Sunteți pe pagina 1din 1

Comicul este o categorie estetic avnd drept efect rsul, determinat de contrastul dintre aparen i esena naturii personajelor

i manifestat prin mijloace specifice de realizare. Opera Chiria n provinie de Vasile Alecsandri este o comedie de moravuri, cu rol satirizator, n care se ntrunesc toate tipurile de comic. n ceea ce privete comicul de situaie, piesa abund de situaii comice. De exemplu, vinderea curcanului ca peche de 57 de ori, deghizarea lui Leona n ofier i actri (tehnica qui-pro-quo) ori episodul n care Ion aduce un rva de la Brzoi iar Chiria, dei nerbdtoare s afle vestea, i cere slugii s i-l nmneze aa cum cere eticheta, cu ervet i farfurie. Ion se conformeaz, aeznd rvaul pe talger i ervetul peste el. Comicul de caracter este, de asemenea, sugestiv reprezentat. Chiria i Brzoi ntruchipeaz, ntr-o manier caricatural, dou tendine contrare, anume cea inovatoare i cea conservatoare. Protagonista piesei reprezint parvenitismul i snobismul boierului de ar, nemulumit de condiia sa. Totui, ea are meritul de a susine progresul social, propunnd celor apropiai un nou mod de via. Soul su, dei se opune cu vehemen schimbrilor, vocifernd mereu, se conformeaz pentru a face pe plac soiei. Mezinul familiei, tnrul Guli, ntruchipeaz tipul rsfatului i al prostcrescutului, cruia cu toii se strduiesc s-i fac pe plac. n ceea ce privete limbajul, comicul este savuros: se remarc o not pregnant regional moldoveneasc (, ne, cumnco, nineac, litopisu), dar i amestecul comic de cuvinte romneti i franuzeti (ils sont de minune, c est qu il est treszburdatic). Totodat, se remarc decalcurile frazeologice ale Chiriei (boire un cigare, tambour d instruction, fleurs de coucou, parlera comme l eau), dar i cuvintele franuzeti inexistente ale lui Guli (fripturision, furculison, nvrtision). n oper este prezent i comicul de nume; la Brzoi, numele este antitetic fa de comportamentul personajului, aflat sub papucul soiei. Guli sugereaz, prin sufixul diminutival, retardul, iar arl, varianta neao a lui Charles, duce cu gndul la arlatanie, pe care o practic atunci cnd pretinde c l nva franceza pe biat. Comicul de intenie se realizeaz prin contrastul esen-aparen, ntruct intenia dramaturgului nu este numai aceea de a prezenta ntmplri comice, ci i de a moraliza i satiriza anumite defecte umane precum incultura sau snobismul. Aceasta se realizeaz i prin comicul de moravuri, dramaturgul ironiznd aceste defecte prin intermediul cuplului Leona-Lulua, cuplu care susine ideile progresiste i naionaliste (cstoria bazat pe dragoste, iar nu pe motive financiare, onestitatea). n concluzie, prezena comicului n opera Chiria n provinie este evident, manifestndu-se sub toate formele: situaie, caracter, limbaj, intenie, moravuri.

S-ar putea să vă placă și