conceptia anga2atilor despre el si devine pacientul "odel. o!!"an vorbeste aici si despre an4ietatea resi"tita de "a2oritatea pacientilor care ur"eaza a !i eliberati,datorita !aptului ca institutia i)a preluat sarcinile in ti"pul sederii sale in spital individual nu isi da sea"a daca va putea sa se descurce in lu"ea din a!ara, -Un !actor cu "ai "ulta i"portanta este deculturarea,pierderea sau incapacitatea de a achizitiona unele deprinderi recent dobandite de societatea larga.Un alt !actor este stig"atizarea=.;e scurt,ar putea descoperi ca eliberarea insea"na "utarea din pozitia ierarhica superioara dintr)o lu"e "ai "ica,intr)o pozitie in!erioara intr)o lu"e "ai "are./55 .in punctual de vedere al conducerii si al personalului spitalului,acestia par sa !oloseasca toate aceste practici in !avoarea pacientilor si avand scopuri precise si bine de!inite,/>u"eroase institutii totale par sa !unctioneze,in "are parte a ti"pului,ca si"ple -depozite/ pentru institutionalizati)

dar,dupa cu" a" aratat,ele se prezinta de obicei in !ata publicului larg drept organizatii rationale, proiectate constient si "inutios pentru a indeplini rolul unor "asinarii e!iciente,care sa produca anu"ite

* Goffman,op.cit,77 ** Goffman,op cit.,72

rezultate,declarate si aprobate o!!icial/5.Un adevar socant este acela ca anga2atii unei institutii lucreaza cu -obiecte/ si nu cu oa"eni,obligatia personalului de a respecta anu"ite standarde de trata"ent o"enesti le ridica proble"e.Unii ingri2itori din spitalele psihiatrice pre!era sa lucreze in sectiile cu pacienti senili,deoarece acestia presupun "ai putine solicitari si pretentii. Intr)o institutie totala cu" sunt spitalele de psihiatrie pute" vorbi despre -cere"oniile institutionale/ ,pe care autorul le)a descris a"anuntit in carte .Acestea presupun publicatii editate de pacienti dar supervizate si cenzurate uneori de "e"brii persoanlului responsabili .Aceasta !or"a de e4pri"are,in care pacientii pot e4pune -stiri locale/ cat si ne"ultu"iri "ascate si ironii subtile la adresa unor "e"bri ai personalui,se nu"este -publicatia casei/.Un alt tip de cere"onie des intalnit il constituie petrecerile organizate cu diverse prile2uri,care de cele "ai "ulte ori au scopul de a !or"a o parere buna despre institutie ,celor veniti din a!ara,/;arere pe care cei veniti din a!ara si)o !or"eaza ast!el despre institutionalizati contribuie la "icsorarea presiunii pe care,alt!el,acesti oa"eni ar a2unge s)o e4ercite aspura institutiei/55Alte cere"onii instiutionale sunt intalnirile de grup,spectacole caritabile,casa deschisa ,cea din ur"a presupunand zile alese special in care publicul poate vizita spitalul si se poate convinge personal de conditiile -!oarte bune/ o!erite pacientilor. %ariera pacientului psihiatric parcurge trei !aze principale, cea de prepacient,pacient si daca survine, si !aza !ostului pacient.Una dintre proble"ele pentru care "ulti devin prepacienti este ca oa"enii a2ung sa)si de!ineasca singuri, sau de catre cei din 2ur,anu"ite si"pto"e, datorate in "are parte stresului sau unei tulburari e"otionale,drept se"ene ca)si pierd "intile .< data a2unsi aici ei insisi,cineva apropiat sau "edicii ii vor convinge ca cea "ai buna solutie pentru ei este sa se interneze. 3er"inat si acest pas prepacientul devine pacient,care -porneste cu relatii si drepturi si ra"ane,la inceputul sederii in spital,si !ara unele si !ara altele/555,descopera cu ti"pul ca -a !ost tras pe s!oara/ de persoana cea "ai apropiata lui si in care a avut cea "ai "are incredere si ast!el intervine o ruptura sociala cu e4teriorul,se si"te -parasit de societate/. In acest ti"p , pentru a)i obtine cooperarea,anga2atii spitalului ii vor discredita acestuia orice versiune despre propria persoana si il vor convinge probabil ca este bolnav si are nevoie de a2utorul lor &"a re!er aici nu"ai la anu"iti pacienti carora li se putea o!eri o solutie "ai buna decat internarea,nu "a re!er la cei cu adevarat sau grav bolnavi+. In continuare pacientul va incerca sa adopte una dintre tacticile prezentate "ai sus,unele poate pentru o perioada scurta de ti"p pana cand va decide care este in !avoarea lui.

Adaptarea secundara este de!inita ca /orice randuiala obisnuita prin inter"ediul careia "e"brul unei organizatii !oloseste "i2loace neautorizate,obtine rezultate neautorizate,eludand ast!el supozitiile organizatiei cu privire la ceea ce ar trebui sa !aca si sa obtina si,in consecinta, cu privire la ceea ce ar trebui sa !ie individual/5555
*Goffman,op.cit.,73 **Goffman,op.cit.,96 ***Goffman,op.cit., 22 ****Goffman,op.cit., 6!

E4ploatarile siste"ului reprezinta un alt ele"ent care de"onstreaza dezorganizarea si siste"ul precar al spitalelor. o!!"an prezinta a"anuntit si cu e4e"ple reale, "ultitudinea de "etode !olosite de pacienti pentru a evada din realitatea apasatoare a sectiilor.A" intalnit aici e4e"ple care "i)au starnit rasul ,/1i)a" petrecut cea "ai "are parte a ti"pului plantand varza si plivind buruienile din straturile de ceapa iarna.%u" noi nu pri"ea" deloc legu"e proaspete,in pri"ele catea zile a" "ancat atata ceapa,incat "a te"ea" ca o!iterii o sa descopere locurile goale din randuri/5&relatat de un detinut+ sau !aptul ca unii detinuti alegeau cursurile de pictura pentru a putea !ura !ructele proaspete !olosite drept "odele.#i e4e"ple care ")au socat.cu" ar !i !aptul ca unii pacienti cautau prin gunoaie resturi de "ancare sau obiecte ce "ai puteau !i !olosite sau altii pre!erau terapia soc cu insulina sau interventii chirurgicale doar !iindca aveau voie sa se odihneasca o vre"e dupa asta si pri"eau un trata"ent "ult "ai bun de la asistente. .e alt!el pacientii isi in!iintau si propriile spatii ascunse de recreere unde puteau sta toata ziua !ara sa !ie vazuti,unii ba chiar bene!iciau de cooperarea anga2atilor sau de tacerea acestora. .upa cu" se stie introducerea in spital a unor obiecte din a!ara este interzisa,insa lucrurile nu stau deloc asa,caci unii pot !ace rost usor de diverse lucruri cu a2utorul pacientilor carora le este per"is sa paraseasca spitalul,acestia ne!iind controlati la intrare..e alt!el se dezvoltata si un !el de piata &ilegala bineinteles+ in aceste institutie,unii pacineti se o!era sa presteze servicii anga2atilor,cu" ar !i spalarea "asinii, altii vind chibrituri,tigari,sau i"braca"inte din spital,lustruiesc panto!ii ingri2itorilor,!ac schi"buri de obiecte intre ei precu" si o sursa i"portanta de bani poate !i cea a 2ocurilor de noroc. In ulti"ul capitol, o!!"an se preocupa "ai "ult de relatia dintre prestator &spitalul cu serviciile sale+ si clientul &pacientul+,/La "odul ideal,clientul aduce in aceasta relatie respectul pentru co"petenta tehnica a prestatorului si increderea ca aceasta o va !olosi in "od etic6de ase"enea aduce recunostinta si onorariu..e cealalta parte,prestatorul aduce,o co"petenta ezoterica si e!icienta e"piric,precu" si dorinta de a pune la dispozitia cleintului6discretie pro!esionala6o circu"spectie voita,=o politete lipsita de servilis"/55.esigur ca nici "e"brii personalului nu au o viata usoara,a!landu)se in nu"ar "ic acestia trebuie sa detina un siste" de disciplina stricta&desi totusi prea stricta ,zic eu+,pentru a se putea ocupa de un nu"ar "are de indivizi, institutionalizati i"potriva vointei lor.Insa lipsa de personal

specializat a!ecteaza si "ai tare sanatatea pacientilor deoarece trate"ntul unui psihiatru nu este intotdeauna de a2uns,unii pacienti avand nevoie si de consultarea altor specialisti. Una peste alta desi nu detin nicio cunostinta in do"eniul psihiatriei indraznesc sa a!ir" ca o concluzie !aptul ca siste"ul de servicii psihiatrice din A"erica &si sunt sigura ca si din "ulte alte tari+ se con!runta cu "ulte proble"e si lipsuri,cei care intra -din greseala/ acolo ies de "ulte ori cu o stare pro!unda de degradare "orala si lipsa de incredere in propria persoana, iar cei care sunt cu adevarat bolnavi nu stiu cate sanse au de vindecare,desigur insa ca au e4istat si pacienti asupra carora "odelul adoptat de spital a !unctionat.&aceasta !iind e4ceptia care con!ir"a regula+
*Goffman,op.cit., 9" **Goffman.op.cit,2!