f.

ss

S;$r-.f,s;n

slFsJr{i,{.J

StriJPfiag 13fl ;'8*#f"sidf,4

. flfss* st,4-d?

Papilele senzoriale se g;sesc la baza staminelor unor flori. DacE

insect;

aclioneazd ca excitant, filamentul staminei se curbeazd brusc, atinge ovarul 9i sr produce a utofecu ndarea,

Parenchimul senzitiv se gdsegte la baza peliolului gi la baza frunzelor de Mimost pudica. Acesta formeazi o umfl5tur5 motoare, pulvinul, in celulele cdruia, prin ac!iunea unL factor mecanic, se produc modificiri in permeabilitatea gi in forla osmotici a celulelor ; rezultatul va fi aplecarea peliolului ;i alipirea foliolelor fa!5 in fald.

Formaliunile optice pot fi:

Papilele senzitive funclioneazd ca

o lentilS concentr6nd razele care cad p

f runzd

intr-un focar situat in centrul celulei epidermice transformat5 in papilS;

o Ocelii senzitivi sunt formati din douS celuie suprapuse: una mare, intercalat printre celulele epidermei si una micd, ocela, care funclioneazd ca o ientil biconvexb concentrSnd razele intr-un focar situat in interiorul celulei rnari. Cdn frunza igi schimbS pozi!ia, focarul se deplaseazd 9i exciti citoplasma, iar frunz executS migcarea care o readuce in pozitia in care si primeasci luminS.

L.2. ORGANEI-E

VEGETATIVE METAMORFOZATE AI.E PLANTELOR

L.z.L. NAOACI
Pe l6ngd

ru

I M ETAMORFOZATE

funclia de absorblie, rdddcinile mai pot indeplini, dupd mediul in care triies 9i alte funclii dec6t ceie specifice. Schimbarea funcliei determini o serie de modificdri d ordin morfologic gi structural, procesul fiind denumit de metamorfoz6. Dintre rddicinil
metamorfozate:

rdddcinicontractile sunt caracterizate deinsugirea de a se scurta, de a se contracti servesc ia addncirea in sol 9i o mai bunS fixare a bulbilor 9i rizomilor (Crocus, Colchicum); ridicinisuprateranefixatoare sunt rdddciniadventive (Hedera helixJ se fixeazi de suportul pe care se ridic6;

. .

cu care unele plante

urcitoar

e ridicini proptitoare
arbori aparlin5nd genului Ficus;

sunt rSdicini adventive care se formeazi din ramurile unc

riddciniinmagazinatoare de ap5, constituie o particularitate a multor Orchidacea sau alte epifite tropicale; acestea absorb apa din vaporii de apd din atmosferi prin intermedit
lesutului velamen radicum;

:r.rols::'i: :gil"ir lelr,uasqo aieuJrut atr-inlns.?j r$ arulrlaEarr

talernlue t:n]ns, 1 rlrp

r,rn3

"rolarrg_isJo

rjszrta:i{ iil,;gi"lnint;i rirtr.ll:xuepl _ E-[n1rn.r3$ g*s;]l uuri rjr:luez*;dt"r _

rxij

::r.rrcia"rd

ri

.l3ezr1ea: tgetr:-iud;l-lr{

iio:sc;trlu e1 riea"r;s<yr
l:{,}

i:ollttrulti ;rii ;,rttrt:f;r,r

';iELUrL{E

;r1*uu-8;o ir{p "r3{i.lo:soJ}rlri a:u.rede:d

:

rj*zrtr*.r *

e:i;:E,rri

3.1.81r,",!

ltN

Tt;].r

UJ

t ilt nl:e3:{

ri aFle3arr:o1r:n;nsri s ei*:s*.::irij

Ef eJ;EA,rJs,qO

YH:1d*;lS'jr{l rs vzv;{,i-:{i}H3f

it
.
o

'RlorloxtLU erir.ilnu,anqqnu Jolaiuelsqn

ea;elrzodap'atiqJosqe'ezolutsoloj ap loJ ne alellads a^Fulnu !JnloJ n3 azunJJ '(ree;nop'arpzeu) ralJ93 ap aleluazardar luns aJeipte ap lor nf, azunrJ '(l$n1oer) tutds ug;erired nes lelot aleurolsueJl Joloatord;o.r nt azunJJ

trvzoluol^tvrtW lzNnuJ
'af,qenf,e

'E Z'T

!utdlnl .

lent-le]a8an ageo ad ealri;nuuur ern8rse

]od

rs

a^qrJlnu eiuelsqns ezealrzodap !!qlnq ,;g;nuaqnl ,ggruozr.r liarnppd .rgd '.reqr.unrod ,gilpplB e; tulds
e^razar ap .ro;aiuelsqns

1{ar1nB)

. uJ alprurolsuerl lurd;n1 . eaJelrzodap nrluad alezr;egreds alezlJaqnl rurd;n1 .

aueJalqns 1u;d;n1

!('ds otqtoqdnj ''ds pt-tundg) alua;ncns Jolalueld arutrads ]uns aJeotellulse aueJaleJdns gu;d1n1 .

SlvzoJUoWVIIl^t INtdtnI

.z.

z.T

'a1tze;edtuas nes altzered a;a1ue;d ezeazrJal3eJeJ llolsneq nes aslel tupgppl . 1a;euolelp a;ti;nuuul ap poul ]sale Jer 'ruolerp rJe]rpeJ runBnur urp riruano;d r;e1se; f,saulnu llJotln3t^lts larpgdpd '.rglu 'cer;r; ,la] el aleuofe.lp rul3pppJ nes gtn3nu n] !u!lpppJ o l(aqlpr,r'ar;ep'noc,rouu) pnlaza.l ap aiuelsqns roun e arelrzodap ap ericunl;edrrur.rd ur :saur;dapuJ arezlJaQn| !u!rpppr o
lacrzrocru.r a;a1ue;d 'ligrlzopou n3

alru'pper :aluorqurs

ru'ppgr .
ap aseoun(p;
uu

1eno.i8u euu

a;unpgd

r5 a;eordo.r1 a;runrSar

utp Jolalue;d acgrcads luns tJololerunaud

nl tu!lRpgJ .
n; :saur ldapug
o

lar eole;ruu rse ro;au e8.lo ericu

rs

alse;dorolr uriuoc 'a;ecrdo.r1 rolalurda alqsrJallereJ luns areolel!u!se !ulrpppJ ,/---'-.--'

s-x p trsrri:

d$s.
---^,---.-,^-,,-,J'

yJfrrJ?3.?X5 Ttr -T?Jdn#*

Fb:

ff d:,p*l1},g

158

Sjor#6rr

pF#?-ff{.t

fiupEtg sE fxestsrvfx

flsss e X-c

- realizati corespondenta fntre !rslrturile icientific:rte si funcliile organelor vegetative; * stabiliti ccnciuziile.

@ Analizeazd si interPreteazd

Expticali procesul de formare a organelar vegetative pornind de la celula-ou, conform ipotezelor lui Honstein gi Hoberlondt.
tndicafi rolurile cambiuluiin corpul plantelor pi porticularitdlile structurole ale organelor vegetative ale gimnospermelor pi ongiospermelor care derivd din octivitateo acestui .tesut.

Comparalilesuturile conducdtoare ale plantelor din punctul de vedere ol:

' . . .

originii diferenfieriifilogenetice
coracteristicilor onatomice

csracteristicilorfunclionale.

Realizafi o comporofie structurald Sifunc,tionald intre ritidom 9i suber.

Explicali in ce canstd importanla practicd a sclerenchimului 9i indicali porticuiaritdlile structurale care ii conferd aplicabilitote economicd. Indicofi trei particularitdli structurole ale organelor vegetative ale plantelor epifite care constituie adaptdri la mediul lor de viafd.
Campord fesuturile vegetale cu cele onimale pe boza urmdtorului plan:

. . .
f

demonstrarea oriEinii gi etapelor diferenlierii acestora; evidenlierea onalogiite funcfionale intre lesuturile gi organele vegetale 5i animole; identificarea porticularitdyilor structurale ale lesuturilor care determind speciolizareo localizorea fesuturilor in corpul plontelor 5i al animolelor.

f unc.tionald;

.
i
I

#i#{,#$fs

F#"$r*rs# SFLiFf;,d'f

#F gxfsd.#,urd.

'

flf#s#

#.4'-rT

v#g

2. PARTICULARITATI STRUCTURALE Si FUNCTIONALE

ALE TESUTURILOR ANI MALE

lesuturile sunt sisteme organizate de materie vie cu funclii biologice definite, formate : n celuie similare, careindeplinescin organisme aceeagi func!ie sau acelagi grup de funclii.
Celuleie sunt unite intre ele printr-o substan!5 intercelularS, care atunci c6nd este in :anlitate mic5, se numegte,,substan!5 de ciment", iar atunci c6nd este in cantitate mare se
-

imegte,,substan{d fundamentalS".

::

in ciuda complexitSlii sale, organismul animal este alcituit din patru tipurifundamentale lesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular 9i nervos. Aceste lesuturi nu se gdsesc sub forma
ci sunt asociate

intre ele, in proporlii variabile form6nd organele 9i sistemele :crpului. Majoritatea organelor pot fi impdrlite in doud componente: parenchim (alcdtuit din celulele responsabile pentru funcliile indeplinite de organul respectiv) gistromi (care constituie

-ror unitSli izolate,

tesutul de suslinere). Cu exceplia creieruluigia mdduveispindrii, stroma este alcdtuit; din lesut
co n ju

nctiv.

2.1". TESUTURILE EPITELIALE

Sunt formate din aglomeriri de celule poliedrice 5i substan!5 extracelulard in cantitate

foarte redusS. Celulele sunt st16ns unite intre ele prin rnolecule de adeziune, interdigita!ii nrembranare gi joncliuni intracelulare. Aceste proprietd!i le conferd capacitatea de a forma
straturi celulare care acoperd suprafala corpului gi ciptugesc cavitSlile organismuiui, precum
de a alcdtui unitSli secretorii tridimensionale, Celulele epiteliale sunt foarte variate din punct de vedere morfologic: cilindrice, cubice
9i

sau pavimentoase. Forma lor poliedricS este consecinla dispunerii

in straturi

suprapuse,

tridimensionale. Forma nucleului unei celule epiteliale este oarecum similard cu forma celulei:
celulele cubice au nuclei sferici, celulele pavimentoase au nuclei aplatizali. O caracteristicd a epiteliilor este asocierea lor cu lesutul conjunctiv. in cazul epiteliilor care tapeteazd organele cavitare, acest lesut conjunctiv formeazS un strat denumit lamina

propria. Aceasta asigurS, pe 16ngi iunciia de suslinere, nutrilia epiteliului 9i mediazi atagarea acestuia de structurile invecinate. Suprafafa de contact dintre epiteliu gi lamina propria este crescutd datoritd unor neregularitSji prezente pe suprafala lesutului conjunctiv sub forma unor
mici evaginalii denumite papile. Papilele sunt prezente ?n specialin lesuturile epiteliale supuse

stresului mecanic, precum tegumentul gi mucoasa lingualS.

'-''_-_''**_'-- --\
'FffiT]

#f$L#sf{.

Bc,ry",s}eL,

Sttt-r+*glc

*s &xeri.rr*}'.S

"

f,f#sex

ev.H*c?

cazul unei celule epiteliale, regiunea care corespunde lesutului conjunctiv este denumitd pol bazal, in fimp ce regiunea opusd, este denumitd pol apical.
Suprafala apicali a multorcelule epiteliale conline structuni specializate care au rolul de
a cregte aria suprafelei sau de a transporta substanle ori particule aderente de epiteliu.

in

Microvilii (mikros - mic; villus - smoc de pdr) sunt prelungiri digitiforme, prezente in special pe suprafala celulari liberS. Celulele cu rol de absorblie - celulele epiteliale ale intestinului subtire;i segmentele proximale ale tubilor renali - prezinti pe suprafali sute de
microvili. Stereocilii sunt prelungiri alungite si imobile ale celulelor din epididim 9i ductul defereni microvili lungi pi ramificali- care faciliteazd deplasarea moleculelor intra- gi extracelular.

Cilii sunt structuri mobile de formi cilindricS, care realizeazS mipciri prin consum
energie. Se estimeazd

oe

ci

o celulS ciliatd din mucoasa traheald are aproximativ 250 de cili.

Flagelii, prezenliin structuna spermatozoidului, au structuri similari cu cea a cililol da'

au lungime mai mare.

Majoritatea lesuturilor epiteliale au inervalie bogatd asiguratd de terminalii nervoas= senzoriale cu originea in plexurile nervoase din lamina proprie.

lesuturile epiteliale sunt dinamice, iar celulele lor sunt reinnoite continuu prin diviziu-= mitoticd la niveiul celulelor stem localizate in stratul germinativ, cel mai apropiat de lami',
baza
15.

Epiteliile de acoperire pot fi clasificate dupd doui criterii: numirul straturilor celulare .
caracteristicile morfologice ale celulelor din stratul superficial.

Forma celulelor

Localizare

Funclii principale faciliteazd miscdrile viscerelcr transportul activ prin pinocitozd

pavimentoase

endoteliul vaselor sanguine, mezoteliile, pericardul, pleura

suprafala ovarelor
9i

Simplu
(u n istratificat)

tiroidei, mucoasa bronhioielor terminale, canalele excretoare mici ale glandelor salivare
a

acoperr re,

cilind rice
Pse
u

mucoasa intestinalS, a vezicii biliare, a uterului mucoasa traheei,

protec!ie, ubrifi ere, a bsorbli:

I

secretie

dost ratifi cat

cilindrice, cubice

bronhiilor, cavitS!ii
naza le

protec!ie, secre!ie, tra nsport ciliar al particulelor captate c= stratul de mucus

lrf ,q#C"j*, tnijr t ji;,

.sFir.'* {'{

f ilr" d hj

r''.

j:1 ::

r"

fi J

r"'-u

3#9

strat superficial pavimentos cheratinizat strat superficial pavimentos necherati

n

protec!ie, previne Pierderea

apei

cavitate bucalS, esofag, faringe, laringe, vagin,

canal anal

protec!ie, secrefie, Previne pierderea apei

izat

giande sudoripare, Stratificat

foliculi ovarieniin dezvoitare, canale mici ale glandelor sudoriPare

cilindrice
de tranzi!ie

protec!ie, secre!ie

conjunctiva, mucoasa faringianS, laringiand

vezica urinarS, uretere, calice renale

protec!ie protectie, distensibi litate

funclii Celulele neuroepiteliale sunt celule de origine epiteliald care au dob6ndit au rol contractil, senzoriale specializate (ceiulele din rnucoasa olfactivi). celulele mioepiteliale
,n special la nivelul unit5lilor secretorii ale glandelor mamare, sudoripare, salivare'
De obicei, Epiteliile glandulare sunt alcbtuite din celule specializate cu funclie secretorie. noleculele secretate sunt in preaiabil stocate intracelular ?n vezicule membranare mici, numite

granule secretorii.
(pancresul), Celulele epiteliaie glandulare sintetizeazS, stocheazd 9i secretd proteine (glandele cide (glandele suprarenaie, sebacee) sau complexe de carbohidrali 9i proteine clasd este ,alivare). Glandele mamare secretd substanle din toate cele trei categorii. o alti

-eprezentati de celulele glandelor cu activitate de sintezS scdzuti (glandele sudoripare), care secretd in principai substanle transferate din sAnge in lumenul glandular' Glande!e unicelulare sunt reprezentate de celulele caliclfornne prezente in rnucoasa -iestinului sublire, ciile biliare extrahepatice gi in mucoasa tractului respirator. Termenul de formate din celule ,-::andi" desemneazS, de obicei, structuri complexe, de dimensiuni rnari,

:liteliale, asociate

cu lesut conjunctiv, vase Sanguine 5i terminatii nervoase'

:: ulelor epiteliale ;i

prin proliferarea Glandele se formeazd din epiteliile de acoperire in timpul vielii fetale, pitrunderea acestora in lesutul conjunctiv subiacent, urmatd de

a separa) pdstreazi -:.rtinuarea diferen!ierii. Glandele exocrine (exo - exterior; krinein ::rtactul cu epiteliul de suprafald din care s-au format, conexiunea transformAndu-sein ducte :-:ulare tapetate cu celule epiteliale, prin care secreliile sunt transportate la suprafa!5'
pe parcursul Glandele endocrine (endo - interior; krinein - a separa) sunt glande care :e:voltir.ii pierd contactul cu epiteliul de onigine, nu prezintS ducte, produgii lor de secrelie secretoare sunt ,,_-r preluali transportali la lesuturile !inti de citre fluxul sanguin. Celulele
9i

: iouse sub formd de cordoane,

mase epiteliale sau mici vezicule (tiroida).

6tu#,

Fr*i##ig

Frfrip#{,r ffimffprc.s

*r &xrrc,m*p1 -

{dsss

d} tsrr.}

in func!ie de modul in care produgii de secre!ie ajung

?n mediul extracelular, glandele

endocrine pot fi clasificate in trei categorii. Glandele merocrin e (meros- parte), ex. pancreasul, elibereazS produsul de secretie prin exocitazd, fdrd a se pierde alte componente celulare. Glandele holocrine (holos - intreg), ex. gl. sebacee, elibereazi produsul de secretie odati cu restulceiulei. Glandele apocrine (apo- la distantd de), ex. glandele mamare, elibereazi produsui de secretie in spatiul extracelularimpreuni cu o parte din citoplasma apicalS.
Glandele piuricelulare: Tipulglandelor
Tipul glandei tubuloase
se deschid

Localizare

in lumenul organului

glandele Lieberkuhn din intestinul subtire glandele lacrimale

por!iunea secretorie dilatatd, cdptusitS cu celule epiteliale pirarnidale ce deiinriteazd un lumen

alveolare

asemindtoare celor acinoase, porliunea secretorie este mai d ilatatd

mai multi tubi care fuzioneazi nivelul suprafefei de evacuare secretiei
la
a

glandele sebacee

tu bu I oase

glandele Brunner din duoden prostata glandele sudoripare giandele salivare, pancreasul endocrin

tu bu lo-a lveola re

Compuse

formate din tubi glandulari gi saci glandulari porliunea secretorie tubulard infdsurati in ghem
glande tubulare care au la capdt un acin

tubuloglomerulare
tubu lo-acinoase

Majoritatea tipurilor de celule epiteliale pot da nattere unor turnori benigne sau maligne Carcinomul este o tumord maligni de origine epiteliald. Tumorile mallgne derivate dintr-un tesu:

epitelial glandular sunt denumite adenocarcinoame, fiind cele mai frecvente tipuri de tumoi-, intdlnite la adulti. Epiteliile senzoriale sunt formate din celule specializate pentru receplionarea stimuliiorexternisar; internigifac parte integrantd ciin organeie de simf. in structura acestora erist5 doui

tipuri de ceiule: unele senzitive, altele pseudosenzitive. La poiul bazal, aceste elemente sunr
inconjurate gi au contact cu dendritele unor neuroni senzitivi.

fff#t#sfg

!-5F#?E+-

Ssi;p*ng pg

frxrEllwr:{ "

ffiexss

'V-sr

*F!3 !F#

2.2. TESUTUR!LE

CONJUNCTIVE

aceste Au rolul de a asigura 9i menline forma corpului. Prin acliunea lor mecanic5, susline celulele 9i organele, asigu16nd lesuturi formeazi o matrice care interconecteaz;9i coeziunea structuralS a organismului'

embrionar alc;tuit din celule Tesuturiie conjunctive provin din mezenchim, lesut proeminenli 9i cromatind fin5' alungite, mezenchimale. Aceste celule au nuclei ovali, cu nucleoli pStrund in substanla extracelulari PrezintS numeroase prelungiri citoplasmatice, subliri, care se formeazd in principai din abundentb gi v6scoasi, cu conlinut redus de fibre. Mezenchimul de la locul de origine' stratui embrionar mijlociu, mezodermul. celulele mezodermice migreazS gi pdtrund in interiorul acestora' Mezenchimul se dispun in jurul organelor aflate in dezvoltare conjunctiv, ci formeazi 9i nu reprezintb numai originea tuturor tipurilor de celule ale !esutului
celulele sanguine, endoteliale 9i musculare'

aspect morfologic 9i functional. Din punct de Jesutui conjunctiv este foarte variat ca celule, fibre si substanld vedere structural, lesutul conjunctiv este alcdtuit din treicomponente: conjunctiv este rnatricea extracelulard formatd f undamentald. constituentul major al lesutului substan!5 fundamentalS' ciin fibre de naturd proteicd (colagen, reticulind si elastind) 9i
capsule ale Fibrele, compuse in principal din colagen, formeazd tendoane, aponevroze' Fibrele alcStuiesc organelor 9i nnembrane dispuse in jurul sistemului nervos central imeninge). gi septurile din interiorul anumitcr organe, constituind cele mai rezistente

trabeculele

componente ale stromei acestora.

omogene/ Fibrele colagene sunt prezente in toate tipurile de lesut conjunctiv, sunt dispuse in fascicule, care prin fierbere formeazS gelatina.
?n relea. Fibrele elastice sunt formate din elastinS, sunt subliri, ramificate, dispuse

fundamentalS' Fibrele de reticulini formeazd o relea in ochiurile cbreia se afl5 substanla lax 9i membranelor bazale' Acestea sunt caracteristice organelor limfopoetice, lesutului conjunctiv
celule 9i fibre' Substanla fundamentald este o componentd amorfS, ce ocupd spafiul dintre
le

pentru hormoni Substanla fundamentalS, pe 16ngi funclia structuralS, are rolde rezervor se realizeazd schimburile care controleazi cregterea 5i diferenlierea celularS. La nivelul matricei gi s5nge, intervine in metabolismul de elemente nutritive gi produgi de metabolism intre celule
apei 9i al sdrurilor minerale. celule migratorii Celulele conjunctive pot fi impdrlite in doui grupe: celule autohtone 9i formi 9i functie' (leucocite, limfocite, monocite). Celulele autohtone, la 16ndul lo1 sunt variate ca

funclii Fibrocitele au formd alungitS sau stelatS, pot fi fixe sau mobile 9i indeplinesc metabolice fundamentale {de edificare a fibrelor 9i a substanlei fundamentale)'

3s4

fl , trr

r-.;lf

F.4r'u''i "'P"r 4-'ff fu

*6',

I #g

d:,ry#fid,ftrF;ri.

df*ss * H-s

Histocitele au formd variabilS datoritd prelungiriior citoplasmatice, sunt mobile reprezinti elemente reactive.

_.

Mastocitele pot avea formi rotund5, ovalS sau neregulatb reprezintd coordonato.9i proceselor metabolice localizate la nivelul fesutului conjunctiv. Plasmocitele reprezentate de celuiele pigmentare 9i adipoase, au formi rotundd ova15, sunt specializate pentru sinteza proteinelor; lipidelor gi pigmentilor.
sa_

acest lesut. La adult, rata de diviziune a fibroblastilor este redusS, dar numdrul mitozelor cregte in functie

celulele de origine embrionard asigurd reinnoirea continud a celulelor conjunctive. Fibroblagtii se formeazi din celule mezenchimale nediferentiate si rdm6n localizaf iin

de necesitSlile organismului. capacitatea de regenerare a lesutului conjunctiv este evidentd in cazul distrugerilor tisulare' in aceste situalii, spatiile care apar postlezionalin tesuturile ale ciror celule nu se divid (miocard) sunt ocupate de tesut conjunctiv, formdnd cicatrice. Vindecarea

inciziilor chirurgicale depinde de capacitatea reparatorie a fesutului conjunctiv, implicit de activitatea fi broblasfi lor. Dupi consistenta lor, lesuturile conjunctive se clasificiin:tesuturifluide, moi, semidure,
dune.

TESUTUL CONJUNCTTV FLUTD

Este reprezentat de s6nge. prin centrifugare se produce separarea s6ngelui in doui componente: elemente figurate, la fundul eprubetei ca un lichid v6scos de culoare inchisi s , plasma sanguinS, deasupra, un lichid transparent, de culoare galben-citrin. Elementele figurate a!e sdngelui reprezintd 45% dinvolumul sanguin. Acestea reprezinthematocritul sau volumul globular procentual, Hematocritul variazd cu sexul (mai mic la femei cu v6rsta (scade cu vArsta) sau in functie de factorii de mediu (expunerea la cdlduri determir-; cresterea valorilor hematocritului). Toate celulele sanguine au aceeagi origine, celula sterpluripotentd din mdduva osoasd.

Eritrocitele sunt celule anucleate in stadiul adult la mamifere (hematii)^ l-a copilul n : numSrul eritrocitelor este mai mare,5 500 000-6 000 000/mm3, iar la locuitorii din podisuri,inalte numdrul acestora ajunge la 8 000 000/mm3. poliglobulia poate si se manifeste gi , persoane cu afecliuni pulmonare sau cu defecte congenitale ale inimii. in compozitia chim jci a membranei hematiilor se gSsesc enzime ce favorizeaz5 transportul activ al substanfelor.'interiorul hematiei se afl5 o cantitate mare de hemoglobind {Hb). Hemafia nu conline organ :: celulare, nu este capabilS de sintezd proteicS, metabolismulsdu este extrem de redus, ca urma-=
consumd foarte putin oxigen.

d3J#r##fff F{:r-v,rnr., S$#stritr $s

#.trfs{stuS

fljssm # "}.i-s

f s.s

Hemoglobina este o cromoproteind, alcStuit5 din doud componente: o proteini numitd

5iobini gi o grupare neproteicS, hem. Globina este formati din patru lanluri polipeptidice, 'ecare lan! se atageazd o moleculd hem. Datoritd prezenlei
Fe

la

in moleculS, hemul poate

lega

abil oxigenul, printr-o reac!ie de oxigenare reversibilS a fierului bivalent. Cdnd este saturati,

rolecula de hemoglobini poate transporta 4 molecule de oxigen, fiecare suti de ml de s6nge :rterial transportd 20 ml de oxigen (100 ml plasma transportd doar0,2 ml oxigen).
Hemoglobina formeazi :arbamatul de hemoglobini.
Cu oxidul de carbon, Hb formeazd carboxihemoglobina, o combinalie reversibilS cu CO,

in combina!ie cu bioxidul de carbon

carbohemoglobina sau

:ar afinitatea Hb pentru

CO este de 200 de

ori mai mare dec6t pentru oxigen. Sub acliunea

: <ldanlilor apare derivatul de Hb cu Fe trivalent, denumit methemoglobinS. Acegfia sunt derivali

::iologici ai Hb, care peste anumite limite cauzeazd asfixia.

Leucocitele reprezintb

populalie celulari heterogenS. Acestea se ciasificd in

- :nonucle

are (32%) 9i polinucleare (68%). Mononuclearele sunt reprezentate de limfo cile (25%)

:
^ doui
:,^rlsa
s

monocite (7%),iar polinuclearele sunt: neutrofile (65%), eozinofile (2,5%) gi bazofile (0,5%).
Leucopoieza este reglatd prin mecanisme neuro-umorale complexe, Centrii leucopoiezei

:--t

situatiin hipotalamus. Activitatea acestor centrii se intensifici atunci c6nd in s6nge cre9te
bSt16ne sauin cazul pdtrunderii

::"centralia acizilor nucleicirezultalidin distrugerea leucocitelor - :rganism

a unor agenli infectiopi, in acest din urmd caz, numdrul leucocitelor cregte, fenomen

r'ezinti
femei),

--mit leucocitozS.in bolile infeclioase microbiene, numirul leucocitelorcregte p6nd la L5 000:

- 000/mm3, iar in leucemii poate dep59i cdteva sute de mii la milimetru cub.
Rdspunsul imun specific are doud componente: rispunsul imun primar 9i rdspunsul

termini
r\a stem

*.rn

secundar. Caracteristicile rSspunsului imun sunt: recunoa$terea structurilor proprii,

.::cificitatea gi memoria imunologicS. Rispunsurile imune specifice se bazeazi pe doud

pilul mic
rodigurile

*:canisme: imunitatea umoralS, prin limfocitele

B si

imunitatea celularS, prin limfociteleT.

:ste 9i la
a chimici

Limfocitele se dezvoltd dintr-o celulS cap de serie mic5, celula stem unipotentd -fopoeticS. Dupd formare, o parte din limfocite
se fixeazd in

timus, altelein miduva hematogeni

rntelor. in

:-gan omolog cu bursa limfaticd, prezentd numai la embrionul de pisdri gi absentd la

fitul

: organite
ca urmare

-;miferelor). Aici are loc procesul de diferen!iere

9i specializare a limfocitelor.

in timus,

se vor

':-ma limfocitele T (timodependente), capabile sd lupte direct cu antigenele, iar in miduva

:.:asd
se vor

forma limfocitele

(bursodependente), producdtoare de anticorpi specifici.

F**

Srd?issJ#

tss$d.v,q{J

#s#Fsr"f ## ff.H*#;.,r't#I**{

'

fli#srr

e.S-s?

ln cursul limfopoezei se diferenliazd zeci de nnilioane de familii limfocitare, numite clone

Fiecare clond este specializatS pentru recunoapterea unui singur antigen. Diferenta d!ntre u-

limfocit T sau B si dintre clonele acestora se afl5 la nivelul mernbranelor celulare. Celula

posedi markeri de suprafati ce funcfioneazi ca receptori si permit diferenlierea subclaselc-

de limfocit T si receptcri: celulele T au receptori antigen specific ce functioneazd ca

sitir=

pentru recunoagterea antigenului. Celula B posedd ca markeri de suprafa!5 un tip special c:

imunoglobulind (lgM monomerici) ce functioneazi ca situs pentru recunoagterea antigenuli.;
DatoritS acestor caracteristici, linnfocitele reacfioneazi numai cu antigeneie corespunzdtoare.
La contactul cu antigenui specific, are ioc actirrarea gi transformarea lor

in fibroblasr

care se divid intens. Se activeazi numai limfocitele cionei specifice antigenului respectiv. pridiviziuni succesive, limfoblastii B se diferentiazE in doui populaiii celulare: plasmocite, celul: capabile

si produci

anticorpi specifici gi iimfocite B cu memorie, care recunosc antigenu! ir

cazul prezenlei lui ulterioare in organism.

Celulele cu memorie trdiesc mai mulli ani, asigu16nd imunitatea la antigenul specific Limfocitele T helper stimuleazS activarea limfocitelor B, iar limfocite!e T supresoare

il

reduc

prevenind un rdspuns imun exagerat. Aceeagi reacfie se declan;eazd in prezenta unor grefe

striine sau a unor celule denaturate, canceroase. Limfocitele T activate se multiplicd intens
se diferenliazd in celule T de atac gi celule T cu memorie.

Unele limfocite activate de antigen dob6ndesc proprietS!i secretorii, elibereazi

limfokine. Aceste substanfe stimuleazi multiplicarea clonei de limfocite T activate, granulccitogi monocitaza, atrag polinuclearele spre iocarul de infecfie, Vaccinarea declanseazi aceleas,
mecanisme, dar cu intensitate mai scdzutS.

Granulocitele pi nnonocitele se formeazi in urma proceselor de diferentiere a celulelor stem unipotente derivate din ceiula stern oluripotenti care std 5i la originea hematiilor.

Trombocitele provin

din

megacariocit,

ce!ul5

cu nucleu mare, polilobat.

Ele

sunt fragmente citoplasmatice gi nu celule propriu-zise, Reglarea trombocitopoezei

splinodependentd, splina secretd stimulatori si inhibitori ai acestui proces.

este

A!

j# J # # f tr pf;ijli F*

ti

*ii{

i,5fi gi"

ff # gj $ff e'& t{

Fi I'41

?f,,";f

MOI TESUTURILE eoNJUNCTIVE

il!,r

T
Mft

i ,curi og
bEsutu!"1

Caracteristici
- este cel mai rdsp6ndit in organism; - conline in proporlie egaiS componentele specifice; - prezintS celule fixe: fibroclte' celule

Localizare
- stroma conjunctivd de suslinere a organelor, cu rol

um

&
dtf.

trofic; - ocuPi sPa!iile libere dintre

organe; - stratul PaPilar al dermului'

mastocite' adipoase, celule pigmentare' mabile: celule macrofage, histiocite ;i

:i.1,

LFrrl

limfocite, leucocite; - substanla fundamentalS este abundentd; bine - are consistenld redusS, este flexibil' solicitiri la scdzuti vascularizat, cu rezisten!5
- celulele reticulare prezintd numeroase

hipoderm;
-

insole9te ePiteliile'

tLlrtli*

.u

rfl

::-iCULAT

prelungiri; formeaza - nUrut" de reticulini predominante care celule cu un sistern trabecular tapetat macrofage se pot transforma in histiocite capabile de fagccitozd'
sub - este cel mai mare depozit de energie' organism; formi de trigliceride, din rol irofic' - mocjeleazd suprafala corpuiui' are mecanic, termoizolator; - eelulele adipoase se grupeazi in iobuli

- ganglioni limfatici, miduva osoasd, sPlinS, ficat, mucoase

respiratorii 9i digestive'

- hipoderm;
-

in iurui unor organe (rinichi, globi oculari, tiroidS,

su pra rena le);

adipogi;

- mezenter; - regiuni axilare, inghinale'

:]IPOS

uniloculo6 predominant la adult' format din celule cu o picituri voluminoasi

cel

este

de grdsime in citoPlasmd; luni - cJ muftilccular, caraclei"istic primelor" cu numeroase de via15, este format din celule contra proteclie picbturi lipidice, asigurd
f

rigului.
- tunica medie a arterelor;

1-ASTIC

groase' - prezinta fascicule de fibre elastice paralele;

f

lulelor

I,iucolD

nbrobla;ti aplatizali predominE substanla

- ligamente interveriebra!e; - cordonul ombilical'

undamental5;
- fasciile musculare; - tendoane, ligamente, caPsuie articula re; - capsulele organelor interne

- celule de tiPul fibrobiagtilor'

Ele

este
FIBROS

- este rezistent, are rol de proteclie; - conline puline celule 9i substanld f undamentalS; - predomind fibrele de colagen 9i elastice'

(rinichi, ficat); - derm, fir de Pir'

?6#

#t#t#6s ptrtrr'g{-r {i$*pr*tr

*r

8"q*'rg.#iv*tu5

"

ffn-scr t*.9.-:?

TESUTUL CONJU NCTTV SEM I DUR (CART|LAG I NOS)

Se caracterizeazd prin: rezistenld elasticd la presiune 9i mare rezistenld mecanicS la frecare. Jesutul cartilaginos este invelit de o membrand fibroasi, putin vascularizatd, numitS pericondru. Membrana fibroasS formeazS o interfatd intre cartilaj silesutul sus!inut de acesta.
Ea

conline vase de s6nge care asigurd nutrilia lesutuluicartilaginos avascular, nervigivase limfatice. Cartilajul care acoperd suprafe!ele osoase ale articulaliilor mobile nu prezint5 pericondru, viabilitatea este asiguratd prin procesele de difuziune din lichidul sinovial. Componenta cea mai abundentd este matricea cartilajului, formatS din substan!5 fundamentalS gi fibre. Deoarece cartilajele nu sunt vascularizate, activitatea metabolicd a condrocitelor este redusd.

Tipuride
!esutu ri

Caracteristici
- substan!5 fundamentalS abundent5, - omogend, rezistentS, impregnatd cu

Loca liza re

- scheletul embrionului;

- cavitate nazald;
- cartilaje traheale, brongice, costa le.

HIALIN

condrind; - condrocitele tinere au formd elipticS, cele profunde sunt rotunde asociate in grupuri de p6nd la opt celule provenite din acelasi condrocit; - cregterea cartilajului depinde de STH.
- asemindtor cu cel hialin, dar mai bogat in fibre de elastinS.

ELASTIC

- pavilionul urechii, trompa lui Eustachio;

- epiglota; - cartiiaje laringeale.

FIBROS

- condrocite izolate sau organizate in grupuri izogene; - fibrele de colagen formeazd fascicule neregulate sau paralele cu girurile de
cond rocite;

- discuri intervertebrale; - simfiza pubianS;

- meniscurile articulare.

- nu prezintd pericondru.

TESUTUL CONJUNCTTV DUR (OSOS)

Este adaptat pentru funclia de suport 9i protecfie, fiind cel mai rezistent gi mai :-" !esut mecanic, datoritd impregndrii substan!ei fundamentaie cu siruri de calciu pi fosfor l=

altfel, scheletul conline 99% din intreaga cantitate de calciu din organism. lesutul osos :-: o vascularizalie bogati 9i activitate metabolicd intensS, funclie hematopoetici prin mac-,,

osoasi hematogenS. Structurile osoase formeazS un sistem de p6rghii care amplificd fo':= = generate in timpul contrac!iilor musculaturii scheletice gi le transformd in migciri ale co'c- Toate oasele sunt delimitate at6t la interior, c6t gi la exterior de straturi tisulare care suprafelei externe este numit periost.

c.-:

celule osteogene. Stratul de la nivelul suprafetei interne este denumit endost, cel de la r' ,= *

#.i#r##f fr trE,{jiF! si*;JSgn F #f

"F.

:Flgt"{ I"ji

f"'r":;e,

.H it

{s#

celulaosoase,numit5osteoblastinstadiult6nSrgiosteocitinstadiuladult'arerol producerea de osein;, bogatS activitate secretorie prin osteogen. osteobiastere prezintS o

regenerare' DupS terminarea participi la procesele de dezvoltare a oaselor, de reparalie 9i

transformdndu-sein osteocite' osteoclastele procesuluide osificare, osteoblastele se maturizeazS,

suntcelulernari,cuformeneregulate,polinucleate.AcesteaaUoputernicSactjvitateenzimatic5

sifagocitarS,curolinformareacanaluluimedulargiinremodelareaosoasd' substanlafundamentaldcontinedouScomponente:organici-oseinasianorganic5mineralS.

glicoproteici in care se depun sirurile minerale Oseina (34%) conline o substan!5 de fibre conjunctive ale lesutului osos. substanla colagend, reprezentatd de sistemele

si

de magneziu, hidroxid de calciu' :arbonat de calciu, carbonat de sodiu, carbonat funclie de modul Substanlafundamentalssedispunesubformddelameleosoasegiln

Componentamineral;){66%)estereprezentatSdemicrocristaledefosfattricalcic,

:edispunerealacestora,sediferenliaz5dou5tipuridelesutosos:compactgi
Tipuride tesuturi
.OMPACT

spongios.

Caracteristici
- canale Hawers dispuse in lungimea osului; osoase - substanla osoasd dispusi sub forma unor iamele concentrice (5-30); cu osteocite; - intre lamele sau in grosimea lor osteoplaste formeazd osoase - un canal Hawers impreund cu lamelele morfoosteonul sau sistemul hawersian (unitatea

Localizare - diafiza oaseior lu - stratul de la

suprafa!a eoifize: - lama interna s'

externi a oase
late.

:'

prin funclionalS a osului) legat de alte unitS!i similare sisteme interhawersiene;

-canaleleVolkmannprincaretrecVaSedes6ngeginervi

periost (lipsite de lamele osoase) perforeazd osul dinspre spre profunzime. cavitSfi' - lamelele osoase denumite trabecule delimiteazd cu aspect 9i mdrime diferitd, numite areole; - areolele comunicd intre ele 5i conlin mdduvd hematogenS; hawersiene - areoleie gi lamelele osoase reprezintd sisteme
- epifizele oaseic' lungi; - interiorul oaselor scurte 5i late.

SPONGIOS

2.3.
:U> d t nil itrlc -.-, lti ',:
=

TESUTUL MUSCULAR

ie

. -^^+i-

ririvelu

proteine genereazi forla necesari pentru contraclie. ProprietSlile structurale ale acestor diferiteror segmente ale acestu ia ' -eaIzarea contracliei, proces care st, Ia baza migcSriicorpuruisau a principal printr-un ,,rlajoritatea celulelor musculare au origine mezodermicd 9i se diferenliazd in se produce sinteza de proteine miofibrilare' sroces progresiv de alungire in timpul cSruia

proteine contractire, fiind adaptat funcliei Este arcatuit din cerure diferenliate care conlin

1Jh

S lma {:

mcc Fff ry ? ff

d_s

{3f*

#ss i tr

a",

E.a*g.*

e rv,

yS

#Js.r"ra

m,4'-*

Caracteristici structu raie

- fibre musculare multinucleate, cilindrice, foarte lungi

Caracteristici funcf ionale

celulei;

(30cm); - diametrul celureror 10-100i.im; nucreii dispusi ra periferia

SCHELETIC

mitocondrii care conlin mioglobind (transporto r, rezervar de oxigen); - reticulul sarcoplasmatic = relea de microtubuli care inconjoard longitudinal fiecare miofibrild _ sistem L; - sistemul de tubuli transvers sistem T intenvin in contraclia musculrd datoritd prezentei unei mari cantitdti de Ca la nivelul acestora; - miofibrilele sunt formate din micfilamente: groase cie miozind care formeazd discul intunecat gi subtiri de aclind, troponind gi tropomiozind ce se intind de la memb rana Z in toatd banda luminoasd, trec gi se intercaleazd printre 9i miofilamentele de miozind gi se opresc la stria Hensen (banda H). lesut conjunctiv;

- sarcoplasma; mai densd la periferie; prezintd numeroase

contracfii rapide, voluntare, precise

- fibre musculare paralele, arezate in straturi sau izolate de

- celule fusiforme cu rungime de 10-100 i"tm si diametrui de

2-4 p.m sunt uninucleate;

- miofibrilele dispuse longitudinal mai groase la periferie si mai subtiri la centrul fibrei sunt formate din aceleasi tipuri de proteine, dar nu sunt organizate in sarcomere.
- fibre musculare uninucleate (cu nucleul dispus centra!),

- sarcoplasma: omogend, mai abundentd in centrul fibrei;

contracfii lente,
slabe, involuntare

STRIAT DE TIP CARDIAC

releie 9i cordoane;

nucleu lui; - mitocondrii mai numeroase dec6t la celelaite tipuri de fibre (ocupd peste 40% din volumul citoplasmafic); - miofibrilele prezintd aceieagi caractere morfo-structurale ca si ale fibrelor schelefice, dar sunt mai groase; - yesutul nodsl este format din fibre musculare cardiace, cu caracter embrionar, de forme variate, dispuse ?n noduli,

jonctiuni intercelulare speciaiizat e _ strii scalariforme; - lungimea fibrei este cuprinsd intre g5_L00 pm si diametrul de aproximativ 15 pm; - sarcoplasma; mai abundentd la periferie siin jurul

individualizate, alungite, ramificate, conectate prin

contrac!i

involu nta re,

moderate

au 1,-2 nuclei, mitocondrii puline, reticul endoplasmatrc redus; miofibrilele, reduse ca numdr, formeazd o reiea prin care excita!ia se transmite ?n toate directiile la fibrele miocardului contractil.

- celulele sunt bogate in sarcoplasmd, con!in glicogen,

dir*{##ff

&fr&,Fstu' Gse"="**rs

trs #.'YflFiFnr*Y'E

'

flTss*

ru

'4"e}

tV't

2.4. TESUTUL NERVOS

1

Provine din ectoderm Si este format din celule nervoase (neui'oni) 9i celule gliale revroglice). Nevrogliile formeazd sistemul de suslinere al lesutului nervos, cu aceea5i origine ca :ea a neuronilor, ectodermicS, cu exceplia microgliilor, care provin din mezoderm.
9i

Din punct de vedere structural sunt formate din corp celular, de formd 5i dimensiuni iiferite gi prelungiri,in numdrvariabil, Corpul celular nu conline neurofibrile 9i corpitigroizi, dar :rezinti in structurd centrozom, ca urmare se pot divide si pot fi de 1-0 ori mai numeroase dec6t reuroniiin corpul mamiferelor superioare, Celuiele gliale inconjoari deopotrivd corpii celulari 9i

rrelungirile neuronilor asigurAnd un mediu adecvat funclionalitdlii neuronale.

Tipuri de nevroglii Oligodendrocite
(oligos - mic; kytos = celuldj

Caracteristici structu rale

- sunt localizate in substan!a cenugie 9i

Caracteristici f unc!ionale

albi

- producerea tecii de mielind

nevraxului; - prezint5 prelungiri pu!ine, scurte, cu ingrogdri punctiforme, care se dispun in jurul axonilor mai multor neuroni.
- astrocitele fibroase sunt localizate in

neuronilor din nevrax;

- izolare electricd.

subsianla albS; astrocitele protoplasmatice se gdsesc in substanla cenugie; - sunt celule stelate cu prelungiri lungi

- suslinere; - controlul compozitiei ionice gi chimice a mediului

perineuronal;
- captarea

Astrocite (astron = stez; kvtos = celuldj

astrocite fibroase sau cu prelungiri numeroase, scurte gi r:mificate - astrocite protoplasmice; - unele prezintd terminalii podocitare care transferi molecule gi ioni din s6nge in neuroni; - prezintS receptori adrenergici, pentru aminoacizi (GABA), peptide; - prezintd joncliuni prin care formeazd relele de comunicare intre ele sau cu oligodend rocitele.
- sunt localizate in substan[a cenugie, in jurul
neu ron ilor;

neurotra nsmi!Storilor prezenli in exces gi eliberarea de molecule cu rol metabolic gi neuroactiv; - meta bol ize azd glucoza transformdnd-o in lactat care este transferat la celulele
nervoase; - infl uenleazd producerea mielinei de cdtre oligodend rocite.
- fagocitozS, intervin in

li4icroglii (micros = mic;)

- celule alungite, de dimensiuni mici, cu

prelungiri scurte, bogat ramificate.

procesele reparatorii ale sistemului nervos central declan;ate in urma unor

leziu
n i;

- sunt atacate de HIV-]-.

Celulele Schwann

- reprezintd nevroglia sistemului nervos periferic; - conlin pu!in5 citcplasmS, mitocondrii, aparat Golgi 9i numerogi ribozomi.

- produce mielina in jurul unui singur axon.

Neuronii sunt celule specializate pentru receo!ia, transmiterea 9i procesa rea stimu lilor, declangarea unor activitS!i celulare, eliberarea mediatorilor chimici ;i a altor molecule cu rol informalional. Structural, neuronii sunt alcitui!i, in marea lor majoritate, din trei componente:
corpul celular (pericarionul), dendritele gi axonul.

t;"-*

slt;3r:,r..}#1ff Frfi$"i'atlL. #f.i{-;.ur,r,,{{

filf:

f:rr'"hf

{il,"#iuf",+

{"i1r'gy5g gt

.v-6

in funclie de caracteristicile morfologice, neuronii se crasificd:

Tipul neuronului
U

Ca

racteristici morfologice

Loca liza re

nipolari

- globulosi; - o singurS prelungire.

in structura retinei
bastona se.

- celuiele fotoreceptoare cu conuri Si

retina, mucoasa olfactivd, neuronii ganglionilor Corti
Sca

Bipolari

- ovali, rotunzi sau fusiformi; - cu doui prelungiri orientate spre poli opuSi. - stela!i, piramidali, piriformi; - prezintd numeroase dendrite si un

si

rpa.

Multipolari

cornul anterior medular, scoarla cerebeloasS, scoarfa cerebralS,

axon.
Pseudou nipolari

- prelungire in ,,T" - dendrita se

distribuie receptorilor periferici intr6nd in alcituirea ran'lurilor periferice ale nervilor spinali, iar axonul pitrunde in mdduva spiniriisi intrd in alcdtuirea rdddcinilor posterioare ale nervilor
spi na I i.

ganglionii spinali

Pericarionul
neurilema
este sub!ire,

Dendritele
(dendron = arbore)
- cresc considerabil aria de receplie

Axonul
- lungime si diametru variabil in funcf ie de tipr neuronului - neuronii somatomotori medular. , axoni cu lungimea de 40 cm;
- segmentul ini!ial al axonului (intre pericarior

lipoproteicd; neuroplasma are consistentS de gei;

corpii Nissl sunt agregate de reticul endoplasrnic rugos si ribozomi liberi, numero;i in neuronii motori; neurofibrilele au rol mecanic, de sus!inere a influxului nervos;
nucleul sferic, voluminos; in ganglionii simpatici si senzoriali neuronii pot fi binuclea!i.

neuronuluidendritele unei celule Purkinje sunt conectate cu p6nd la 200 000 de terminatii
a

axonale;
- citoplasma are

inceputul tecii de mielind) sumeazd stimuli, excitatorisi inhibitor"icare au ca finalitate generarea sau absenla impulsului nervos;
si

- toate ramificaliile axonale se numesc

ram!-

aceeagi compozilie cu cea a pericarionului,

colate

ra le;

dar nu conline complexe Golgi;

- conlin corpi Nissl si

- axoplasma nu con!ine corpi tigroizi, fapt p;-.-care. in cazul secliondrii axonului, segment-

periferic degenereazd;
- conduce influxul nervos centrifug;

neurofibrile;
- conduc influxul

nervos centripet.

mielini lipsegte la nivelul neuro: :postganglionari din sistemul nervos vegeta: , (fibre Remack) gi la nivelul neuronilor sorfla:: :,i vitezd micd de conducere;
- teaca de - teaca Schwann este formatd din celule g . = fiecare segment nodalde mielind este prc:-. :: o celulS Schwann din jurul acestuia; are r: -.:gi de protectie; - teaca Henle este formatd din fibre conj

i- ::

-,

elastice dispuse in refea si substantd fundamentalS; asigurd permeabilitate rezisten!d.

si

ffl#t#{ifs

psruns{-j Gsigpgrg mg S.;s.'eftsrruy,4

f,f*;e,'m.H"m

ftr{

Neuronul prezinte doud proprietSti fundamentale: excitabilitatea rdspunde la stimuli prin generarea unui irnpuls nervos si conductibilitatea
propaga impulsul nervos prin prelungirile acestuia.

- proprietatea de a - proprietatea de a

Sub actiunea unui stimul, dendritele cu rol de receptor 9i membranele postsinaptice 'eactioneazd prin generarea de potentiale locale, gradate in raport cu intensitatea stimulului, in

imp

ce dendritele

lungigiaxonul reacfioneazd prin generarea de potenliale de acliune, conform

egii ,,totul sau nimic".

Conducerea impulsului nervos constd in propagarea potentialului de actiune pe toatd .uprafala neurilemei, bidirectional, at6t la nivelul dendritei, c6t si la nivelul axonului. Potentialul de acliune se propagd pas cu pas in fibrele nervoase amielinice, respectiv siltitor in fibrele mielinizate, in acest din urmd caz, se reduce consumul de energie si cregte ,lteza de propagare a impulsului nervos care poate sE sard p6nd la 4-5 noduri. Cele mai mari . teze de conducere de p6n5 la 120m/s sunt caracteristice fibrelor mielinice groase, de cca 20;.i,

:in alcStuirea cSilor proprioceptive, iar cele mai mici viteze, de numai A,5 mf s, sunt inregistrate in :brele subliri, de cca 1p, amielinice, vegetafive. Viteza de transmitere
a impulsurilor nervoase se

3oate modifica sub influenla unor factori externi, (temperaturd sc5zutS, analgezice, anestezice) .au in urma unor leziuni ale sistemului nervos.

''tre neuroni

Transmiterea impulsurilor nervoase interneuronale sau intre receptori si neuroni, respectiv si celulele efectoare se realizeazd prin intermediul sinapselor (synapsis = unire).
gi electrice.

in lumea animalS existd doud tipuri de sinapse: chimice

Sinapsele chinrice sunt predominante la nivelul sistemului nervos central. La nivelul ::estora se stabileste contactulfunclionalintre celulele implicate prin transformarea impulsului ^ervos al neuronului presinaptic intr-un semnal chimic transmis celulei postsinaptice (neuron :cstsinaptic sau celulS muscularS, glandulari). NeurotransmilStorii sau neuromodulatorii sunt

:lbstante chimice specifice care modificd permeabilitatea membranelor celulelor postsinaptice : contactul cu proteina - receptor. Efectui neurotransmitdtorului poate fi excitator sau rhibitor, fapt pentru care, sinapsele pot fi clasificate in excitatorii sau inhibitorii. in prezent se
:Jnosc peste 40 de neuromodulatori: noradrenalina, acetilcolina, histamina, glutamatul, acidul :amma-aminobutiric (GABA). Funclionarea sinpaselor chimice are la bazd principiul conducerii

-ridireclionale a impulsului nervos.

receptor

dendriti

corp celular al neuronului

-) axon ) alli neuroni) efector

,:

-:

Neurotransmit5torii sunt sintetizali Ia nivelul pericarionului 9i sunt stocali in vezicule la -rvelui butonilor terminali. Sinteza unor noi molecule de mediatori se realizeazd cu consum de :nergie furnizatd de ATP, produs in mitocondrii. Potenlialui de acfiune ajuns la nivelul membranei neuronului presinaptic determind '-rzionarea veziculelor cu mediator de membrana presinapticS, ruperea unei portiuni din

?,P':f

Stg}*#dJtr r3#';ilf i.ri-i i5lfil*#{{"# #s 5$d":,i:rt**:fl{

"

L"l+rs# sr

g-r:

membrand

9i

eliberarea mediatoruluiin fanta sinapticS, prin exocitozd. Fragmentele membranare

revin

in celulS prin endocitozd. Neurotransrnititorii,

eliberati ,,ifi cuante", discontinuu,

membranei

interac!ioneazd cu receptorii proteici

t

ai neuronului postsinaptic. Depolarizarea

postsinaptice este proporlionaiS cu eantitatea de meciiator chimic eliberat la nivelul sinapsei. Se genereazE un poten!iai postsinaptic excitatoi"care va duee la declan;area poten!ialului de acliune, in cazul atingerii pragului critic, confornr legii ,,totui sau nimic". O parte din mediatorii chimici eliberaliin fanta sinapticd sunt inactivali enzimatic, o parte pot difr.iza in afara sinapsei. Potentialul postsinaptic pcate

fi excitator

(PPSE),

in cazul producerii unei depolarizari

postsinaptice sau inhibitor (PPSI), in cazul hiper"poiarizSrii postsinaptice. Fiecare neuron prezint-

mii de sinepse din care aproxirnativ jumdtate sunt excitatorii, respectiv jumitate inhibitorii Neuronul postsinaptic reaclioneazd la final ca urmare a unui proces de sumafie spafiali s temporalS a potenfialelor postsinaptice realizat la nivelul corpului celuNar. Memoria se bazeazi in mare parte pe fr:nclionarea sinapselor. l-a nivelul terrninaliilor neuronuiui postsinaptic se
sintetizeaz5 proteine ale memorieisub influenta cdrora se reactiveazS circuite sinaptice acfivaia

inilial in timpui procesului de ?nv51are.

Sinapsele electrice se bazeazS pe migcarea iiberi a ionilor de la o celulS la alta pri: intermediui unor structuri proteice tubulare, numite joncliuni gap. Spre deosebire de sinapsele chimice caracterizate prin conducerea unidirectionalS a impulsuiui nervos, in cazui sinapselcelectrice sennnalele sunt transmise in oriee directie.

#t#i##rF

ps,.r-.*s# il;;?r;j33:J.g s:fl

ffq{sis;Y}:* .

{lc-?s# t}

S-*

F35.

3. FUNCT!lLE FUNDAMTNTALE ALE ORGANISMIELOR VII

3.1. FUNCTIILE
J J

DE t{UTRITIE

a*

r.i
-*l

3.1.1. NUTRITIA AUTOTRGFA

FOTOSINTEZA
La nivel celular,

condiiia esenliai5 pentru realizarea fotosintezei, este prezenla ln interionul

:elulelor a cloroplastelor sau a cromatoforilor.

:*Lt-

algele uniceluiare fotosinteza este indeplinit; de ins59i celulele care reprezinti indivizii' ?n generalioate celuleie sunt -a aigele pluricelulare cu tai filamentos, neramificat sau ramificat, :entice gi asimileazi cu aceeagi intensitate ?n cazul in care primesc aceeagi cantitate de lunrin5' La ::gele cu talul masiv se observi o specializare in sensul c5, numai primele 6-8 straturi din celulele
La

:e ia suprafala taluluiformeazd

un

inveli; asimilator, inzestrat cu numeroase feoplaste.

eelulele asimiiatoare conlin un ansamblu de pigmenli care intervin ':tcsintezS: pigmenfi c!orofilieni, pigmenli carotenoizi 5i pigmenli ficobilini'
Cei nrai

in

procesul de

importanli caroteni sunt: s-earotenul, p-earotenul 9iy-earotenul. Dintre acegtia, a-carotenul se gisegte in fri-rnzele multor plante 9i in anumite alge, fiind carotenul principal ?n gele rosii gi?n unele a!ge verzi. Carotenul principai din toate celelalte plante este p-carotenul, = :r'y-carotenul este carotenul principal din bacteriile sulfuroase verzi, dar 9i in unele plante' lintre xantofile: luteolul este carotenolul principai al plantelor superioare, algelor verzi 5i algelor -:sii;fucoxantolul este principalul carotenol ai diatomeelor 9i algelor brune; iar spiriloxantolul se

;isegte

!a bacteriile purPurii.

pigmenlii asimilatori au rolui cle a absorbi, conform cu particularitSliie spectrelor lor de ;csorblie, radialiile de iumini a cdror energie este utilizat6 la sinteza substanleloi" organice in :-lrsul fotosintezei. Energia luminii absorbiti Ce diferilii pigmen!i asimilatori este iransferatd ::tdeauna ia i'noleculele de clorofi!5 a, care reprezintd acceptorul final de energie, F/loleculele :e clorofild a pot trece de la starea fundamentalS la starea de excitalie 9i printr-o absorblie

:.oprie, d!recti a radia{iilor de luminS, conform caracteristicilor spectrului lor de absorb}ie.

in timpul fotosintezei, moleculele de clorcfilS a ajunse in starea de excitalie revin : ectron

cu un potenlial energetic normal,

la

s.area fundamentalS eiimin6nd un electron cu un potenlial energetic ridieat 9i acceptSnd un alt

Tfth

PE!'TRLJ GF#FtrAfi #. gtrff#{.#&rr,5

ff*y.r* s

,{-er

reactiilor de oxidoreducere, clor"ofila a transferi electroni unei substante car: s:ec'rce siprimegte altielectronide la o substanti care se oxideazd. prin transferuielectronulr cu potenf ial energetic ridicat oxidantului clorofilei a, are roc transformarea energiei lumlnoase absorbite in energie chimici, adici reaclia fotochimicd a fotosintezei.
Mecanismul fotosintezei
Faza de lumind

-:r=s,i

existd sub doud forme: una care are maxima absorblie Ia 700 nm gi o formd cu maxima de absorbtie la 6g0 nm. Aceste doud forme corespund la douJ specii de clorofild a diferite din punct de vedere chimic, ci se deosebesc prin proprietd!ile lor de a absorbi radiatii de lungimi de undd diferite. Aceste douE clorofile corespund la douS sisteme fotochimice denumite sistemut

in grana cloroplastelor, clorofila a

Ce NL

OJ

fotochimic I si sistemul fotochimic ll. Sistemul

fotochimic I este alcdtuit din molecule de clorofild a cu maxima de absorbtie la 700 nm probabil si

o .E
L

0,8

g g (J 6 '&
qJ

dintr-un pigment accesoriu. Sistemul fotochimic ll contine pe l6ngd molecule de clorofild a, cu maxima de absorbtie de 690 nm gi alli pigmenti
asimilatori: clorofild b, pigmenf i carotenoi zi, iarin cazul algelor albastre_verzi si algelor rosii conlin
si pigmenli ficobilini.
Cele doud sisteme fotochimice sunt legate

c U

0,4 apd

mind

istemul ll

in serie, electronii ernigi de sistemul fotochimic ll fiind preluaf i de plastochinond transmisi printr_ 9i
un lan! de citocromi (bu f) la sistemul 9i fotochimic

Figura 1. Reprezentarea schematicd a transportului de

electroni in fotosintezi:

l, ale cdrei molecule de clorofild a din centrul

de reaclie sunt readuse asffel la starea stabilJ. Electronii emisi de sistemul fotochimic I
sunt

Ap _ antena de pigmenti; CR _ centrul de reacfie; N4n - substanfd necunoscutd care con!ine mangan; PQ - plastochinond; Cit b6 $i Cit f - citocromul bu, respective f;
FD -

ferredoxini;

Fp

flavoproteind

transferaf i, prin intermediul unei flavoproteine, impreund cu hidrogenui rezultat din hidroliza apei, la NADP.care se reduce la NADpH + H..
9i

captati de feredoxind

Electroniifurnizaf i de api sunt excitali succesiv de radiatiile de lurnind la nivelul sistemului fotochimic ll si apoi la nivelul sistemului fotochimic r. in cursur acestui transfer de erectroni se produce si o fotofosforilare, care constd in inglobarea unei pdrti a energiei luminii in energie chimicd sub formd de ATP, la nivelul transportului de electroni de la citocromul bu la citrocromul f' se realizeazd o fotofosforilare ciclicd prin care clorofira a primeste chiar erectronii pe care i-a emis si o fotofosforilare aciclicd care este cuplatd cu reducerea NADp.la NADpH + H..

#r{3i.#sJs Fsl;.:-grj G,*{-.:s:,is

*r Ss*:*rr,ru5; .

{,rg=ra*

* ,{-s

F/

'',"$;til"Xil*'
FOTOSISTEMUL
II

Lumin5 cu ?" mai mare de 690 nm

:il: Xffi,","F.
ATP

FOTOSISTEMUL

XX

2e

+
I
I

Lumind cu ), rnai rnare de 690 nm

Y Ftavoproteinif NADpH.+H* /\ o*io..e TAlFerredoxint

NAD'H, t,

Redusd I

;Ferredoxind
H

Figura 2. Detaliiie tra nsportului de electroni in fotosintezd

Faza de

intuneric

cazul plantelor de tip Ca (tip Calvin), CO, este fixat pe ribulozo-1,5-difosfat, in prezenla apei. Se formeazS 2 molecule de acid fosfoglicerlc care se transformd apoiin aldehidi fosfoglicericS. Reducerea acidului fosfogliceric la aldehidi fosfoglicerici are loc in prezen!a NADpH + H*, ca donor de hidrogen, iar energia necesarS reducerii este datd de ATP, produs in

in

faza de luminS.

HO 2
ribulozo-L,5-difosfat + CO,

NADPH"

---)

acid

fosfogliceric ---+
ATP

aldehidd fosfoglicericd

La plantele de

tip Co(graminee de origine tropicalS, trestia de zahdr, floarea soarelui,

mei), COreste fixat pe acidul fosfoenolpiruvic (PEP) ?n celulele mezofilului, cu formare de acid oxalil-acetic (OxAc) care este redus la nralat cu ajutorul hidrogenului provenit de la NADPH * H*,

'ormatin faza de luminS. Malatulformattrecein celulele din teaca fascicularS, unde este supus unei degraddri enzimatice in urma cSreia rezultS acid piruvic (Py) 5i CO, Acidul piruvic trece in celulele mezofilului 9i se transformd din nou in PEP (acceptorul de COr), in prezenla ATP. in celulele din teaca fascicularS, COrrezultatin urma decarboxildrii malatuluieste fixat pe ribulozo
-1,5 - difosfat (RuDP) 5i intrd in clclul lui Calvin.

int6lnit la unele specii care trdiescin de5erturile aride gi in pddurile tropicale umede gi umbroase, in condilii care nu favorizeazd desfSgurarea fotosintezei la nivel normal. Aceste plante sunt capabile de o asimilalie foarte intensS, deoarece
Acest tip de fixare gi reducere a CO, este

in fixarea CO, Aceasta face ca in spaliile intercelulare ale pStrunderea f runzelor plantelor de tip Co concentralia CO, si fie foarte micd, fapt ce f avorizeazd gazului chiar gi atunci c6nd stomatele sunt aproape inchise'
pEp este

mult mai reactiv dec6t

RuDP,

g J* i

##t#

ps

A{

ri.i

dJ

#tr{jp,r[#

c;-

$:

idefi f trfli I,.r{

el*;us*

*,V'.*

oz'*Itpt*u lrp

Ptodrsi {ie asfurilafir

]i
Figura

F.ASCICULAR.i
C4:

3.

Reprezentarea schematici a mecanismului de fixare CO, la plantele de tip PEP - acid fosfoenolpiruvic; OxAc - acid oxalilacetic; Py - acid piruvic; RuDp - ribulozo-1,5-difosfat; APG - acid fosfogliceric; pGA - aldehidd fosfoglicerici; C, - produgi cu 3 atomi de carbon in moleculi

in cazul plantelor de tip CAM (Cross ulacese, Coctaceae, Liliaceae),CO, se fixeazi in timpu noplii pe PEP form6ndu-se malat care se acumuleazi in sucul vacuolar al celulelor asimilatoare

Malatul din sucul vacuoiar este metabolizat in timpu zilei cu formarea acidului piruvic si CO2. Acidul piruvic se transformd in pEp, iar CO, este fixat pe RUDP si intrd in ciclul Calvin, iar pH-ul sucului vacuoiar cregte de la 4la 6. Vacuoiele servesc !a
relinerea apei 9i a CO2. Aceste plante isi creeazd rezerve de CO, in timpul noptii, ziua stomatele fiind aproape complet inchise igi reduc la minim pierderile de apd prin transpiratie.

gi duce la scSderea pH-ului de la 6 la 4.

PgP\
I
/4t/at

;,,

]t.4DPH"H-.\Tl' _-_ ,;PEP ,APG\ \

,- Rir0P

PC_4

Figura 4. Reprezentarea schematic5 a mecanismului de fixare co, la piantele de tip cAM: PEP - acid fosfoenolpiruvic; Py - acid piruvic; RuDP - ribulozo-1,5-difosfat; APG - acid fosfogliceric; PGA - aldehidd fosfoglicericd.

#f#n*ffirf. FFtrFs# s$siFsts #'i

g{.ryf.ryI{

-{-!::yy

!.!:I..==.... -:

'

t/J

la fotosintezd Aplica!ii practice ale cunogtinlelor referitoare

vegetare

CercetSrilereferitoarelafotosintezssUntvalorificatepracticprinabordareaunornoi crizei energetice, varorificarea biomasel modarit;li de utirizare a biomasei vegetare. in condiliire pentru oblinerea oblinerii de energie constituie o arternativi interesantd

in scopur

combustibililor.

cantititi mari de energie, c,r in timpul procesului de fotosintezi, planteie stocheazS ca materie Prin^"-' S: caredoaromicdpartesUntvalorificateinalimentaliesauinindustrie,

performante pentru: preconizeazd crearea unor tehnologii vegetale, P' pe scari largd a biogazului prin valorificarea resturilor

'

ob!inerea

fermenia!ie anaerobS;

.oblinereadecombusfibilipentrumotoareprinfermentaliaalcoolicdabiomas:
'^ra='=
-Lt

fixat c:
'1r,rg5f

r3

omate

Ceeacearreduceconsiderabilsigraduldepoluare. lea-: asemenea temelia cercetirilor care " Mecanismui fotosintezei constituie de baza cercetarilor reai :a:: valonificareaenergieisolarepentruproducereacombustibililor'Pe :e carburantul ideal' atAt pentru miiloaceie reprezinti hicjrogenul cd concluzia la ajuns s-a electrici si termicS" Hidrogenul se extrage ci^ transport, c6t 9i pentru producerea de energie costisitor' api prin eiectrolizi, printr-un proces deosebit de
care au rocin fotosintezd ar permite oblinerea rranteror autotrofe 9i orientarea transformiriror 'o cantitSli mari a hidrogenului molecular in prezenla energiei solare inepuizabile'

Preluareagiaplicareainpractic5amecanismuluidehidrolizSaapei'caracterrsrc

f,tJRiflrllAl

*ibiiii qitn :*far* pr*cstjluide fctcsirlel2 gs s*vs Ap*llp ifi pe sljprafata iJnrr s-: $tudiindu-$c f*tsgrsfiii* Tnr*gi$iret* su$*rioffr* a F*mAiri;'- >= ajufis la **n*iuzia *;*, vap*riid.-* *g:a c{lr-r at*r*sf*r* gi hi*n*g*n. cies**rnp*n, $Llb infli:enia raclimlit*r |"9V, in cxig*n
F*rm*:"sa *xig*t-iu!r";iin attnesf*r* *st*
pe

illn*t*l*r**r"ine,fffii;3ie*#ig*i*,*er*f*i"ffi*#xaBlanct*nr*lic*esne!*i"'prcdue75:::' enr:titat*n***xigen,aiil-:*raier:rrni*tnsint*e6,*pr*rie*sehir*#+p:iant*ieieresf'E **re Pr"*i.Iric nunr*i ?S9'i'

ar,r tlLll{Cl,':"fEA?:A $l i}]l:iili}Pl;i{A iu*llt;l iivideirtierc;r fii.i,.:r"cliilill rle lct*sinti::rr qi irrf fotc ll I n i':z[' Evldc rl riz l *:;l-' *r isri*: rr! ;L! p rcc *'ru1 d c
ii
as"rliJra

i*i 'r l''rct*rilcr

r1*

n"eriiii'

El,a1u*:r;;* *f,i,:i*:"ri;i pi:*r:rir:iltl in c$niJirii I'lteioi iibflnllte' : : : - r..r I itliii*r grafi c* air: r*;lr'rli

<iiferire r-le iun:iriii- i*fiiF*i:ailll';i pr:ii'r

ailiii'r'

:si!

S,iil]t*]#f sr"sr"rrrff #t5,qur*s?"#L-e,:*1":r*g,iris-r;[

{-.,t#$s d},'1,-$

e)
i..

Analizeazd si interpreteazd

Evidenfiazd caracterele morfologice, anatarrtice $i functionale ale planteior care canstituie adaptdri la mediul de viatd.

de desert

ldentificd etapele comune din foza de intuneric a fotosintezei la plantele Cr, Copi CAM. 3. Caracterizeazd proccriotele pi protistele din punct de vedere al tipurilor de pigmenti
2.

asimilatori care intervin in procesut de fotasintezd. 4. Argumenteazd eficien,ta mecanismului de fotasintezd la plontele CoFi CAM prin prisma adaptdrilor acestora la mediul de viatd.
5.

Realizeazd o camparotie intre pracesul de electrolizd chimicd a apei si fotoliza apei in fotosintezd. Deduce concluziile si imagineazd-ti o societste a viitoruluiln care mecanismu!

6.

fatosintezei ar putea fi realizat artificial" Argumenteazd pe baza cunoptin,telar despre fotasintezd gi respiralie eliberarea oxigenuiui in rnediu, gaz produs in fotosintezd si utilizst in respiratie. Evidenfiazd particularitdlile structurale a!e orgonelor vegetative implicate in fotosintezd si respiratie.

3.L.2. PARTICULARITATI ALE STSTEMULUI DIGESTIV S! DIGESTIEI iru senra ANTMALA

Sistemul digestiv 9i digestia la nevertebrate Protozoare

Prezinti toate tipurile de nutritie: autotrofi, osmotrofd, fagotrofd.

Flagelatele autotrofe prezinti plastide cu pigmenti asimilatori, iar materia de rezervi este reprezentatd de amidon sau paramilon. Protozoarele osmotrofe preiau din mediu molecule organice mari, cele fagotrofe posedd citostom, citofaringe, citoproct, preluarea hraneise realizeazi cu ajutorulpseudopodelor,

ciliiol

flagelilor sau a tuburilor sugdtoare, la suctori. hrSnirea fagotrofS, particuia nutritivi preluatS din mediu impreuni cu o picdturi de api este inchisd intr-o vacuoli digestivS. Continutul acid ai vacuolei omoard prada, din citoplasmi pitrund in vacuoiS fermenti care alcalinizeazd vacuola realiz6ndu-se apoi digestia propriu-zisd. Vacuola este purtatS de curenliicitoplasmaticiceea ce asigurd repartilia uniform5 a substanlelor asimilabile. in timpul digestiei alcaline, vacuola creste in dimensiuni, iar peretele ei se cuteazd spre interior. in faza de absorblie, se inconjoari de vacuole mai mici care se formeazi
din vacuola digestivS, fenomen considerat ca pinocitozS,transfe16ndu-se substantele asimilabile din vacuoiS in citoplasmS. Amibele pot ingloba in corp alge filamentoase prin ,,ingurubarea,, lor progresivd in endoplasmd, intr-o vacuold. Daci amibele sunt in conditii de inanilie 9i sunt !inute introduse apoiintr-o solutie de y-2 globulinS, absorb picSturi din aceast5 solutie prin canalicule ce se inchid si se deschid ritmic.

in

#/#f"#sf{

Fs.,-!.-isir

*sliFs[tr s# gft'f$iFdvI$

{Jnss

cr.V-m

r8r

sunt!inute mai :nult timp la intuneric. Deoarece plastidele se inmultesc mai incet dec6t indivizii, vor rezulta Cescendenti heterotrofi, fdri plastide.
choanoflagelate, migcarea flageiului produce curenli descenden!i care atrag bacteriile pe suprafa!a gulera;ului, iar curenlii citoplasmatici genera!i de celule conduc bacteriile cdtre
La

Euglena gracilisqi E. mesnili isi pot pierde capacitatea de autotrofie dacd

cele

doui pseudopode care

se formeazS

alternativ labaza lui gi le fagociteazd.

Ciliatele sunt exclusiv holozoice.

Dupi modul in care igi iau hrana se impart in ripitoare, inghit prdzi care uneori le
depSgesc volumul si producdtoare de

vdrtejuri, la care prada este condusd spre citostom prin

niscirile cililor.
La Didinium, citostomul larg deschis si egal cu diametrul corpului, se aplicd pe prad5,

tarameci, care este treptat inghi!itd. La producitorii de v6rtejuri apare peristomul, cu cili mai puternici decSt in restu :orpului.
I

Citostomul este in fundul peristomului si se continui in endoplasmi cu un citofaringe :ubular (Paramecium) sau in formd de p6lnie (Vorticella). Hidrozoare
Hrana o constituie nevertebratele mici care, atinse de tentacule, sunt paralizate, apoi

ixate gi aduse la gurd si inghilite. Gonionemus inghite pegti care, uneori,

ungimea manubriului,

depSgesc de

3 ori

Sifonoforele, in timpul plutirii sau purtate de v6nt, exploreazb ad6ncurile cu filamentele cescuitoare, uneori de 50 de m lungime, Sifonoforele i9i omoari prada cu ajutorul nematocigtilor intr-o or5. Dupi 6-8 ore de a hrinire particulele nutritive ajung in celulele endodermului, iar dupi L2 ore in ectoderm 9i
celulele intersti!iale. La meduzS, substantele nutritive sunt rdsp6ndite in sistemul gastrovascular

si absorbite, iar in coloniile de hidroizi, substanlele nutritive ajung la celulele corpului prin srstemul de canale endodermice de leg5tur5.
Scifozoare

Sunt reprezentate de Aurelia gi sunt microfage. Hrana (plancton) este antrenatd de :urentul de api produsd de cilii subumbrelei 9i aglutinatS intr-o substan!5 mucoasS in cavitS!i
speciale, la marginea umbrelei. De aici bolul alimentar este preluat de capdtul liber al brajelor si condus la gur5. La L5"C, de la prinderea unui copepod p6ni la pdtrunderea lui in cavitatea
gastricS, trece o or5,

?#.tr

Sj# *

/*] G f

ph

t{ T fi Lt # g {,sr.*

-r-

f-=.

{" Sff #s t

f.J

?'d{

ll,frv:E i;..q""0t

Antozoare

Prezinti

o gur; primarS, hidrostom, formati prin invaginarea faringelui, omolog

or$rilu\u\ bur.o-ana\ a\ h\drozoa\e\or. Cav\\a\ea d\ges\*-b es\e compartmen\a\b de un numbr

mai mare de 4 septe (6 sau multip!u de 6)in tot atAtea loje 9i, corespunzitor lor, un numbr ega' de tentacute goale dispuse pe discul oralin unul sau mai multe cercuri, -tentaculele pfind pfAdA (pegti, crustacei, molugte) gi o duc la gurd.

Sarcoseptele (mezentere), care compartimenteazJ cavitatea gastricS, sunt concrescute cu faringele, cu discui oral 9i pedios 9i cu peretele corpului, avSnd o margine liberi spre spatiul central, prin care lojile comunicd intre ele prin orificiile septale. Marginea liberi a septei, mai
lungd decit suprafafa acesteia, ia aspectul unui tivingrogat gi cutat, filarnentul mezenteric, cu celule digestive gi absorbante. De la el pornesc filamente urticante, cu baterii de nematocisti, care se numesc acon!ii. Ele ies din corp prin orificii numite cinclide gi prin gurd.

Turbelariate
Se hrdnesc cu pradd vie sau cadavre. Digestia incepe extracelular, sub

acliunea enzimelor

proteolitice faringiene gi intestinale, apoi particulele nutritive sunt fagocitate de celulele intestinului ;i digerate intracelular: in faza acidd sunt degradate proteinele, in cea alcaiini grisimile ;i glucidele. Principala materie de rezervd o constituie grEsimile uneori proteinele, ;i in captivitate, planariile suportd o inanilie indelungatS, consumdndu-si intestinul, mezenchirnul,
sistemul reproducdter, iar volumui corpurui ajunge la 1/300 din cel initial. Trematode
Au un sistem cligestiv constituit dintr-un faringe aspirator, cu cuticuld si un intestin simplu sau ramificat. Cestode
Nu au sistem digestiv.

Nematode
Au sistemul digesfiv prevdzut cu o guri cu 3-6 buze care conduce intr-o cavitate bucald cSptusiti cu cuticulS, faringe musculos siglandular cutinizat. La limita dintre faringe gicavitatea
bucalS se deschid glandele faringiene, cu secrelie paralizantd gi cu enzime, care instilate in pradi

incep digestia. Digestia 5i absorblia au locin intestinul mediu. Rectul, la mascul, are valoare de cloacS, iar anusul este subterminal, ventral. Polichete Au sistemul digestiv prevdzut cu o gurd care conduce intr-o cavitate bucald sau intr-un faringe, constituit dintr-o trompd devaginabilS inarmatd cu o pereche de maxile. La Nereis, maxilele sunt strSbdtute de un canal prin care se varsS o secrelie veninoasd. Esofagulscurt face legStura cu intestinul mediu sau stomacul. Rectul se deschide prin anus" in general, nu existd glande digestive, enzimele sunt secretate de celulele mezenteronului. Ansele intestinale miresc suprafafa de digestie 9i absorblie,la Nereis sunt prezente gi cecumuriglandulare longitudinale,

sr#,Ls#f{ Fs#rtrtt SR#P*-[f;

c]F

FsfF*#ruJd

fj'xss

ry,{-m

?#"s

Oligochete

Au sistem digestiv rectiliniu. Gura conduce in cavitatea bucalS, faringe, care la 16me ';nclioneazd ca o trompj aspiratoare, esofag compartimentat (gu95, pipot5, stomac). Saliva ::,nline mucus 9i proteaze gi servegte la umectarea hranei gi digestie. Numdrul pipotelor variazd

'-tre

2-10, la 16m5

existi o singurl pipotS, intinsS pe mai multe segmente.

Glandele lui Morren au maximum de complexitate la 16me. Strnt in numir de 2 perechi . se deschid in lumenul esofagului. Produc calcar, se pare ci rolul lor este mai mult excretor :ec6t digestiv, fiind responsabile de echilibrul de ioni al s6ngelui, echilibrul acizi-baze din mediul

-iern, Locaiizarea lorin esofag este corelatd cu sensulanterior-posterior alcirculaliei, coiectAnd rnii de pe toati lungimea tubului digestiv'
lntestinul prezintS un;an! longitudinal adSnc care miregte suprafa!a de digestie 9i ::sorb1ie, absorblia este facilitatS gi de faptul ci acesta este strdbdtut de vasul de sdnge dorsal.
Hirudinee
Sunt prddStoare sau ectoParazite

-:rratofage. lncizia este

anesteziatd

f,sofag

:'rtr-o
:
*-

secretie necunoscutS, iar intre

Rarb*i

^til maxilelor se deschid glande salivare

celulare care secretd hirudina. 56ngele este supus maiint6i unei
Sac

mduhr
Mugctti

::;hidratdri, apa fiind eliminatd Prin

-:''idii,

absorbiti =.:e degradatS in celulele digestive" in :':cesul digestiei participd gi enzimele simbionte din = aborate de bacteriile :: -lele cecumurilor, care menlin un
gi apoi hemoglobina

e.

*=Jiu aseptic, impiedic6nd instalarea

--;r

bacterii.

Gasteropode

Pot fi clasificate gi Pe baza .:-.cturii radulei, prezenti pe peretele

-'ngian cu un numdr mare de dinfi,

rr'8ri j
.t J=-z

:i"d

la 75000. Glandele salivare

se

:=s:hid in vecinitatea radulei, secretd --:us, uneori saliva poate conline 9i

r: il.

Figura 5. Structura radulei Mugchii ataiali la odontofor. acoperd cartilajul radular a. Aparatul radula migcd radula inainte si ?napoi deasupra odontoforului. b. lmaginea la microscopul electronic a radulei la melcul marin Nerita. Structura din!ilor radulei constituie un criteriu taxonomic.

er s:3
ri-:-a" a'I

'ssd

6fs{##lF

ptrflv yid"#

*i#{"jF#{f $s

S,Eflsf"sf;"gfldg

"

*TiE.s*:

s .H-*r

Sistemuldigestrv 5i mecanismul digestiei prezintd adaptdri la regimul de hr"an5, La speciile erbivore radula are din!ii mici, iar esofagulinainte de a se deschide in stomac, se lirgeste fntr-o gugS pentru stocaj, unde incepe digestia, sub acliunea enzimelor produse de glandele salivane
{amilaza, celulaza).

Cefalopode Au un sistem digesfiv asemdnitor cu al gasteropodelor. Gura coduce in cavitatea bucalS prevdzutd cu o pereche de maxile care formeazd,,ciocul de papagal", cu rol in sfSgierea prizii
sau strdpungerea craniului. Buc5lile cie hrani suntimpinse spre radulS unde se deschid glandele

salivare care secretd mucus, otravd gi enzime proteolitice. Glanda digestiv5 are o parte micd, spongioasS, difuz5, pancresul, alta mare, compact5,

ficatul. Glanda digestivd se deschide la jonctiunea stomaeului u eecumul, iar secre{ia celor
doud compa rttmente are loc in f aze dif erite a le digestrei. Dfgesfia in cepe in stomac,
un

de

h ra

na

se amestecd cir secretia pancreaticE la Loligo si hepaticd ia Sepia gi este completd. Absorbtia

are loc la Loligo ?n peretele cecumului gi partial in intestin, la Sepia ?n ficat, la care funcfia secretoare gi absorbantd alterneazS, fapt pentru care la aceasta din urmd digestia dureazd mai mult dec6t la calmar.
Cerneala alcaloidS, secretatS de aceste specii, are rol de apdnare, prin camuflaj, dar pri n a nestezierea chemoreceptorilor pridStorul u i"
5i

Artropode Au un sistem digestiv constituit din stomodeum, mezenteron gi proctodeum; primul serveste la transportul alimentelor, fiind uneori (la crustacei) diferenliat intr-un organ de triturare (morisca gastricS)gide filtrare, iar al doilea pentru digestie siabsorbgie; la chelicerate gi crustacei posedS diverticule, impropriu denumite hepatopancreas. Gura, anterioari gi ventrali, este incadratd de buza superioard si inferioard gi de piesele bucaie, care reprezintd apendice segmentare modificate.
Chelicerate

i;i fd16mi!eazd

prada cu lamelele maxilare si apoi o inghit si o tritureazd in proventricul

(poriiune a stomodeumuluii, pdrlile nedigerabile fiind regurgitate prin esofag. Hrana ajunge in stomac si intestin, unde are loc digestia. Cecumurile glandei digestive din stomac sunt sediul
absorbtiei gi a unui proces de digestie intracelularS. Chilopode

Au sistern digestiv recfiliniu. in cavitatea bucald se varsE 2 perechi de glande salivare, Limita dintre mezenteron gi proctodeum este marcatS de o strangulare, loculin care se deschio tuburile lui Malpighi. Regimul de hrani este carnivor, majoritatea se hrdnesc cu artropode mici, unele specii trcpicale chiar cu gasteropode, iarin captivitate chiar cu soareci mici.

&rfirosrs

FTruTRU

9nuprrc

eF

fxerlruId '

Clssq s K-u

,-"

"

;sE

tlf

lnsecte

1]-g

3iffi :li
31ffi

tub digestiv lung. La cele care se hrinesc cu sucuri vegetale, proventricul, gi "aringele face legitura intre gurd si esofagul prevdzut cu o gu95 cu rol de stocare un :u structuri diferite. in cavitatea bucalS se deschid glandele salivare, saliva conline enzime :milaza, invertaza), care servesc la digestia extrabucalS. Ventriculul sau stomacul reprezintS -ezenteronul, care secretd enzime, realizeaz| digestia 9i absorblia. La nivelul valvulei care-l :epari de esofag se formeazd membrana peritroficS, absentd la hematofage, permeabilS pentru
Se caracterizeaz| printr-un

:nzime gi substanlele rezultate din digestie, gi tot aici se afl5 9i cecumuni digestive' O valvulS : tcrici separi intestinul mediu de cel posterior, diferenliatintr-o regiune anterioarS 9i un rect, .nbele cu chitind. La acest nivelsunt absorbite apa, uneorigrdsimile, NaClgiacidulacetic rezultat : r descompunerea celulozei. La nivelul valvulei pilorice se deschid tuburile lui Malpighi'
Echinoderme

Ll*

. -.c

Cele primitive 5i fixate au un regim de hrani microfag, cele libere inghit mAl, rod alge prin atacd molugte, crustacei 9i pe9ti. Sistemul digesfiv este bine dezvoltat, este suspendat

-&
L-4

-ezentere in celomul corPuiui'

Echinoiciee

Au sistemul digesfiv lung, formeazi doui anse in sens contrar. La Regularia, esofagul :-:verseazd aparatul masticator, lanterna lui Aristot, constituit din douizeci de piese protractor!ior ;..rpate c6te 4: piramida, dintele, rotula gi compasul, ultima servind la inserlia :paratului bucal. La niveluljoncliunii esofagului cu intestinul existS, de obicei, un diverticulum. I conline un lichid cafeniu gi este principalul loc al absorbliei produselor asimilabile. Speciile
:orale sunt vegetariene, cele abisale sunt carnivore' Sistemul digestiv gi digestia la vertebrate

Figura 6. Diferite tipuri de dentitrie la vertebrate

a. garpe; b.

Dispozilia stomacului 9i a intestinului la: 1'. porumbel;

ciine; c. ciPrioar5;

1&6

Sr&f.$s/tr psivyff{"; fis#rors.s

s'Strff;f.#rdlj

f?ss{p },{-d}

Stomac

d.

2.

Conduct pulmonar Canal biliar

vezrca

Conduct sore gazoasa

Vezlca

biliari

Vezica biliarS

Figura 5. Diferite tipuri de dentitie la vertebrate d. castor'; e. elefant; f. om

Dispoziiia stomacului 9i a intestinului la diferite vertebrate: 2. pesti pulmcna!i; 3. teleosteeni; 4. broasci

Ciclostomi
La larvele de Petromyzon, gura are forrnS de potcoavS, nu pr.ezintd limbi, dinii" La adulti gura are formd de p6lnie, cu orificiul circuiar, eSnd animalu! este fixat, gi cvalard c6nd

este liber. adult, pe buze, pe mucoasa bucalS pi pe pistonul !ingual (dispus ?n fundul gurii) se gdsesc dinf i.
La Amnocefes,

La

cavitatea bucaiS se continud cu un faringe branhial, esofag,stomacul nu este diferentiat, intestin, a cdrui parte anterioari prezintl un tesut hematopoietic, care eiispare la adult' La maturitate, petromyzontidele nu se mai hrdnesc gi intestinul se atrofiazd. Glandele salivare existS la petromyzontideie adulte, clar lipsesc la iarve si la mixinoide. produsul

lor

de

secretie are efect anticoagulant, dar aceastd proprietete scade ia indivizii aduiti.

Ficatul mixinoidelor este format din 2 lobi: anterior 9i posterior, produsul de secre!ie se varsi in intesfin prin canalul coledoc gi prin Coui canale hepatice in vezicuia biliarS. Ficatul atinge dezvoltarea maximd in timpul metarnorfozei, dupE eare regreseazS, La unele specii
,vezicula biliard dispare eomplet

dupi metamorfozd.

Pancreasul este format dintr-o parte exoerind gi una endocrinS. Pancreasul endocrin este diferentiatin trei pir'fi: panereasulanterlcr, in ccntaet cu intestinul anterior, pancreasulcaudal,

Srd,"trt]#fe

Fif,&'tri'?i..r

*girpglf,

l':,g'

F't**;*a;ns,:'5

"' {:'lsir # 3 e

f#,?

- :cntact

porliuni. Aceste cu intestinul mediu gi pancresul intermediar situatintre celelaite doud

::-ii

superioare' ale pancresului sunt considerate insulele lui Langerhans de la vertebrateie r:-cresulexocrin este reprezentat de celule speciale din epitellulintestinal,in regiunea anterioard i ::estuia giin cecum, bine reprezentat ia larvele;i adullii care se hrSnesc'
Pegti

caniniformi, incisiformi 9i Au de obicei o dentilie omodontd sau izodontd, denumili si r: :.iformi, prin corespondenli cu dinlii mamiferelcr. Dlnlii pot fi: implSntali in gingie, fdrd le I : -n ccntact cu piesele scheletice, ia selacieni; legali de oase prin ligamente eiastice care l*.*ir s5 se inciine ?ntr-un sens sau altui; suda!i cu soclul in care trec pe nesim!ite;?mpl6nta!i

'm:-:ritemicidecaresuntfixatiprintrabeculeosoase'
dipnoilor, nu prezintd Limba: este o simp!5 ingrogare a piangeului bucal; cu exceplia poate fi acoperitS cu drnli' proprii, ceea ce o deosebegte de limba celorlalte vertebrate; posedS un organ palatin' in partea posterioai'd a boitii bucofaringiene, Teleosteeenii faringiene, o placd masticatoare cornoasi 'oi"rnele prezintd dinli faringieni pe casele si ,,osul amar"ia nivelul procesului faringian'
se reduce adesea' la peStii lntestinul anterior cuplincle cel nrult esofagul 5i stomacul 9i lft.;.::nac, la portiunea sa esofagianS, care esie?n aeest cazfoarte scurtS'

masticator {pi5ci denia re cvprinide, Cyprinodonte etc.. Acegti pegti posed; un aparat gi va fi digerat,5r"rr ':-ingieni, cicc) foarte dezvoltat, eu ajutcrtll cSruia hrana este sf516mat5 tin,r ::n intestin. PeStii careinghit hrana nesfirAmati au stomacul diferen!iat'

{dev;ratul

storRac,

in care se seeretd acid clorhidr!c 5i pepsinS lipseste la: Holocefaii

ililt-:

stomac: rectiliniu, la Esox; in f,in punct de vedere morfologie se diferentiazi 4 tipuri de comPus' ierei ,,U" la Chondrichtlryes 9i Teleosiei; sifonal, la Teleostei; Precum ;i

-z
b,
ci.

FiguraT' TiPuri de stomac la Pegti:

ul cauda

a.Siomacrectiliniu,b.stomacinforrnbdeU,c.stcmacceca!,d.stomaccompuS, piloricS c4. regiunea piioricS, 5 regiunea cecali' 6 regiunea i-. faringele, 2. esofagul, 3. regiunea cardial5, s-: intest;n' f coledoc' pilorici' S canalul :- ::ur5 foarte puternicS formdnd un compariiment triiurant, 7' valvula

?##

ffif#*#6rg'Pruflffi{i ffin*pst-x

*r Sxerlrr"v'tti "

#lerss ei ff*s

sublire 5i rectum' Limita lntestinul mijlociu 9i posterior sunt reprezentate de intestinul sau cecum.Valvula spirali (cut; lor este marcatS printr-o valvuld sau printr-o glandS rectalS chondrosteilor, holosteilor gi spirari a mucoasei intestinaie) existd ra majoritatea seracieniror
Dipnoi' dipnoilor. Cloaca nu se gisegte dec6t la Selacieni 5i
hranei, un intestin scurt' sunt adesea filtru branhial sau branhiiin formS de tufe pentru relinerea lipsi!i de stomac 9i apendici pilorici'

PegtiicaresehrSnesccuplanctonsuntlipsilidedintisauaudinllifoartemici,auun

puternici, ascutifi, stomac' apendici pilorici Pegtii prdditori pelagici au gurS mare, dinli
9i intestin scurt.

scurte 9i robuste transformate in cioc' Pegtii care se hrinesc cu Madreporari au fSlcile Unele nu au stomac, au intestinul lung' au gura foarte protactilS 9i bogatd in Pegtii care scormonesc prin mAl, unele Cyprinidae, sunt bine dezvoltati' muguri gustativi. Dinlii din gurS lipsesc, cei faringieni sunt lipsili de stomac, dar intestinul este Pegtii erbivori au dinli incisiformi 9i faringieni,

foarte lung. Amfibieni diferite, de crogete la Urodele Au mucoasa bucalS imbrScatS ?n dinli cornogi, cu forme sau cu doud v6rfuri la Anure.
Sacii nazali se deschid in gurd prin

doui coane primare'

gmbaesteunilrgan)ips)'r,deglandelalarve,fiindoingrogareaplangeuluibucal'
este protactilS' La Triturus 9i la Salamandra,limba nu
saci vocali' evaginSri ale mucoasei regiuni Mascuiii speciilor de Anure prezintS 1-2 posterioare a Planseului bucal'

care secretd Amfibienii prezintd glande bucale bine dezvoltate

concentratS.

amilazi

slab

Larveledeamfibieninuaustomac,acestorgansediferenliazdpeparcursulmetamorfozei giande in formi de ciorchini, grande mucoase 9i in perelii stomacurui se gdsesc grande acinoase cu pepsinS, denumite glandele lui Loeb'
RePtile cele ma diferitS, cilindrici sau cilindroconici' De Au de obicei dinli Prehensili' de formd nu diferd intre ei dec6t prin dimensiuni' multe ori toli dinlii sunt asemdnbtori 9i

Laofidienidinliisuntinegali,lagerpiiveninogidinliispecializalisenumesccrogete.Dint funclionali sunt insolili de dinli de inlocuire'

#;,* #ls s s\

:-.* r.:

s l"F:--;,

$s

f,-x{.

5i fl #

3,i1

{lr.l:l*

{r

"Y"c;Y

f$.s

LapuiideSop6rledinliiservesclaspargereacojiiouSlor,iarlapuiidecrocodille
rol cu dintele de ecloziune' corespunde un tubercul cornos careindepline;te acelasi la Amfibieni. Limba este lungi 9i Limba are o mobilitate;i o independen!5 mai mare dec6t fixatd de jur imprejur la Crocodilieni' sublire la ofidieni, scurti la Chelonieni, imobilS, complet este voluminos; la Ofidieni este Stomacul goPArlelor este lung si ingust; la cameleoni cantitate mare de hran5, fapt favorizat;i de lung 9i larg, se Poate dilata mult pentru a primi o
lipsa sternului. care au corpul scurt' ficatul Ficatul este proporlional cu corpul si bilobat. La chelonieni, lung, ficatul este lung giingust' este lat; la gop6rlele apode 9i ofidieni, care au corpul ansa duodenului 9i este mai mare la speciile La toate reptilele, pancreasul se gdsegtein de chelonieni carnivori decSt la cei erbivori'

Pdsiri
PrezintS
alimentar.

mare varietate

de ciocur"i ca formS 9i mirime, in funclie de

regimul

dezvoltatS; la pelicani se Limba este rudimentard la Ratitae; la Carinate este bine scheletic 9i rnuscular propriu; la colibriv6rful deplaseazd in cavitatea bucald datoriti unui aparat incat funclioneaz5 ca douS tuburi cu limbii prezintS douS jgheaburi cu buzele at6t de apropiate groasS;i mobilS' care pSsSrile aspirS din zbor nectarul; la papagali este
cu o musculaturi mai puternici Stomacul muscuios variazd in funclie de regimul de hran5, secretate de glandele din stomacul sau mai slabd. La acest nivel sunt activate sucurile digestive pdsSrilor care se hrSnesc cu glandular. Forma cea mai simplS este caracteristicS rSpitoarelor 9i mai intens;, de f516milare' pegti. La granivore gi erbivore, hrana necesitS o acliune mecanicS

scurt la carinate' Este lntestinul terminal (rectumul) este aproape intotdeauna drept;i foarte ingust 9i lung de 7-B m la stru!' procese de resorblie cecumurite intestinale (procesele vermiforme) sunt sediul unor florei bacteriene care a apei pi proteinelor 5i a unor procese de fermentalie sub acliunea se gSsescin celulozei vegetale. La pSsSrile erbivore f5r5 cecumuri, bacteriile
aclioneazS asupra

intestinul mediu.

PungaluiFabricius,diverticulformatpefaladorsalSaproctodeumului,u|timacamerS la pubertate, exceptie fScand stru!ii' la a cloacei, este prezentS la toate pSsirile 5i involueazS cu exactitate' este consideratd men!ine gi ia adulii. Func!ia acesteia nu este cunoscutd
care se
un timus cloacal'

foarte reduse la pdsirile acvatice' Glandele bucale sunt bine dezvoltate la granivore 9i pisirire granivore posedi pe r6ngi grandere mucoase gi grande granuroase care secretd fermen!i, care descompun alirnentele decorticate de cdtre cioc'

r##

#r#r,fi#rF

srFrstrff{-r {Strf.rF,f.i#

Fg #:{i'rfg.$:Jvrud

"

*Jass*

e.H-*

Ficatul pisdrilor este mai bine dezvoltat dec6t al mamiferelor, este mai mare la pisdrile insectivore si piscivore dec6t la frugivore gi granivore.
Pancreasul este mai mare la granivore dec6t la carni';ore.

Mamifere
Prezintd

dinli in alveolele dentare, cu o diferenliere caractei"istic6: incisivi,

canini,

premolari gi moiari. Derivarea incisivilor gi caninilor din din!ii conici ai reptilelor este evidentS, modul de formare a premolarilor gi molarilor nu este pe deplin elucidatS. Adaptarea dentiliei la regimul de hranS este foarte accentuat5. La omnivore denti!ia
jugalS {premolariisi molarii) prezintd tuberculi individualiza!i, la insectivore, tuberculii iau forma litereiV. La carnivore, tuberculii premolarilor sunt turti!i !ateral ;i legali prin creste longitudinale

ti\oase, mo\ar\\ rtmin de trp \ubercu\ar. La carnNore\e actua\e, premo\aru\ 4 super\or gi molarui 1 inferior formeazb carnasierele. La unele erbivore, tuberculii sunt unili prin creste perpendiculare pe directia de migcare, la Cervide, tuberculii molarilor sunt turtili, cu formd de
semilund. lncisivii rozdtoarelor gi ai elefanlilor, caninii porcinelor, molarii elefanlilor 9i ai unor mamifere erbivore cresc toati viala. Dinlii iipsesc la Monotreme care nu posedi ciec3t o pereche de plSci cornoase. Ornitorincul tinbr are are 4 dinli pe fiecare falcd superioar'5 9i c6te 3 dinli pe fiecare falci inferioari , care in timp se tocesc gi rbddcinile lor se resorb. Un proces asemSnitor de regresiune a din!ilor are lec

;i

la ordinele

cetaceelorgiedentatelor.

La balene

este?nsi compensati defonmarea fanoaneior,

cele mai lungi ating6nd 2m lungime. La delfini dentilia de lapte persistd toai5 viafa, toli dinlii au

formd conicS pi o singuri rddicinS. Limba este de obicei puternic dezvoltatS, bogatS in glande, cu numeroase papile: caliciforme sau circumvalate, fungiforme, filiforme, foliate. La carnivore gi ia ornitorinc, papileie
sunt puternic cheratinizate, limba funclroneazd ca o rbzdtoare. La mamiferele care se hrinesc cu furnici 9i termite, limba este cilindricS, lung5, ingust5, foarte $L-rgatd in giande, retractilS^ La
cetacee este pufin mobild, nu poate fi proiectatb in afara gurii. Esofagul este scurt la porc, c6ine, iepure gi lung la cal, Sobolan, toarece.

Rumegitoarele prezintd o musculaturE striatd dezvoltatd a esofagului prin contraclia

cireia se asigurd regurgitarea voluntard a hranei.

Stomacu! simpiu al mamiferelor cuprinde 4 regiuni: esofagiani, cardialS, fundici si piloric}. Stomacurile compuse rezultd prin separarea regiunilor intdlnite la stomacurile simple.
La gobolan regiunea esofagiand sau stomacul anterior prezintS un inceput de separare de ,,stomacul propriu-zis", delimitarea se realizeazd complet la hamster, la care stomacul este bicameral. La cimilS, stomacul anterior este impdrlit intr-o pungd mare, rumen (burduf, erbar), gi una micd reticulum (ciur), la ambele, o parte din perete formeazS diverticule unde poate fi inmagazinatd apa.

Fir#{"6tsis Fi.i{:*i-.: ris{-r.FFt6 #g 6:4{:trr.civld

gll$ss

e;s

ff-a

#w'#

cazul rumeg;toarelor, hrana este mai int6i inmagazinati amestecati cu mucus 9i de aici trece in ciur'

in
La

in rumen' unde

este

rumegdtoarele tipice, boi,,ine

{burduf, ierbar), reticulum (ciur), 9i gastric existi numai comunicb cu adevdratul stomac abomasum. Epiteliul de tip unde se cantoneazS glandele cardiale, fundice 5i pilorice.

ovine, stomacul anterior are trei compartimente: rumen omasunn (foios)' Perelii omasumului poarti numeroase cute'
9i

?n

inchegbtor,

este amestecatS cu mucus Hrana inghilit5 este mai int6i inmagazinatS in rumen, unde unde hrana vegetald gi trece in reticul. Ambele compartimente sunt pungi de inmagazinare, intr-o pastd, expusd acliunii gi este frdm6ntatd sub acliunea perefilor musculai"i transformati care produc anumite microorganismelor. Acestea sunt reprezentate de bacterii anaerobe carbon se forrneazd acizi volatili, enzime, prin acliunea cdrora din celulozd 9i alli hidrali de epiteliul rumenului sitrec pentru inceput. Ei se tmbibS cu baze 9i dau sSpunuri care traverseazS

lipidelor 9i oxidare' in s3nge. Acegti metabolili intervin in secrelia laptelui, elaborarea

Figura 8. Complicarea stomacului la mamifere:

a. om; b. cAine; c. gobolan; d. hamster; e. cal; f. rumegitor 1. esofagul si regiunea

esofagiani a stomacului;
2. regiunea cardialS; 3. regiunea fundicS; 4. regiunea Pilorici

o rumega/ 5l in repaus, animalul regurgiteazd hrana astfel prelucratS, o mestecd din nou' (foios) in timp ce alta trece mai intdi o inghite iar55i. o parte din hranS trece acum in omasum are loc digestia in reticulum gi apoi in omasum, apoi in abomasum (cheag, inchegStor), unde gastricd sub acliunea enzimelor.

ft.

intern al stomacului este acoperit parlial sau total cie o pdturd groasd de keratinS, care-l protejeaz; de acidul formic' Vezicula biliari Ficatul mamiferelor carnivore este mai mare dec6t al celor erbivore. la multe antilope' lipsegte la multe rozitoare, Cetacee, Camelide, Cervide 9i
La edentate, peretele

'sga

'"-''-_____

8"{,t;.s6rs prrlt?'&{J 6ffiffptrc.# ms *xcruezufid

"

fllsss * x-m

cuRt*;tTATf

n:ier*.

se estinleex* fl# a ci*c6nitft*i" bflte p* zi fn cilpffei fr*n'l * cioc*nitoafl* po#tc *iCIc*ni de 2* de cri pe secufl#*. d* 8fifi*-1:fiil# cje cri. $e estin'!*aa* ** fntr-un an c **l*nie d* alhine prcdu*e intre 1g*-2?5 kg de

f;xplica difer"en{eie dintre tipurile de inge*ti* qi absorb{i* a hraner la nevertebrate gi vertebrat* gi evid*riliaz# adept#rile fa mediul gi nr*dul cie nr:iri{ie. Hvidentiaza adaptarlle nr"lorfolngiee aie limbii in senia vertehratelor in fune{ie de modul de lrnsnirs gi regirnul e1* hran*.

flvideniiaze pariicr.ri*r]t*{ile glandelor eiigestiv* ?n seria anirnaffr pe baza partieularita{iior"

regimr.rlui de hrar:d pi a mediufr_ri de viala.

eompar* nrcdul de hranin* *l unei plante rarnivcr-* cu eei ai unur snimai pr.&d&to' pe baza urrn&tnrului pl*n.
u moduN

d* captur*r* af pn&ui!;

* aejaptirile mcrfclngiee gi anatcrnic*; * aparatul *nzinratic irnpiiect in digestie;

o ccnclurii.

digestia hranei ia pratazcare g! celenterat*.

Descrie partieularita{iie structurale pi func!inRale care interv!n

ln

ingestia

gi

Campena adapt*rile hirudineelor

hematafag. ciciostcrnilor"

qi aie ci*lcston'lilor la regimui de hnani

lndica 5 mcdifi*ari produse la nivelui sistemului digestiv in tinrpui ontogenezei

Eviden{iaza forma!iunile anatamice care sCImpen$eaz6 func!ional lpsa stomaeului la unii pegti.

funclie

Fre:ints Parti*uiaritd{ile anatcmiee eie sistsmului digesiiv ia pegtr gi p;isari in eJe reginrul
de hran#"

Analizeazd con'lparativ particularit5{il* stru*tunale gi functionale ale sistenrului digestiv la nriamifere in funetie de regimul de hrand, rnodul de prccurare a hranei gi rnediul Ce via{a.
Presupune c* te micgorezi pana la dimensiunile irne! rnoi*cule pi pornegti in c6latorie in tubul digestiv al unui mannlfer cmnivor, in compania e trei mclecule: una de prctein*, alta de lipide alta de gluleide.
6i

Analizeaz# transforrn*rife la care sunt supuse insntitnare{e tale in fiecane stalie caldtoriei gi la ce ,,peripetii" vor fi expuse dupa ce se transforma ?n nutrimente.
Docuruenteaza-te!

Analizeaza ciclurile biogeachirnice ale azotului chemosintetizante la circula/ia materiei in naturd.

;i

sulfului. Evalua/i cantribu/ia ot"ganisme/ar

#*'#{d}6;F Fs:-!Jg# q#pgt.fl'*r Fx*'rasruS*

Citss* s,H-s

193

3.1.3. PARTTCULARITATI ALE SISTEMUL CIRCULATOR 5l CIRCULATIEI iru se nrn ANTMALA

SISTEMUL CTRCULATOR $l CIRCULATIA LA NEVERTEBRATE
Spongieri gi Celenterate Nu au sistem circulator propriu-zis. Mediul intern este reprezentat de hidrollm'i Turbelariate
Sistemul circulator lipsegte, circulalia realizAndu-se prin lacunele cavitS!ilor c3': -

Trematode

Sunt specii exclusiv parazite gi nu au sistem circulator, circulalia nutrin"e-:: ajutatd de ramificafiile intestinale gi de lichidul interstilial din parenchim.
Cestode Sunt plateiminli exclusiv endoparazi\i,la care nu existd sistem circulator,

Nematelmin!i
Nu au sistem circulator.

Nemer!ieni Sistemulcirculatorapare pentru prima datdin seria animald gieste de tip?nchis ':'*.: la speciile inferioare numaidin doud vase longitudinale laterale, iar la cele evoluate aoa'= - : -:

Pere: "=:= :' sunt contractili pi direclioneazi sSngele in sens postero-anterior, in vasul dorsal si a-::':posterior,in cele laterale, form6nd astfel un circuitin corpul animalului. S6ngele con!ine: as-i
un vas longitudinal medio-dorsal. Ele sunt unite prin ramuri vasculare circulare.
5i globule. Este incolor, uneori colorat

in verde sau rogu, datoritd pigmen!ilor respiratc'r C:-: este rogu conline hemoglobina. De asemenea, in s6nge se gdsesc amibocite cu rol imuni:a.,
Anelide

Viermii inelali au un sistem circulator inchis, de origine mezodermicS, reprezentat ce, mai adesea printr-un vas principal dorsal, supraintestinal, gi unul ventral, subintestinal, legate
?ntre ele prin sisteme capilare
gaze

in fiecare segment. Perelii vaselor sunt contractili si sAngele circulS prin vasul dorsal in direclie postero-anterioari gi invers in cel ventral. Schimburile de
intre lesuturi 9i s6nge se fac prin perelii subliri ai relelei de capilare. Pigmentul respirator dizolvat in plasmd sau fixat in globule este hemoglobina sau clorocruorina.
Polichete
Prezintd un sistem circulator inchis, tipic anelidian. Aorta dorsalS pulseazd s6ngele din

partea posterioari inspre partea anterioard a corpului, iar aorta ventralS in sens opus. intre aceste douS vase, se afl5 3 seturi de vase segmentare care primesc s6nge de la aorta ventrald
gi se capilarizeazd, capilarele se

aduni in vase segmentare care trimit s6ngele aortei dorsale,

circuitul relu6ndu-se.

?s4

#l q:e* i;;,1

$rf i{i; if

{r riig #Ff:is # c {,g#ru

#ru

;{

si"frys* *.,9"..a;

Pigmentii respiratori de obicei sunt dizolvati in plasmi, intr_un procent mai mare, dec6t tn celulele sanguine. 56ngele poate fi incolor, verde sau ro5U, depinzSnd de prezenfa si de felul pigmenf ilor respiratori. Oligochete
i
I

in

I
I

lumbricide)' Acestea au lumenul (cavitatea) mai larg si peretii musculo;i, se contracti ritmic, asigu16nd circuiatia hemolimfei. sunt denumite impropriu inimi contractile sau pulsatile. Lanful nervos ventral este insotit de dou5 vase longitudinale laterale si un vas longitudinal subneural" s6ngele {hemolimfa) este incolor sau colorat ?n ro;u datorit5 hemoglobinei dizolvatd in piasm5 (la tericole)' oligochetele acvatice din familia Tubifex au s6ngele ro;u datoriti concentra!iei ridicate de hemoglobind din s6nge. Hemoglobina le permite si triiascd in medii ce contin cantitdti scdzute de or, ca si ad6ncurile lacurilor si fluviilor poluate, unde nivelul de o- este foarte scdzut.
Flirudinee
Pdstreazd structura de baz5 a sistemuluicirculator al anelidelor, puternic modificat si vasele sunt ?nlocuite de sinusuri celomice.

Au un sistem circulator?nchis care pr"ezintS unele particuiaritd;ifa15 de celalprolichetelor. regiunea esofagului, vasul ventral si dorsal sunt legate prin 5 inele vasculare rnetamerice {la

darin multe cazuri este

Lichidul celomic a preluat funclia sdngelui, si cu excepfia a doud ordine, pigmenlii respiratori ripsesc.

Molugte sistemul circulator este format din inim5, care apare pentru prirna dati in seria animali, vase de s6nge si un sistem lacunar. Deoarece vasele sanguine comunicd cu sinusurile lacunare, a fost numit sistem circulator deschis. lnima, inconjuratd de per-icard, este formati dintr-un ventricul si doud atrii (numdrul atriilor variazd la diferite grupe de molugte in functie de numirul de branhii)' Hemolimfa molugtelor este un amestec de s6nge gi lichid celomic care de obicei nu conline pigmenti respiratori. Dar !a unele grupe se gdse;te hemocianina sau hernoglobina dizolvatd in hemolimfi' in afara rolului de hrinire, hemoiimfa are si rolin extinderea unor organe (picior' organ copulator)in timpul desfSgurSrii diferitelor activitSli (depiasare, imperechere). Gasteropode
Au un sistem circulator deschis. lnima este situatd in vecinitatea organelor respiratorii, invelitS in pericard' Primitiv, este simetricS, cu un ventricul si douS auricule (atrii), corelafiv cu prezenta a doud branhii' La majoritatea gasteropodelor, inima este asimetricd, pdstr6nduse numai auriculul st6ng (la origine drept). Din ventricul, s6ngele este impins in aorta care se bifurcd intr-o arterd cefalicd si una visceralS, iar din acestea, cade ?n lacune si ajunge astfel in tot corpul' Trec6nd pe la organele excretoare si branhii sau "pldm6n,,, ajunge din nou ?n inimd (atrii)' in hemolimfd este dizolvatd hemocianina, ca pigment respirator, care contine cupru in loc de fier, iar in prezenfa O, devine albastrd.

#,fr*$J

rE'r,JFRU GRUpgcs

sr gxfftmvf'4

'

flssm

rY

'K-er

.,------:;;; f,:l 3

Bivalve

rl-

:
*l

-;
.rfl

partea dorsalS a corpului, Au un sistem circulator deschis. lnima, situatS in pericard, in gi atrii, lntestinul trece prin ventricul, este sirnetricd, formatd dintr-un ventricul muscuios doui pornegte inspre partea anterioari artera aortS' uneori deasupra sau dedesubtul lui. Din ventricul Din ele hemolimfa ajunge in care se ramificd intr-o arterd paleali (a mantalei) 9i una visceralS. pe la organele Bojanus 9i apoi la slnusuri ce se gdsesc in jurul lesuturilor 5i organelor, trece ajunge in atrii. Hemolimfa con!ine sinusurire branhiare, se oxigeneazi gi prin venere branhiare la bivalve este foarte rar5, hemocianinS Fi amibocite cu rol imunitar. contraclia ventriculului are loc o contrac!ie la 3 minute' vara circa 4 contrac!ii/minut. larna, cAnd scoicile hiberneazA, metabolism scSzut, datoritd vielii contracliire rare in perioada de vard exprimi existenla unui .nai mult sedentare ce caracterizeazd acest grup de molugte.
a a

:r
rtera
ntefloa ra
a

posterioari

rtera

branhii

artera,

prcrorulul

dtd

artera mantalei

sinusuri

vena PiciorUlui

Figura 9. Circula!ia hernolimfei Ia bivalve

CefaloPode

inchis si cel ma Spre deosebire de alte molupte, cefalopodele au un sistem circulator patru atrii si un ventricu ' rogatin vase. lnima, inconjuratd de pericard, este format5 din douS sau
abdominalS. Aortele se ,ientriculul se continub anterior cu aorta cefalicd gi posterior cu aorta .amifici in vase mai mici care se capilarizeazd la nivelui !esuturilor, realiz6nd schimbul de gaze' ',,'enele, prin intermediul cSrora s6ngele neoxigenat ajunge la branhii, se dilatS la baza acestora ,crm6nd structuni numite ,,inimi branhiale". Aceste rnodificdri ridicS presiunea sAngelui si ,ata circulaliel sanguine necesard animalelor active, cu metabolism ridicat' Dupd realizarea

lSf

inimii' ;chimbului de gaze, prin venele branhiale s6ngele ajunge in atriile ArtroPode

ri lc:

in sinusul pericardial Sistemul circulator este de tip deschis. lnima, agezatS dorsal de origine celomici)' are formd sinus care nu este omolog cu pericanciul de la molugte, nefiind cu sinusul prin orificii numite :ubular5, fiind formatd din rnai multe ventr!culite care comunici

Brorocrs prlvrfi{J Gruprec

rr txrctsxvfr "

lass a X-a

ostii. Din inimi pleacS o aort5 anterioard si una posterioarS (care poate lipsi la insecte). Din artere s6ngele trece in lacuneie organelor, este dus la organul respirator gi de aici se intoarce
la inim5.

Arahnide Au inima tubularS, cu p6n5 la 8 perechi de ostii, de la care pornesc aortele anterioarS, posterioari gi laterale care duc s6ngele ?n corp. Sistemul de vase este mai bine dezvoltat la formele care respird pulmonar 9i mai slab reprezentat la cele care respiri prin trahei, caz in care hemolimfa nu mai are rol gi in transportul de gaze. ExistS un raport invers intre gradul

de ramificare al sistemului traheal gi cel al ramificaliilor arteriale. Hernolimfa contine

hemocianind. Crustacee

sinus

pericardial

asemdnStor cu al celorlalte artropode. lnima este tubulard (la crustaceele inferioare) gi poligonald sau usor alungitd (la cele superioare), fiind situatd ?n regiunea corpului pe care se gisesc organele respiratorii.

Au sistemul circulator

branhii
l

Insecte

picicrului nervos Sistemul circulator este deschis 9i simplu, ventra fiind slab reprezentat datoritd dezvoltSrii Figura L0. Structura intern5 a corpuiiri la crustacee puternice a sistemului respirator de tip traheal. Organele de pulsalie sunt reprezentate printr-un vas sanguin dorsal (inima) 5i doud septe fibro-musculare care formeazi diafragmele dorsali
I

artera

cordon

impart cavitatea corpului in trei compartimente numite sinusuri, sinusul pericardial {dorsal), sinusul perineural (ventral) gi sinusui periintestinal {visceral). lnima are forma unui tub impirlit in camere numite ventricuiite care ccmunicd intre ele, iar cu sinusu pericardial prin ostiole previzute cu valvule. De fiecare ventricuiit se prinde cAte o pereche de mugchi aliformi, dilatatori ai inimii, care se inserd cu partea ior mai l5!itd de diafragma dorsali
gi ventralS. Aceste diafragme

iar cu capetele mai?nguste de partea dorsald a corpului

La unele insecte se observd la baza picioarelor (plogni!e), a antenelor (gindacul C: bucStdrie) ;i aripilor (la insectele bune zburitoare), vezicule puisatile cu rol de inimi accesorii. Hemolimfa confine pigmenli respiratori de tip hemocianinS in foarte putine cazuri (ex larvele acvatice). La majoritatea insectelor, hemolimfa este incolori gi nu are rolin respiralie, c numaiin transportul de substanle hrdnitoare, substanfe de excrefie, hormoni etc.. Sistemul circulator de tip deschis nu este un sistem transpartor eficient, dar uneie nevertebratele care au acest tip de sistem pot duce o viali acfivi datoritd aparatului lc' respirator de tip traheal, care lucreazS independent de inimd pentru a aduce oxigenul ma aproape de fiecare celulS gi a inlStura COr.

#f#issfq

Fgic-rftu Ggll,sgts #g fff#'{rru#

ffcrss

eg

X-s

t97

diafragmi
dorsalS

testi n muschi aliformi mugchi

dorsoventrai
i

ventriculite

diafragmi
ventral6
ganglioni nervo5i ventral i

a)

b=

Figura 1"1. Sistemul cir-culator la insecte: sensul circulaliei singelui a. sectiune transversald prin abdomen; b. inima 9i

Echinoderme

o relea de lacune absorbante' Sistemul hemal, cu rol in cir"culalia hranei, formeazd la gonade 5i ambulacre' periintestinaie 5i canaie cie distribuire, care conduc substanlele nutritive de distribuire sunt inchise in sistemul Unele vase sunt eontractile. lnimS nu exist;. canaleie
perihemal{perilacunar),careirigisistemulnervos,tegumentulgigonadeie.

GeneralitSli
un organ propulsator Vertebrateie au un sistem circulator sanguin Tnchis, care cuprinde gi vase limfatice prin care circula limfa central = inima, vase de s6nge care transportS sangele
isAngeie alb)"

conjunctiv 5i este alcdtuit S6ngele este considerat drept o categorie deosebitS de lesut

cin plasmd 9i elemente figurate'

plasma reprezinti componenta lichidd a sSngelui, fiind alcituitd din api ?n care sunt produgi de dezasimilalie' ca ureea' dizolvate sSruri minerale, substanle organice nutritive 9i
acidui tiiic etc.

3't ,!

prin globulele rogii (eritrocite sau Elementele figurate ale sSngelui sunt reprezentate de la mamifere, similare cu trombocitele hematii), globulele albe (leUeocite)5i plachetele sanguine
,3
1'

cie la celelalte vertebrate.

vertebratele, cu exceplia Globuiele rogii sunt elemente nucleate {eritrocite) la toate eie au devenit anucleate (hematii)' mamiferelor, unde, ca rezultat al unuiinalt grad de specializare,

fss

,'\...,-.

g$trtelsjs pg&*r#{-r fr'trupsttr nr' Sxer*grs?d

'

ffssrx rl,K-et

La unele anure gi salamandre o parte din eritrocite se fragmenteazS, rezult6nd piese anucleate

care continub sd funclioneze un timp oarecare. Globulele ro;ii conlin la toate vertebratele pigmentul respirator, care este hemoglobina, care le conferi funclia de baz5 - transportul gazelor respiratorii. Ca form5, au aspectul unor discuri ovale la aproape toate vertebratele, cu excep!ia ciclostomilor gi a mamiferelor, la care au formS rotundS. Dimensiunile globulelor rogii sunt variabile in lumea animalS. Astfel, la Petromyzon au diametrul de 10-12 microni, la crap 15 9i 9 microni, la gtiucd 12 gi 7,5 microni. Amfibienii se caracterizeazd prjn eritrocite foarte mari, astfel la Rana au 20 si 18 microni, la Necfurus 58,5 gi 31 microni. Lacerta agilis are eritrocite cu diametrele de 1-5 gi 10 microni, gdina t2gi7 microni, oaia 5 microni gi omul 7 microni.
Vertebratele prezintd o mare variabilitate giin ceea ce privegte num6rul de globule rogii/ mm3 de s6nge. De exemplu, numdrul este de 133 000 la Petrimyzon, de 1.43.000 la torpild, de 4O4 000 la Rona, de t 420 000 la Lacerta, de 3 100 000 la gdin5, 12 000 000 la oaie,4,5-5 milioane la om.

citre unii autori ci datoritS metaboiismului mai intens, la vertebratele homeoternre se produce o mdrire a numdrului de globule rogii/mm3 de s6nge, dar in acelasi
Se afirmd de

timp are loc 9i o micgorare a dimensiunilor lor. Aceste doud fenomene au drept efect o mdrire a suprafelei globulare totaie.
Leucocitele sunt elemente permanent nucleate, cu nuclee lobate, reniforme sau in formd de bastonag. Pot trece prin peretele capilarelor sanguine, prin diapedezi, put6ndu-se deplasa cu ajutorul pseudopodelor (de aceea pot fi ?ntdlnite 9i extravascular). Unele leucocite
au proprietatea de a apira organismul de particulele striine prin fagocitozi.

in ceea ce privegte numdrul lor, acesta este mult mai mic in comparalie cu numdrul
globulelor ro9ii. Astfel, la om ele sunt in numir de 5000-8000 intr-un mm3 de s5nge. Plachetele sanguine de la mamifere sunt formaliuni de aproxirnativ 3 microni, lipsite

de nucleu. Ele sunt fragmente din citoplasma unor celule mari, numite megacariocite. Plachetele sanguine au rolin procesul de coagulare al sdngelui, datoritd faptului cd pot elibera
tromboplastind care, com bin6 ndu-se cu protrombina, formeazd trombina.
Trombocitele vertebratelor inferioare sunt nucleate. Rolul lor
este incd discutabil.

in coagularea

sSngelu'

Limfa este formatd din plasmd 9i elemente figurate de tipul limfocitelor gi monocitelor. tnima evolueazd dintr-un segment de vas. Embrionar, se diferenliazi foarte timpuriu ir' partea anterioari giventralS a embrionului. Tubulcardiac simplu, necompartimentat la inceput
se diferenlieazd ulterior in compartimente 9i anume:

- sinusul venos; - atriu;

- ventricul; - con arterial cu valvule;

intre compartimente se diferentiazb un aparat valvular'

Aceastd compartimentare relativ simplS se ?nt6inegte si in stare adultd la ciclostomi 9i pegti'

pentru restul grupelor de vertebrate (amfibieni, reptile, pdsiri 9i mamifere), evolu!ia embrionard continud prin connplicarea compartimentdrii, prin redistribuirea spalial5 a acestora si prin separarea incompletE sau completd a celor doud jurnitS!i ale cordului (inimii)- dreaptd
si stdngS.

Tubul cardiac, la inceput drept, se indoaie apoi de doud ori, realizdndu-se dispozi!ia :efinitivd a compartimentelor inimii. Mai int6i se curbeazi in jos partea mijlocie a tubului :ardiac, apoi partea sa caudalS se indoaie inainte fa!5 de prima curburS.
pe parcursul ontogenezei mai are loc o diferentiere tisulard a miocarduluiin:

miocard de tip embrionar - se rnenline tot restul vielii 9i consfituie sisternul excitoconductor al miocardului; . tesut miocardic adult - cu particularitS!i structurale 9i funclionale aparte fa!5 de cel

"

:mbrionar.
Structura generalS a cordului este comuni pentru toate vertebratele, cuprinz6nd de :xterior spre interior urmdtoarele componente:
la

miocardul (mugchiul cardiac), care este alcdtuit din fibre musculare striate de tip :ardiac 9i celule embrionare (pace-maker) =1 sistemul excitoconductor de tip embrionar, 'ormat din nodulul sinoatrial (Keith-Flack), situat in peretele atriului drept, in apropierea jeschiderii venei cave superioare, legat printr-un fascicul de nodulul atriventricular (Aschoff-awara), situatin peretele atriului drept. Nodulul atrioventricular se continui cu fasciculul Hiss, :are merge prin septul interventricular unde se bifurcS, dAnd nagtere la doud fascicule, care la
r-indul lor se ramificd abundentin nniocardul ventriculelor, form6nd releaua Purkinje. Sistemul excitocond uctor genereazi automatismul cardiac;

o o

pericardul ( inveli;ul extern);

endocardul (inveligul intern).

Vasele din alcStuirea sistemului circulator sunt:

a. vase de sAnge - transportd

s6ngele:

. . .

drtere (vase in care s6ngele circulS centrifug, de la inimd la organe);

vene (vase in care s6ngele circulS centripet, de la organe la inima);

capildre (realizeazi schimbul de gaze ) '

b. vase limfatice
= inimi limfatice.

transportS limfa; pe traseul lor, la unele vertebrate, se afl5 dilatalii

Ciclostomi

Au inimd bicameralS, asimetricS, alcituitd din: sinus venos, la care sosesc vasele ce aduc s6nge neoxigenat, un atriu care comunicd cu sinusul venos printr-o deschidere sino-

2g15

EtaLoGtE pgft'FtriJ #tr#Fflng $}tr fr.{{:fl*fl{d7s

"

#r,ms#

ff H_$

atriaiS mdrginitd de 2 valvule, un ventricul voluminos despirtit de atriu printr-o valvuli atrioventriculari, un con arterial restr6ns (rudimentar) prevdzut cu douS valvule. Bulbul arterial
are in peretii sdi musculaturi netedS, ceea ce ne face s5-l considerdm mai degrabd o dilatare aortei dec6t parte a inim5.
a

lnima expulzeazd s6nge neoxigenatintr-o arterd aortS ventrald care se ramificd in artere branhiale aferente ce se capilarizeazd la branhii, realiz6ndu-se schimbul de gaze, Din capilarele branhiale prin confluare iau na5tere arterele branhiale eferente care se deschid ?n artera {aorta) dorsalS' Prin ramificatiile acesteia sunt irigate toate organele corpului. Venele cu COr, rezultate din confluenta capilarelor, iau direclia spre sinusul venos, apoi la atriu gi circuitui se reia.
Rezultd cd circulalia la ciclostomi este simpld, fnchisd si completd, iar prin inimd circuld numai sdnqe neoxigenat. Pesti

Au inimd bicameralS, prin care circulS numai s6nge neoxigenat. Sistemul circulator al condropterigienilor (pe;ti cartilaginogi) ;i teleosteenilon (pesti ososi) este in linii mari asemdndtor.
Astfel, inima prezintd urmitoarea compartimentare:
sinus venos;

atriu

9i

ventricul;

con arterial (dezvoltat la condropterigieni

;i

redus la teleostei);

bulb arterial (prezent la holostei si teleostei).

S6ngele redus (incdrcat cu COr) de cdtre organele din corp, vine prin canalui lui Cuvierin sinusulvenos, de aiciin atriu, apoiin ventricul ,si iese prin bulbul arterialin artera ventrald.

lnima pegtilor este o pompd intercalatd pe fluxul s6ngelui redus. De pe artera ventrali se desprinde un numdr variabil de artere branhiale aferente, care merg de-a lungul arcurilor branhiale d6nd ramificatii la nivelul lamei gi lamelelor branhiale. La nivelul acestora din urmd, unde vasele se capilarizeazS, are loc schimbul de gaze. 56ngele oxigenat trece in vasele eferente, ce se continud cu o arterd carotidi spre cap gi cu o arteri dorsald spre restul corpului.

Circulalia este simpld, inchisd gi completd.

La peStii pulmonali se detaseazd o

arteri pulrnonari {din ultima arterd aferentd),

care

merge la pldmAni, de unde s6ngele oxigenat revine la inimd printr-o ven6 pulmonari.

La pegtii dipnoi, inima este transformatd ca Lrrmare a aparitiei pldm6nilor,

care

funcfioneazd atuncicdnd respiralia branhialS este imposibilS din cauza scdderii apei. Atriu! este incomplet divizatin doud compartimente printr-un sept. in partea st6ngi a acestuia se deschide vena pulmonarS, care aduce s6nge oxigenat de la pi5m6ni, iar in partea dreaptd se deschide sinusul venos, prin care intrd in inimd singele neoxigenat. Separarea incompletd se realizeazi

ff.{#is#r pg,vr*{J Grupr*c'or Fxerurrupd

fissm a X-s

201

tlt'nia,r'z --"= i

9i

in ventricul care se continui cu un con bine dezvoltat, ale cdrui valvule se unesc gi formeazi o lami spiralS. Datoritd separirii incomplete a atriului gi ventriculului, prin inimi circulS sdnge parlial amestecat.

artera branhialS eferenti aorte dorsali

sinus

venOS

aOrta ventrale

con arterial

atriu

capilare

artere branhiald

branhiale

aferenti

lami spiralS
vene pulmonare

atriu st6ng
sept ventricu

la r

artere pulmonare
{vedere laterali) Figura 12. Reprezentarea diagramatici a sistemului circulator la pe;ti: a) PeSti oso$i b) Pegti Pulmona!i

La ciclostomi pi pegti existd doud sisteme lirnfatice, unul profund si altrri Caracteristice este prezenla unei inirni limfatice. Ganglionii limfatici lipsesc.
'r,F-:

s-:-=::

care circulS in paraiel s6nge redus gi sdnge oxigenat. S6ngeie redus este impins ?n pl6ma-i :'arterele pulmonare, de unde revine oxigenat prin venele pulmonare (mica circulalie sau circulatia

La vertebratele tetrapode inima se modificd profund. Ea devine

o dubld

pcnia ."

:-: *:

pulmcnar;). Din inimd, sSngeie oxigenat este impins ?n aortd sau aorte, care irigd principa,e e organe, apoi, odati redus, revine la inimd prin venele cave (marea circulalie sau circulalia
sistemici). Evolulia inimii la tetrapode s-a f;cut progresiv. Marea diferen!5 ?ntre inima pegfilor gi a tuturor tetrapodelor constd in despdrlirea atriului unic in doud. La nivelul ventriculului, acesta se desparte treptat in doud camere prin formarea unui sept interventricular. Sistemui arterial se transformi profund la tetrapode. Aici se pdstreazi doar 3 arcuri aortice (arcul 3 carotidian; arcul 4 - aortic sau sistemic; arcul 6 - pulmonar sau pulmo-cutaneu).

i. carS

, care
^.+^

Amfibieni
inima este agezatd ventral, intre cei doi piSmAni, inveliti ?ntr-un pericard fibros. Inima dispune de un lesut excitoconductor. Atriul din partea dorsald {de la petti), datoritS torsionarii inimii, devine craniai, fiind impbrlit inegal in doui atrii printr-un sept (complet la anure 5i incomplet la urodele
9i apode).

;ch id e
sc h

ide

tzeaza

in atriul drept, care este mai mare, se deschide sinusul venos, nrai

s#;---t'

#d&{"tr#rtr FFrdrRrJ *;#*rfrsnf ## .q-ffi.*'fdr$

"

{ls,g#

*r X-m

pulin dezvoltat, iar in atriul stang, mai mic, se deschid venele pulmonare. Ventriculul unic are pereli spongiogi gi musculaturd cu o dispozilie specialS, care nu permite amestecarea completd
a s6ngelui oxigenat cu cel cu COr. Conul arterial este bine dezvoltat, are valvulele contopite

intr-o cutd (!ami = valvulS) spirald cu rol important ?n separarea s6ngelui oxigenat de cel cu CO, (prezentb numai la anure). Conul se continud cu un trunchi arterial, din care se desprind
ramificalii perechi de vase:

arterele pulmonare care duc sdngele venos spre plSm6ni pentru oxigenare; de la fiecare arteri pulmonari se desprinde cSte o arteri ce duce sSngele spre tegument = artera
cutanee;

c6rjele aortice conlin s6nge amestecat pi se unesc inapoia inimii rezult6nd artera dorsali (se desprind ramificalii la organele interne);

o r

arterele carotide duc s6ngele oxigenat la cap.

DupS realizarea schimbului de gaze la nivelul lesuturilor, la anure sdngele cu CO, este readus la inim5, in atriul drept, prin :

. .

vena cavi posterioard din partea dreapta a corpului; vena cavi anterioard rezultatd prin unirea venelor jugulane (aduc s6nge de la cap)

cu venele subclaviculare (aduc sdnge de la membrele anterioare ); in venele cave anterioare se deschid pi venele cutanee care aduc insd s6nge oxigenat de la piele, astfel cd s6ngele care
circulS in vena

cavi anterioar5 este arnestecat.

la

Dupd realizarea schimbului de gaze la nivel pulmonar, sdngele oxigenat este readus inim5, in atriul stAng, prin venele pulmonare.
Schema circulaliei la amfibieni (anure) este urmdtoarea:

. .

s6ngele cu O, adus prin venele pulmonare se varsd in atriul st6ng; prin contractia atriilor, in ventricul este impins at6t s6nge cu COr, c6t
gi sAnge

oxigenat;

se presupune c5 s6ngele in ventricul se amestecd numai partial la suprafala de contact din partea centralS a ventriculului.
Prin contraclia ventriculului, sdngele este expulzat astfel:

din partea dreapti a ventriculului s6ngele cu CO, ajunge in bulbul arterial de unde este impins in arterele pulmonare (pulmo-cutanee) care il duc la pl5m6n si piele;

. .

din partea centrald a ventriculului s6ngele amestecat ajuns in bulb este impins in artera aorta gi de aici la organe;

din partea st6ng5 a ventriculului s6ngele oxigenat este expulzat in artera carotidi

gl

de aici la cap.

in concluzie,
tricameralS.

circulalia la amfibieni este inchisS, dublS gi incompletS, iar inima este

ffirar36rr Bs#rR#

Ssuprlr

mx'

Fxerl.rrupfi

{fsss

X-{l

'

4q.-rs

rtera

rtera

artera sistemicd

sistemicd (lV)
a

carotidi (lll)

dreapti
vena cavi arterE

artere sistemici stAng6 drept - J/ene pulmonare atriu st6ng

valvule

rtera
{V

pulmonari

pulmonari
crestS

vena cav5 anterioarS

musculari

atrioventricu ventricul

la

re

atriu drept
con arterial cu
larna

spirali
ventricul
valvule atriove ntricul a re

vena cavi posterioa ri

Figura 13. Reprezentarea diagramaticS a inimii

Reptile procesulde separare alsdngeluioxigenat de celcu CO2in inimd progreseazd prin aparilia septului interventricular incomplet, la majoritatea reptilelor' La crocodilieni, septul interventricular este complet. Pentru prima dat5, inima este cu adevdrat tetracameralS. La iegirea c6rjelor aortice existS un orificiu mic, interventricular = orificiul lui Panizza. Teoretic, cele doud ventricule comunic; intre ele. Multd vreme s-a considerat c; acest orificiu este un rest al vechii legituri dintre ventricule, dar de fapt acest orificiu este de neoformalie, extrem de important in timpul submersirii pentru ci egaleazi
presiunile intre cele doui ventricule. Sinusul venos se menline numai la formele primitive, la celelalte fiind inclus drept. Conul arterial dispare, din el rim6n6nd doar valvulele.

in atriul

Circulolia este dubld, inchisd 5i incompletd. Pdsiri adult, inima are volum 9i greutate relativ maximi raportatS la dimensiunea corpului rdintre toate vertebratele). Este complet separatS in doui atriigi doui ventricule (cel st6ng fiind mai bine dezvoltat), asttel cd pentru prima dati in seria animali se separi s6ngele oxigenat de cel cu COr. La embrion, atriiie comunici intre ele prin orificiul Iui Botal. Conul arterial gi sinusul ,,enos, distincte la embrion, dispar la adult, sinusul venos intr6nd in constitulia atriului drept.
La

)ispare c6rja aortici st6ng5.

Circulalia s6ngelui se realizeazi in modul urm6tor:

c in atriul stAng se deschid venele pulmonare

:
ld

care aduc s6nge oxigenat de

la

mdni;

din ventriculul drept pleacd numai artera pulmonari, iar din cel st6ng pleacS o carjl aortici ce se?ndreaptl spre dreapta 9i se continuS cu aorta dorsalS.

. .

in atriul drept se deschid venele eave care aduc s6nge cu COrde la fesuturi;

Etol##ttr

ptrruru{{J 6r?{.dp,#{tr

ec g,vfltrir.*yr.4

fflssex ru,V-s

Circulolia este dubld, inchisd si completd

Ritmul cardiac este lent la pdsdrile de talie mare, iar la pisciforme ritmul cardiac poate ajunge la L000-1200 b;tii/minut. De altfel si numdrul eritrocitelor pe unitatea de volum este mai mare.

Mamifere Mamiferele au inima bine dezvoltat5, alcdtuita din patru compartimente separate doud cdte doud de septul sagitai, cu pereliiingrogati datoritd dezvoltirii inegale a miocardului, mai puternic in zona ventriculului st6ng, Cordul la mamifere este situat in sectorul toracic, supradiafragmatic, st6ng, intre cei doi pldmSni. Aparatul valvular este complet gi reprezentat de valvula tricuspidd la deschiderea atrio-ventriculard dreaptd si bicuspidd la deschiderea atrioventriculari st5ng5. Aorta unic5, descinde din ventriculul st6ng si ia directia spre st6nga. Artera pulmonard comund descinde din ventriculul drept si se bifurcd deasupra cordului. La cord vin venele cave anterioard 9i posterioard cu deschiderein atriul dreptsivenele pulmonare, patru la
num5r, cu deschidere in atriul st6ng. La embrionul de mamifere, care in timpul vie!ii intrauterine nu respird prin pldm6ni, ci primegte s6nge arterial prin placentS, atriile, ca gi la embrionul de pdsiri, nu sunt complet separate, comunicdnd prin orificiul lui Botal. La na;tere, orificiul lui Botal se oblitereazi. in cazurile anormale, c6nd aceasti obliterare nu a avut loc sau a fost incompletd, s6ngele din cele doud atrii se amesteci intr-o oarecare misurS, acest defect fiind cauza aga numitei ,,boli

albastre".
Sistemul excitoconductor este alcStuit din nodulul sinusal, situatin apropierea deschiderii cavelor, nodulul atrioventricular, fasciculul Hiss gi releaua lui purkinje. Cdile limfatice centrale sunt bine dezvoltate. in lungul aortei se afld 2 cdi principale canalele toracice din care, de obicei, numai unul este dezvoltat. lnimile limfatice lipsesc cu totul la mamifere. Sunt prezente in schimb amigdaiele gi gangiionii limfatici localizaliin regiunea cotului, subaxilar, inghinal etc.

Vasculariza!ia inimii
Este mai pulin dezvoltatd la vertebratele inferioare unde perelii cordului sunt subf iri, inima av6nd dimensiuni reduse. La mamifere gi la alte grupe de vertebrate (pdsdri, reptile) vascularizalia

se datoreazd vaselor coranariene, care descind din aort;. Arterele coronare se capilarizeazi in perefii inimii si dau nagtere in final venelor coronariene care se varsd in vena cava anterioard. Comparativ cu restul vertebrateior, mamiferele au in s6ngele lor hematii anucleate, adaptate structural la func!ia pe care o indeplinesc in transportul gazelor respiratorii. Adaptdrile morfostructura le constau in :
n

lipsa nucleului

citoplasma poate ingloba o cantitate mare de hemoglobinS;

' forma de disc biconcav

rezistentd mare la deformare, volum mai mare.

.ff

# s J *. Fs$,

:g # a:s {iF g* s

#f

gtr{s"t #,v

r3q

'#;"

tr#"s

Ol
,:.y. :l.i :,1
y

..11

J,

l:
-dL

:i

' ..;

t"

:, l.

.-!

.,

t,

O
1.
,
'@'

Analizeazd 5i interpreteazd

Expticd legdtura existentd intre respiralia traheald companente sanguine (hemolimfatice). Compard circitlafia sdngelui (hemolimfei) de
precizAnd:

a unor artropode ti lipsa

unor

2.
ll

la cefalapode cu cea de la

amfibieni,

:tfff
ll.r
Ji

" .
:

tipul de circulafie existent la cele doud grupe sistematice;

drurnu! psrcurs de cele doud gaze respiratorii
(CO

pornind r) intr-un circuit sanguin,

n ventriculul inimii.

:n:rj

3.

Argumenteazd adaptdrile structurale gi func;ionole ale sistemului circulator la pe5tii dipnoi'in raport cu tipul de respircrtie.
Expticd de ce inima animalelor cu respirafie branhiald este strdbdtutd numai cu sdnqe neaxigenat.
de ce ritmul cardiac gi numdrul de eritrocite pe unitatea de volum este mai

4.

( Argumenteazd
c
c]ir

mare la o pasdre de tolie micd decdt una de talie mare?

6.

Daud hematii participd ia o campetifie sportivd de atletism, insd in doud organisme diferite. IJna din hematii se ofld in ventricul la pepti, iar cealaltd in ventricul la reptile.
Arnbele hematii trebuie sd facd o turd de circuit, revenind la lacul de start. Descrie drumul

parcurs de cele doud hematii.

gfrind cd ambele hemstii se deplaseazd cu aeeogi vitezd, care crezi cd va

fi

cAgtigdtoare?

:a'
I

Argumenteazd de ce?
Precizeazd adaptdrile morfo-structurale ale hematiilor lo mamifere la

funclia pe care o

indeplinesc. Elaboreazd un text gtiinfific, reunind in mad logic urmdtarii termeni: celule pace-maker, miocard, sistemul excitoconducdtor, automattsm cardiac, ser fizialagic. StabileSte pentru

';
6

acest text un titlu sugestiv.

9.

Cunosc|nd faptut cd sistemul circulator deschis este rnai pulin efieient din punct de vedere a ratei circuktfiei dec6t celinchis, cum exp!ici prezen,ta lui la uneie nevertebrate
su

periaa re precum insectele?

206

ffr{}t##rtr Fsfff;trri i;ff{.'$rfti{ #fr g,}i{'iai..tr?;i

'

d-'fsrs*x

s.q-e;

10. Concepe o schemd pe baza cdreia sd evidenyiezi interdependen,ta absorfie

circulatie

transpiralie la plante, menliondnd toate structurile anatomice s! meconismele fiziatogice implicate in realizarea ocestor procese.

3.1.4. PARTICULARITATT ALE STSTEMULUT RESpTRATOR 5! RESptRAT|ET

?ru

srnln

ANTMALA

STSTEMUL RESPTRAiTOR Sl RESptRATIA LA NEVERTEBRATE

Spongieri gi Celenterate
Respiralia se realizeazS pe toatd suprafala corpului, prin difuziunea directi a origenului gi CO, pe baza graciientului diferit de concentrafie a acestor gaze intre HrO gi corp, neexist5nd organe specia iizate pentru indeplin irea acestei fu nctii,

Platelminti

Nu au sistem respirator, respiratia realizAndu-se prin difuziune pe toati suprafa!a corpului la speciile libere {planarie) 9i parazi}ii externi gi anaerob la speciile parazite intern
(tenie, limbric).

Nematelrnin!i
Nu au sistem respirator, respiralia fiind tegumentari {la formele libere) 9i anaerobd cele endoparazite.
la

Nemer!ieni
Nu existS sistem respirator, respiratia fiind cutanee.

Anelide Multe specii au respira{ie cutanee, pe intrega suprafata a ccrpului, care este vascularizata, sau pe anumite portiuni, undevascularizalia este mai bogatS. La unele speciiaparinsS, pentru prima
data in seria animalS, branhii externe* care sunt expansiuni digitiforme, sau cu altS morfologie, ale peretelui corpului, bogat vascularizate, la nivelul cirora are loc schimbul de gaze.

Oligochete Respiratie este cutanee. La Tubificide, capilarele sanguine pdtrund in epidermS, iar !a oligochetele acvatice sub cuticulS. Umectarea tegumentului este asigurati de urin5, eliminati de nefridiopori, de lichidul celomic gi de mucus, ultimul ?mpiedicSnd evaporarea apei.
Speeiile din medii sdrace

in oxigen diferentiazi branhii digitiforme gi retractile in diferite

regiuni ale corpului. Unele oligochete au respiralie rectals.Sunt si specii capabile de anaerobiozS, de

exemplu, lumbricidele trdiesc in absenla 02 6-30 ore, Tubifex 48 de zile la temperaturi joase.

g4d#t##rf

Fs*rs$ Gii$Psitr *rr

Sx*#e**-5,6

{,{nso-

rc "H.-n

3#tr

Molugte

de ctenidie Sistemul respirator este cel mai adesea branhial. Branhiile au constitutie mult, iar la altele (un ax cu lamele laterale), in mod primar. La unele molugte ele s-au modificat prin vascularizarea puternici a au regresat apd16nd branhii secundare sau alteori "pl5m6ni",
cavitSlii paleale.
GasteroPode
se gdsescin cavitatea Sistemul respirator este constituit din branhii ctenidiene. Acestea singurS branhie' La unele palealS. La unele grupe o branhie a dispdrut, acestea r5m6n6nd cu o branhii ctenidiene au dispdrut in totalitate 9i s-au format in compensare

specii branhiile La formele terestre 9i secundare, de obicei ca nigte evaginalii digitiforme ale peretelui corpului. palealS are peretii bogat vascularizali cele secundar acvatice, branhiile au dispdrut, iar cavitatea gaze. comunicS cu exteriorul prin fiind transformatd in "pldm6n" 9i av6nd rol in schimbul de
pneumostom.
Bivalve

de douS' sunt sub Sistemul respirator este reprezentat prin branhii' Acestea, in numdr bivalve, formi ctenidiald numai la formele cele mai primitive de bivalve. La cele mai multe sub formi de firi9oare, la branhiile au evoiuat specific: la unele, lamelele ctenidiale s-au alungit lamele branhiale de fiecare altele filamentele s-au contopit gi anastomozat formdnd c6te doud

spa!iul paieal 3arte, prinse printr-un sept branhial de marginile mantalei, impdrlind astfel si un spaliu intr-un spaliu branhial (mai iarg gi comunic6nd cu exteriorul prin sifonul branhial) La un numdr mai restr6ns suprabranhial (mai mic, cornunic6nd cu exteriorul prln sifonul cloacal).
gaze se face la nivelul septului de specii de bivalve lamelele branhiale s-au redus 9i schimbul de care desparte cavitatea branhialS de cea suprabranhialS.

Cefalopode ctenidiene cu structura Sistemul respirator este reprezentat prin doud sau patru branhii
mai evoluatS, mai comPlexS.

Artropode
Acestea sunt plasate Sistemul respirator este reprezentat prin branhii, la formele acvatice. bazale in diferite locuri, adesea se formeazi din membranele interarticulare ale articolelor Formele terestre ale apendicelor. La unele specii secundar acvatice existd branhii treheene' cu structurd specifici la ce artropode respird fie prin plim6ni (nigte infunddturi tegumentare bogat ramificate in intreg nivelul cdrora are loc schimbul de gaze) fie prin trahei, care sunt tuburi aceste formaliuni corpul, ducdnd aerul pAni la nivelul lesuturilor. Av6nd origine tegumentarS, permite schimbul de gaze' Aceasti sunt acopenite intern de cuticulS, care este insi sublire 9i

cuticulS nSp6rlegte odatd cu cuticula de pe suprafala corpului.

*!'aR

ff { {, t

{:}

$ }' # s*'ru vffi 6-i

r:?,tr

i"rtrtrJ.

s #c

SH##41f

FJ

fii

#r'*str

dv

g--n

Arahnide Sistemul respirator este reprezentat prin plSrn6ni 5i orin trahei. La unele grupe existd ambele tipuri, la altele numai unul dintre acestea. Formele mici (palpigrade, acarieni) au

respira!ie tegumentarS. At6t pismAnii c6t gi traheile sunt invaginalii tegumentare cSptugite cu cuticuld fini 5i care se deschid la exterior prin stigme. Traheile sunt invaginalii tubulare, ramificate bogat pSni la nivelullesuturilorgicelulelorsau chiar pbirunz6ndin acestea, schimbul de gaze fic6ndu-sein acest caz directintre celule 5i aerul din trahei.
Crustacee

Sistemul resplratoi" este reprezentat prin branhii care sunt invagina!ii lamelare sau digitiforme ale membranelor interarticulare sau se formeazi din transformarea epipoditelor, fie pe apendicile toracice, fie pe cele abdominale. Branhiile pot fi sau nu acoperite de carapace. La unele crustacee mici respira!ia este tegumentard, iar la formele terestre exopoditele pleopodelor formeazS ni;te invaginatii numite pseudotrahei, la nivelul cdrora are loc schimbul
de gaze (aparatul respirator se numegte, la acestea, corpi albi).

Chilopode

Au respiralia trahealS. Stigmele se gdsesc pe pleurite (pe laturile corpului) 9i numai pe unele segmente, astfel incdt trunchiurile traheene deservesc mai multe segmente, iar la unele specii se formeazb trunchiuri traheene longitudinale.
lnsecte
Sistemul respirator esie traheal. Traheile sunt invaginalii ectodermice, bogat ramificate

p6ni la nivelul lesuturilor 9i menlinute permanent cieschise de citre o formaliune chitinoasa, spiralatS, care le ciptugegte, nurnitd tenidie, provenitd din exocuticuld. Se deschid la exterior prin stigrne (10 perechi sau mai pufine) agezate doui petorace giceielalte pe abdomen,in zona
pleurelor. O stigmd are un cadru chitinos numit peritren'1, un atriu in care se gdsesc sisteme de filtrare ale aerului 9i de inchidere gi deschidere a intrdrii. Stigmele se continud apoi cu traheile stigmale, care sunt mai groase, iar acestea se ramifici in ccrp. Existd gi trunchiuri traheene longitudinale laterale gi ventraie care fac legdtura intre traheile din diferite segmente, d6nd un caracter unitar intregului sistem.
Pdtrunderea aerului ?n trahei este favorizatd de elasticitatea peretelui traheilor (cdptu;it de cuticulS), iar eliminarea se face activ prin contraclia musculaturii intersegmentare si prin presiunea exercitatd de s6nge. La unele insecte bune zburdtoare, la capdtul unor rarnuri traheene se formeazd sacl aerieni, dilatiri care acumuleazd aer pe care il folosesc in timpui zborului, cAnd migcdrile

respiratorii sunt ingreunate.

&r#d,#6rfl pstr?'*ti

6*i/pstr

str

gxrstslJ$ '

rlfsss o X-s

speciile de insecte adaptate la viala acvatic;, respiralia se face fie tot cu aer atmosferic pe care ii relin in diferite moduri (sub elitre, intre perelii corpului etc.), fie prin branhii traheene, organe prezente frecvent la larvele unor specii acvatice, const6nd in expansiuni ale corpuluiin au respiralie care se gisesc trahei bogat ramificate. Acestea iau oxigen din api. Larve de libelule rectalS, iar cele de diptere respiralie tegumentarS'
La

Echinoderme Funclia de respiralie este asigurati de sistemele ambulacrar 9i paraambulacrar. Totugi, ale peretelui la unele echinoderme (asteride), se gisesc branhii tegumentare, mici excrescenle prev6zute 9i cu corpului in care pStrunde gi celom, excrescenle numite papule' Acestea sunt
musculaturS, putSnd fi retrase c6nd animalul este deranjat.

Ciclostomi
Regiunea branhialS este foarte extinsS, ocupind 1'16 din lungimea totald a corpului. ale Aparatul branhial este reprezentat prin lame branhiale a5ezate pe pere!ii fantei branhiale, in cdror orificii interne 9i externe sunt str6mtate, astfel inc6t, fantele iau aspectul unor saci formd de lentile. De aici denumirea care li se di de marsipobranhii.
Pegti

Organul principal ai respiraliei este reprezentat de branhii {maiindeplinesc rol excretor

5i su nt

ioncregulatoare).

dezvoltarea embrionari a branhiilor interne, regiunea buco-faringiani prezintd modificbri importante care se vor termina prin formarea aparatului branhial. Branhiile se formeazd printr-o evaginare a faringelui, concomitentd cu o invaginare ectodermicS, rezult6nd

in

fantele branhiale. Fantele branhiale de pe aceeagi Parte rdm6n seParate

intre ele prin septe interbranhiale, in interiorul cirora se formeazS arcurile branhiale. Branhiile se dezvolti sub formd de cute lameliforme Pe seama
epiteliului perelilor septelor. O serie de lame pe o fa!5 a septului interbranhial

l\/' _i

BK BH

,EE,4E

este denumitd hemibranhie' Doud

hemibranhii agezate de o parte si de alta a aceluiagi sept formeazi o holobranhie (branhie completd).

ns 'G
22 ab
2 c 2 d 2 3
Figura 14. Reducerea septeior branhiale
a. rechin; b. Chimaera; c. sturion; d. e. teleostei; L. sepi branhial;2. arc branhial; 3. lamele branhiale

FS Fq

ztQ

EJotssrg

pfl rdvad.r

f' FxffrtfivrA GRiJpFrr ff,,___,,_,,___,:,

Elass s X^a

La

pegtiiosogiexist; patru perechide branhii(holobranhii)suslinute de arcurile branhiale

l-

lV. Al V-lea arc branhial nu

poarti lame branhiale. Septele branhiale sunt scurte

gi inguste

(dipnoi 9i pegti carfilaginogi) sau reduse complet (pe;ti osogi). De aceea lamele branhiale se prind de sept sau direct pe arcul branhial numai cu baza lor (fig. L4). ExtremitS!ile externe ale lamelor

branhiale

rimin

libere, iar branhia ia aspect de pieptene de unde numele de ctenobranhie.

Lamele branhiale se pliazS giformeazi cute subliritransversale, lamelele branhiale, care mdresc

suprafala respiratorie. Lamelele branhiale sunt constituite dintr-o foi!5 dublS epitelialS.

in spaliul dintre cele doud foife ale lamelei

cdrora se fac schimburile de gaze.

se

afli o relea bogati de capilare, la nivelul

;,.,..arc branhial lamele

branhiale

curent de apd

Figura 15.Structura branhiei la peFti gi schimbulde gaze la nivelul lamelelor branhiale.

Datoritd reducerii

9i

dispariliei septelor rezulti o cavitate branhialS acoperiti de opercul.

Marginea posterioari a operculului delimiteazd cu peretele posterior al cavitS!ii branhiale o deschidere (fanti) opercularS, pe unde iese apa.
M eca nism
u

I venti laliei

rs

hial e

Prin deschiderea guriigiinchiderea fanteioperculare apa este aspirati in cavitatea buco-

faringianS, traverseazi spa!iile dintre branhii, la nivelul cdrora se fac schirnburile de gaze. Prin inchiderea guriigi micgorarea cavitSliibuco-faringiene, prin revenirea pere!ilorin pozilie normali, apa este presatd sd traverseze cavitatea branhialS si

si

iasS afar5 prin deschiderea opercularS,

in momentul ridicdrii operculului. Acest mecanism se realizeazd in doi timpi. Cavitatea branhiali
are rolin aspirarea apei, iar cea bucalS in refularea apei.

# s 6 { # # i s, s * ir r'$

ir

G s tt

trFi

4r

f'

5-

tf lf I {:ry,t:

{'i*ss

ry.,\'-P

de 1% 9i aceasta diminueazd cu cregterea de 00C concentralia oxigenului este este un organ oxigenului in aer este de 2L%)' Branhia (concentralia 300c la % 0,5 temperaturii: ap5 {performanla 7A-80% din oxigenul dizolvat ?n foarte performant deoarece poate extrage in oxigen a apei' plSmSnului), pentru a compensa sSrScia a decSt mare ma! ori 4-6 este de int6lnesc 9i branhii externe' Acestea Laembrioniigilarveleunorspeciidepegtiosogise la exterior' o perioadd scurti si sunt vizibile sunt temporare deoarece funclioneazi
Tn apa

relin6nd oxigenul din aer' realizeazd schimburi respiratorii'

PegtiicaretrSiescinapepulinoxigenateaugialteorganebinevascularizatecare

PlSmSniisuntprezenlilape;tiiactuali:dipnoi'crosopterigieniidispiruliaveaupl;m6ni actuali sunt degenerat, adipos. Pestii pulmonali pldm6n un conservi actuali funclionali, cei apere seacS sau sunt foarte bisezonare unde, in sezonur secetos, tropicare zonere in risp6ndili sacgol care se atageazS
este un la unele speeii africane' pldm6nul sdnace?n oxigen. De exemplu,

deesofagprintr-unsfinctergiestefolositdoarc6ndapaestefoartes5raciinoxigen'
Vezicagazoasdindeplinestepe16ng5altefunclii;iro|deorganrespiratorlapestiiosogi.
cu plSm6nii' Vezica gazoasd nu este omologabilS

au loc schimburi de gaze

intestinold bogat vascularizatd {perioptharmus). Mwcossa subtire s! cu unor specii de pegti cu epidermd Tegumentul . respiraiorii schimburi poate realiza doud treimi din oxigenul si funelie respiratorie. La anghird derma ripsitd de sorzi poaieindeprini caie' necesar este oblinut pe aceastd

Mucaasabuco.faringiandprezintduneoriunepiteliubogatincapilare,lanivelulcSrora (tipar' anghila)

Amfibieni

LaamfibieniexistSdou5feluriderespiralie:unapulmo-cutanee'carecaracterlzeaz?

modulderespiraliealadullilormajoritdliiamfibienilor;iorespiraliebranhialS,caracterisf;ci plSm6ni) Sun: gi la unii adulti (proteidele, care au 9i larvelor, care poate fi intalnitS uneori

numai prin tegument gi nici pr5m6ni, respiralia fSc6ndu-se cazuri cdnd nu exist6 nici branhii (pletodontide - din America de Nord )' (Hydromantes) ori prin eavitatea buco-faringiana

rcLlll
a

Sistemulrespiratcresteformatdinc5ir"espiratoriiextrapulmonaregisacipulmonari'La

in cavitatea Antericr aceastd camerS se deschide in care se deschid direct cei doi pr,rn6ni. insi, o trahee de rungimi variabte, a unere urodere 5i ra gymnofioni exist,,
bucofaringianS. La
gi un aparat raringian pulin diratatS, constituind un raringe. Exist, cSrei parte anterioarS este

mai murte ori, sunt reduse nure, cdire extrapurmonare, de cere

!a o

simprb camerb laringotraheali

'

i----

previzutcucorzivocale,carelamascuiiiunorspeciipotscoatesUnetecesuntapoiampiificaie sunt scurte de rac)sacivocari(rezonatori)' Bronhiile dator"itS unuia (broticei)sau a doi(broa;tere interioru!
nu se prerungescin cSptugite cu un epiteriu ciriat. Ere gi si ere (atunci c6nd existS) sunt cu perelii saciior pulmonari' clim6nilor prln cii intrapulmonare, continu0ndu-se

-==
^^ 7:

tr?p

#r'#{.##ttr pEiv,r'tr{/ #;&jpr{s

-**g

ffxflgeg:,+-urA

'

{li'*sei s l{-m

Pldm6nii au o structurd relativ simplS. La urodele, plSm6nii au perelii interni de cele mai multe ori netezi gi foarte rar alveola!i, mai ales in partea lor anterioarS. La anure, perelii pulmonari prezintd un sistem destul de complicat de repliuri, delimit6nd alveole pulmonare. Mecanismul ventiloliei pulmonore
Din cauza lipsei cutieitoracice, este caracteristic. Aerul este inspiratin cavitatea bucalifaringiand si apoi, cu ajutorul unor mugchi faringieni, este presat in pldm6ni. Expira!ia se face cu ajutorul mugchilor abdominali gi in parte, a elasticitdtii plSmanilor.

Reptile
Cdile extrapulmonare se alungesc 9i se diferenliazi mai bine dec6t la amfibieni. PlSm6nii au ca principalS caracteristicd alveolizarea. La crocodili si testoase se dezvoltS un parenchirn

gros in jurul alveolelor, care le menline deschise ?n permanentS. Parenchirnarea plSm6nilor la

reptile a fost indusi de uscarea tegumentului, care nu mai permite respiratia la acest nivel. De asemenea se schiteazS un inceput de cdi respiratorii intrapulmonare. La unele reptile, plSm6nii sunt de tip saciform,
crocodilienisigekonide apar corzile vocale. Traheea este prevdzutd cu inele cartilaginoase complete (la sop6rle, gerpi si Sphenodon),iar la unele reptile si bronhiile pot avea cartilaje. La toate reptilele bronhiile extrapulmonare nu se mai deschid de la capdtul proximal al fiecdrui pldm6n, ci pe fa!a sa "medial5", dat fiind cd vdrful anterior al plSmdnului s-a dezvoltat in directia anterioarS, mirindu-se capacitatea pulmonar5
PlSm6nii prezintd aici o structurd mai complexS dec6t la amfibieni. Structura cea mai simplS a sacilor pulmonari se int6lnestela Sphenodon gi la serpi, unde perelii prezinti infundibuli
La nivelul laringelui, la

alveolari simpli. Structura cea mai evoluatd a plSm6nilor se intSineste la crocodiiieni pi la chelonieni (in special la cei marini). Aici septele (repliurile) pbtrund asa de addnc in interiorul sacului pulmonar, inc6t capetele lor schiteazi in continuarea bronhiei extrapuimonare calea unei bronhii principale intrapulmonare. in peretii acesteia apar noduli cartilaginogi care o intiresc" Camerele laterale delimitate de septele principale sunt la 16ndul lor subimpdrlite prin septe secundare, tertiare etc., in cSmdrute de ordin mai mic sau alveole. PlSmdnii iau astfel un aspect parenchimatos, constituind o treaptS de trecere spre plim6nii tipic parenchimatogi de
la

pisiri

9i mamifere.

La unele

reptile (gekonide gi cameleoni), plSm6nii se continud cu saci aerieni.

u

M eca ni sm

ve

ntil ali ei pu I m o n o re

Aerul pdtruns prin n5ri, trece in fosele nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii, ajun96nc in pl5m6ni. in peretele laringelui existd un cartilaj care dd elasticitatea laringelui, oprind turfirea giinchiderea lui, rol pe care-ljoacd gi inelele cartilaginoase din trahee. La cameleoni si crocodili
nigte cute, mai mult sau mai pulin transversale ale mucoasei laringiene, formeazd corziie vocale.

Respiratia se face prin ldrgirea gi st16mtarea cutiei toracice sub ac!iunea mugchilor
costali. in timpul somnului hibernal, ritmul respirator scade mult.

f* r*3

s.

dr

6f

pgf,J Fs

G. #F gt

s f; g,{f trr-Ftr 14

elmsm #

ff**

*s$

Pisdri reptile' Cdile respiratorii si plSm6nii pdsdrilor sunt de un tip mai evoluat dec6t la

Laringele este destul de rudimentar

emiterea sunetului.

9i lipsit de

corzi vocale,

nu contribuie

la

unele cazuri ins5, Traheea are o lungime in general proporlionalS cu aceea a g6tului. in lebede 9i cocori, o ansd ea poate fi mai lungd, prezentSnd in acest caz indoituri sau anse.La astfel drept este situatd intr-o cavitate specialS din carena sternaiS, care servegte

a traheei

l- cm nnaijos de laringe' rezonator. La pinguin traheea este dubl5, duplicarea eiincep6nd la circa perelii traheei sunt intSrili prin cartilaje av6nd formS de inele cornplete' EIe pot fi deseori (syrinx), organ fonator, cu calcifiate sau osificate. La locui de bifurcare a traheei, se afl5 siringele sacii aerieni c6t si totul particular pdsbrilor. La toate pSsdrile, plSm6nii se afl5 ?n legdturd atAt cu cu spafiile pneumatice din interiorul scheletului'

inele Bronhiile extrapulmonare, rezultate din bifurcarea traheei, au de asemenea corespunzStor pe partea cartilaginoase de suslinere. Fiecare bronhie pStrunde in plSm6nul

medioventralS a acestuia.

dar

pisdri p16m6nul de tip parenchimatos, tubular, este mic in raport cu toracele mare, insd foarte slabe' extraordinar de vascularizat. Elasticitatea sa gi capacitatea de dilatare sunt
La

PlSm6nii

suntinveli!iin pleure, intre care

se afl5 o cavitate pleurald.

pentru Structura pllm6nilor este complicati datoritd arborelui brongic intrapulmonar prima datS bine reprezentat.

Bronhia Primard se continud in plSmdn cu un segment bronhic numit

mezobronhie care traverseazi plim6nul in toatd lungimea sa, pentru a se deschide la partea sa caudalS intr-un mare sac aerian (sacul abdominal). Din fiecare mezobronhie

se desprind bronhiile secundare care sunt legate la rSndul lor intre ele prin
parabronhii. Acestea

au un

diametru

sub 0,5 mm, sunt egale 9i dispuse paralel intre ele. Din parabronhii se desprind

Figura 16. Structura sistenrului parabronhilor la pisari: 1. parabronhie, selionati transversal; pornind radiar de pe parabronhii; bronhiolele, 2. 3. capilare aeriene;4. capilare sanguine'

bronhiolele respiratorii' Ele pleacd radiar cu sistemul in toate direcliile 9i se continud terminal cu capilare!e aeriene, care fac legitura capilarS' parabronhic invecinat. La acest nivel structura plimAnului vine in contact cu releaua
perete comun' Dupa unii autori, capilarele aeriene 9i cele sanguine ar avea un

Meconismul ventilo;iei pulmonore in repaus este asigurat de contraclia 9i relaxarea aerigi schimbd volumul mugchilor intercostali. in zbor, c6nd cugca toracicb rdm6ne rigid5, sacii cu

tr?,4

Bifrrsffisc prlxtrftd-r 6s{-,pst #E

FxffitfruId "

ffmss s X-u

puternicd a acestora' aclion6nd asupra pldmanilor ca nigte foale, determin6nd astfel ventilalia lui - respiralie dubld' La Aerul ajunge in saci cu suficient oxigen care poate fi fixat la expirarea
nivelul sacilor aerieni nu se face schimb de gaze'

sacii cu aer se folosesc pentru reducerea greut5lii specifice a pentru a asigura rezistenla in zbor corpului, pentru reglarea temperaturii, pentru intSrirea vocii, impotriva presiunii curenfilor de aer'

in afard de respiralie,

Mamifere ultimele lor ramificalii Cdile respiratorii extra- 9i intrapulmonare sunt bine dezvoltate,
termin6ndu-se insd in "fund de sac", in acinii pulmonari' pleure' Plim6nii sunt de tip parenchimatos alveolar. Ei sunt inveliliin
sunt Iovite de aerul expirat, Laringele prezintb corzivocale. Acestea vibreazd atunci cAnd

emi!6nd sunete' crocodili) apare un repliu anterior nepereche, intirit de o formaliune numit epiglotS, care in momentul cartilaginoasS, de neoformalie, sprijinitS pe cartilajul tiroid deglutiliei poate acoperi orifi ciu I fa ri ngola ringian'
La marnifere (ca 9i la

Astfel, la La nivelul laringelui se pot int6lni unele dispozitii adaptative interesante" in formS de tub care Bdtrunde cetacee, epiglota 9i cartilajele, numite aritenoide, se alungesc sd asigure p6n5 la coanele secundare, aceastS dispozitie specialS permi!6nd animalului existd la puii nouventilarea plim6nilor chiar 9i c6nd inghite hrana. o dispozi!ie aserndndtoare acesta sb pdtrunddin cdile ndsculi de marsupiale, permi!6ndu-le sd sugd laptele matern fdrS ca
respiratorii.
sunt intdri!i de Traheea are o lungime de obicei propor!ionalS cu g6tul. Perelii traheei cartilaje in formi de inele, de obicei incomplete'

plimSnii se afld agezali in interiorul cavitdlii toracice (deasupra diafragmului)' Ei sunt intre care se invelili de sacul pleural format dintr-o foild pleuralS parietalS ;i o foild visceralS, conjunctiv, de pe care pleaci afld cavitatea pleurala. Sub foila visceralS se afl; un strat de lesut prezinto mullime de septe conjunctive care impart organul in lobuli pulmonari. PlSm6nii nu prezintS insd nici c deseori la exterior o anurnitS impSrlire in lobi. La balene 9i elefanii

pliminul corespunzdtclobare externi. Fiecare bronhie principali extrapulmonari intri in principalS se ramificd in bronhil prin ,,poarta,, acestuia sau hil. in interiorul plsmAnului, bronhia ordinul patru etc'. Se formeazi secundare, iar acestea dau la rindul lor ramificalii terliare, de foarte fine pStrund in fiecar: astfel, in fiecare plbm6n, un adevSrat arbore brongic' Bronhii bronhii intralobulare' Ultime : lobul, unde se ramificd de mai multe oni, form6nd un sistem de se gisegte un canal alveolar lor ramificalii se numesc bronhiole terminale. La capitul acestora in saci alveolari' Sistem mai mult sau mai pulin ramificat, ramificaliile acestea deschiz6ndu-se

#r#d.#s;re Fsff:ffar Fa;Ftris rlg

S*r*srsm*::i

flJss* *s,{-er

#s5

de canaie alveolare si de saci alveolari, formali la eapdtul unei bronhiole, formeazi un acin pulmonar. Canalele gi sacii alveolari au perelii formati dintr-un endoteliu foarte fin 9i su nt acoperili de o relea foarte deasd de capilare. La nivelul lor are loc schimbul gazos.
Ventiiarea plSm6nuiui la mamifere este mai putin perfectd decSt la pdsiri, rdm6n6nd
aici intotdeauna o anunritd cantitate de aer rezidual. Ventilarea plSm6nilor, adicd inspiralia
gi

expirafia, este realizati prin dilatarea gi restr6ngerea cutiei toracicein urma acliunii mugchiului diafragm gi a muschilor ridicitori 9i cobor6tori ai coastelor. La realizarea expiratiei un rol

important este jucat gi de eiasticitatea lesutului pulmonar.

Figura t7. Evolu!la plSmAnuluiin seria vertebratelor: a. amfibieni; b. reptile; d. mamifere

,_

trahee

,.'
sact aenent
a

Plimdn

nteriori
saci aerieni

posteriori
c)

A
,'^.\\ r4,
plSmin

tont"

capilare

alveolare

curuo3rTATr

Ferlcftaimus, peste din gnotele tnopicate, ?gi petr*t* pana la S0-o4: din timpui s*r".lTr: ap5, dar p*ete tr;ii 2 aiie ?m meejiul tercstru, urc$nelu-se pe copa*i eu Tnot5toarele pef;tCIr*le, re$pirend #er cu a;utonu! cavltal!i bueafai"ingiene foarte vascuianzate.

215

Sf#d.ssdr Fgjs"ytr# 6RLrpgif #s g.r,:gafltrId

flmss

ry

ff-sr

3.1.5. RESPIRATIA CELU!.ARA

Respiralia celulard reprezintS un proces complex prin care sunt degradate substanfele

organice p6ni la substanle anorganice, printr-o serie de reaclii de oxido-reducere, cu eliberare

de enei'gie. Respiralia ceiulari poate fi realizatd in:

o '

prezen!3 o, =) respiralia aerobS;

absenla O, => respirafie anaerob; (= fermentativd).

Mecanismul respiraliei celulare se realizeazd in urmitoarele etape:

1. Citosolici (= anaerobd = anoxigenici) =1 GLICOLIZA 2. Mitocondriali {= aerobd = oxigenici), care are la rindul ei trei etape:

fosforiloreo oxidativd rnitocondridld, cuplatb cu lanlul transportor de electroni ATP (= acumulatorul de energie) care furnizeazd energia necesari => contractia musculare
=> conducerea impulsului nervos
=>

o o c

decarboxilarea oxidstivd a piruvatului => acetii-coenzima A; ciclul Krebs (= ciclul acizilor tricarboxilici);
=>

transport membranar

=> sinteza de noi substanle (glucide, lipide, proteine,acizi nucleici etc).

1. Etapa citosolicS

glucozd

Glicoliza reprezinti secvenla reacliilor care realizeazi transformarea giucozei in 2 molecule de acid
piruvic (sau piruvat) cu eliberarea a doi moii de ATP
reducerea NAD in NADHT.
si

cuHrrou

Bilantul energetic
P6nd la etapa de acid piruvic, dintr-o moieculd

de

CuH.rOu

rezultd 4 moli de ATP si 2 moli de NADHT.

de ATP consumate la nivelul reactiilor de degradare a giucozei in compugi intermediari, se obline un bilan! net de 2 moli ATP/ mol de glucozd" in conditii aerobe cei doi moli NADH,
ScdzSnd cele doud molecule
H*, rezultaqi Cin degradarea glucozei, pot oferi protonii

i!:,::3 + aaP

,,1,t=2

NAg-

4 AIi}

2 (NADH, H.)

lantului mitocondi'ial, unde rezultS 5 moli ATP (3 moli

ATPI

mol NADH,H-). Aceasta inseanrni ca

bilantul
Frgura t6. Giicoilza

energetic al degradirii aerobe a glucozei pdnd la etapa

de piruvat este egal cu

I moli de ATP.

#dsd"#6?

psi!rtru GsuFrgtF sf'

Sxfg'tgzu&e

ttysw y

a_

---- i;i

Glicoliza este un proces care poate funcliona at6t

in condilii aerobe, cdt ;i anaerobe.

soarta

Deosebirea dintre glicoliza aga-zisi ,,aerobl" pii'uvatului.

9i cea apa-zisS,,anaerobS"constd in

in condilii aerobe, piruvatul pitrunde din citosol in mitocondrie unde este degradat
complet p6nd la CO,gi HrO.

in condilii anaerobe, cdnd mitocondria nu poate funcliona, piruvatul se transformi

in acid lactic realiz6ndu-se fermentalie lacticd (in fibreie musculare striate prin acumularea
aciduiui lactic apare febra muscularS). Reaclia este reversibilS, la revenirea stSriiaerobe, lactatul

acumulat se retransformi in piruvat, care va fi degradat in mitocondrie la CO, $i HrO, Apadar, denumirea de glicoliza anaerobd trebuie inteleasS in sensul cd reacliile se pot petrece fdrS participarea Or. 2. Etapa mitocondriald
DecarboNilarea oxidativd a piruvatului => acetil-coenzima A Pentru a putea fi decarboxilat, piruvatul strdbate membrana mitocondrialS, trec6nd din

citosol {unde a fost format prin glicolizi) in mitocondrie. Sub ac}iunea complexuiui enzimatic dehidrogenaza - decarboxilazd, in prezenla coenzimei A-H, a NAD oxidat, rezulti in final:

. . .

acetil-coenzima A
(CH,

CO

coenzima A);
glucozt
coH,ro.

se eliberazS o moleculS de CO;, se reduce NAD * => NADH, H*.'

Acetil coenzima A pitrunde in ciclul Krebs unde

se descompune in CO, gi HrO.

acid piruvic (bn, -co-coou1

'coenzima A-H S g, , NAD- (oxidat) complexul s dehidroge nazi-deca rboxilazE

eiclul Krebs
ReprezintS o cale metabolicS comund de degradare

NADH,ll- (redus)

finalS a glucidelor; lipidelor gi am!noacizilor. Ciclul Krebs

necesitd aceiil-coenzima A - care ia na;tere catabolisn'rul glucidelor

co,
acetil-coenzima A compus cu 2 atomi de
C

in special

prin
a T

in urma decarboxiiirii oxidative

'H TH
-s.D

piruvatului, dar 9i prin catabolismul acizilor gragi, respectiv

catabolismul aminoacizilor. Acetil-coenzima A

metabolizatS, cu degradare de CO, Fi HrO in ciclui Krebs.

Wt*ryufu & -rH, (redus) -TH, DD*s

-W
Ciclul Krebs
5C DD

T(transportoroxidat)

este

4C g

-"r

q'-.7

Analiz6nd secvenla reacliilor ciclului constatSm urmitoarele:

Krebs,
T

pentru fiecare

turi a ciclului se formeazd

doui rnolecule de COr, care corespund celor 2 atomi de C din molecula de acetil coenzima A ce intri in ciclu;

Figura 19. Ciclul Krebs: D. dehidrogenaza; DD. decarboxilaza-dehid rogenaza; 4C,5C, 6C = compuii cu 4,5,6 atomi de carbon.

"*f

#{#A##/tr ptr,,11r,{':i 6welpts: i3F f,;y{.ar}-trtvr,4

#Jsps ll,{-r*

la fiecare

turi a ciclului au loc 4 procese

de dehidrogenare, rezuiltAnd B atomi de H.;

cea mai mare parte a energiei care se elibereazd din reactiile ciclului Krebs se pierde

sub formb de cdldurS; totugi ciclul Krebs are rol eentrai in energetica ceiularS, fiind unul din

principaiii furnizori de electroni (hidrogenul rezultat reprezent6nd sursa de electroni) cdtre lanlul respirator mitocondrial, care este sediul reacliilor generatoare de energie sub formS de
ATP.

Lanf ul

transportor de electroni. Fosforilarea oxidativ5 mitocondrialS

in majoritatea sistemelor vii, protonii (H.) ;i electronii (e) smulgi de pe substrat in cursul
reacliilor de oxiciare a acestora, sunt in final connbinati cu oxigenul atrnosferic, cu formare de HrG. Complexul de enzime ce transferd protonii 9i electronii de pe substrat pe oxigenul atmosferic (dizolvat in mediul apos al celuiei) este cunoscut sub numele de lan[ respirator

mitocondrial sau lan; transportor de eiectroni.

Figura 20. Lanlul transportor de electroni

MATRICE

HrO

ADH+H" 2H*
NAD*

2H.+a-

lz|.

f !r
g

(I'

t4

'-**-*/

Figura 21. Lan! transportor de electroni pi fosforilarea oxidativd

{h*nsltfrtsr redus}
I,rnt respuatur

-l* .,

xt?

CI

{h':nnspartar o:ri*nf}

#s.s

de energie, rezultat din reacliile de Mecanismui intim prin care se realizeazS transferul de ADP pentru formarea ATP' nu este lSmurit oxido-reducere din lanlul respirator, pe molecula
pe deplin.

UnadinipotezeleunanimacceptatScaexplica!ieamecanismuluifosforilSriioxidative 1961-)' este ipoteza cup!5rii chemiosmotice (Mitcheil' prin postule az| c6, energia eliberatS in urma scurgerii electronilor
protoni dinspre matricea mitocondrialS' spre lanlul respirator, este insolitd de o translocare de exterior in spaliul intermembranar'
Teoria chimiosmoticS

AcumulareaprotonilorinspaliulintermembranardeterminSapariliaunuigradient
electrochimic, caracterizat Prin:

.gradientchimic-reprezentatdediferentadeconcentralieaionilordeH-deoparte gidealtaamembraneimitocondrialeinterne,ceeacedeterminiapariliauneidiferenlede
pH;

odatS cu protonul' gradient electric - datorat diferenlei de sarcinS transportati

de protoni aclioneazd in sensul Ambele componente ale gradientului eiectrochimic matrice prin ATP-sintetazS l= pornpS atrageriiprotonilorin matrice, astfelcS protoniitrecinapoiin folositS pentru sinteza ATP- ului' protoni). Energia cinetici eliberatS de cStre protoni va fi
de

Bilantu!energeticalcatabolismuluiaerobalglucidelor pdnd la acetil-coenzima A elibereazd Etapa decarboxildrii oxidative a piruvatului

3 moli de ATP/ mol de piruvat mol de NADH,H*, care in lanlul mitocondrial va forma de acetir - coenzima A va elibera in ciclul cecarboxirat ra acetir - coenzima A. gtiind c5 un mor numSr de 12 moli de ATP, aceasta inseamnS Krebs cuplat cu lan!ul respirator mitocondrial un piruvat p6ni la co, 9i Hro produce 3 + 12 ATP = 15 moli cd degradarea oxidativS a unui mol de de glucozd vor produce astfel 2x15 = 30 moli de ATP. Doi moli de piruvat rezultali dintr- un moi
l_

iTP'Adiug6ndcei8molideATPrezultatip6nSlaetapadepiruvat,rezultSuntotalde33moli de ATP/ mol de glucozd oxidatd total'

cuRi*3tTl{I!

LJn m-r*r'

'intr-*n c** L:l-i Rrer"# n:ai puiin *oapi*' l* *ce*lereazi i:ln* er:pt, pus efir* *Ceel*r*mz* putriliC mati:r"ixar*#. FrL!*t#i* **apt* *n:anfr Liil *az {*tii*n}' p fre*$t *rit*riu s* exp!ie* respii-a.fi#, ilrtrhiniJ c*#**r#ffi fru*te!*r e$in apr*pisr#' portscale' mandarne' il*tr**r#* arti{ieini& & r".!itqlr fr-ueie gi legurne {i*lmai, ?nehise, fruct*le se ccc iir banane, ry.*.J. Aryezai* ?n ff{31"1"!*r'* $pecisi*, bin* pr*p*r{i* c}* il'3-t%' tn !ara noastrS' **tmi,ra zil*, *ae& ir:trcdue*m etii*n' ?n
sal*geanu" ffi**st prilcsdeli a f**t intr*duc de n*e*en:ician l'i"

aa&

Sj#d"#ffir

p#,t,T"ttr*r

Ss#Fscf

dlF

gtr{tr*#rvfrd

#Jsser

s X-s

CliRCiiTLitZA Sl *g$il{X}trR.A
pe

Evidenqier*a rlt:::lr-l1r:j r"espir;itr:r la

stii de ';cvar:ir-r

lniaginati-r';. un cqrr-rinlent..irllr;iaird rr* pests i* dii.rrlte c*ntiitii EJe meu-iili acr$tr reircti*n*az'5 diferit. m*dificAnclr-r-si ritrnui respiratr:i". In r'rrrn*t{,r'-rrele cxp*rim*nte s-ilr.r *-rhtinrri urm"itoa-rele d:lt*:

Calitatea apei,din,acyar:iu
- apa de robinet la 20 'C - apa de robinet fiartd 9i ricitS la 20 "C
- apa

Ritrn respirator

- normal
- foarte accelerat - foarte accelerat - accelerat

imbogSliti cu co,

- apa de robinet foarte caldd (40 'C)

{ntcrprereazi rezultatele obr;iiiute.

Fr';rrnri]e; 2.{ i:r;nc Irrri i.

Q)

Analizeazd gi interpreteazd

1.

Explicd de ce pldmdnii omfibienilor nu pot osigura cantitsteo de Ornecesard organismului.

Evidenfiazd legdtura dintre oceastd caracteristicd a pldmdnilor 5i faptul cd amfibienii nu

se
2.

pot desprinde totol de opd.

Dacd pentru fiecare moleculd de ATP, produsd la nivelul pompei ATP

sintetazo, din

lanlul rnitocondrial, sunt necesari 2 H' iar pentru fiecare pereche de electroni (2e ) tronsportali de-a lungul lanlului respirator sunt translocafi in spafiul intermembranor
6H+, cdte molecule de ATP se formeozd prin cuplarea ciclului Krebs cu lanlul respirotor

mitocondrial
3.

Precizeazd particularitdfile sistemului respirator la insecte in functie de mediul de viala

gi modul de locomofie.

4.

Precizeazd tipul de respirafie existent la cetacee 5i evidenliazd adaptdrile structurale si

funclionale ale sistemului respirator

5.

;i

circulatar care le conferd posibilitatea plonjar

(scufunddrii) pentru un timp remsrcabil (L-2 ore). Compard mecanismulventilaliei pulmonare de lo pdsdri cu cel de lo mamifere. Precizeazi

adoptdrile structurale gi funclionale ole pldmdnilor pdsdrilor in funclie de necesitdli energetice din timpul zborului.
6.

Cum explicifaptul cd la animalele homeoterme consumul de oxigen este moi mare decs:

la cele poichiloterme

Explicd relalia existentd fntre variafiile concentraliei de Orin diferite medii acvatice s nevoia respiratorie (de oxigen) a diferitelor specii de pe5ti.

ffi#r.#6ts pEilJrFu

GRUPELE

Dr Excrrrs#

fuss s X-*

la mediul ocvatic la celterestru cum explici faptut cd trecerea unor specii de onimale de a determinat intensificarea metobolismului ocestora' moi ios privind necesaru! de oxigen raportat Ia 9. Anolizeozd datele inscrise in tobelut de
g

reutatea

co r Pul u i/o

rd.

Formuleazd concluziile' lnscrie datele intr-un grafic 5i interpreteazd graficul' (oligochete acvatice), ca 9i in cazul persoanelor care 10. La reprezentanfii familiei Tubifex hemoglobinei din sdnge este foarte trdiesc la ottitudini de peste 3000 m, concentralia mare. din sdngele acestora' StabiteSte couza cre5terii concentroliei de hemogtobind

cu mecanismu! fotosintezei 11. Compard mecanismul respirafiei celulare procese' asemdndrile 5i deosebirile dintre cele doud
Dacumenteazd-te

5i evidenliafi

in care este utilizatd specia Saccharomyces Folosind diJbrite surse de informare, explica modul ceretisiae in procesui tehnologic defabricare a berii'
Precizeaza ce funcyie
fabricaTie.
de ce in urma activitayii drojdiei se obline Argume,teazd, pe baza mecanismului respiratiei, alcool etilic, ca pradusf'nal, ;i nu se ob/ine apa'

organismului ciupercii std

la baza indeplinirii

procedeului

de

'o

le

*#;f

fft#{#sd

flr{iff?'#j-,r Sgt.r.',*i;;:

.-:},ii

il,{{.:tiifr#fiJ,i .

fflx-c#

*c ..}i:g

3.1.5. PARTTCULARTTATI ALE SISTEMULUI EXCRETOR 5l EXCRETIEI iru se nrn ANTMALA

srsrEMUL EXCRETOR $l EXCRETIA LA NEVERTEBRATE
Protozoarele libere PrezintS vacuolS pulsatilS, organit absent la speciile marine gi endoparazite" CAnd existd doud vacuole, ele funclioneazi alternativ, Ritmul contracfiilor variazd cu temperatura ;i concentra!ia mediului extern: scad pe mdsurd ce crette ccncentralia in siruri, devenind nule

intr-un mediu izotonic cu ai animalului. Cantitatea de api evacuatd prin vacuoia pulsatilS este mare: la circa 2l- minute, un Paramecium elimind un volum de apd egal cu al corpultri siu, % pdtrunsd cu alimentele, restul prin peretele corpului. C6nd una din vacuolele pulsatile aie parameciului este inactivatS, cealaltSisi mdregte numirul pulsaliiior deUtA sec. Ia 1"f7 sec.,iar
dacS sunt inactivate ambele, animalul se umfl5 5i crap5. La Ciliate vacuola puisatilS este piasata

in stratul intern al ectoplasmei. in majoritatea cazurilor, ea posedd un rezervor inconjurat

canaie, care colecteazd secreliiie din endoplasmS.

de

Turbelariate

Au sistemul excretor reprezentat de 2-4 perechi de pratonefridii, care indeplinesc funclie osmoreglatoare, gi 1--2 sau mai multe orificii excreioare.
Cestode Au sistem excretor de tip protonefridian, cu legituri transversale in fiecare proglot.

5i

Nematode
Prezintd doui tipuri de sistem excretor: tubular si giandular. Cel glandular este constituit

din I-2 celule mari, numite glande ventrale, situate la nivelul jcncliunii dintre faringe gi intestin
Nematodele cu sistem tubular la adult (oxiuri, limbrici) posedE sistem glanduiar in stadiile juveniie.

Polichete

Au sistemui excretor reprezentat de rinichi de eliminare;i rinichi de acumulare. Diultima categorie fac parte, organele ciliofagocitare, dilatare saciformi a endoteliului, firi
comunicare cu exteriorul, lesutul cloracogen, diferenfiere a foilei mezodermice viscerale d;jurul intestinului gi a vaselor de s6nge, corpul cardiac, care este situat in sinusul periintestrn:
sau

in regiunea posterioari a intestinului.

Rinichii de eliminare sunt reprezentali de nefridii. DupS origine pot fi: protonefridii s:-

metanefridii,Metanefridiilesuntdeschiselaambelecapete.Lasedentarenumirulmetanefridir:se reduce, mai ales la cele cu corpul diferenfiatintr-o regiune anterioari gi una posterioard. acestea, nefrifiile din partea anterioard sunt excretoare, cele posterioare sunt genitale sau

-.

:,

funclie mixt5.

#Jstoc,r

FF,.v-rftu Gnupe

tc

*r fxcrierulA

flryggs:g-

.- ,u,/

;33

Oligochete

Lumen intestinal

Au sistem excretor de

tiP
o

metanefridian. De regul5 existi cdte

pereche de metanefridiiin fiecare segment.

Principalele substanle de excrelie sunt NF{3 gi ureea, care se formeazS in toate

lesuiturile, mai ales la nivelul intestinului. Ele trec in s6nge si lichidul celomic, iar

a.

Metanefridie
nef

ridial

de aici in urin5. La rdme urina rimAne in nefridii 3 zile, sunt resorbite sSrurile, proteinele, o parte din aPd, regl6nduse astfel presiunea osmoticE a mediului intern 9i apoi sunt eliminate. Urina este

c.

MMM
Vas sanguin'

hipotonicd fa!5 de s6nge 9i de lichidul

celomic.
ZonE

Nefrostom secretoare

Molugte

Prezinti organele
metanefridii modificate

lui

Boianus,
1--6

in

numdr de

perechi. Orifi ciul reno-pericardic corespunde

Figura22. Nefridiile la AnCelide:

a. Protonefridia- capetele dilatate ale nefridiei prezinti un smoc de flageli care antreneazi degeurile Ia exteriorul corpului; la polichetele primitive gonoductul transportd produgii de reproducere la exteriorul corpului;

p6lniei, iar porul excretor se deschide in

cavitatea palealS. La larvele de gasteropode,

exist5 rinichi larvari icelule ale epidermei care funclioneazi ca rinichi tranzitorii). La gasteropodele terestre, principalul produs
de excrelie este acidul uric, la melcii revenili

b. Metanefridia - nefrostomul (p6inia ciliati) antreneazS produgii de excrelie la exterior; c. la Anelidele evoluate gonoductul 9i tubul nefridial prezintb grade diferite de fuziune; d. nefridia Anelidelor evoiuate poate fi asociatS cu stratul capilar excretor gi tubii nefridiali pot prezenta o vezicd dezvoltatS.

la viala acvaticd scade cantitatea de acid

uric, iar la gasteropodele marine se excretd
amoniac.

Lamelibranhiate

prezinti o pereche de rinichi, care apar la embrion ca evaginiri ale pericardului 9i rdmdn in comunicare cu acesta printr-o pereche de nefrostoame. Rinichiul are o ramurd pericardicd proxinnald reprezentatS de p6lnia ciliati 9i o ramuri distalS care se termini in cavitatea palealS, prin orificiul excretor. Prin rinichi circulS lichidui pericardial impins de cilii nefrostomului, intre
acest lichid 9i singele venos din sistemul portrenal are loc un schimb de substanle organice 9i anorganice, rezultdnd urina. La funclia de excrelie contribuie giglandele pericandiale {organele

!ul Keber), care intervin impreund cu rinichii la reglajul osmotie

#!#L##tE pgr*{rv#{i 6#ejpsts #c gff{f[Fivv:Fi

"

sr's.sry w

ff-p

Chelicerate

Prezinti o pereche de glande coxale formate din 4 lobi, un sacul 9i un tub excretor lung
gi

incolScit.
Crustacee PrezintE nefridii modificate: glanda verde, la baza antenei li si glanda maxilarS, la baza

maxilei, dar rareori coexistS. Peretele saculului 9i al labirintului poate fi cutat ceea ce mireSte suprafala excretoare. La excrelie participd gi tegumentul, branhiile, epiteliul glandei digestive, fagocitele, nefrocitele. Excreti amoniac, mai pulin uree 9i acid uric' Chilopode
PrezintS doud gi prin nefrocite.

tuburi Malpighi lungi, fiecare

cu o ampulS care se deschide in proctodeum,

l
r
il

lnsecte
Au2-200de tuburi Malpighi. Au structura intestinului mediu
gi

sunt scdldate de hemalimf5,

din care extrag acidul uric, aminoacizri, apa gisirurile dizolvate, pe care le elibereazi in intestin. O parte din api gi din ionii anorganici sunt reabsorbili de capdtul proximal al tubur"ilor, prin

perelii rectali, ti redali hemolimfei. din corpul gras.

Echinoderme
Nu au sistem excretor.

La

excrelie participi 9i peretele intesfinal, cuticula;icelulele

SISTEMUL EXCRETOR SI EXCRETIA LA VERTEBRATE

Rinichii se formeazi in embriogenezi din plScile nefrostomiale perechi (mezoblastice)

care vor da nefrostomuri sau segmente renale care, la r'6ndul lor, vor forma nefronii.

Nefronii reprezintd elementele funclionale fundamentaie ale rinichilor. in timpul dezvoltirii embrionare, fiecare nefron se deschide in ceiom printr-o pAlnie ciliatS, in vecindtatea cdreia ramificalii ale aortei (viitoarea arterd renalS) farmeazS un glomerul de capilare. Se formeazd un glomerul extern. Mai rar, acegti glomeruli intrS in contact cu nefronii, form6nd
glomeruli interni. Pe de

alti pante fiecare nefron cregte laterai, pentru

a se deschide intr-un

canal excretor, denumit ureter primar sau canalul lui Wolff. Acesta cregte spre partea posterioari a embrionului gi se deschide in cloacS. La nive!ul

glomerulului extern are loc filtrarea apei 9i a sdrurilor din sSnge in ca'vitatea generalS, de unde acestea trec prin p6lnia ciliati in nefron, de unde sunt eliminate afard prin canalul lui Wolff.