Sunteți pe pagina 1din 69

f.ss

S;$r-.f,s;n slFsJr{i,{.J StriJPfiag 13fl €;'8*#f"sidf,4 .

flfss* st,4-d?

o Papilele senzoriale se g;sesc la baza staminelor unor flori. DacE o insect;

aclioneazd ca excitant, filamentul staminei se curbeazd brusc, atinge ovarul 9i sr

produce a utofecu ndarea,

. Parenchimul senzitiv se gdsegte la baza peliolului gi la baza frunzelor de Mimost

pudica. Acesta formeazi o umfl5tur5 motoare, pulvinul, in celulele cdruia, prin ac!iunea unL

factor mecanic, se produc modificiri in permeabilitatea gi in forla osmotici a celulelor ;

rezultatul va fi aplecarea peliolului ;i alipirea foliolelor fa!5 in fald.

. Formaliunile optice pot fi:

o Papilele senzitive funclioneazd ca o lentilS concentr6nd razele care cad p

f runzd intr-un focar situat in centrul celulei epidermice transformat5 in papilS;

o Ocelii senzitivi sunt formati din douS celuie suprapuse: una mare, intercalat

printre celulele epidermei si una micd, ocela, care funclioneazd ca o ientil

biconvexb concentrSnd razele intr-un focar situat in interiorul celulei rnari. Cdn frunza igi schimbS pozi!ia, focarul se deplaseazd 9i exciti citoplasma, iar frunz

executS migcarea care o readuce in pozitia in care si primeasci luminS.

L.2. ORGANEI-E VEGETATIVE METAMORFOZATE AI.E PLANTELOR

L.z.L. NAOACI ru I M ETAMORFOZATE

Pe l6ngd funclia de absorblie, rdddcinile mai pot indeplini, dupd mediul in care triies

9i alte funclii dec6t ceie specifice. Schimbarea funcliei determini o serie de modificdri d

ordin morfologic gi structural, procesul fiind denumit de metamorfoz6. Dintre rddicinil

metamorfozate:

. rdddcinicontractile sunt caracterizate deinsugirea de a se scurta, de a se contracti servesc ia addncirea in sol 9i o mai bunS fixare a bulbilor 9i rizomilor (Crocus, Colchicum);

sunt rdddciniadventive cu care unele plante urcitoar

. ridicinisuprateranefixatoare

(Hedera helixJ se fixeazi de suportul pe care se ridic6;

e ridicini proptitoare sunt rSdicini adventive care se formeazi din ramurile unc

arbori aparlin5nd genului Ficus;

. riddciniinmagazinatoare de ap5, constituie o particularitate a multor Orchidacea

sau alte epifite tropicale; acestea absorb apa din vaporii de apd din atmosferi prin intermedit

lesutului velamen radicum;

:r.rols::'i: :gil"ir r,rn3 rjszrta:i{ iil,;gi"lnint;i rirtr.ll:xuepl _

lelr,uasqo aieuJrut atr-inlns.?j r$ arulrlaEarr "rolarrg_isJo E-[n1rn.r3$ g*s;]l uuri rjr:luez*;dt"r _

talernlue t:n]ns, 1 rlrp rxij ::r.rrcia"rd ri .l3ezr1ea: tgetr:-iud;l-lr{ iio:sc;trlu e1 riea"r;s<yr *

i:ollttrulti ;rii ;,rttrt:f;r,r ;r1*uu-8;o ir{p "r3{i.lo:soJ}rlri a:u.rede:d rj*zrtr*.r *

: e:i;:E,rri 3.1.81r,",! ltN Tt;].r l:{,} H 1 UJ I t ilt nl:e3:{

';iELUrL{E ri aFle3arr:o1r:n;nsri

s ei*:s*.::irij Ef eJ;EA,rJs,qO

YH:1d*;lS'jr{l rs vzv;{,i-:{i}H3f it

'RlorloxtLU erir.ilnu,anqqnu Jolaiuelsqn

ea;elrzodap'atiqJosqe'ezolutsoloj ap loJ ne alellads a^Fulnu !JnloJ n3 azunJJ .

'(ree;nop'arpzeu) ralJ93 ap aleluazardar luns aJeipte ap lor nf, azunrJ o

'(l$n1oer) tutds ug;erired nes lelot aleurolsueJl Joloatord;o.r nt azunJJ .

trvzoluol^tvrtW lzNnuJ 'E Z'T

'af,qenf,e !utdlnl .

lent-le]a8an ageo ad ealri;nuuur ern8rse

]od rs a^qrJlnu eiuelsqns ezealrzodap !!qlnq ,;g;nuaqnl ,ggruozr.r - aueJalqns 1u;d;n1 .

liarnppd .rgd '.reqr.unrod ,gilpplB e; tulds uJ alprurolsuerl lurd;n1 .

1{ar1nB) e^razar ap .ro;aiuelsqns eaJelrzodap nrluad alezr;egreds alezlJaqnl rurd;n1 .

!('ds otqtoqdnj

''ds pt-tundg) alua;ncns Jolalueld arutrads ]uns aJeotellulse aueJaleJdns gu;d1n1 .

SlvzoJUoWVIIl^t INtdtnI .z. z.T

'a1tze;edtuas nes altzered a;a1ue;d ezeazrJal3eJeJ llolsneq nes aslel tupgppl .

1a;euolelp a;ti;nuuul ap poul ]sale Jer 'ruolerp rJe]rpeJ runBnur urp riruano;d r;e1se; llJotln3t^lts larpgdpd '.rglu 'cer;r; ,la] el aleuofe.lp rul3pppJ nes gtn3nu n] !u!lpppJ o

f,saulnu

l(aqlpr,r'ar;ep'noc,rouu) pnlaza.l ap aiuelsqns roun e arelrzodap ap ericunl;edrrur.rd ur :saur;dapuJ arezlJaQn| !u!rpppr o

lacrzrocru.r a;a1ue;d 'ligrlzopou n3 alru'pper :aluorqurs ru'ppgr .

1eno.i8u euu ap aseoun(p; uu

a;unpgd r5 a;eordo.r1 a;runrSar utp Jolalue;d acgrcads luns tJololerunaud nl tu!lRpgJ .

lar eole;ruu rse ro;au e8.lo ericu n;

:saur ldapug

rs alse;dorolr uriuoc 'a;ecrdo.r1 rolalurda alqsrJallereJ luns areolel!u!se !ulrpppJ o

d$s.

---^,---.-,^-,,-,J'

,/---'-.--'

s-x p trsrri: .

yJfrrJ?3.?X5 Ttr -T?Jdn#* Fb: ff d:,p*l1},g

158

Sjor#6rr pF#?-ff{.t fiupEtg sE fxestsrvfx

flsss e X-c

- realizati corespondenta fntre !rslrturile icientific:rte si funcliile organelor vegetative;

* stabiliti ccnciuziile.

@ Analizeazd si interPreteazd

Expticali procesul de formare a organelar vegetative pornind de la celula-ou, conform

ipotezelor lui Honstein gi Hoberlondt.

tndicafi rolurile cambiuluiin corpul plantelor pi porticularitdlile structurole ale organelor vegetative ale gimnospermelor pi ongiospermelor care derivd din octivitateo acestui .tesut.

Comparalilesuturile conducdtoare ale plantelor din punctul de vedere ol:

'

originii

. diferenfieriifilogenetice

. coracteristicilor onatomice

. csracteristicilorfunclionale.

Realizafi o comporofie structurald Sifunc,tionald intre ritidom 9i suber.

Explicali in ce canstd importanla practicd a sclerenchimului 9i indicali porticuiaritdlile

structurale care ii conferd aplicabilitote economicd.

Indicofi trei particularitdli structurole ale organelor vegetative ale plantelor epifite care constituie adaptdri la mediul lor de viafd.

Campord fesuturile vegetale cu cele onimale pe boza urmdtorului plan:

f

.

.

.

demonstrarea oriEinii gi etapelor diferenlierii acestora;

evidenlierea onalogiite funcfionale intre lesuturile gi organele vegetale 5i animole;

identificarea porticularitdyilor structurale ale lesuturilor care determind speciolizareo

f unc.tionald;

. localizorea fesuturilor in corpul plontelor 5i al animolelor.

i

I

#i#{,#$fs F#"$r*rs# SFLiFf;,d'f #F gxfsd.#,urd. '

flf#s# #.4'-rT

v#g

2. PARTICULARITATI STRUCTURALE Si FUNCTIONALE ALE TESUTURILOR ANI MALE

lesuturile sunt sisteme organizate de materie vie cu funclii biologice definite, formate

: n celuie similare, careindeplinescin organisme aceeagi func!ie sau acelagi grup de funclii.

Celuleie sunt unite intre ele printr-o substan!5 intercelularS, care atunci c6nd este in

:anlitate mic5, se numegte,,substan!5 de ciment", iar atunci c6nd este in cantitate mare se

- imegte,,substan{d fundamentalS".

in ciuda complexitSlii sale, organismul animal este alcituit din patru tipurifundamentale

:: lesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular 9i nervos. Aceste lesuturi nu se gdsesc sub forma

-ror unitSli izolate, ci sunt asociate intre ele, in proporlii variabile form6nd organele 9i sistemele

:crpului. Majoritatea organelor pot fi impdrlite in doud componente: parenchim (alcdtuit din

celulele responsabile pentru funcliile indeplinite de organul respectiv) gistromi (care constituie

tesutul de suslinere). Cu exceplia creieruluigia mdduveispindrii, stroma este alcdtuit; din lesut

co n ju nctiv.

2.1". TESUTURILE EPITELIALE

Sunt formate din aglomeriri de celule poliedrice 5i substan!5 extracelulard in cantitate

foarte redusS. Celulele sunt st16ns unite intre ele prin rnolecule de adeziune, interdigita!ii

nrembranare gi joncliuni intracelulare. Aceste proprietd!i le conferd capacitatea de a forma

straturi celulare care acoperd suprafala corpului gi ciptugesc cavitSlile organismuiui, precum 9i

de a alcdtui unitSli secretorii tridimensionale,

Celulele epiteliale sunt foarte variate din punct de vedere morfologic: cilindrice, cubice

sau pavimentoase. Forma lor poliedricS este consecinla dispunerii in straturi suprapuse,

tridimensionale. Forma nucleului unei celule epiteliale este oarecum similard cu forma celulei:

celulele cubice au nuclei sferici, celulele pavimentoase au nuclei aplatizali.

O caracteristicd a epiteliilor este asocierea lor cu lesutul conjunctiv. in cazul epiteliilor

care tapeteazd organele cavitare, acest lesut conjunctiv formeazS un strat denumit lamina

propria. Aceasta asigurS, pe 16ngi iunciia de suslinere, nutrilia epiteliului 9i mediazi atagarea acestuia de structurile invecinate. Suprafafa de contact dintre epiteliu gi lamina propria este

crescutd datoritd unor neregularitSji prezente pe suprafala lesutului conjunctiv sub forma unor mici evaginalii denumite papile. Papilele sunt prezente ?n specialin lesuturile epiteliale supuse

stresului mecanic, precum tegumentul gi mucoasa lingualS.

'-''_-_''**_'-- --\

'FffiT]

#f$L#sf{. Bc,ry",s}eL, Sttt-r+*glc *s &xeri.rr*}'.S "

f,f#sex ev.H*c?

in cazul unei celule epiteliale, regiunea care corespunde lesutului conjunctiv este

denumitd pol bazal, in fimp ce regiunea opusd, este denumitd pol apical.

Suprafala apicali a multorcelule epiteliale conline structuni specializate care au rolul de a cregte aria suprafelei sau de a transporta substanle ori particule aderente de epiteliu.

Microvilii (mikros - mic; villus - smoc de pdr) sunt prelungiri digitiforme, prezente in special pe suprafala celulari liberS. Celulele cu rol de absorblie - celulele epiteliale ale

intestinului subtire;i segmentele proximale ale tubilor renali - prezinti pe suprafali sute de microvili.

Stereocilii sunt prelungiri alungite si imobile ale celulelor din epididim 9i ductul defereni

- microvili lungi pi ramificali- care faciliteazd deplasarea moleculelor intra- gi extracelular.

Cilii sunt structuri mobile de formi cilindricS, care realizeazS mipciri prin consum oe

energie. Se estimeazd ci o celulS ciliatd din mucoasa traheald are aproximativ 250 de cili.

Flagelii, prezenliin structuna spermatozoidului, au structuri similari cu cea a cililol da'

au lungime mai mare.

Majoritatea lesuturilor epiteliale au inervalie

senzoriale cu originea in plexurile nervoase din lamina

lesuturile epiteliale sunt dinamice, iar celulele

mitoticd la niveiul celulelor stem localizate in stratul

baza 15.

bogatd asiguratd de terminalii nervoas= proprie.

lor sunt reinnoite continuu prin diviziu-=

germinativ, cel mai apropiat de lami',

Epiteliile de acoperire pot fi clasificate dupd doui criterii: numirul straturilor celulare .

caracteristicile morfologice ale celulelor din stratul superficial.

Forma celulelor

Localizare

Funclii principale

endoteliul vaselor

faciliteazd miscdrile viscerelcr

pavimentoase

sanguine, mezoteliile,

transportul activ prin

pericardul, pleura

pinocitozd

Simplu

(u n istratificat)

Pse u dost ratifi cat

cilind rice

cilindrice, cubice

suprafala ovarelor 9i

a tiroidei, mucoasa bronhioielor terminale,

canalele excretoare mici

ale glandelor salivare

mucoasa intestinalS, a vezicii biliare, a uterului

mucoasa traheei,

bronhiilor, cavitS!ii

naza le

acoperr re,

protec!ie, I ubrifi ere, a bsorbli:

secretie

protec!ie, secre!ie, tra nsport ciliar al particulelor captate c=

stratul de mucus

Stratificat

lrf

,q#C"j*, tnijr t ji;,

strat superficial

pavimentos -

cheratinizat

strat superficial

pavimentos -

necherati n izat

cilindrice

de tranzi!ie

.sFir.'* {'{ f

ilr" d hj r''. j:1 ::

;

cavitate bucalS, esofag, faringe, laringe, vagin, canal anal

giande sudoripare,

foliculi ovarieniin

dezvoitare, canale mici

r" fi J

r"'-u

protec!ie, previne Pierderea

apei

protec!ie, secrefie, Previne

pierderea apei

protec!ie, secre!ie

ale glandelor sudoriPare

conjunctiva, mucoasa faringianS, laringiand

vezica urinarS, uretere,

calice renale

protec!ie

protectie, distensibi litate

3#9

Celulele neuroepiteliale sunt celule de origine epiteliald care au dob6ndit funclii

senzoriale specializate (ceiulele din rnucoasa olfactivi). celulele mioepiteliale au rol contractil,

,n special la nivelul unit5lilor secretorii ale glandelor mamare, sudoripare, salivare'

Epiteliile glandulare sunt alcbtuite din celule specializate cu funclie secretorie. De obicei,

noleculele secretate sunt in preaiabil stocate intracelular ?n vezicule membranare mici, numite

granule secretorii.

Celulele epiteliaie glandulare sintetizeazS, stocheazd 9i secretd proteine (pancresul),

cide (glandele suprarenaie, sebacee) sau complexe de carbohidrali 9i proteine (glandele

,alivare). Glandele mamare secretd substanle din toate cele trei categorii. o alti clasd este -eprezentati de celulele glandelor cu activitate de sintezS scdzuti (glandele sudoripare), care

secretd in principai substanle transferate din sAnge in lumenul glandular'

Glande!e unicelulare sunt reprezentate de celulele caliclfornne prezente in rnucoasa

-iestinului sublire, ciile biliare extrahepatice gi in mucoasa tractului respirator. Termenul de

,-::andi" desemneazS, de obicei, structuri complexe, de dimensiuni rnari, formate din celule

:liteliale, asociate cu lesut conjunctiv, vase Sanguine 5i terminatii nervoase'

Glandele se formeazd din epiteliile de acoperire in timpul vielii fetale, prin proliferarea

:: ulelor epiteliale ;i pitrunderea acestora in lesutul conjunctiv subiacent, urmatd de -:.rtinuarea diferen!ierii. Glandele exocrine (exo - exterior; krinein - a separa) pdstreazi

::rtactul cu epiteliul de suprafald din care s-au format, conexiunea transformAndu-sein ducte

:-:ulare tapetate cu celule epiteliale, prin care secreliile sunt transportate la suprafa!5'

Glandele endocrine (endo - interior; krinein - a separa) sunt glande care pe parcursul

:e:voltir.ii pierd contactul cu epiteliul de onigine, nu prezintS ducte, produgii lor de secrelie

,,_-r preluali 9i transportali la lesuturile !inti de citre fluxul sanguin. Celulele secretoare sunt : iouse sub formd de cordoane, mase epiteliale sau mici vezicule (tiroida).

6tu#,

\

Fr*i##ig Frfrip#{,r ffimffprc.s *r &xrrc,m*p1 -

{dsss d} tsrr.}

in func!ie de modul in care produgii de secre!ie ajung ?n mediul extracelular, glandele endocrine pot fi clasificate in trei categorii. Glandele merocrin e (meros- parte), ex. pancreasul,

elibereazS produsul de secretie prin exocitazd, fdrd a se pierde alte componente celulare. Glandele holocrine (holos - intreg), ex. gl. sebacee, elibereazi produsul de secretie odati cu

restulceiulei. Glandele apocrine (apo- la distantd de), ex. glandele mamare, elibereazi produsui

de secretie in spatiul extracelularimpreuni cu o parte din citoplasma apicalS.

Glandele piuricelulare:

Tipulglandelor

Tipul glandei

tubuloase

se deschid in lumenul organului

por!iunea secretorie dilatatd, cdptusitS cu celule epiteliale pirarnidale ce deiinriteazd un lumen

alveolare asemindtoare celor acinoase, porliunea secretorie este mai d ilatatd

Compuse

tu bu I oase

tu bu lo-a lveola re

mai multi tubi care fuzioneazi la

nivelul suprafefei de evacuare a secretiei

formate din tubi glandulari gi saci glandulari

tubulo- porliunea secretorie tubulard

glomerulare

infdsurati in ghem

glande tubulare care au la capdt un acin

tubu lo-acinoase

Localizare

glandele Lieberkuhn

din intestinul subtire

glandele lacrimale

glandele sebacee

glandele Brunner din duoden

prostata

glandele sudoripare

giandele salivare, pancreasul endocrin

Majoritatea tipurilor de celule epiteliale pot da nattere unor turnori benigne sau maligne

Carcinomul este o tumord maligni de origine epiteliald. Tumorile mallgne derivate dintr-un tesu:

epitelial glandular sunt denumite adenocarcinoame, fiind cele mai frecvente tipuri de tumoi-,

intdlnite la adulti.

Epiteliile senzoriale sunt formate din celule specializate pentru receplionarea stimuliior-

externisar; internigifac parte integrantd ciin organeie de simf. in structura acestora erist5 doui

tipuri de ceiule: unele senzitive, altele pseudosenzitive. La poiul bazal, aceste elemente sunr inconjurate gi au contact cu dendritele unor neuroni senzitivi.

fff#t#sfg !-5F#?E+- Ssi;p*ng pg frxrEllwr:{ " ffiexss m 'V-sr

2.2. TESUTUR!LE CONJUNCTIVE

*F!3

!F#

Au rolul de a asigura 9i menline forma corpului. Prin acliunea lor mecanic5, aceste lesuturi formeazi o matrice care interconecteaz;9i susline celulele 9i organele, asigu16nd

coeziunea structuralS a organismului'

Tesuturiie conjunctive provin din mezenchim, lesut embrionar alc;tuit din celule

alungite, mezenchimale. Aceste celule au nuclei ovali, cu nucleoli proeminenli 9i cromatind fin5' PrezintS numeroase prelungiri citoplasmatice, subliri, care pStrund in substanla extracelulari abundentb gi v6scoasi, cu conlinut redus de fibre. Mezenchimul se formeazd in principai din

stratui embrionar mijlociu, mezodermul. celulele mezodermice migreazS de la locul de origine'

se dispun in jurul organelor aflate in dezvoltare gi pdtrund in interiorul acestora' Mezenchimul nu reprezintb numai originea tuturor tipurilor de celule ale !esutului conjunctiv, ci formeazi 9i

celulele sanguine, endoteliale 9i musculare'

Jesutui conjunctiv este foarte variat ca aspect morfologic 9i functional. Din punct de

vedere structural, lesutul conjunctiv este alcdtuit din treicomponente: celule, fibre si substanld

f undamentald. constituentul major al lesutului conjunctiv este rnatricea extracelulard formatd ciin fibre de naturd proteicd (colagen, reticulind si elastind) 9i substan!5 fundamentalS'

Fibrele, compuse in principal din colagen, formeazd tendoane, aponevroze' capsule ale

organelor 9i nnembrane dispuse in jurul sistemului nervos central imeninge). Fibrele alcStuiesc

trabeculele gi septurile din interiorul anumitcr organe, constituind cele mai rezistente

componente ale stromei acestora.

Fibrele colagene sunt prezente in toate tipurile de lesut conjunctiv, sunt omogene/

dispuse in fascicule, care prin fierbere formeazS gelatina. Fibrele elastice sunt formate din elastinS, sunt subliri, ramificate, dispuse ?n relea.

Fibrele de reticulini formeazd o relea in ochiurile cbreia se afl5 substanla fundamentalS'

Acestea sunt caracteristice organelor limfopoetice, lesutului conjunctiv lax 9i membranelor bazale'

Substanla fundamentald este o componentd amorfS, ce ocupd spafiul dintre celule 9i fibre'

le

Substanla fundamentalS, pe 16ngi funclia structuralS, are rolde rezervor pentru hormoni

care controleazi cregterea 5i diferenlierea celularS. La nivelul matricei se realizeazd schimburile de elemente nutritive gi produgi de metabolism intre celule gi s5nge, intervine in metabolismul

apei 9i al sdrurilor minerale.

Celulele conjunctive pot fi impdrlite in doui grupe: celule autohtone 9i celule migratorii

(leucocite, limfocite, monocite). Celulele autohtone, la 16ndul lo1 sunt variate ca formi 9i functie'

Fibrocitele au formd alungitS sau stelatS, pot fi fixe sau mobile 9i indeplinesc funclii metabolice fundamentale {de edificare a fibrelor 9i a substanlei fundamentale)'

3s4

fl , trr r-.;lf

F.4r'u''i "'P"r 4-'ff fu *6', I

#g

df*ss * H-s

Histocitele au formd variabilS datoritd prelungiriior citoplasmatice, sunt mobile reprezinti elemente reactive.

Mastocitele pot avea formi rotund5, ovalS sau neregulatb 9i reprezintd coordonato.-

proceselor metabolice localizate la nivelul fesutului conjunctiv.

Plasmocitele reprezentate de

ova15, sunt specializate pentru sinteza

celuiele pigmentare 9i adipoase, au formi rotundd sa_

proteinelor; lipidelor gi pigmentilor.

celulele de origine embrionard asigurd reinnoirea continud a celulelor conjunctive.

Fibroblagtii se formeazi din celule mezenchimale nediferentiate si rdm6n localizaf iin acest lesut.

La adult, rata de diviziune a fibroblastilor este redusS, dar numdrul mitozelor cregte in functie

de necesitSlile organismului. capacitatea de regenerare a lesutului conjunctiv este evidentd in

cazul distrugerilor tisulare' in aceste situalii, spatiile care apar postlezionalin tesuturile ale ciror

celule nu se divid (miocard) sunt ocupate de tesut conjunctiv, formdnd cicatrice. Vindecarea

inciziilor chirurgicale depinde de capacitatea reparatorie a fesutului conjunctiv, implicit de

activitatea fi broblasfi lor.

Dupi consistenta lor, lesuturile conjunctive se clasificiin:tesuturifluide, moi, semidure,

dune.

TESUTUL CONJUNCTTV FLUTD

Este reprezentat de s6nge. prin centrifugare se produce separarea s6ngelui in doui

componente: elemente figurate, la fundul eprubetei

plasma sanguinS, deasupra, un lichid transparent, de

, ca un lichid v6scos de culoare inchisi s

culoare galben-citrin.

Elementele figurate a!e sdngelui reprezintd 45% dinvolumul sanguin. Acestea reprezint- hematocritul sau volumul globular procentual, Hematocritul variazd cu sexul (mai mic la femei

cu v6rsta (scade cu vArsta) sau in functie de factorii de mediu (expunerea la cdlduri determir-;

cresterea valorilor hematocritului). Toate celulele sanguine au aceeagi origine, celula ster- pluripotentd din mdduva osoasd.

Eritrocitele sunt celule anucleate in stadiul adult la mamifere (hematii)^ l-a copilul n :

numSrul eritrocitelor este mai mare,5 500 000-6 000 000/mm3, iar la locuitorii din podisuri,-

inalte numdrul acestora ajunge la 8 000 000/mm3. poliglobulia poate si se manifeste gi ,

persoane cu afecliuni pulmonare sau cu defecte congenitale ale inimii. in compozitia chim jci

a membranei hematiilor se gSsesc enzime ce favorizeaz5 transportul activ al substanfelor.'-

interiorul hematiei se afl5 o cantitate mare de hemoglobind {Hb). Hemafia nu conline organ ::

celulare, nu este capabilS de sintezd proteicS, metabolismulsdu este extrem de redus, ca urma-=

consumd foarte putin oxigen.

d3J#r##fff F{:r-v,rnr., S$#stritr $s #.trfs{stuS .

fljssm # "}.i-s

f s.s

Hemoglobina este o cromoproteind, alcStuit5 din doud componente: o proteini numitd

5iobini gi o grupare neproteicS, hem. Globina este formati din patru lanluri polipeptidice, la

'ecare lan! se atageazd o moleculd hem. Datoritd prezenlei Fe in moleculS, hemul poate lega abil oxigenul, printr-o reac!ie de oxigenare reversibilS a fierului bivalent. Cdnd este saturati, rolecula de hemoglobini poate transporta 4 molecule de oxigen, fiecare suti de ml de s6nge

:rterial transportd 20 ml de oxigen (100 ml plasma transportd doar0,2 ml oxigen).

Hemoglobina formeazi in combina!ie cu bioxidul de carbon carbohemoglobina sau

:arbamatul de hemoglobini.

Cu oxidul de carbon, Hb formeazd carboxihemoglobina, o combinalie reversibilS cu CO,

:ar afinitatea Hb pentru CO este de 200 de ori mai mare dec6t pentru oxigen. Sub acliunea

: <ldanlilor apare derivatul de Hb cu Fe trivalent, denumit methemoglobinS. Acegfia sunt derivali

::iologici ai Hb, care peste anumite limite cauzeazd asfixia.

Leucocitele reprezintb o populalie celulari heterogenS. Acestea se ciasificd in

- :nonucle are (32%) 9i polinucleare (68%). Mononuclearele sunt reprezentate de limfo cile (25%) : monocite (7%),iar polinuclearele sunt: neutrofile (65%), eozinofile (2,5%) gi bazofile (0,5%).

Leucopoieza este reglatd prin mecanisme neuro-umorale complexe, Centrii leucopoiezei

^ doui

:,^rlsa s

: r'ezinti

femei),

termini

r\a stem

pilul mic

rodigurile

:ste 9i la

a chimici

rntelor. in

: organite

ca urmare

:--t situatiin hipotalamus. Activitatea acestor centrii se intensifici atunci c6nd in s6nge cre9te

::"centralia acizilor nucleicirezultalidin distrugerea leucocitelor bSt16ne sauin cazul pdtrunderii

- :rganism a unor agenli infectiopi, in acest din urmd caz, numdrul leucocitelor cregte, fenomen

--mit leucocitozS.in bolile infeclioase microbiene, numirul leucocitelorcregte p6nd la L5 000-

: - 000/mm3, iar in leucemii poate dep59i cdteva sute de mii la milimetru cub.

Rdspunsul imun specific are doud componente: rispunsul imun primar 9i rdspunsul

*.rn secundar. Caracteristicile rSspunsului imun sunt: recunoa$terea structurilor proprii,

.::cificitatea gi memoria imunologicS. Rispunsurile imune specifice se bazeazi pe doud *:canisme: imunitatea umoralS, prin limfocitele B si imunitatea celularS, prin limfociteleT.

Limfocitele se dezvoltd dintr-o celulS cap de serie mic5, celula stem unipotentd

-fopoeticS. Dupd formare, o parte din limfocite se fixeazd in timus, altelein miduva hematogeni

:-gan omolog cu bursa limfaticd, prezentd numai la embrionul de pisdri gi absentd la fitul

-;miferelor). Aici are loc procesul de diferen!iere 9i specializare a limfocitelor. in timus, se vor

':-ma limfocitele T (timodependente), capabile sd lupte direct cu antigenele, iar in miduva :.:asd se vor forma limfocitele B (bursodependente), producdtoare de anticorpi specifici.

F**

Srd?issJ# tss$d.v,q{J #s#Fsr"f ## ff.H*#;.,r't#I**{ '

fli#srr e.S-s?

ln cursul limfopoezei se diferenliazd zeci de nnilioane de familii limfocitare, numite clone

Fiecare clond este specializatS pentru recunoapterea unui singur antigen. Diferenta d!ntre u-

limfocit T sau B si dintre clonele acestora se afl5 la nivelul mernbranelor celulare. Celula -

posedi markeri de suprafati ce funcfioneazi ca receptori si permit diferenlierea subclaselc- de limfocit T si receptcri: celulele T au receptori antigen specific ce functioneazd ca sitir=

pentru recunoagterea antigenului. Celula B posedd ca markeri de suprafa!5 un tip special c:

imunoglobulind (lgM monomerici) ce functioneazi ca situs pentru recunoagterea antigenuli.;

DatoritS acestor caracteristici, linnfocitele reacfioneazi numai cu antigeneie corespunzdtoare.

La contactul cu antigenui specific, are ioc actirrarea gi transformarea lor in fibroblasr

care se divid intens. Se activeazi numai limfocitele cionei specifice antigenului respectiv. pri-

diviziuni succesive, limfoblastii B se diferentiazE in doui populaiii celulare: plasmocite, celul:

capabile si produci anticorpi specifici gi iimfocite B cu memorie, care recunosc antigenu! ir

cazul prezenlei lui ulterioare in organism.

Celulele cu memorie trdiesc mai mulli ani, asigu16nd imunitatea la antigenul specific

Limfocitele T helper stimuleazS activarea limfocitelor B, iar limfocite!e T supresoare il reduc

prevenind un rdspuns imun exagerat. Aceeagi reacfie se declan;eazd in prezenta unor grefe

striine sau a unor celule denaturate, canceroase. Limfocitele T activate se multiplicd intens s

se diferenlia