50 de ani in cautarea extraterestrilor

Cine comunica cu extraterestrii?

SETI a fost infiintat in 1959, ca urmare a aparitiei in revista Nature a unui articol intitulat "In cautarea comunicarii interstelare" in care se sugera ca o cautare sistematica a vietii extraterestre ar merita osteneala de a fi intreprinsa. Pe vremea aceea, mai toata lumea isi imagina fiintele exterestre ca fiind neaparat inteligente, mai evoluate decat noi si, de preferinta, cu infatisare umanoida. Intre timp, de la optimistele previziuni privind descoperirea unei adevarate civilizatii extraterestre, alcatuita din vietuitoare dotate cu o inalta inteligenta, am ajuns la o intelegere mai realista a problemei si, la o adica, ne-am multumi si cu cele mai primitive forme de viata, nu neaparat inteligente si organizate intr-o civilizatie, dar macar niste bacterii, acolo, care sa ne dea sperante pentru viitor. Programe de cercetare spatiala anume create urmaresc, astazi, tocmai, acest scop ele exploreaza corpurile ceresti cautand, in primul rand, conditii propice vietii, apoi dovezi ale existentei acesteia.

SETI, insa, a ramas dedicat, in principal, misiunii sale originare - cautarea fiintelor de pe alte planete pornind de la manifestarile te!nologiei lor, in special semnale de comunicatii, care sa ateste existenta unor civilizatii extraterestre. "u mijloace te!nice tot mai avansate, #$%I isi petrece cea mai mare parte a timpului ascultand

&glasurile& 'niversului si, ocazional, luand el initiativa, adica trimitand de pe Pamant semnale care spun cate ceva despre planeta si despre noi, locuitorii ei, in speranta ca undeva, intr-o cuta a acestui 'nivers nemarginit care ne inconjoara, &ei& ar putea prinde slabul semn de viata dat de noi si ne-ar raspunde, la randul lor. #i face asta de 50 de ani. #i atunci, ca la o aniversare, e momentul unei rememorari( iata zece repere, zece momente importante pe parcursul celor cinci decenii de cautari, sperante si asteptari.

10 momente-c eie in cautarea extraterestrilor

!muletii ver"i si pulsarii
In 19)*, astronomii britanici au captat un semnal radio de la o stea. In aparenta, nimic surprinzator, ca doar toate stelele emit unde radio. Insa acest semnal era, totusi, neobisnuit prin regularitatea sa( era o pulsatie ritmica, de o exactitate desavarsita - un puls de 0,0+ secunde la fiecare 1,,,*, secunde. %oata lumea a sarit in sus( un semnal de la o civili"atie extraterestra- #ub impresia povestilor si a bancurilor cu omuletii verzi - imaginea-simbol a extraterestrului - semnalul a fost botezat #$%-1 &de la #ittle $reen %en'. #i toata lumea era innebunita( ce altceva ar fi putut fi acest semnal, regulat ca bataia unui ceasornic, decat un semnal de la &ei&.

/in pacate, c!iar s-a dovedit a fi altceva, desi pana la urma oamenii 0si cei de stiinta, si toti ceilalti1 au trecut peste dezamagire, fiindca descoperirea s-a dovedit oricum importanta( era vorba, nici mai mult, nici mai putin, decat de o noua categorie de stele, numite pulsari . 2cestia sunt stele neutronice mici, dar de o densitate enorma - un pulsar cu diametrul de 30 4m cantareste mai mult decat #oarele nostru - si care se rotesc cu o viteza uriasa, aruncand pulsuri de radiatii la fiecare rotire.

Ca"ul (acteriilor martiene

Pe vremea cand se stia prea putin despre 5arte si conditiile de acolo, toata lumea isi punea sperantele in planeta %arte ca leagan al unei civili"atii extraterestre . "!iar si destula vreme dupa ce devenise destul de clar ca pe 5arte nu exista nici o civilizatie avansata, imaginarul colectiv tot era tributar conceptului de &viata pe 5arte& si ideii de &martian& ca prototip al fapturii extraterestre. 2m facut acesta introducere ca sa intelegeti de ce descoperirile cu i" martian aprind imaginatia si starnesc agitatie .

5a rog, o oarecare logica exista( de multa vreme, cautatorii vietii extraterestre pusesera oc!ii pe planeta 5arte, suficient de aproape de noi ca sa poata fi cercetata intens, intr-o buna zi 0ceea ce se intampla deja1. Iata de ce, in 196+, o bucata de roca gasita in 2ntarctica a reaprins dezbaterea privind viata pe 5arte. "ercetatorii au estimat ca roca se formase pe %arte in urma cu ),* miliarde de ani, inainte ca un impact meteoritic s-o fi aruncat in spatiu, in urma cu vreo 1* milioane de ani. Piatra cosmica ratacise prin spatiu cateva milioane (une de ani, ca"and, in cele din urma, pe Pamant, acum aproximativ 1+.0000 de ani. 7iind o piatra importanta, i s-a pus un nume, ,#-.)00, si a fost luata la cercetat. /ar abia dupa 13 ani, o stirebomba a facut inconjurul lumii( pe piatra martiana fusesera descoperite urme de substante organice, precum si minuscule structuri fosilizate care fusesera interpretate drept urme ale unor bacterii stravec!i. 5are agitatie( aceste descoperirir alimentau sperantele privind viata pe 5arte, asa ca insusi presedintele american 8ill "linton a aparut la televizor ca sa impartaseasca vestea. 2u trecut de atunci 1, ani, iar piatra martiana 29:6+001 continua sa fie una dintre vedetele spectacolului, mai ales datorita controverselor iscate in jurul ei. ;ici pana in ziua de azi, cei care o studiaza nu s-au pus de acord( ceea ce au gasit pe ea reprezinta cu adevarat urme ale vietii de pe %arte sau bucata de roca s-a contaminat in cursul sederii pe Pamant, caz in care ceea ce s-a descoperit pe suprafata ei reprezinta, pur si simplu, dovezi ale existentei vietii pe Pamant 0c!estie mult mai putin interesanta, dat fiindca treaba asta - ca exista viata pe %erra - o stiam deja1. 2sta daca nu cumva traim intr-o simulare, o realitate virtuala creata de extraterestri<

Planete locui(ile
Pana la clima, compozitie c!imica si alte fineturi, cum ar tre(ui sa fie o planeta ca sa poata adaposti viata? In

lumina a ceea ce stim pana acum, se considera ca planetele pe care e cel mai probabil sa apara viata ar fi cele solide, alcatuite, adica, in cea mai mare parte, din roca, asemeni Pamantului nostru natal. 2sa incat una dintre directiile pe care se dezvolta explorarea este cea a cautarii unor astfel de planete.

2vem patru c!iar in sistemul nostru solar( 5ercur, =enus, Pamantul si 5arte. /ar, cum te!nologia ne permite sa mergem mai departe de atat, cel putin cu oc!ii si mintea, in /000 astronomii europeni au anuntat ca ar fi descoperit inca doua asemenea planete, intr-un alt sistem solar1 a treia si a patra planeta din 2urul unei stele - o pitica rosie - numita $liese *.1. 02 treia si a patra< interesant, la fel ca Pamantul si 5arte in sistemul nostru solar- >emarcam o coincidenta, atata tot.1 Iar in luna fe(ruarie a acestui an, tot cercetatorii europeni au descoperit Co3oT-0(, o mica planeta aflata la cca. *00 ani-lumina departare de Pamant. #pre placuta surpriza a astronomilor, "o>o%-*b s-a dovedit a avea o densitate apropiata de cea a %erei. ;u e destul pentru a o face locuibila 0deoarece orbiteaza foarte aproape de steaua ei si temperaturile pe suprafata dinspre stea ajung la 1000 de grade "elsius1 - dar, cel putin, incurajeaza speranta ca undeva, acolo, exista planete ferme pe care materia vie ar putea aparea si prospera.

,pa pe %arte
? descoperire nou-nouta agita spiritele( 5ars >econnaissance ?rbiter a gasit, in cinci locuri de pe 5arte, dove"i ale pre"entei g etii- $ cea mai proaspata dintr-o serie de descoperiri care anuntau pre"enta apei pe Planeta 3osie, aratand ca 5arte a avut candva o clima mult mai umeda decat cea de acum. ?r, cum apa e necesara existentei oricarei forme de viata, prezenta pretiosului fluid pe o planeta oarecare din 'nivers mareste sansele ca acolo, pe acea planeta, sa existe viata.

;u ca ar exista neaparat viata pe 5arte nu asta e ideea, ci aceea acea ca, daca s-a gasit apa pe %arte - lucru in privinta caruia nu ne faceam prea mari sperante in urma cu ,-+ decenii - ea s-ar putea afla si pe alte corpuri ceresti si, deci, suntem motivati sa ne cautam cautarile.

Ecuatia lui 4ra5e

"at de dornici sunt oamenii sa gaseasca in 'nivers alte fiinte, se vede si din faptul ca pro(a(ilitatea ca omul sa intre in contact cu o forma de viata extraterestra a fost calculata si este exprimata de asa-numita ecutie a lui /ra4e, care arata asa( ;@fp ne fl fi fc 9.

In traducere( in cazul in care am cunoaste rata formarii stelelor, procentul de stele care au planete locuibile si procentul de planete in stare sa adaposteasca forme de viata capabile sa-si semnaleze prezenta in 'nivers, atunci putem estima cu cate civilizatii din galaxia noastra am putea comunica. ;umai ca avem o mare problema( nici unul dintre cei trei factori de mai sus nu sunt cunoscuti, asa putem la fel de bine sa mergem pe g!icite.

%esa2ul din ,reci(o

In noiembrie 19*+, de la radiotelescopul din ,reci(o a fost trimis un semnal spre grupul de stele 51,, aflat la vreo 35.000 ani-lumina departare. 5esajul - creat de catre 7ran4 /ra4e 0autorul ecuatiei de mai sus1 si astrofizicianul "arl #agan, cuprindea imaginea unui om si informatii despre 2/;. Problema e ca, pana cand va ajunge mesajul, punctul oc!it nu va mai fi si lovit, caci constelatia 51, isi va fi sc!imbat pozitia in 'nivers.

6o7ager
"ele doua sonde =oAager au fost lansate in 19** si contineau, in afara de aparatura necesara cercetarilor, discuri din aur cuprinzand informatii despre %erra, printre care muzica de 5ozart si saluturi in 5+ de limbi. =oAager 1 se gaseste, in acest moment, la cca. 10 miliarde de 4m departare de Pamant, iar semnalele radio emise de pe ea au nevoie de 15 ore pentru a ajunge la noi.

In 3005, ;2#2 a anuntat ca 6o7ager 1 a ajuns in zona de granita de la marginea sistemului nostru solar. ? va strabate in urmatorii ) ani si, in 3015, ar urma sa devina primul o(iect creat de om care va a2unge in spatiul interstelar.

Telescopul 8epler
%isiunea 8epler a fost lansata in luna martie a acestui an, cu scopul precis de a cauta planete asemanatoare Pamatului, in 2urul altor stele. "um va face asta. =a supraveg!ea atent stelele si va depista mici planete observand momentul cand o stea devine mai putin stralucitoare, ceea ce arata ca un corp ceresc a trecut prin fata ei. Pentru o planeta de marimea Pamantului, asta presupune o diminuare a stralucirii stelei cu doar 0,01 B. #a vedem ce gaseste<

Semnalul 9o:;
19**( un astronom care lucra in cadrul #$%I a receptionat, cu ajutorul radiotelescopului de la 'niversitatea ?!io, #'2, un semnal radio neobisnuit. #urescitat la culme - va dati seama, era convins ca i-a auzit pe extraterestri- - a scris CoD- pe marginea foii de !artie pe care inregistrase evenimentul. /ar< minunea nu s-a mai repetat niciodata. Pana la urma, dupa ce s-a mai linistit agitatia, dr. EerrA >. $!man, intrebat cu insistenta &despre ce era vorba& a declarat ca banuieste ca semnalul captat de el fusese, pur si simplu, un semnal emis de pe Pamant si care fusese reflectat de vreo (ucata de <gunoi spatial<.

#i inca un semnal faimos( se numeste #:Fb03G1+a si a fost receptionat de trei ori in martie 300,. #a fi fost de la &ei&. 2rgumentul pro este ca semnalul are o frecventa pe care ne-am putea astepta sa o foloseasca extraterestri 0dupa parerea noastra1, respectiv frecventa la care atomii de !idrogen emit si absorb fotonii. 2rgument contra( semnalul a venit dintr-o directie in care, dupa cate stim, nu exista stele de aici si pana la 1000 de anilumina departare. "oncluzia. 2mestecata( desi e imposibil sa respingem in totalitate ipoteza &mesaj de la extraterestri& a semnalului #:Fb03G1+a, el ar putea, la fel de bine, sa fie un semnal distorsionat provenit de la un pulsar sau pur si simplu un &zgomot cosmic& oarecare<

SETI= ome
In secolul HHI, cautara extraterestrilor continua, dar nu numai in laboratoare si observatoare astronomice. 2i acasa computer si conexiune la internet. %e pasioneaza ideea descoperirii unor civilizatii extrateresre. 2tunci, iti poti uni eforturile cu cele ale miilor de pasionati ca si tine, sub egida #$%I.

In 1999 a fost lansat proiectul SETI= ome, care a insemnat, de fapt, crearea unui urias super-computer format

din miile de computere - legate intr-o retea - ale celor care vor si ei sa participe in vreun fel la marea cautare. !ricine poate instala un program speciali"at care permite SETI sa utili"e"e fiecare farama disponi(ila din puterea computerului tau pentru a pandi semnalele radiotelescoapelor, in speranta receptionarii multasteptatului semnal care sa ne arate ca nu suntem singuri in >nivers. "a putere, acest supercalculator facut din computere &casnice e al patrulea din lume. $l e cel care a captat semnalul #:Fb03G1+a, iar ;2#2 a prezis ca tot el va fi cel care va &prinde& din spatiu un semn de viata dat de extraterestri. #i asta cel tarziu in anul 3035.

$xtraterestrii sunt printre noi

Pana in momentul de fata, nimeni nu a produs o dovada incontestabila si general acceptata a faptului ca nu suntem singuri in 'nivers. /e aceea, a crede sau a nu crede in existenta extraterestrilor este, in cele din urma, o optiune personala, care tine de nivelul de educatie, de imaginatia si de entuziasmul fiecaruia dintre noi. ;u vom incerca sa va sc!imbam convingerile. ;u intr-un mod radical.

,rgument1 I ?ell in #ove :it an ,lien

Pentru inceput, ne vom situa pe pozitia de mijloc, a scepticului. "!iar daca nu exista nepamanteni, putem observa ca, incepand cu a doua 2umatate a secolului @@, interesul pentru fiintele extraterestre aproape s-a transformat intr-un fenomen social - dincolo de miile de <ca"uri< de intalniri de gradul III sau de aparitii de !AB-uri, s-a pus in miscare o adevarata industrie care exploatea"a la maximum dorinta noastra de a consuma <alieni<. 5iile de carti, de filme si seriale #7, de jucarii, de mesaje publicitare, de jocuri pe calculator, de printuri inseamna, in traducere sociologica, faptul ca extraterestrii sunt veritabile legende comerciale ale secolului HH, iar imaginea lor vinde in draci. ;e-am indragostit de ei, c!iar daca le negam existenta, asa cum ne indragostim de personajele din carti. "!estii fictive, dar simpatice 0unele dureros de profunde1, care ne fac sa visam frumos 0sau sa avem cosmaruri1 si sa evadam din realitate. $u unul, insa, nu sunt sceptic. ;u as avea cum. 2laturi de mii de nebuni, de impostori sau de exaltati, fac parte din clubul select al celor care 0cred ca1 au vazut ?I;-uri si nu mi-e rusine sa afirm asta. ;u va voi plictisi cu povestea mea. $ clasica, oricum. $ra noapte, era mare si rotund si zbura aiurea. Same old shit.

9a ceva vreme dupa ce-mi trecuse entuziasmul initial, am incercat sa analizez mai bine intamplarea si am ajuns la concluzia ca acea aparitie a avut, cel putin in cazul meu, coordonate similare unei revelatii mistice. "eva mi s-a aratat si m-a facut sa-mi sc!imb din radacini viziunea asupra 'niversului. 2m citit, candva, intr-o carte,

confesiunile unui initiat. /escria revelatia asemenea unei nopti profunde in care domneste un intuneric absolut. 2poi, brusc, de niciunde, un fulger urias despica cerul si lumineaza atat de puternic, incat poti vedea %otul, pana in cele mai indepartate zari. 2poi, din nou, se lasa noaptea, insa nu mai ai nevoie de lumina, iar acum poti merge oriunde, pentru ca cunosti toate drumurile. #i in timp ce toti ceilalti sunt orbi si captivi, asemenea celor din pestera lui Platon, tu vezi, printr-un nou simt, in bezna. 2sadar, revelatia este un act individual, subiectiv. To the happy few 2tunci, am incercat sa gasesc o teorie general valabila 0si acceptata1 care sa ofere suficiente argumente pentru a avea o pozitie ferma in problema( <4e ce sa credem mai degra(a ca extraterestii exista, decat ca nu exista?< 05-am straduit mult si am gasit cu greu raspunsul, desi el e formulat de mai bine de-un secol, fiind o lege elementara in fizica si astronomie.1 Pentru ca 'niversul este infinit. Iar asta inseamna ca undeva in aceasta infinitate tre(uie sa existe atat alte fiinte care-si g idea"a viata dupa instincte si nevoi primare, asemenea animalelor terestre, cat si alte fiinte inteligente, care au constiinta faptului ca exista si a >niversului in care traiesc, asemenea noua. 4aca astfel de fiinte nu ar exista, atunci infinitul s-ar margini undeva, ceea ce este un nonsens. 2ceasta este ipoteza de lucru de la care porneste acest articol.

@-files1 Totul despre !(iecte A(uratoate Beidentificate

In ultimii trei ani, speculatia ca ?I;-urile ar fi nave spatiale ale extraterestrilor a inceput sa fie luata foarte in serios 0c!iar si de 6atican, care recunoaste existenta lor1. /upa zeci de ani de zvonuri, de teorii ale conspiratiei si de negari oficiale, valul secretomaniei se pare ca, in sfarsit, a inceput sa cada si ca, foarte curand, vom afla adevarata natura a farfuriilor zburatoare. "el putin a celor din %area Critanie. Fratie legii 7reedom of Information 2ct, care prevede ca orice informatie clasificata secreta devine publica dupa ,5 de ani, jurnalistii englezi de la mai multe publicatii au cerut, in luna august a anului 3005, socoteala 5I5-ului 0serviciul britanic de informatii interne1 si ministerului apararii in c estiunea mai multor dosare !AB. /incolo de o multime de fotografii trucate, de marturii mincinoase si de declaratii neverificabile, jurnalistilor le-a atras atentia dosarul <Coasta Bort um(erland<, in care erau stranse numeroase informatii despre un !AB enorm care a fost o(servat si fotografiat de numerosi martori oculari. ?I;-ul cu pricina a fost un subiect de presa celebru 0inclusiv in ziare de prestigiu ca Financial Times si Independent1 atat in mai 19*0, la prima aparitie, cat si in iulie 19**, cand a fost observat pentru a doua oara. In anii D00, %inisterul ,pararii din 3egatul >nit a negat ca ar fi fost vor(a despre o farfurie "(uratoare, insa in dosarul sau privind ca"ul din 1E00 se gaseau patru confirmari ale acesteia, trei venite de la radare militare si unul de la radarul unui aeroport civil. >ecent, dupa ce a facut public dosarul, institutia cu pricina a dat un comunicat in care declara ca, desi nu poate confirma daca ?I;-ul din 19*0 era sau nu o nava extraterestra, este "totally open-minded" in ceea ce priveste posibilitatea existentei vietii extraterestre. 0'n elegant mod de a spune( /a, dar nu putem dezvalui mai mult.1

10

/esi ministerul britanic nu este primul care ia in serios existenta vietii extraterestre 0guvernele din 7ranta, 8elgia, >usia, 8razilia, 5exic si 2rgentinia au avut, de mai multe ori, luari de pozitii in privinta ?I;-urilor1, totusi aceasta a fost prima confirmare oficiala a faptului ca farfuriile "(uratoare ar putea fi mai mult decat niste simple fa(ulatii. "onfirmarea vine pe fondul unui fenomen de entuziasm general, al carui apogeu a fost atins cand 30* academicieni respectabili si oameni de stiinta cu patalama au scris o Carta a OZN-urilor 0publicata in mai toate jurnalele academice din #'2 si $uropa1 in care desfiinteaza unele argumente ale scepticilor si acorda credit ipotezei ca nu suntem singuri in 'nivers. %arturiile despre evenimente ciudate care ar avea loc in va"du nu sunt specifice numai secolului @@ . 'nii ufologi 0de la '7?, ?I; in limba engleza superentuziastii, cei care nu doar cred in existenta ?I;-urilor, ci si strang absolut toate informatiile din domeniu, pentru a le cerceta1 afirma, de exemplu, ca rotile galbene descrise in "artea lui $zec!iel 0un text biblic apocrif, scris acum 3.)00 de ani1 ar fi, evident, farfurii zburatoare. %otusi, publicului larg i-a fost atrasa atentia asupra fenomenului de-abia pe 35 februarie 19+3.

11

In dimineata acelei zile, un o(iect neidentificat a aparut deasupra #os ,ngeles-ului, iar >S ,rm7 a intrat in alerta de gradul 0. Intregul sistem de aparare antiaeriana al orasului s-a pus imediat in miscare, cerul a fost invadat de luminile proiectoarelor care cautau o(iectul, iar cand acesta a fost locali"at, tunurile au tras nu mai putin de 1.)00 de proiectile asupra sa. Peste doua mii de martori oculari au privit cu gura cascata cum obiectul supus tirului nu are nici pe naiba si zboara nesting!erit deasupra orasului, pentru ca, dupa cateva minute, sa se inalte deasupra norilor. ?ficialitatile au dat vina pe personalul militar de la radarul orasului, care ar fi declansat alarma din cauza nervozitatii 0nu trecusera nici trei luni de la atacul de la Pearl :arbour1 si au sustinut, in ciuda tuturor evidentelor, ca nu a existat nici un obiect neidentificat. In 1993, cand ufologii si curiosii au avut, in sfarsit, acces la dosarul evenimentului, s-a descoperit un memoriu catre presedintele >oosevelt, scris de catre comandantul radarului, in care acesta marturisea ca a dat alerta intrucat 1+ &obiecte zburatoare neidentificate de mari dimensiuni, probabil avioane, au aparut brusc in proximitatea 9os 2ngeles-ului si unul c!iar in oras&. #pre deosebire de britanici, oficialii americani nu au avut decat un generos "no comment" in aceasta c!estiune. os !n"eles Times a a#ut o serie de peste $% articole dedicate incidentului din $&'(

12

?,CTS F00 i.-r. Preotul si profetul $zec!iel din ;oul %estament isi relateaza intr-un text apocrif o revelatie in care apar
obiecte luminoase in &forma de roata&. /escrierile sale seamana izbitor de mult cu cele raportate de oamenii care pretind ca au vazut ?I;-uri.

1*F1. Intr-o cronica medievala este povestit cum pe 1+ aprilie, la rasaritul #oarelui, mai multe grupuri de obecte
zburatoare neidentificate, cu forme cilindrice, apar in Fermania, pe cerul ;urnberg-ului, si se lupta intre ele.

1E)/. In dimineata zilei de 35 februarie, un imens ?I; apare deasupra 9os 2ngeles-ului, iar bateria antiaeriana a
orasului desc!ide focul, dar nu produce nici un efect vizibil asupra sa.

1E)0. Pilotul Jennet! 2rnold descrie intalnirea sa cu un ?I; care se misca asemenea unei farfurii zburatoare. 1E)0. 'n fermier din statul ;eD 5exico marturiseste ca un ?I; s-a prabusit in apropierea >osDell-ului, iar
armata americana a capturat epava si pe ocupantii ei.

1E*1. '# 2ir 7orce initiaza Proiectul 8lue 8oo4, in cadrul caruia toate marturiile privind fenomenul ?I; sunt
supuse analizei stiintifice. #cepticismul cercetatorilor duce la inc!iderea definitiva a proiectului in 19)9.

1E*/. Feorge 2dams4i pretinde ca a avut o intalnire de gradul III cu un extraterestru de pe =enus, care s-a aratat
foarte ingrijorat 0sic-1 de proiectele nucleare ale pamantenilor.

1EF.. "onducatorul 8lue 8oo4, fizicianul $dDard "ondon, da publicitatii un raport prin care ii invita pe toti oamenii
de stiinta sa abandoneze cercetarea fenomenului ?I;, intrucat farfuriile zburatoare ar fi niste fabulatii.

1EFE. ,pollo 11 a2unge pe #una, iar multi ufologi cred ca astronautii americani s-au intalnit acolo cu
extraterestri. "omandantul misiunii, ;eil 2rmstrong, dezminte categoric aceasta informatie, in sc!imb marturiseste ca a vazut si el un ?I;, dar cu alta ocazie.

13

1E.0. 5ai multe ?I;-uri sunt semnalate deasupra padurii >endles!am din 5area 8ritanie. ;imeni nu contesta
acest caz, intrucat martorii oculari erau soldati din doua baze ;2%? aflate in apropierea padurii. In plus, obiectele au fost inregistrate pe radar.

1E.). >egizorul de filme artistice si documentare Eaime #!andera, un pasionat al fenomenului ?I;, primeste de
la un anonim fotografii de ar!iva care-l prezinta pe presedintele american /Dig!t $isen!oDer impreuna cu misteriosul grup 5ajestic-13.

1E.0. /e-a lungul anului, un adevarat potop de ?I;-uri se abate asupra golfului 8reeze din 7lorida, #'2 regiunea fiind apoi botezata capitala mondiala a ?I;-urilor. 2nalize ulterioare arata insa ca marturiile martorilor sunt mincinoase si absolut toate fotografiile trucate.

1EE0. 5ultipli martori oculari, inregistrari de radar si doi piloti de vanatoare confirma aparitia unui ?I; langa
8ruxelles.

1EE). In mai multe jurnale de fizica incepe sa fie luata in serios ipoteza conform careia calatoria cu o vite"a mai
mare decat cea a luminii ar putea fi posi(ila.

/00*. ;oi ?I;-uri sunt raportate in 2merica, 8razilia si 5exic. /00E. In absolut fiecare saptamana, agentiile de stiri prezinta informatii despre noi posibile aparitii ?I;. "ele mai
importante raportari au fost in S>, &mai', %area Critanie &iunie' si Gaponia &iulie'.

3os:ell, Clue Coo5, ,rea *1 - controverse si mistificari

9a cinci ani de la misterioasa aparitie din 9os 2ngeles, au avut loc o serie de evenimente care au fixat pentru totdeauna locul ?I;-urilor in cultura populara de pretutindeni. In iunie 1E)0, in timp ce "(ura deasupra statului 9as ington, pilotul american 8ennet ,rnold sustine ca s-a intalnit cu noua o(iecte neidentificate care "(urau in formatie, fiecare miscandu-se <asemenea unei farfurii care pluteste pe apa<. &4a, da, din declaratia acestui om s-a desprins cunoscutul concept de farfurie "(uratoare.' Imediat dupa marturia lui 2rnold, care a ajuns in toata presa americana, mai multe persoane au inceput sa bombardeze institutiile si ziarele americane cu rapoarte in care se semnala prezenta &farfuriilor&. /intre acestea, cel mai bizar a fost cel venit din >osDell, statul ;eD 5exico. ;umerosi oameni din aceasta regiune marturiseau ca, in noaptea de 3 iulie 19+*, au vazut un enorm disc luminos. #e pare ca acesta s-a prabusit, iar militarii americani au venit imediat si au preluat epava navei, precum si - potrivit unora - cateva cadavre de extraterestri. )enneth !rnold si schita OZN-ului

14

;ici in ziua de astazi, de"(aterea despre incidentul 3os:ell nu s-a inc!eiat. Imediat dupa ce acesta a avut loc, guvernul american se pare ca a infiintat %G-1/ &%a2estic 1/', un comitet de oameni de stiinta, agenti secreti si militari care au primit misiunea de a cerceta ca"ul . "oncluziile lor nu au fost facute niciodata publice, dar, in 199+, divizia aeriana a armatei americane, '# 2ir 7orce, a publicat un raport in care pretinde ca adevarata explicatie a incidentului se afla in proiectul 5?F'9 0proiect strict secret in 19+*1, care implica teste asupra unor manec!ine aflate in niste baloane-prototip ce ajungeau la mare altitudine, iar 5E-13 ar fi fost o farsa, menita sa distraga atentia de la proiectele speciale ale armatei. %otusi, nici macar oamenii de stiinta nu au acordat prea multa credibilitate aceastei explicatii. 2sta mai ales pentru ca, indiferent de ce s-a intamplat la >osDell, dupa 19+*, oficialii americani au luat foarte in serios existenta ?I;-urilor.

15

'fologii aveau sa se convinga de acest lucru in 19)6, cand s-a publicat un rezumat al activitatii asa-numitului Proiect Clue Coo5. Proiectul, desfasurat pe o perioada de 30 de ani, a insemnat colectarea tuturor marturiilor, fotografiilor si informatiilor cu privire la aparitiile !AB si anali"area lor de catre un colectiv de oameni de stiinta. >ezumatul, cunoscut si ca 3aportul Condon, dupa numele distinsului fizician american $dDard '. "ondon, care a condus Proiectul, concluziona ca nu exista nimic de valoare stiintifica in acele marturii, ca majoritatea spun numai bazaconii si, prin urmare, ca nu are nici un rost sa se continue cercetarea farfuriilor zburatoare. "and acest >aport a fost insusit de catre prestigioasa 2cademie ;ationala de #tiinte a #'2, comunitatea stiintifica internationala a avut toate motivele sa &concedieze& controversa ?I;.

Pana de curand, asta a fost atitudinea celor mai multi oameni de stiinta, in ciuda miilor de semnalari anuale, a altor cazuri celebre 0cum a fost cel din 3* august 1960, din padurea >endles!am, 5area 8ritanie1 si a misterelor in care zace invaluita baza militara americana ,ir ?orce ?lig t Test Center 4etac ment +, mai (ine cunoscuta ca ,rea *1. 2titudinea cercetatorilor s-a mai nuantat o data cu descoperirile astronomiei contemporane, mai precis cand telescoapele 0in special -u((le1 au inceput sa releve complexitatea 'niversului in care traim. 2cademicienii au inceput sa se gandeasca la faptul ca pe unul dintre miliardele de sisteme solare ar putea exista, totusi,

16

viata inteligenta. Insa, cel mai probabil, extraterestrii inteligenti se afla la mii de ani-lumina de %erra si, prin urmare, le-ar fi imposibil sa ne viziteze, in afara situatiei in care ar dispune de niste mijloace de transport 7%9 0faster-t!an-lig!t, mai rapide decat viteza luminii1.

?,CTS Enigmatica ,rea *1. #uspiciunile si controversele privitoare la celebra baza americana top secret au aparut
imediat dupa incidentul >osDell si nu au incetat nici in ziua de astazi. In desertul ;evada, la 350 de 4ilometri nord de 9as =egas, se gaseste cea mai (ine pa"ita si mai cunoscuta (a"a americana . 2ici s-au dezvoltat toate proiectele &speciale& ale '# 2ir 7orce, printre care cunoscutul avion invizibil 7-11*2 si avionul de spionaj #>-*1. Cei mai multi ufologi au convingerea ca in ,rea *1 a a2uns si epava farfuriei "(uratoare impreuna cu cadavrele extraterestre implicate in incidentul 3os:ell. #ustinuta de-a lungul timpului de numerosi teoreticieni ai conspiratiei, aceasta ipoteza a ajuns bomba de presa in 1969, cand un fost te!nician al bazei a afirmat ca a vazut cu oc!ii lui noua nave spatiale extraterestre si cadavrul bine conservat al unui nepamantean. 5artorul a pus la dispozitia publicului si o serie de fotografii care prezentau disectia unui extraterestru. /ezmintirile oficiale si numeroasele analize independente nu au facut decat sa sporeasca misterul, iar astazi numarul celor care il cred pe respectivul te!nician este egal cu numarul celor care il considera un impostor. a !rea %$* conspirationistii afirma ca sunt pastrati inclusi# e+traterestri #ii. Su,iectul a fost e+ploatat in ,inecunoscutul serial H-7iles

?arfuria "(uratoare in varianta omo sapiens. In anii K50, /epartamentul 2pararii al #'2 a finantat o
companie canadiana care urma sa construiasca o farfurie "(uratoare <adevarata<, cu te!nologia pamanteana de atunci. >ezultatul a fost =I-92=, cunoscut si drept 2vrocar, un ve!icul-!ibrid, cu turboreactoare si cu o elice centrala 0asemanatoare celei a unui elicopter1, care putea atinge, in teorie, +60 4mL!. "and a fost testat, in decembrie 1959, s-a dovedit ca forma de farfurie este foarte insta(ila, facand aparatul sa se fataie aotic la cativa metri deasupra pamantului. "anadienii au propus noi design-uri si te!nologii pentru 2vrocar, dar

17

americanii nu au fost impresionati de acestea si au abandonat proiectul. Ideea a fost revigorata ,0 de ani mai tarziu, de catre inventatorul Eac4 5. Eones, care a creat prototipul Feobat, un ve!icul zburator relativ sigur si stabil. %otusi, nimeni nu a reusit pana astazi sa realizeze o farfurie zburatoare capabila de viteza si de miscarile unui ?I;. Farfuria -,uratoare "umana"

>nde sunt extraterestrii?

5ai multe studii astronomice de data recenta arata ca toate sistemele solare pe care ar putea exista conditii pentru aparitia vietii, pe langa faptul ca se afla la distante uriase fata de %erra, sunt cu cel putin un miliard de ani mai batrane decat sistemul nostru. "eea ce da credit ipotezei ca, daca in sistemele solare respective ar exista extraterestri, atunci, cu siguranta, ei ar fi mult mai de"voltati decat oamenii . Prin urmare, ar putea folosi calatoria 7%9, calatorie care - contrar credintei comune - nu da seama de legile stiute ale fizicii. %eoria generala a relativitatii a lui $instein ofera cateva indicii care duc catre calatoria 7%9, iar de la mijlocul anilor K90, problema unei viteze mai mari decat cea a luminii este subiectul unor cercetari foarte serioase. 2ceste cercetari au la baza fenomenul de &deformare&, creator al spatiului si al timpului 0unde conceptul obisnuit de distanta nu se mai aplica1. #cepticii si cei care nu cred in existenta extraterestrilor spun ca &deformarea& presupune cantitati uriase de energie exotica, pe care nimeni nu stie cum sa o produca. %otusi, astronomia moderna stipuleaza ca aceasta energie ar fi motorul prim al expansiunii 'niversului si ca, prin urmare, ea isi are baza in niste legi naturale ce pot fi invatate - c!iar daca fizicienii pamanteni inca nu au reusit sa le descopere. ;u acelasi lucru se poate spune despre fizicienii extraterestrilor. /e asemenea, ma2oritatea celor care neaga fenomenul !AB spun ca pentru ma2oritatea ca"urilor se pot gasi explicatii <reale<, iar putinele aparitii care nu se 2ustifica in nici un fel ec ivalea"a cu crimele care raman nere"olvate de politie &ceea ce nu inseamna ca nu a existat un criminal'. .dward Condon si alti mem,rii ai proiectului /lue /oo0

18

Insa, la o privire mai atenta asupra >aportului "ondon, putem observa ca, pentru aproximativ o treime din cazurile de aparitii ?I; raportate in #'2, cei din 8lue 8oo4 nu au gasit nici o explicatie. %otodata, asumandu-si riscul de a fi ridiculizati de public, mai multi oameni cu scaun la cap &piloti civili, ofiteri, politisti, profesori si c iar preoti', care, in aparenta, nu au vreun motiv evident sa minta, an de an, continua sa raporte"e aparitii !ABuri. In plus, au inceput sa se inmulteasca acele cazuri in care martorul aparitiei este un grup considerabil de oameni, nu o singura persoana. /e exemplu, cel mai cunoscut caz european( pe ,0 martie 1990, politia belgiana a fost asaltata de sute de telefoane care anuntau ca un ?I; in forma de triung!i se afla deasupra satului Cavre, la sud de 8ruxelles. 'n radar din apropiere a confirmat existenta obiectului neidentificat, la altitudinea de ,.000 de metri. 2rmata belgiana a trimis doua avioane de vanatoare 7-1) pentru a-l intercepta, iar ?I;-ul a aparut si pe radarele acestora. $vident, in momentul in care avioanele s-au apropiat de el, obiectul si-a luat zborul si dus a fost. "um spuneam la inceput, nimeni nu a gasit o dovada incontesta(ila si general acceptata a faptului ca nu suntem singuri in >nivers. In fond, ?I;-urile sunt obiecte zburatoare neidentificate, nu neaparat obiecte zburatoare extraterestre. %otodata, este evident ca printre miile de oameni care pretind ca au vazut ?I;-uri sunt si cativa, nu stim cati, care spun adevarul. Iar unii dintre cei care le acorda credit si, in plus, identifica ?I;-urile cu mijloace extraterestre de transport, au si incercat sa intre in legatura cu extraterestrii, prin programe precum #$%I.

19

?,CTS Sec. al II-lea d.-r. 9ucian din #amosata imagineaza in cartea sa &=erae !istorica& extraterestri care dispun de
un sistem universal de observare, sonor, tactil si vizual 0un fel de megasimt1.

Sec. al @6III-lea #avantii concep sisteme vizuale de comunicare cu 9una 0focuri in desert etc.1 1E*E Fiuseppe "occoni si P!ilip 5orrison dau startul stiintei moderne a cautarii extraterestrilor, printr-un articol
aparut in revista "Nature", in care demonstreaza capacitatea undelor radio de a trimite semnale interstelare.

1EF0 7ran4 /ra4e initiaza Proiectului ?zma, prima cercetare serioasa care dezbate problema semnalelor
extraterestre. Pentru partea practica a proiectului, /ra4e foloseste telescopul radio cu diametrul de 3) de metri al ?bservatorului Freen 8an4, #'2.

1EF1Intr-o reuniune a celor de la #$%I la Freen 8an4, in vestul =irginiei, 7ran4 /ra4e prezinta o ecuatie prin care

20

estimeaza numarul civilizatiilor extraterestre care ar putea exista in galaxie( 10.000.

1EF0 2nt!onA :eDis! si EocelAn 8ell sesizeaza vibratii inteligente ale unei surse radio si, crezand ca sunt
semnale extraterestre, le numesc &5icul om verde&, dar ulterior se conving ca acestea provin de la un simplu pulsar.

1E01Proiectul "Aclop al ;2#2 cere guvernului #'2 10 miliarde de '#/ pentru constructia unei baze de cercetari
cu 1.000 de telescoape radio de 100 de metri diametru, care sa cerceteze in mod eficient semnalele extraterestre. Proiectul nu este aprobat.

1E0/ ? placa gravata care reprezinta evolutia speciei umane este amplasata la bordul sondelor spatiale Pioneer
1 si 3, in speranta ca va fi descoperita de extraterestri.

1E0) 9a baza 2recibo din Puerto >ico, 7ran4 /ra4e lanseaza primul mesaj interstelar destinat extraterestrilor. 1E00 ? enciclopedie de texte, imagini si sunete este trimisa in spatiu la bordul sondelor =oAager 1 si 3. 1E0E /ecanul #$%I, "arl #agan, impreuna cu 9ouis 7riedman si 8ruce 5urraA, fondeaza #ocietatea Planetara.
Prin intermediul acesteia, sustin financiar dezvoltarea proiectelelor #$%I si ale altor institute.

1E0E 'niversitatea 8er4eleA din "alifornia lanseaza #$>$;/IP 0"ercetarea semnalelor extraterestre surprinse
de radioamatori1. Program functioneaza si in ziua de astazi.

1E.0 Paul :oroDitz construieste primul &analizator spectral& care poate descifra mai multe canale radio simultan
si are marele avantaj de a fi portabil. Pana in prezent, :oroDitz a monitorizat 60 de milioane de canale radio.

1E./ #enatorul Cilliam Proxmire ameninta ;2#2 ca va inc!ide #$%I. "arl #agan il convinge personal pe senator
de necesitatea Institutului si, astfel, ;2#2 finanteaza in continuare te!nologiile Institutului.

1E.) 7ran4 /ra4e si alti cercetatori #$%I participa, impreuna cu experti ;2#2, la cel mai amplu program de
cercetare a semnalelor extraterestre realizat pana atunci.

1EE/ 9a 500 de ani dupa ce "olumb a descoperit 2merica, ;2#2 inaugureaza propriul program #$%I. 2cesta
consta intr-o supraveg!ere permanenta a cerului si in cercetarea detaliata a anumitor stele 0lista acestora nu a fost facuta publica in totalitate1.

1EE+ #enatorul american >ic!ard 8rAan critica, in cadrul unei sedinte a "ongresului, activitatea #$%I,
argumentand ca timp de 3, de ani guvernul #'2 a aruncat pe geam )0 de milioane de dolari pentru fabulatiile acestuia.

1EE* Institutul #$%I intra in posesia ec!ipamentului necesar pentru a demara Proiectul P!oenix3, care continua
cercetarea tintelor ;2#2, prin amplasarea de noi telescoape radio in toata lumea.

1EE. 7olosindu-se de telescopul optic de 15+ cm de la :arvard, Paul :oroDitz incepe cautarea mesajelor
extraterestre prin analizarea semnalelor razelor laser care vibreaza. "ercetarea sa continua, iar astazi :oroDitz foloseste noul telescop optic de 16, de cm.

1EEE #oftDare-ul #$%IM!ome a fost lansat pe piata si a atras milioane de useri care au instalat pe P"-urile de
acasa sau de la munca platforma #$>$;7IP I=. Prin intermediul acesteia, se decodeaza mesajele radio inregistrate de telescoape, in vederea detectarii eventualelor semnale extraterestre.

/00+ In >usia, la de la radiotelescopul statiei de cercetare $vpatoria, sunt trimise peste un milion de mesaje
interstelare, primite prin e-mail de la navigatori pe internet din toata lumea.

/00) 9a observatorul radio :at "ree4 din "alifornia incepe constructia celui mai performant radiotelescop de pe
%erra. 2cesta va avea ,50 de discuri si este botezat 2llen.

/0/*? %elescopul 2llen va intercepta semnale identificabile de origine extraterestra. 2poi va urma decodificarea
acelor semnale...

Cum arata un nepamantean?

21

#a ne indepartam putin de lumile utopice din #tar Cars sau Star Tre5, in care extraterestrii si oamenii se cunosc si convietuiesc deja de secole, si sa ne concentram asupra intalnirilor de gradul , ale civilizatiei noastre contemporane. "u putine exceptii, ca simpaticul personaj $.%. din celebrul film omonim al lui #pielberg, cinematografia si televi"iunea ne-au o(isnuit sa vedem orice potentiala fiinta extraterestra drept un invadator respingator, agresiv si, de cele mai multe ori... de"(racat . In lumina imaginatiei cineastilor, stai si te intrebi daca &alienii&, cu infatisarea lor, care, de cele mai multe ori, numai inteligenta nu sugereaza, cu miscari greoaie si membre destinate, parca, numai loviturilor directe sau manipularii de cadavre, nu sunt cumva niste paraziti care au preluat te!nologii superioare, migalos elaborate, de la vreo civilizatie demult apusa. /ar cand totul se petrece in numele s!oD-ului si noi trebuie sa fim baietii buni...

/escrierile din literatura de specialitate serioasa sunt, totusi, mai sensibile la aspectele practice pe care evolutia unor specii capabile de voiaje interplanetare le-ar presupune. 5ai mult decat atat, zecile de ani ani de documentare asupra observatiilor unor presupuse fiinte din alte lumi par sa distinga intre mai multe specii. /esigur, descrierile caracteristicilor fi"ice si comportamentale ale extraterestrilor nu sunt rodul vreunui studiu stiintific riguros, (a"at pe interviuri, fotografii si disectii, ci, mai degra(a, o colectie de relatari su(iective ale celor care sustin ca au fost martorii unor astfel de aparitii . /esi numeroase puncte de referinta comune fac posibila o catalogare relativa a speciilor de vizitatori extraterestri ce confera veridicitate existentei unora dintre ei, trebuie sa tinem cont de factorii - deloc putini sau neglijabili - care pot influenta observatorii in descrierile lor. 5ediul cultural, nivelul intelectual, profilul psi!ologic, locatia si traditiile sau religia sunt doar cativa dintre acestia.

22

Imaginea consacrata din zilele noastre a unui extraterestru &real& este aceea a unei creaturi asemanatoare unui fetus, firava, cu cap supradimensionat, oc i mari si migdalati de un negru a(solut, putine sau nici o alta trasatura faciala si extremitati su(tiri. "ercetatorii si pasionatii ?I; stiu, insa, ca infatisarea vizitatorilor poate fi cu mult diferita de aceasta. ;umarul urias de raportari a unor intalniri de gradul , din cea de-a doua jumatate a secolului HH si varietatea caracteristicilor rezultate din relatarile martorilor a ridicat o noua problema in studierea fenomenului. 2stfel a aparut necesitatea elaborarii unui sistem de clasificare. 2sa cum era de asteptat, prima pozitie pe lista este ocupata de fiintele cu trasaturi aparent umane, im(racate, in general, in costume dintr-o (ucata si care vor(esc si se comporta asemenea oamenilor. 3. "ea de-a doua categorie este, probabil, cea mai raspandita in observatiile de acest gen( umanoi"ii. ,semanatori cu oamenii, insa cu diferente anatomice vi"i(ile, acestia au adesea capul disproportionat de mare in raport cu corpul, iar trasaturile faciale varia"a intre a(ia sc itate si inexistente. ? caracteristica comuna in cazul umanoizilor o reprezinta oc!ii extrem de mari, fara pupile si care nu clipesc. /imensiunile acestor extraterestrii &clasici& rareori le depasesc pe cele ale unui om de statura medie, variind de obicei intre 1 si 1,* metri. 9or li se adauga constitutia slaba, acoperita de costume stranse pe corp,
1.

23

de obicei gri sau argintii 0au existat insa cazuri in care descrierile au ilustrat ceea ce ar putea fi costume spatiale1. ,. Creaturile cu aspect animalic, ceva mai rare, sunt caracteri"ate de trasaturi specifice mamiferelor, reptilelor sau pestilor( blana, g!eare, coada, solzi sau alte texturi ciudate ale pielii, urec!i ascutite si oc!i neumani. 5ajoritatea, insa, par sa imprumute detalii fizice ale primatelor, dublate de mersul biped. Inaltimea tipica a fiintelor din aceasta categorie variaza intre 1,6 si 3,5 metri, iar comunicarea se face, de regula, fie prin sunete animalice, fie prin telepatie. +. "el de-al patrulea tip este reprezentat de extraterestrii ro(otici. Ei par a avea corpul construit din metal sau din alte materiale artificiale iar miscarile ii sunt nenaturale. /eseori, in cazul acestei &specii&, au fost raportati oc!i luminosi si abilitatea de a pluti prin aer sau de a face martorii sa pluteasca. 7izic, creaturile robotice pot avea diverse forme, de la umanoide pana la masinarii uriase, iar inaltimea poate varia intre cativa centimetri si 5-) metri. =ocea metalica fara inflexiuni si telepatia par a fi metodele de comunicare specifice acestora. 5. "ea mai permisiva clasa, in materie de infatisare si de comportament, este cea a entitatilor exotice. 2cestea pot avea trasaturi umane sau animalice grotesc exagerate si combina, uneori, caracteristicile biologice cu cele artificiale 0gen cAborg1. /e obicei in pozitie bipeda, creaturile exotice au inaltimi cuprinse intre ,0 de centimetri si , metri si comunica in special pe cale telepatica. ). 2 sasea si ultima categorie - cea aparitionala - este si cea mai controversata, aflandu-se la granita dintre pseudostiinta fenomenului ?I; si cea a paranormalului. 5ai mult decat orice, entitatile aparitionale imprumuta caracteristicile fantomelor, fiind capabile sa se materializeze sau dematerializeze si sa-si sc!imbe forma. 5anifestarea in fata martorilor poate fi selectiva si, cu unele ocazii, a fost semnalata abilitatea tele4inetica de a muta obiecte si oameni fara contact fizic. /imensiunile aparitiilor sunt asemanatoare celor umane, in timp ce modalitatea tipica de deplasare este plutirea prin aer. "a si celelalte categorii, extraterestrii &eterici& par sa prefere telepatia pentru a comunica.

24

#impla asociere a termenului de extraterestru cu astfel de aparitii nu atribuie modernitate ideii de fiinte nepamantene care au intrat in contact cu civilizatia noastra. >n studiu superficial al istoriei si mitologiei grecesti, crestine sau celtice, de exemplu, ne de"valuie existenta inca din cele mai vec i timpuri a unor figuri stranii si inexplica(ile. #a fie demonii, gnomii sau zeii vizitatori de pe alte planete. ?ri, poate, $.%.-ul zilelor noastre este o tranzitie fireasca de la misticism la o cultura dominata de stiinta si de nevoia de a crede ca nu suntem singuri in 'nivers. Incertitudinea in aceasta problema nu va fi risipita, probabil, decat in momentul in care vocea divina se va face auzita din cer sau primul extraterestru va lua cuvantul in cadrul 2dunarii ;atiunilor 'nite. #au, de ce nu, amandoua-

25

7otografii secrete atesta teoria conspiratiei. 07?%?1

'n user al portalului /$#"?P$>2.ro ne-a trimis pe e-mail o serie de fotografii &incredibile& care fac de ceva timp inconjurul internetului. 2ceste fotografii incearca sa prezinte dovezi care sa ateste o parte a celor mai socante teorii ale conspiratiei( baze extraterestre pe 9una, existenta uriasilor, formatiuni extraterestre pe %erra, 2tlantida sau scopul adevarat al piramidelor. 2utenticitatea acestor poze este greu de stabilit - cel mai probabil ele au fost

26

realizate cu ajutorul unui program de prelucrat imagini. =oi ce parere aveti. "are dintre fotografiile de mai jos credeti ca are cea mai mare sansa sa fie reala.

27

28

29

30

31

'n ofiter de politie din 2nglia i-a contactat pe expertii britanici in fenomenologie ?I; dupa ce a observat trei personaje misterioase examinand un cerc aparut recent intr-un lan de porumb din apropierea localitatii 2veburA, Cilts!ire. #ergentul, al carui nume nu a fost dezvaluit, se afla in timpul sau liber atunci cand a observat trei prezente aparent umane miscandu-se printr-un camp din regiunea #ilburA :ill. Intrigat de scena, a oprit masina in care se afla si a coborat pentru a cerceta mai atent evenimentul.

32

2propiindu-se de liziera campului si de cei trei &oameni& - cu totii mai inalti de 1.60 metri si cu parul blond - a inceput sa sesizeze &un sunet asemanator celui emis de electricitatea statica&. ?bservandu-l pe politist, trio-ul misterios a luat-o la fuga, deplansadu-se cu o viteza pe care martorul a declarat-o nepamanteana. Intors acasa, in 5arlboroug!, Cilts!ire, ofiterul a contactat o ec!ipa de experti in fenomene supranaturale, declarand ca a vazut un ?I;. Politia din Cilts!ire a refuzat sa comenteze incidentul, sustinand ca este o &problema personala& a politistului implicat si nu o c!estiune a departamentului.

#pecialistul in problematica cercurilor misterioase din campurile agricole 2ndreD >ussell, care investig!eaza bizara marturie a sergentului, a descris momentul observarii astfel( &9a inceput, sergentul a crezut ca sunt anc!etatori legisti, deoarece erau imbracati in uniforme albe. 2 oprit masina si s-a apropiat de camp. 2 inceput sa auda ceva ce i s-a parut asemanator cu sunetul electricitatii statice. 2 strigat la cele trei personaje, insa ele l-au ignorat. 2tunci cand a incercat sa intre in camp, insa, cei trei au privit in sus si au inceput sa fuga cu o viteza uluitoare. 2 fost de ajuns o clipa in care ofiterul sa ii scape din vedere pentru a disparea&. 8izarul incident s-a petrecut in acest an, pe data de ) iulie. Politistul sustine ca cele trei prezente misterioase examinau un cerc, aparut in lanul de porumb cu numai cateva zile inainte. /esi nu exista dovezi ale relatarii, 2ndreD >ussel se declara increzator ca ofiterul a avut intr-adevar o experienta ciudata in acea zi, care nu a fost insa explorata suficient. #ursa( Telegrap

33

Peter Celton, un pensionar din 5area 8ritanie, a avut o surpriza de proportii atunci cand o bucata de material incins i-a distrus acoperisul, in luna iulie a acestui an. >ecent, expertii au confirmat ca bucata de material calatorise multa vreme prin spatiu, pana sa ajunga pe acoperisul britanicului. Pensionarul de *5 de ani a auzit un zgomot puternic, inainte de a gasi un obiect de marimea unui mingi de fotbal, care cumva, aterizase in podul sau, prin acoperis. Pentru ca era prea fierbinte, locatarii casei au folosit manusi pentru a o transporta jos. ?biectul greu, de culoare gri inc!is, a fost preluat de catre politia :umberside, iar apoi a ajuns in custodia 5inisterului 2pararii pentru mai multe investigatii. In urma analizarii obiectului cu continut metalic, expertii au ajuns la concluzia ca acesta este compus din materie spatiala si ca poate proveni de la orice, incepand de la un satelit abandonat pana la o nava extraterestra. &/upa ce ne-am consultat cu cei de la 2gentia #patiala $uropeana si cu cei de la ;2#2 suntem siguri ca obiectul este cel mai probabil o mostra din materia spatiala, care a orbitat timp de mai bine de 10 ani&, declara purtatorul de cuvant Eeff 8roc4. &2 fost un soc teribil. /aca ar fi aterizat pe strada si ar fi lovit pe cineva, in mod sigur existau victime&, sustine bunicul familiei Celton. #ursa( 4ail7 %ail

"el mai rasunator eveniment din #cotia avand in centrul atentiei problematica ?I; va fi folosit pentru realizarea unei pelicule cinematografice. 7ilmul va ilustra povestea a doi barbati care pretind ca au fost rapiti de extraterestri pe autostrada 2*0 din diviziunea scotiana Cest 9ot!ian, in anul 1993. #cotia a reprezentat dintotdeauna un &punct fierbinte& in privinta ?I;-urilor si a activitatilor extraterestre. 2cum, studiourile />8 $ntertainment din 9ondra spera sa poata rescrie povestea lui FarrA Cood si a lui "olin Crig!t, care sustin ca au fost rapiti de fiinte extraterestre pe cand se indreptau catre satul %arbax, cu saptesprezece ani in urma. "alatoria care, in mod normal, ar fi trebuit dureze aproximativ treizeci de minute a luat o turnura neasteptata atunci cand un obiect de forma discoidala s-a abatut asupra soselei libere inaintea lor, in jurul orei 6 P.5., pe cand isi conduceau ve!iculul. "urprins de teama, FarrA a incercat sa accelereze pe sub obiect dar in momentul in care a ajuns c!iar dedesubtul sau, o lumina a presupusei nave a acoperit masina. 2poi s-au aflat intr-un intuneric total si urmatoarele amintiri le evoca imagini ale masinii care mergea imprastiat pe tot drumul, inainte ca FarrA sa o stabilizeze. Fradual, au inceput sa isi aminteasca fragmente ale noptii, vorbind apoi despre mici creaturi ce ii inconjurau pe cand erau transportati in nava plutitoare unde aveau sa fie examinati.

34

5alcolm >obinson, investigator paranormal, care s-a ocupat de cazul celor doi si de numeroasele situatii asemanatoare de pe teritoriul #cotiei sustine ca, desi oamenii au tendinta sa rada auzind aceste istorii, unele dintre ele ar putea avea un miez de adevar. &5ulte incidente ?I; au explicatii plauzibile, adesea navele considerate de catre martori ca avand factura extraterestra fiind rezultate ale proiectelor militare secrete. %otusi, fie si macar cinci la suta din toate aceste cazuri, sunt inexplicabile si te fac sa crezi ca lucruri reale si foarte misterioase se intampla in ceruri&. #ursa( ST6

35