Geto - dacii sunt una si aceeasi populatie, considerat de lumea antic ramura nordic a marelui neam al tracilor, care

locuia pe actualul teritoriu al Romniei. Denumirea de geti, folosit cu predilectie de scriitorii greci, desemneaz n ansamblu populatia geto-dacilor, dar are n vedere mai ales triburile si uniunile de triburi de pe malurile Istrului, de la Carpati si pn la alcani. Cealalt denumire, de daci, preferat de autorii latini, se refer la populatia din regiunile intracarpatice si de vest ale Daciei. !orbind despre marea e"peditie a lui Darius mpotriva scitilor, #erodot $Istorii, I!, %&-%'( spune c regele persilor, nainte de a a)unge la Istru, birui mai nti pe geti. *cestia se cred nemuritori si sunt cei mai vite)i si mai drepti dintre traci. +entru aceeasi perioad se mai ntlnesc unele stiri succinte si generale la #ecateu, ,ofocle si -ucidide $Istoirii, II, %., / (. Izvoarele i pomenesc mai frecvent pe geto-daci ncepnd cu a doua )umtate a sec.I! .e.n.. Istoricul roman -rogus +ompeius $la Iustin, Istoria lui 0ilip, I1, 2( vorbeste de un re" 3istrianorum, probabil un conductor al getilor de la Dunrea de 4os. 5n anul 667 .e.n., *le"andru cel 8are, dup cum ne povesteste istoricul grec *drian $9"peditia lui *le"andru, I,7(, a)ungnd la Dunre, ntmpin rezistenta getilor din stnga fluviului. : puternic fort getic avea s distrug armata macedonean si pe comandantul ei ;op<rion n anul 62. .e.n., undeva n zona gurilor Dunrii, la ntoarcerea acesteia din e"peditia contra scitilor $-rogus +ompeius, la Iustin= Istoria lui 0ilip, 1II, 2,/. si Curtius Rufus, Istoria lui *le"andru cel 8are, 1, /, ''(. +e la 6&& .e.n. i ntlnim pe getii din cmpia muntean uniti ntr-o mare si puternic uniune de triburi. ,criitorul antic Diodor din ,icilia $ iblioteca istoric, 11I, //,/2(, relateaz c getii condusi de regele Dromic3ete reusesc s nfrng cele dou e"peditii ale lui ><simac3, ntreprinse la nord de Dunre si s fac prizonieri, mai inti pe *gatocles, fiul acestuia, apoi pe nsusi ><simac3, regele -raciei, care este dus n cetatea #elis, resedinta cpeteniei gete, situat undeva n cmpia Dunrii. +lin de ntelepciune si mrinimie, Dromic3ete crut viata lui ><simac3, dup ce mai nainte l-a ncrcat de daruri pe fiul acestuia, si-l elibereaz din captivitate. 9l primeste n sc3imb prietenia regelui trac, teritoriile ocupate si c3iar pe fiica acestuia de sotie. +entru a doua )umtate a sec.III si nceputul sec.II .e.n., dou documente epigrafice descoperite la #istria, atest prezenta la Dunrea de 4os, mai precis prin prtile de sud ale 8oldovei si nord-estului 8unteniei, a doi regi $basilei( de origine getic, pe nume ;almodegi?os si R3ema"os. *pro"imativ n aceeasi vreme, dup cum spune -rogus +ompeius $la Iustin , Istoria lui 0ilip, 111II, 6, /.(, regele geto-dac :roles, ce stpnea prin prtile 8oldovei, poate si n estul -ransilvaniei, pedepseste pe supusii si, pentru motivul c nu au luptat cu succes mpotriva bastarnilor $neam germanic(. De la acelasi scriitor antic mai aflm c puterea dacilor creste pe vremea regului Robobostes. ,ecolele I .e.n. nseamn, pe plan economic, politic si cultural, apogeul puterii geto-dacilor. *ceast perioad este dominat de cei doi mari regi ai Daciei, urebista si Decebal. +rimul care domneste apro"imativ ntre anii @&-'' .e.n. este denumit ntr-o inscriptie greceasc din Dion<sopolis $ alcic( cel dinti si cel mai puternic dintre toti regii care au domnit vreodat peste -racia. Din informatiile scriitorilor antici $Geografia, !II, 6, //( - contemporan cu marele rege dac - si 4ordanes $Getica( rezult c urebista a realizat unificarea triburilor geto-dace a)utat de marele preot Deceneu. 5n )urul anului .& .e.n., el distruge puterea celtilor boii, pn n ,lovacia, apoi cucereste orasele grecesti de pe coasta de vest si de nord a 8rii Aegre, de la *pollonia si pn la :lbia. 5ntr-un timp relativ scurt, cuprins apro"imativ ntre anii .&-'@ .e.n., urebista reusesete s ntemeieze un mare regat, care se ntindea spre vest si nord-vest pn la Dunrea de 8i)loc si 8orava spre nord pn la Carpatii +adurosi si spre est pn la Aistru si 8area Aeagra iar spre sud, peste Dobrogra pn la alcani. ,tpn pe o Dacie mare si puternic, urebista intervine n politica Romei, lund partea lui +ompei n disputa acestuia cu Cezar. -oate acestea sunt confirmate de relatrile lui ,trabon= *)ungnd n fruntea neamului su, getul urebista l-a nltat att de mult prin e"ercitii, abtinere de la vin si ascultare fat de porunci nct n ctiva ani a fcut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. a, nc a a)uns s fie temut si de romani. Dup disparitia de pe arena politic a marelui rege geto-dac, pe la mi)locul celui de-al saselea deceniu al sec.I .e.n. $'7-''(, izvoarele literare mentioneaz o serie de regi geto-daci, printre care se remarc ,corilo, Dicomes, Cotiso, Comosicus, Diuras, Diurpaneus si, n Dobrogra, Roles, Dap<" si ;<ra"es. : alt figur proeminent a geto-dacilor, marele Decebal, care va reface unitatea Daciei, este prezentat de Dio Cassius $Istoria roman, >1!II,.,/( ca un rege priceput n ale rzbiului, iscusit la fapt, mester n a ntinde curse si viteaz n lupt. Decebal, ultimul rege al Daciei libere, se remarc n mod deosebit prin rzboaiele purtate mpotriva romanilor, primele confruntri avnd loc n timpul mpratului Domitian. Rzboaiele daco-romane din anii /&/-/&2 si /&7-/&., soldate cu nfrngerea si supunerea geto-dacilor, au nsemnat si sfrsitul lui Decebal, tara fiind transformat n provincie roman.

5n toiul luptelor cu romanii, ca si de-a lungul ntregii sale e"istente, Decebal s-a dovedit un mare conductor, priceput si abil n arta rzbiului si n politic, rmnnd un e"emplu mret de druire total pentru binele si libertatea neamului su. : imagine mai complet a ceea ce a nsemnat istoria si civilizatia geto-dacilor n cadrul lumii antice rezult din cercetrile ar3eologice. Gratie acestor investigatii se cunosc acum numeroase asezri si cetti geto-dacice. ,ituate pe terasele rurilor, pe boturi de dealuri si coline subcarpatice, cele mai multe asezri apar ca centre ntrite, prevzute cu santuri si valuri de aprare si cu pante abrupte. Bneori valurile sunt ntrite cu ziduri de piatr $Cotnari-8oldova(, alteori cu brne si vlturi de c3irpici ars $popesti-Ilfov, :rbeasca de ,us - -eleorman, 8rgritesti si 8orungeav-:lt(. +rintre acestea au fost identificate si unele din davaele lui +tolomeuC +iroboridava-+oiana, -amasidava-Rctu si ;argidava- rad $8oldova(, *rgedava-+opesti $8untenia(, uridava-:cnita $:ltenia( si ;iridava-+ecica $ anat(. De la urebista la Decebal geto-dacii au ridicat, n zonele de dealuri subcarpatice si pe coline de munte, cetti cu ziduri durate n piatr dup moda greceasc. *semenea cetti au fost identificate si cercetate n muntii din zona :rstiei, la Grdistea 8uncelului, unde se afla ,armizegetusa, capitala Daciei, Costesti, lidaru si +iatra Rosie, la care se adaug +iatra Craivi $)ud.*lba(, nita la vest de bazinul 4iului, -ilisca $,ibiu(, +olovragi $:ltenia( si tca Doamnei $+iatra Aeamt(. 5n multe din aceste cetti s-au ridicat, pe lng locuinte si ateliere, sanctuarea mrete asemntoare templelor antice greco-romane. Cultura getodacilor, corespunztoare celei de-a doua vrste a fierului $epoca >atene(, cunoaste o evolutie n timp ce poate fi urmrit ncepnd cu a doua )umtate a sec.! .e.n.. *vnd ca fond principal traditiile si mostenirile locale anterioare, ea s-a constituit cu contributia si a unor elemente de influent greceasc si celtic. 5n sec.III-I .e.n. si sec.I e.n., cultura geto-dacilor se generalizeaz, devenind unitar pentru ntreaga Dacie. Dintre componentele culturii geto-dacice, ceramica este elementul cel mai rspndit si cel mai caracteristic. Geto-dacii au utilizat ceramica lucrat att cu mna, ct i cu roata. Getii din zona Dunrii se dovedesc a fi mesteri priceputi n prelucrarea argintului si n realizarea unor adevrate opere de art. -ezaurele de obiecte de argint, uneori aurite, descoperite la *gig3iol $Dobrogra(, +eretu, Gvanu $8untenia(,Craiova $:ltenia(, alctuite din coifuri, vase, piese de 3arnasament etc., se remarc prin e"ecutia te3nic si prin ornamentatia lor deosebit. 5n sec.I. .e.n., geto-dacii dovedesc o deosebit n confectionarea unor obiecte de podoab si vase-cupelucrate ntr-un stil propriu, cum sunt cupele ornamentate, lntisoare, fibule, brtri si alte podoabe din tezaurele de la ,ncrieni, Cerbl, ,urcea, Deica 8ic $-ransilvania(, #erstru, 8erii Goala, Coada 8alului, +oiana Gori si tifesti din Dacia e"tracarpatic. 5n mod cu totul deosebit , geto-dacii evidentiaz prin monetriile lor proprii. 9i emit o gam variat de monede de argint folosind te3nica greceasc si prelund unele prototipuri macedonene. -oate acestea sunt emisiuni ale unor triburi si uniuni de triburi din sec.III-.e.n.. 5n vremea lui urebista se trece la o monetrieunic de tipul denarilor romani republicani. Aumeroasele unelte de fier descoperite n asezrile si cettile geto-dacilor sunt o dovad a nivelului la care se situa mestesugul prelucrrii fierului, tmplria, agricultura, cioplitul pietrii, constructia de locuinte s.a. -ezaurele de monede, obiecte de podoab si diferite alte produse de factur, greco-roman, venite pe calea sc3imburilor indic raporturile permanente ale geto-dacilor cu lumea e"terioar. : serie de elemente de cultur geto-dacic continu s supravietuiasc mult timp dup cucerirea Daciei de ctre romani, att n cadrul provinciei, ct si n afara acesteia. 9le vor contribui la sinteza cultural daco-roman, servind ca argument la netgtuit al continuittii geto-dacilor pn la topirea lor n populatia romanic de mai trziu. 8*RI +9R,:A*>I-*-I *>9 -R*CI>:R D9 A:RD 5A*IA-9 D9 BR9 I,-* Aumeroasele triburi trace din antic3itate, care locuiau pe o ntinsparte din sud-estul 9uropei, de la nord de Carpati n n *sia 8ic si din +anonia si Iliria pn n tinuturile de step din rsritul scitic, se grupau n dou ramuri principale, desprtite prin lantul alcanilor $#aemus(. 9rau de o parte tracii de nord, care ocupau ntreaga Romnie de azi, precum si largi spatii n )ur, iar de alta tracii de sud, care locuiau n cuprinsul ulgariei actuale, precum si pe coasta de nord a 8rii 9gee cu ,trmtorile si partea de nord-vest a *natoliei. Cele dou grupri trace au avut o evoluEie diferit, ceea ce a dus la deosebiri regionale importante ntre eleCc3iar influentele comune pe care le-au primit n decursul veacurilor-ca cele scitice, anatolice, grecesti, celtice, romane- s-au concretizat n orientri cu efecte divergente. +e cnd -racia de ,ud avea s devin, pn la urm, din punct de vedere cultural un focar de elenism, continundu-si dezvoltarea n aceast directie c3iar n ndelungata ei situatie de provincie roman, regiunile geto-dacice de la nord de alcani, formnd provinciile 8oesia si Dacia, vor sfrsi prin a fi cu desvrsire romanizate, cu toate c si n cuprinsul lor influentele civilizatiei elene se manifestaser din vec3i timpuri si cu o intensitate nentrerupt. +rimul dintre conductorii cunoscuti ai unei populatii din Dacia antic este ,pargapeit3es, pe care #erodot l pomeneste

pe la nceputul sec.! .e.n., ca rege al agatirsilor F+rintele istorieiG ne las a ntelege c acest persona) a fost oarecum nrudit cu regii sciti, ceea ce, de altfel, se confirm si prin aspectul iranian al numelui su. ,e stie c scitii, ca toate popoarele nomade din nordul 8rii Aegre si de dincolo de Caspica si ca medo-persii si partii, fceau parte din marele grup lingvistic al popoarelor numite conventional FiranieniG. Dar, pe agatirisi $*gat3<rsoi(, pe care i localizeaz pe rul 8aris $8ures(, deci n Dacia, istoricul grec i distinge de sciti, caracterizndu-I ca apropiati de traci si artndu-i ca Ffoarte ferc3esi, gtiti cu podoabe de aurG, ceea ce corespunde renumelui de tar aurifer al Daciei. *ceast diferentiere reiese si din atitudinea ostil a agatirsilor fat de sciti, ca a unui popor sedentar de munte fat de incursiunile unui popor nomad step. #erodot ne mai informeaz c ,pargapeit3es, regele agatirs, l-a ucis pe regele scit *riapeit3es, ntinzndu-i o curs probabil cu prile)ul unui rzboi. si tot de la istoricul grec aflm c, putin mai nainte, pe vremea marii e"peditii persane a lui Darius I mpotriva scitilor, de prin anul 7/2 .e.n., agatisii au refuzat s le dea a)utor acestora, mentinndu-se neutri. Iar cnd, n retragerea lor strategic, scitii au cutat s se apropie de Carpati pentru a-I atrage pe persi ntr-acolo si a-I pune n conflict cu agatirsii, acestia s-au artat gata de a-I respinge cu armele si pe unii si pe ceilalti. Din stirile pe care ni le ofer #erodot reiese c agatirsii trebuie s fi fost la origine o populatie iranian, diferit ntructva de sciti, care, invadnd n scole mai vec3i interiorul -ransilvaniei, s-a statornicit acolo ca o clas dominant peste tracii nordici locali si a sfrsit prin a fi asimilat de ctre acestia. 8ai este, ns, foarte probabil ca numele de agatirsi, pe care numai #erodot l pomeneste $cci autorii ulteriori nu fac dect s-l mprumute de la el(, s reprezinte doar o porecl dat de sciti tracilor carpatici, care pe limba lor se vor fi c3emat totdeauna daci. 0apt este c istoricul grec si-a procurat informatiile despre regiunile noastre din mediul scitic de la Ilbia si c, dup el, nimeni nu-I mai atest, pe agatirsi n Dacia. *r3eologia, dup cum a aratat !asile +rvan n Getica si dup cum s-a precizat prin ntinsele cercetri mai recente. $*l.!ulpte n 8emoria antiHuitatis, II, /%I&(, la confirmat pe #erodot dovedind e"istenEa n acea vreme a unei asociatii de forme iraniene si trace n cultura locuitorilor din mi)locul -ransilvaniei. 5n lumina acestor fapte, personalitatea lui ,pargapeit3es apare ca a unui dac localnic, a crui obrsie scito-iranian, de)a ndeprtat nu l-a mpiedicat s-si apere cu drzenie patria trac mpotriva scitilor. *u e"istat si alti conductori ai getilor care s-au distins n luptele pentru aprarea pmntului lor, dar al cror nume, din pcate, nu este cunoscut. Au s-a pstrat numele personalittilor care a condus viteaza rezistent a getilor mpotriva lui Darius n Dobrogra, singurii locuitori de la sud de Dunre care s-au ncumetat s-l nfrunte pe puternicul cuceritor persan, meritnd caracterizarea admirabil a lui #erodot, de cei mai vite)i si cei mai drepti dintre traci. De asemenea, nu stim cum se va fi numit acel, Frege al dunrenilorG $#istrianorum re"( care, aproape dou secole mai trziu, s-a opus cu eficacitate ptrunderii scitilor lui *t3eas n trile din dreapta Dunrii si care, indicat de izvorul respectiv $-rogus-Iustinus( numai rpin titlul mentionat, a fost un conductor al getilor de pe Istros $Dunre(. -ot, astfel, nu stim cine i va fi condus pe getii din prtile -eleormanului de azi care, a)utndu-I pe tribalii regelui ,<rmos, mpotriva lui *le"andru 8acedon, l-au silit pe ilustrul cuceritor s-I ameninte trecnd Dunrea demonstrativ, fr a ndrzni, totusi - dup cum relateaz istoricul *rrianus- s-I urmreasc n stepele lor. Au ne este cunoscut nici numele cpeteniei getilor, prin stepa ugeacului, au zdrobit oastea macedonean a lui ;op<rion, generalul aceluiasi *le"andru cel 8are, ntr-o btlie n care trufasul general a pltit cu viata veleitatea de a se impune unei tri getice $-rogus-Iustinus(. 5n sc3imb nu mult timp dup *le"andru istoria a rsunat de numele lui Dromic3ete $Dromic3aites(, regele getilor din Cmpia Romn, de azi, personalitate vestit att prin nsusirile sale militare, ct si prin ntelepciunea politic si generozitatea dovedite cu prile)ul unei victorii memorabile obtinute asupra macedoneanului >isima3 $><simac3os(, amic din copilrie al lui *le"andru si unul dintre cei mai buni generali ai si, devenit dup moartea acestuia rege al -raciei balcanice. Cutnd s fi"eze granita regatului su pe Dunre, >isima3 s-a izbit de mpotrivirea getilor lui Dromic3ete. 5n 2%/ .e.n., >isima3 a trecut Dunrea n fruntea unei mari osti. 5ncumetndu-se s nainteze mult n Cmpia rganului, n dorinta de a-si asigura un succes fulger, a nimerit n mre)ele tacticii getilor, care se geau necontenit, obosindu-l pe adversar si atrgndu-l n prtile cele mai singuratice ale stepei, lipsite de ap si de 3ran. Cnd pastea lui >isima3, frnt de osteneal si stins de sete, se afla departe de baza sa de plecare, s-a vzut deodat ncercuit de fortele superioare ale getilor, lovit de plcurile lor de arcasi clri si amenintat cu un mcel ngrozitor, fr putint de retragere, nici de rezintent. >isima3 a fost nevoit s depun armele cu toti ai si si s se lase la voia nvingtorilor. *sa a czut prozonier unul dintre cei mai strluciti monar3i elenistici, care participase la toate gloriaosele campanii ale lui *le"andru cel 8are din *sia. ,e povesteste c, numaidect dup capitulare, sorbind cu nesat apa oferit de biruitorul get,

>isima3 ar fi e"clamat cu tristete=G+entru ct de mic plcere am a)uns rob din rege ce eramJG. Aumerosii captivi au fost dusi n cetatea de resedint a lui Dromic3ete, numit #elis, nc neidentificat. *colo, oastea getic, reprezentnd nsusi poporul, potrivit stadiului de democratie militar de atunci, a cerut moartea prizonierilor.Dar c3ibzuitul Dromic3ete, cugetnd s trag ct mai multe foloase din succesul obtinut, s-a mpotrivit acestei porniri. *ducnd argumente ntelepte, a izbutit s potoleasc furia rzboinicilor mbtatti de biruint si s-I conving c, n loc de o rzbunare sngeroas, care n-ar avea drept urmare dect alte rzboaie, poate nu tot att de norocoase pentru ei, era mai cuminte s se arate omenosi si s-I crute pe dusmanii prinsi, cstingndu-si recunostinta lor si obtinnd de la ei o pace ct mai favorabil, cu recptarea posesiunilor getice din dreapta Dunrii. Cuvntul regelui a fost ascultat si, dup cum povesteste istoricul antic Diodor, a urmat un ospt de mpcare, cu dou mese, una foarte cumptat si srccioas pentru geti, alta deosebit de lu"oas pentru regele captiv si pentru tovarsii si. Ridicnd pa3arul su din corn de vit, Dromic3ete l-a ndreptat spre cupa de aur a lui >isima3, ntrebndu-l care dintre cele dou mese I se prea mai demn de un rege. >a rspunsul acestuia=G0ireste, a macedonenilorG, regele get i-ar fi fcut cu blndete o mustrare ironic=G*tunci de ce ai lsat acas la tine un trai att de plcut si de strlucit si te-ai apucat s vii la niste barbari cu viata aspr, ntr-o tar fr roade ngri)ite, btut iarna de geruri si de crivt, unde nici o oaste strn nu poate scpa teafrKG >isima3 ar fi declarat c i pare r de nesocotinta sa, dar c, recunosctor pentru bunvointa cu care a fost tratat, va rmne totdeauna prietenul getilor. 0gapt este c pacea a fost nc3eiat solemn, cu acceptarea conditiilor lui Dromic3ete si c, n semn de consacrare a aliantei, acesta a luat-o n cstorie pe fata lui >isima3, cara a fost eliberat cu toti ai si. +rin aceast nrudire dinastic, uniunea triburilor getice de la Dunrea de 4os a intrat sub auspiciile cele mai prielnice, ntr-un contact si mai strns cu lumea elenistic, ceea ce, ntre altele, a nlesnit intensificarea ptrunderii civilizatiei grecesti la nord de Dunre, si ca refle", accelerarea progreselor culturii geto-dace, al crei avnt este constatat de ar3eologi tocmai cu ncepere din aceast vreme.