Sunteți pe pagina 1din 41

\

INSTRUqIUNI ~I ALCATuIREA'

TEHNICE PENTRU CALCULUL CONSTRUCTIVA A STRUCTUiu,

Indicattv : P. 83-81 Inloculeste: p\ 83-74

LOR COMPUSE BETON-OTEL '

1.: PREVEDERI

GENERALE

1.1. Prczentele instructiuni tehnice cuprind prcscriptii pcntru calculul ~i alcatuirea construct iva a clcmentelor compusc beton-otel, prevederile acestora fiind aplicabile la constructi i civile ~i industriale sub forma de: clemente compuse pentru plansee intermediare : clemente speciale de acoperis de tip grinda cu inima plina si cu zabrele avind structura compusa ; estacade pentru culoare de benzi transportoare , poduri industrialc de tip estacada etc. 1.2. Prezentele instructiuni tehnice sc refera la elerncntele compuse beton-otel rea1izate dintr-o grinda de otel (profile laminate sau grinzi: alcatuite din clemente. nituitc sau sudate) , care conlucreaza, prin intermediul unor clemente mecanice de Iegatura , eu 0 placa de beton armat, turnata monolit peste grinda de otel , sau realizata din clemente prefabricate ~i monolit izate dupa montaj. Elementele de legatura preiau fortele de 1egatnra la nivelul suprafetei de contact dintre grinda de otel ~i placa de bet on si ancoreaza totodata placa de grinda impotriva fortelor ,de ridieare. , 'Aderenta naturala a betonului pc suprafata de contact a placii cu grlnda de otel si efectul capetelor de nituri sau de ~uruburi ale sectiunilor compuse de otel aflate pc aceasta suprafata de contact nu se considera clemente de lcgatura si ca. atare nu se ian in considerare in calcul. ., ,
Elaborate
",~
,

de: Aprobate de ICCP])C


eu deciz ia Dr. "7 din 1i rnai 1981

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, . " PROIECTARE ~I DIRECTIVARE iN CONSTRCC],II (LC.C.P.D.C. - FILIALA TIMI$OARA) (I.C.C:P,D,C, - FILIAL\, CLUJ-NAPOCA)

'

1.3. Prezentele instructiuni tehnice nu se aplica grinzilor de bet on in care sint inglobate in intregime profile de otel (laminate sudate sau nituite) sau carcase sudate spatiale de otel ~i la care conlucrarea este asigurata numai prin aderenta, lipsind ele- _ mentele mecanice de legatura : asemenea grinzi se calculeaza s i se alcatuiesc ca clemente de beton armat cu armatura rigida . 1.4. Instructiunile tehnice se refera at it la elementele compuse beton-otel ~ealizate cu placa din bet on armat j executata eu agregate grele, cit si la, cele cu plaea executata cu agregate usoare . 1.5. Elementele compuse beton-otel fara eforturi initiale san cu eforturi initiale introduse prin preincovoierea grinzii de otel in sens invers actiunii Incarcari lor, inainte de realizarea legaturilor eu plaea de beton, se calculeaza cu metoda la st ar i Iimita, conform prezentelor instructiuni , Elementele eompnse beton-otel cu eforturi initiale ~n grinda de otel sau in grinda compusa, introduse prin pretensionarea cu cabluri sau fascicole de sirme de otel de inalta rezisten ta, ptna la elaborarea metodei de calcul la stari Iimitji proprie acestor clemente, se vor calcula in domeniul elastic pc baza mctodelor indicate ill literatura de specialit ate. Independent de metoda folosita in calculul clernentclor com. puse , forta de lunccare necesara calculului elemcntelor de legatura se determina corespunzator capacit a [ii portante ;grinzii compuse.

/ Stabihrea celor mai d~favorablle caracteristici ale materia, Ielor luate ill considerare in calcul se face conform prevederilor capitolului 3. Efectele ~efavorabile ale variatiei dimensiunilor geometrice se ia in considerare , de regula, impreuna cu efectele variabilitatiler caracteristicilor mecanice ale materialelor. In cazuri speciale se pot prevedea coeficienti suplimentari ai conditiilor de lucru. ' , -2.2. La calculul elementelor beton-otel sc iau in considerare urmatoarele stari limita : ' a) stari Iimita ale capacitatii portante : - rezistenta : . - stabilitatea formei sau a pozifiei : - oboseala : b) stari limita ale exploatarii : - deformatii (sageti) - deformatii specifice crit ice , Verificarea la starea limita de stabflitate a pozi tiei se face ' numai in cazul grinzilor compuse independente.
,

Determinarea

solicitarilor

2. PRINCIP~I

FUN DAMENTALE

DE CALCUL

Verificarea elementelor compuse 2.1, Calcnlul elementelor compu~e beton-otcl se face privind verificarea compsrtari i lor corespunzatoare la starile limita, care pot aparc in diferite etape (executic, exploatare , eventual depozitare, transport s,i montaj). Verificarea se face la cele mai defavorabile condi tii de solicitare, cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor in fiecare caz considerat, precum s,i la efectele defavorabile ale variatiei dimensiunilor geometrice. Stabilirea celor mai defavorabile conditi i de solicit arc luate in considerare in calcul se face conform prevederilor din capitolul "Determinarea solicitarilor". 6

.2.3. Clasificarea si gruparea incarcarilor. coeficientii de supraincarcare precum si valorile normate si de caleul ale parametrilor care caracterizeaza incarcarile (intensitati , frecventa etc) se iau conform prevederilor din standarde. Coeficientii dinamici (de impact) se iau in considerare independent de coeficientii de supra incarcare. Incarczrile directe , rezultate din incarcarile utile; temporare de lunga durata, se pot considera ca actiuni de lnnga durata cu intreaga lor intensitate. \ 2.4. In calculul solicitarilor san a altor parametri care caracterizeaza diferitele stari limit a (spre exemplu, sageti) se ian in considerare 'urmatoarele incardiri:. ' - incarcati de calcul, la cea mai defavorabila grupare de incarcari, pentru starile limita de rezistenta si stabilitate : - incarcar] normate, in gruparea fundamentala de incarcari , pentru celelalte stari limita, cu exceptia urmatoare : . Pentru calculul la starea limita de oboseala, in cazul solicitarilor repetate produse de actiunea dinamica a masinilor si utila-

jelor cu amplasament fix, se .iau ~n ~on~ider<l:re II1:carcarile de calcul corespunzatoare acestei actiuni dinamicc, iar celelalte . incarcari cu valorile lor normate. 2.5. La determinarea solicitarilor in elementele. strueturilor ~tatic nedeterminate , necesare verificarii la diferite stari limita, se recomanda sa se ia in considerare modul real de lucru al elementelor sau al structurii la starea limi ta considerata, tintnd seama de proprietatile de deforrnatii ale betonulu~ si otelul~i? de influenta fisurarii betonului intins si de efeetul contractiei si curgerii' l~nte a bcton~lui.... ',. . . ~ . Se permite, pentru slmpl~f~~are, ca de~~rmlllarca soheltanlot; sa se faca eu metodele rnecanicu constructiilor , ca pentru eorpun elastice si omogenC'. In aecastii. s~tuati~, se poate tir:e seama ~ei efectul curgerii lente a betonului, ~nl?eUlnd, la determinarea secti, unilor transversale de ealeul ale gnnzilor compuse, modulul de ela- , stieitate E, al betonului cu modulul deformatiei totale Eb~ sau Ew In conditiile simplificatoare prevazute in aliniatul precedent se poate admite ca efectele oinca~c~r!l?r sint practic proportionale eu marimea lor; rezulta ca solicitarile de calcul se pot dedu~e dinsolicitarile norrnate (produse de incarcarilc normate) multiplicate cu coeficienti de supra incarcare. 2.6. Difercnta de temperatura intre .placa de bct~n. ~n:nat si ~rinda de otel nu se }a ir: con.siderare la .calc.ulul sol~cltar.l'lor la planseele cladirilor inchise ~l la acoperisurile prevazute eu termoizolatie peste placa de beton. . . _ .. La acoperisurile neizolate (~rmlc, care. desen:,ese 'dadul incalzite se va lua in considerare m caleul 0 diferenta de temperatura ~'tO =-~ IDee intre placa de beton ~i grinda de otel. Pentru structurile situate in _aer liber, aeeasta diferenFi de temperatura se ia ~gala cu AtO = 1~C. . Dderenta de temperatura intre gnnda (\~eotel ~l dala de beton se poate realiza pc 0 durata scurta de hmp (24 ore) astfel ca eforturile unitare se detNmina fara'a se lua in eonsiderare curgerea lenta a betohului.
Verifidiri la sUirile limita ale capacitatii portante

.. : Verific~r.ea rezistentei gril)zilor. compusc se face punind conditia ca sohCltare_?- de ealcu~ cea mal defavorabila sa fie mai mica sau eel mult egala eu ~apaC1t~tca portanta a sectiunii (M), calculata conform prevedenlor capitolului 5.
. 02.~. Verificar.ea!a starea limit a de stabilitate a formei repre::z.mta, m cazul gnnzllor eompusc otel-beton, verificarea la stabilitate local a a: inimii grinziti de otel (valoarea). Aceasta verifi.care .~e face conform prevederilo- STAS 10108/0-78 avind in vedere negllJare~ efectului .de incastrare realizat de dala de beton pentru ~argmea, sUpet;lOara a inimii grinzii de otel : se .vor lua in conslderar_5 _;fbrtunle care :'lpar pe grinda de otel, determinarea' acestora facmdu-se pc sectiunea compusa. Verifiean:a la ~tarea, Iimita de oboseala se face punind conditia ca e~ortunl,e unitare normale in beton si otel, determinate ", conform c~pltolult~l 6, sa nu depa~easca rezistenteh. de calcul la oboseala prescnse la paragraful 3.16.

~.?

}.10. Eforturile ur:itare _provenite din .co~traetia si curgerea lent a a betonului pot fi neglijate pentru gnnzllc compuse simplu rezemate eu deschidere mai mica de 10 m. ' VerifidiTi
A

la star ile Iim ita de exploatare

2.1.1. Vcrificar ile la stari le Iimita de exploatare se fac luind .m eons~der~reo comporta~ea. elastica a.'materialclor (otel si beton); se consi dera c~. betonul mtins nu prera dorturi. Se tine seama de' efectul cur~ern Iente a betonului, folosind modulul deformatiei totale Eb'P m locul modulului de elasticitate Eb 2.~2. Sagetile grinzilor compuse beton-otel, determinate faaI?hcarea. coeficientilor dinamiei, nu trebuie sa, depaseasea valonle admise pcntru constructiile mctalice civile si industriale conform prevederilor STAS 10108/0-78. ' ,
2.13'0 Verificare~ la starea limit~t de deformatii specifiee Se ~, efect.ueaz~ pentru aSIgu~area i~potriva depa~irii limitei, de pro.:. portlOnahtatc a efortunlor umtare in talpa grinzii de otel care p~ate _produce deformatii remancntc, impotriva pericoiul~i de ~Illc:~fIsurare .a. betonul~i ..din zona comprimata, care poatc prc"JudICIa ~u:ablhtat:a 1?la:ll d~ bet on armat ~i impotriva fisurarii . " ?etonulUl In ZOna mtmsa, ~rm starea limita de decompresiune, ' In cazul momenjelor negative.

2.7. Vcrificarea la stare a limita de rezistenta a grinzilor compuse beton-otel se face cu luarea in ~onsiderare. a c.omportari_i elastico-plastice a betonului ~i ote1ulm; se admlte .1Poteza c:a betonul intins, dnd axa neutra cade pe placa, nu prela efortun. 8

3. MATERIALE Betonul " 3.1. Pentru aldituirea gril1zilor compuse beton-otel se 010sese placi (dale) din beton annat; in care betonul are eel putin clasa Be 2S. La elemente secundare ca : plansee pentru acoperis sau plan~ee la cladiri etajate cu incarcari utile pina la 500 kgjm2 se pot folosi si betoane de clasa Be 15 (placi monolite) sau Be 20 (placi prefabricate). Folosirea claselor superioare de betoane ii (peste Be 35) impune 0 justificare tehnieo-economica ~i condit foarte ingrijite de exeeutie. 3.2. Rezistentele de calcul ale betonului la eompresiune, modulii de e1asticitate si eoeficientii de eehivalenta se dau in tabelul 1. Rezistentele 'de calcul' din tabel eore~pund STAS Pentru cazuri eurente, eoeficientul de dilatatie liniara. a betonului, la variatii de temperatura cuprinse intre _30C si 100cC, se poate lua. , = 1.10-5 pentru betoane cu. agregate grele, respectiv, =0,8 -10-5 pentru betoane eu agregate usoare. 3.3. Pentru verifiearile care se refer a la etapa de Iucru dinaintea rcalizarii clasei respective de beton prescrisa in proiect (ex .: grinzile exeeutate cu sprijiniri temporare sau cu eontrasageata a grinzii de otel etc.}, resistenta de calcul a betonului la compresiune (R,) se stabi1e~te in functie de rezistenta efectiva prevazuta sau determinata a betonului la virsta respectiva, Iolosind euburi cu latura de 14,1 'em (R.):
\

\0

00

p:)

:iii

00 ..,..
or)

p:)

p:)
<4

.:
<U

j:Q

0..... 00 ,D

~ ;..' z
'-'l
...l

<U-

'" ~
or, N p:) 00 N p:)

"tl

-< > ....


\,.)

~ '" ~

10107/0-81.

::I:

'-'l '-'l >=l

~
.S
p:)

.... .... ;..'

or)

p:)

,._."
p:)

~I ;1 ,I ~I II ,I ~"I II ,I ~I ~I ~I ~'I ~I ~I ~'I II ~I ~'I ~I ~I ~'I ~I ~I ~I ~I ~I ::1 ~I ~I


*<>

~I ~I ,I ~I ~"I ,I ~I ~I ,I ~"I ~"I ~-I ~I ~'I ~I


::'1
'

,
,
or,

0\ c.

S
00

~'I ~'I ~-I ~I ~f ~'I ~'I ~I


~I~
, II
;::

::1 21 .;:1 jl ~ ;'1' .~ -~'I 00

c
",,'

"

00 'r) 00

<Xl ~

"
.....
II l::

,D
r-

in

'0 E

~
u, .....

kf

."" '-'.J
o .....

,., 1*
>-,

.c

N!mm in
Ca};C:

(3.1)

~
o ~ ... p..'O:
if,

I
~cc
7;" < .....

':,1 ;i
c
("l

II 1

... .....
::l
Q OJ

c;j

CD"

m.;

' eocfieientul

conditiilor

de lucru

al betonului

a ;:;
o.D

So ~
elCD

,,~

el <!) CD'"
" oj ... 0
OJ)"J'!'

ONI"'-\.OlIJ

r--,
r,)

p:)p:)

c,
:0 u

r-;

'"otr',

el ::l

p.,~O

UUP:)

bf-'
(P.(j""J

(JUp:)

Z~

~p.,O

bb

[/J[/J

'd U

la compresiune; R~ = rezistenta 'normata a bctonului la compresiune, care se stabile~te conform relatiei: (3.2) N/mm2 3.4. Deformatia specifica finala datorita contractiei Ec din dalele de beton armat ale grinzilor compuse din otel-beton se ia egaHi. cu una din valorile urmatoare : ' ~, = 0,00015 (beton greu) si = 0,00030 (beton u~or.)pentru procedeele normale de betonare a dale lor monoHte ;.

:;:;
<fl

.~ U
or:: <lJ .....

o o
~'tj

~ ... ::l 0
~

uoj
u~ >
(1j

U oj oj

'" U

.ge
~Z

'd'"'a ..; E uJ~Z

~ 5'0 .8roE~
<:)

"

~ bD
cd
::".)

P:)UCDCD

::s ~ ~

"

"tl

o d
+--l

i:
0

..... " .:
,::l
N

"
(!)

P:) o ::> on;:: '" <fl.

.....
<U

~.._
< ....

'"
"C

Q C.) ~-

2
.~

t::
V
'"

~:o ::l _ ::l~ .= :::

v,~

~ .: .... ::l ~ '"


Q o

~.

'0

e,

\l)

:0

.....'" ~..o

o+->

~~

:.a

'" ::--

-*

0:.;,

o <l) U-o

11 10

0,00010 (bet on grcu) si Ec = O,OOO~O. ton usor] pentru beton~rea pc se~t?are a dalelor monolite (m scopul reducerii efectului ccntractiei): . &c = pcntru dalele :ealizat~. din ele~ente ~refabncate. (beton greu si beton usor) !?1 monohhzate du?a manta]:. 3.5. Deformatja specific a final a dato.nta curg~rn l~nte ~ betonului ~ in cazul unei solicitari de marime practic constanta cl se poate exprima prin rcala.tia : ' (3.3)

Ec

(?e

!?l

_ a. _-,

9 '

12'

-, 18

(3.10)

in care:
E _ deformatia specifica elastica initials a betonului sU,b actiu~~a difcritclor solicitari : se cl1culeazrt cu E. corespunzato~ clasei de beton (<:". = b / E b) ; , cp _ caracteristica de~ormati~i in,~timp a betonului , care se determina conform anexe 1 III din S rAS 10107/0-81. .. - _ deformatia specifics datorita contraetiei, deterrninat a conf~rtn prevederiior din anexa III a STAS 10107/0-81Valotile finale ale 'caracteristicii deformatiei de curgere Ient.i a betonului <Pel se determina c u rela ti ile : Ed (304)
(J

dupa cum este mai defavorabil : t = timpul in zile de la aplicarea solicitarilor de lunga durata. 3.6 '. Pentru verificarile in domeniul de comportare elastica a matenalelor, se foloseste coeficientul de echivalenta k 11, ' respec,tiv k .. n_;_ cind toate'solieWirile pot fi considerate de scurd durata, se ia k = 1, respectiv k -- 1. 3.7. piagraI?a eforturilor unitare -- deformatii specifice a bC,tonulUl compnmat la starea limi ta de rezistenta se ia de forma triunghi-dreptunghi (fig. 4, a).' ' . Valoarea efortului unitar maxim este egala cu rezistcnta de calcul la cornpresiune R, a betonului, / . Deformatia specifica limit~ (de rupere) a betonului oomprimat, p,e~tnt clasele de betoane peste B IS (beton greu) se ia e = 3.'5.%0, l~r deformatia ~pecifica,la limita conventionala de ticitate E = 1,35%0; in cazul claselor de betoane B.IS ... B 45 (beton usor) se va considera eb. = 4%0 si Eb< = 1,55%0. Armatura dalei de beton

~las-

C(CI

=-

:be

~
~1 /

Eb;P= -_

Eb
k

(3.5) (3.6)
..'

cu

k=l+vr.pcl
C,?

Valor ile finale CD si E b- se folosesc' la vcrificarile in faza ~ c 1, finaHi, dupa darea in exploatare ~ .co~str~ctlel. . , Dupa verificarile hi -faza initiala, din ttmpul executiej lucrarilor , sau imediat dupa darea in exploatare. se ~olosese va~o-:rile caracteristieii eurgerii lente <Pel ~i ~le m_o~~l~~Uldeformat1e1 totale Eb~ corespunzatoar~ momentului Venflearn:
<Pel

3.8. Pentru .armarea dalelor grinzilor .compuse beton-ote l se folosese oteluri beton 0837, PC 52 ~i PC 60. La armarea eu . plase sau carcase sudate a elementelor de beton armat care nu necesita un calcu~ ~a oboseala, ~e .P?ate intrebuinta armatura din STNB. Dat:le ~mTl_ndcaracteristicile geometrice ~i mecanice ale acestorrarmat.un se iau conform prevederilor STAS 438/1, 2,3,-80. 3.9. Rezistentele de calcul ale armaturilor (R.), stabilite conform prevederilor STAS 10107/0-81, sint date in tabelul 2.
Tabelul 2

REZISTENTELE Nr.
crt, Tipul otclului

DE CALCUL ALE ARMATURII.OR


arrnaturi lor

Diamctrul

. Rezistenta de calcul N/mms


4

R,.

=Pc1

(}o_e-"Vt)

(3.7)

-I
1

mm, 3

eu 12

= 1

+v

<Pcl

OB 37

d ~ 12 mm 12 nun d>

210

13

,.-,.

(continuare)

Tabelul

2 \'. Tabelul 3

1
2

2
PC 52

I
d.,:;
d>

3
d.,:; 14 mm 16 ... 28 mm d= d> 28 mm

REZISTENTELE

NORMATE

~I DE CALCUL PENTRU METALICE

TELUL

GRINZII

300

PC.GO
STNB

-'I

14 mm 14 mrn

370 '100 330

d.,:; 4mm d = 4,5 ... 7.1 mm d> 7.1 mm

QL 37 01.. 41 OL 52 O,BSERV A JIE:


ReZlstente de calcul t '. de curgere a t~eptei d p~n ru grosrmi c e grosimi respective

Modulul de elasticitate al armaturilor se considera : E; = 210.aOO N/mm2 pentru otelurile PC 60, PC 52 ~i OB 37; E, = 200.000 Njrnm'' pentru STNB (sirma trasa neteda pentru beton armat). Otelu! griazilor metalice 3.10. Pentru ,grinzile metalice ale elementelor compuse beton-otel, realizate din profile laminate sau grinzi cu sectiune compusa nituite sau sudate, se folosesc laminate dinrnarcile de oteluri OL 37, OL 44 si OL 52, conform prevederilor STAS 500-78. .Alegerea claselor de calitate se face conform prevederilor STAS R-8542-76. 3.11. Rezistentele normate R, ale otelurilor laminate la cald din marcile prevazute in paragraul precedent se iau ,egale cu valorile minime ale limitei de eurgere aparenta, sau limita de curgere minima tehnica, stabilite pe produs, In conformitate eu standardele de produse (STAS 10108/0-78). 3.12. Rezistentele de caicul R ale otelurilor laminate la cald dirr marcile prevaznte In paragraful 3.10: obtinute prin impartirea rezistentelor normate R, eu eoeficientul 1m (coeficient supraunitar care tine seama de variati ile probabile ale rezistentei normate R, a otelurilor puse in opera, fap. de cea stabilita pe epruvetele de incercare si de abaterile dimensionale ale elementelor construetiei, conform tolerantelor admise la livrarea produselor):
R = Rc
Y,n

Impartmd limita - din acest tabcl.

40 rnm se obtin prin cocficientul

>

Ym

3.13. Modulul de elastieitate al otelului se ia egal '.rea E = 210.000 N/mru2. ' eu valoaCaracteristici de. caleul pentru oboseala 3.14. Rezistenta de ealeul t b cientul de asimetrie al efortu~~::-r r~n~t~::~la depinde de eoefi(3.12) re 11\cli .00 .. iO si O'max reprezinta efortul it , maxim, In aceeas] fibra de beton. um ar mmnn, respeetiv . 3.15. Rezistentele de calcul I b ~. bilesc eu ajutorul relatiei : cu a 0 oseala ale betonului se sta, p=~

o "R~=mgcR; (3.13) care. mbc = coefIcientul conditiilor d 1 eompresiune pentru cazul tnes ~:1 e ueru al betonului Ia .' arcan or repetate, stabilit eu relatia

In

(3.11 )

mgc ' 0,6 0,5 p 1,0 (3.~4) . Rezdi~tentele de caleul ale betonului la se rau In tabelul 1. compresiune, R;, - 3.16 '. Rezistentele de ealeulla oboseala nepretenslOl1.atese stabilesc cu relatia : ' R~, ale armaturilor R~ =mao.m".R a ..
(3.15)

<

rezulta din tabelul 3.


14

Ih

..

15

',.caleul; , b) zona intinsa a -; sectiunii de bet on nu se ra .. ' in considerare Rezistentele de ealeu1 R4 rezulta din tabelul2, iar coeficient ii de reducere m~ ~i m~, eorespunzatoare valorilor'coeficientului de asimilare p se vor lua din tabelele B.1 si B.2 (Anexa B). 3.17. Verificarea la oboseaHi a grinzilor de otel din elementele cornpi: c beton-ote! se face comparind efortul unitar maxim eu rezistena de ealeu1 R mu1tiplicata eu coefieientu1 y astfel :
('j~y.R (3.16)

, c) betonul lormatie este " '. d) nu se "'."........de otel t.

comprimat se . rt 1 ., constant pc tompo a e astic ~l .modu.lul . ' m reaga zona comprimata ; produc lunecari pc f t 'd . si dala .de b e t on armat. supra a,a e contact
V v

. de de'dintre '

Q!nOi!,,4f~'I13Ia' ~ectiunea t:ansversala

Coeficicntul
"

se determina conform indicatiilor '

din anexa B.

de caleul se obt ine ca 0 sectiune e otte~, pnn tra~sfonna~ea sectiunii dalei comprimate anna mtr-o sectiune echivalenta de otel A
V

o.,....... ~ . b :: cX;~~~~~~~~t~~~ e~r:~I!~~~ ~~imii d~ C~le~~ad~~~i~tn~; , valori : care are una In urmaI' ,

4. SECTIUNEA

TRANSVERSAL~.

DE CALCUL

Lajimea de calcul a dalei de beton armat 4.1. Latimea de ealeul a dalei de beton armat se ia ega1a ell' distanta dintre axele grinzilor de otel , dad aceasta distants nu depa~e~te 1/10 din desdiiderea de ealeul a aeestor grinzi. Pentru situatiile in care distanta intre axele grinzilor de otel este mei mare decit 1/10 din deschiderea acestora, Hitimea de ealeul a dalei He beton (b) se determina eu relatia :

.",>"',,'

n ~nt:u .incarcari statice'de scurta durata (valorile n smt date in tabelul 1): n = k . n respecti v k 1t da eurseri; lente. ~ beto~ll.l\1i i~ ~.~zU~al;~ii:~a~~l~~n~~~~~~~e si efectu_l . (valonle coeficientilorJc si k se deter i f de lunga ilor paragrafului 3.5)' n' " 0 -2 na con preve", ..... , limita de oboseala, n - n pentru verificarea la
=

U.!_Ul

~x:n

b=
unde:
a = distanta

' ..... ,CUc1L

e tens lCl ur relatiile


r

4 .4. tI?a~laadxa neutra este situata in grinda de otel (fig


V

1)

1+

1:C-l-

a 1-

)2

, (4.1)

et caleul ale se,c,iunu ti .. e ompuse se " determina , rna oare: -,

, a) aria de caleul a sectiunii cornpuse:

intre axele grinzilor de otel : l = deschiderea de caleul pentru grinda considerata. La grinzile marginale, prevazute cu placa in eonsola, se introduce in caleul 0 fisie de pladi in consola cu latimea b', care se determina cu relatia : .

b) mornentul I,
= 10

A. =Ac de inertie

+ A"+~. n'
al sectiunii
. "

(4.3)

cornpuse de caleul:

~=V
b

1+ 12 .,

t~f t
1

+A

y2co

+A

y2Ca

+'

-;;;

Ib

+ Ab
-;;:

Y2 cb ;

-4. -4)

(4.2)
\

unde: c = distanta intre axa grirlzii de otel ~i marginea placii in consola; b' = latimea de caleul a placii in eon501a, ma5urata dinaxa grinzii de otel. Sectiunea transversala. de calcul .ln domeniul elastic 4.2. Caleulul in domeniul elastic al elementelor compuse beton-ote1 se face admitind urmatoare1e ipoteze: / a) sec\iunile plane ramin plane ~i dupa deformare; 16
.;l

, ~C) pozitia axei neutre a sect iunii cornpuse d mta pnn ordonata Y.;: e caleul, defiYo'
=

Yi

+ AI.

[A"

(Yb.

+ Yba) + ~~ , Yto]

(4.5)

se .' In genera.~, aportul nervurii de ingrosare a dalei de beton '. ~at~ neghla la determinarea caracteristicilor d sec~lUnll beton-<>tel e calcul ale ,

17

rh

".-.-'

AQ
--,.,'

j,

~--r +r h2L
__
Yel
~ YL o}
Ao
1. Sectiunea . transversalii de calcul pentru rnetalicii. grinii

Yts .

r-~p
hb

Aa

h ;"2

+tU
h

t+y, l'
y,

Ycs

YOS'
I

lYe!

_ ---t~transversalii de calcul pentru de beton. grinzi

~I .

6)
cu axa neutrii in grinda

Fig. 2. Sectiunea

cu axa neutrii

in dala

Fig.

4.5. Daca axa neutra este situata in dala de beton (fig. 2), caracteristicile de calcul ale sectiunii compuse se determina ca ~l pentru 0 sectiune omogena d~ otel , neglijind betonul intins. Se aplica relariile : a) aria de calcul a sectiunii compuse:
bYb. + Aa+-n'

4.7. Determinarea caracteristicilor de calcul cu relatiile (4.3), .(4.4) ~i (4.5) este admisa si pentru sectiunile la care axa neutra , este situata in placa de beton, dad este indeplinita cond~tia: ( L9)

A. (;,=Ao
b) momentul de inertie
=

(4.6)
compusc de calcul : (4.7) definita

.Sectiunea transversals de calcul in domeniul elastico-plastic


.. 4.8. Sectiunea transversal a de calcul in domeniul elastico"plastic se uthizeaza pentru calculul momentului incovoietor de . rupere la starea limit a de rezistenta. .. .. 4.9. Sectiunea act iva (de calcul) este format a din sectiunea de bet on supusa la eforturi unitare de eomprcsiune si sectiune de 'otel supusa la eforturi de intindere sau de compresiune. Sec tiunea de bet on supusa la eforturi nu se ia in considerare in calcul. nului unit are de intindere

al sectiunii

L,

Iu

4 +~

Y2 co

? + byt" . + A .. Yea -,-. t: , ,-,on

"

c) pozitia axei neutre a. sectiun~i prin ordonata Yb" rezulta din ecuatia
2 Ybs

compuse de caleul, de gradul 2: _

2,,'

(040

b .

A.)

-' us

"

2n'

[A
0

(h -

'V)
,

a'

AaJ
.

(4.8)

4.6. Aria sectiunii armaturii A. a dalei de beton, paralela cu axa grinzii co~puse, fiind in mod ob~~m~i~ .r~d~sa, se ~oa!e neglija in formulele (4.3) ... (4.8), care se simplifies m consecinta. 18

Diagrama eforturilor unitare-deformati i specifice ale betose admite de forma simplificata triunghi-dreptunghi (fig.

4.a).

I
\ '

, .' ~-.10., Distributia eforturilor unitare pe inaltimea sectiunii i. de beton are una.din formele indicate in fig. 3, functie de pozitia axei neutre la starea limita de rezistenta (in .dala de beton sau in Mara ei). 4.11. Pentru otel se admite de asemenea diagrama sirnplificata Prandtl eforturi unitare - deforrnatii specifice de forma 'ttjunghi-dreptunghi (fig. 4.b).

b:
"

Fig.

4a.:Diagramii triunghi-dreptunghi de f'ormatfi specif'ice pentru

de eforturi beton.

un itare

'.1

'-I

-;--,K---

(35

E
Fig. 4b. Diagrama de calcul pentru griuzile de otel.

20

21

5. OALCUL\UL ELIEMENTELOR COMPUSE BE'JON-PTEL LA STAREA UMITA DE REZISTElNTA


GeneralWiti 5.1. Momentele de incovoiere la starea limita de rezistenta se determina cu luarea in considerare a comportarii elasticoplastice a betonului in dala, precum s i a otelului armaturii ~i a celui din grinda metalica. Calculul elementelor compuse beton usor-otel la starea limita de rezistenta este influentat de valoarea mai mica a modulului de elasticitate, respectiv'de valoarea mai mare a deformatie i specifice limita de rupere a betonului u~or fata de betonul greu. 5.2. Legatura dintre deformatiile specifice ~i eforturile unitare este aceea indicata in paragraful 4.10 si 4.11. 5.3. Se accept a ca, ptna la atingerea starii limita de rezistenta, nu se produc alunecari pe suprafata de contact dintre grinda de otel ~i placa fie beton. . 5.4. La determinarea momentului de incovoiere la starea Iimita de rezistenta se neglijeaza aportul betonului din ncrvura de ingrosare a dalei , .\ 5.5. Armatura dalei de beton atinge curgerea inainte ca in fibra superioara de beton sa 'se atinga deformatia specifica de ruperc (Eb,). In general, aportul acestei armaturi se poate neglija. 5.6. Se recomanda ca alcatuirea sectiunii compuse sa' fie facuta astfel Indt axa neutra, la starea limita de rezistenta, sa fie situata in dala de beton; in aceasta s ituatie cele doua elemente componente (grinda de otel si dala de beton) sint folosite cu maxima eficienta. 5.7. Grinzile compuse la care axa neutra a sectiunii plasticizate este situata in grinda de otel pot fi: a) Grinzi compuse cu sectiunea transversala compacta. Sectiunea transversal a de otel se considers compacta daca zona comprirnata a acesteia, format a din talpa superioara si portiunea din inima situata deasupra axei neutre, prezinta 0 rigiditate suficienta pentru a permite plasticizarea total a ': sec-tiunii. precum si 0 rot ire corespunzatoare , fara pierderea rezl~te~~ tei prin voalare. In acest scop, elementele compo~cl_l~c ale gnnzll de 0tel trcbuie sa indeplineasca urmiitoarcle condltn: "
,

..nimn: \' de
'.'
0

" :;_ inlUiimea zonei din inima grinzii metalice cuprinsa intre neutra a sectiuni] plasticizate si marginea superioara a inimii.. nl}.depaseasca de 34 ori (OL 37) sau 28 ori (OL 52) grosimea

- latimea din talpa comprimata a grinzii de otel , situata parte ~i de alta a inimii, sa, nu depaseasca de 7 ori (OL 37) "': ,~~~, 6 ori (OL 52) grosimea. talpi i : .' .:,,~(:;,;- .latimea talpii comprimate a grinzilor chesonate cu una mal multe casetc, precum si Iatimea placilor de intarire ma).)~1\(lUi intre rindurile longitudinale ale nit uri lor sau ale cordoa{;: ne!or de sudura .sa nu depaseasca de 23,5 ori (OL 37) sau 19,5 ,',on (OL 52) grosnnea tablei de otel : '.',i[,1, - lungimea necontra vintuita a talpii comprimate in zo-, :~(nele momentelor negative sa respecte cerintele impuse de calculul -, I plastic al structurilor metalice. , b) .Grinzi compuse cu sectiunea transversala zvelta. .~:f', ' Sectiunea transversal a de otel se corisidera zvelta . cind ele.;t~[~entele' componente ale grinzii de ote l nu indeplinesc' conditirle (,.c:prezentate la paragraful 5.7.a). '2,:": 5.8. Calculul capacitatii portante la starea Iimita de rezisp,.~1enta considerlnd plasticizarea completa a sectiunii transversale ~, .. 1,~te fi aplicat la grinzile compuse cu sectiunea compacta, precum , ,,~a cele zvelte, cind axa neutra a sectiunii plasticizate nu este )~,~fuata in grinda de otel : in cazul dnd aceasta cade in grinda de ;"9~el, calculul capacitatii port ante considerind plasticizarea .com~iC~leta a sectiuni~ transversale, se poate efectua numai la grinzile },,(compuse cu sectiunea transversal a compacta. ;C:';;.!" 5.9. Calculul capacitatii portante la starea limita de rezis;'A~entaconsiderind comport area elastico-plastica a sectiunii trans_~,;!yersale se efectueaza pentru grinzile compacte sau zvelte at it cind ,'axa neutra se afla in placa de beton, cit si cind se situeaza in inima grinzii de otel , Comportarea elastico-plastica, prin limitarea ,totirii sectiunii transversale de catre deformatia specific a de rup.e~ea betonul~i ~i.' in co~secinta, prin limitarea gradului de plas, hClzare a sectiunii , permite 0 apreciere corecta a capacitatii por. t~nt~ la starea limita de rezistenta, at it pentru grinzile compacte, CIt ~l pentru cele zvelte. In cazul grinzilor cu sectiunea transverssala compacta se impune'respectarea condi tiilor din 5.7. a) iar tn cazul celor zvclte se vor avea, In vedere particularitatile pre,z~ntate 11}5.23.

>.:111

22
~
;

23

.,.-,.- ..,'

5.10. Pentrn calculut la starea limita de rezistenta se deosebesc trei tipuri de grinzi, in functie de modulde preluare a Incarcarilor i - grinzi de tip 1- grinzi compuse beton-otel la care toafe actiunile, inclusiv greutatea proprie sint preluate de sectiunea compusa : , - grinzi de tip II - grinzi compuse beton-otel la care 0 parte din actiuni (de exemplu greutatea proprie a grinzii de otel si a dalei de bet on) sint preluate de grinda de otel, iar restul acti, unilor de lunga durata (de exemplu greutatea moarta) si de scurta durata (de exemplu incarcarile utile) sint preluate de sectiunea compusa : - grinzi de .tip III - grinzi ' compuse cu eforturi ini tiale , obtinute prin preincovoierea grinzii de otel in sens 'invers fata de incovoierea rezultata din incarcarea utila. 5.11. Starea limita de rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice de rupere a betonului (e in fibra superioara a dalei de beton. In functie de poaitia axei neutre si d~ gradul de plasticizare a betonului si a otelului din grinda metalica se deosebesc patru stadii Iimita indicate in tabelul 4 si in fig~rile 5, 7 si 8, pentru fiecare dintre cele trei tipuri de grinzi prezentate in paragrafuI5.10.
br)

tabelul

2
ci

3
dreptunghi trapez dreptunghi -

"
dreptunghi triunghi dreptunghi triunghi dreptunghi triunghi triunghi 5-c1 triunghi 5-c2; 8-c

7-c

dreptunghi

dreptun,ghi -

5-d;7-d 8-d

Tabelul

STADII LIMIT A PENTRU GRINZILE COMPUSE BETON-OTEL


Forma
;;
,~

de eforturi.

'V ,~

....

unitare pc:
de ote l Figura

oj

-1
a

r./'J;:;

.s s

Tipul

, 2
a1

Beton

j
I
-

Grinda int.indere 4

3
dreptunghitriunghi dreptunghi trapez dreptunghi triunghi dreptunghi.trapez

compresiune 5 6 5-a1,7-a, 8-a 5-a2

dreptunghi

-a2

, Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu Iimita reta din anexa C, corespunzator fiecarui tip de grinda compusa -otel (tabelele C.l, C.5, si C.6). . 5.12 '. C~pacitatea portanta la starea limita de rezistenta a sectiuni compuse beton-otel solicitata la Incovoiere, coresi:,,:"'Ulj~d.toa~e fiecarui stadiu limita e determina conform prevedin anexa C. (paragrafele C.1, C.2, si C.3). . Momentul incovoietor rezultat din inca~carile exterioare co.\(t!e$l>uIlZator fiecarei sectiuni , trebuie sa fie mai mic sau eel mult cu capacitatea portanta la starea limita de rezistenta, deter,:i1~ijtNlt a conform indicatiilor din paragrafele C.1, C.2 ~iC.3 ale y~~ei C. . . aproximativ al capacitatii port ante , considerind .."' "".... " .:T''''l~ar~acomple~a a sectiunii tr~nsversale, conduce la relatii ,ealcul SImple, deci la un volum nne de lncru, prezentind avan:,tajul unei rapiditati la proiectarea sectiunii transversale. .. Procedeul de calcul simplificat, pentru cazul cind se considera plasticizata intreaga sectiune transversala,' poate fi urmarit tn ~nexa C (paragraful C.4) pentru cele doua cazuri ale pozitiei ~xe:nept~e,car~ po.~te fi sit_uata fie in placa de beton comprimata, fie- In .mtma grrnzu metalice. 6. CALCULUL EFORTURILOR $IOTEL UNITARE IN BETON

dreptunghi

-b

-bi

-b2

dreptunghi-> trapez dreptunghi _._

5-bl.7-b, 8-b 5-bs

trapez

'6.1. Calculul eforturilor unitare in domeni ul elastic este ~ec~sar pentru verificarile la starea Iimita de oboseala ~i la starea limita de deformatii specifice critice. '
,

24

25

~ o"~\i '0
~ t1'~ ~

,',

>.I't.
,I

lo
~ ~
I

~ ~ ~

--

------

--~J'
\
~
- .--

_-

\
,

i I:t

"'\ '

.....

\ ,~
to..

.
I

- ..

.----

-----t

-.,~
~
<

--

('I

"'"

"-

'~

"
~~

-~

..,t-tll.
~
0,

I::t

....

t--.

III

2P

\0"

II

~ ~
r-,
OJ:)

I
I
,(

ii:

"

~~J_.;
z~ __
~
v
/0.

7;

''':::~';\~--.
.\

6.2. Calculul eforturilor unitarc se face considerind elemencompus ca un corp elastic ~i omogen (cu neglijarea betonului . transversala de calcul determinindu-se conform subcapitolelor 4.2 la 4.6. Pentru determinarea eforturilorunitare maxime sau minime extreme ale grinzii de otel ~i ale dalei de beton se aplica suprapunerii efectelor. In cazul cind la realizarea elementului compus se folosesc . de otel cu goluri in inima (grinzi ajurate), verificarea eforse va face atit in sectiunea de moment incovoietor maxim ul unui gol, cit si in sectiunea defavorabWi unde, peste de intindere din inccvoiere, in talpa inferioarn, se su,.""' ..... ~...~ eforturi unitare de intindere din forta taietoare : pozitia d~t:l)llt:l. sectiuni defavorabile se va determina intoomai ea si in grinzilor metalice aj urate , iar repartizarea fortei taietoare doua talpi se face proportional eu momentele de inertie acestora. 6.3. Calculul eforturilor unitare se face eu luarea in considea incarcari lor normate (rncarcari direct aplicate, defortnati i si eventuale contrasageti ale grinzii de otel, contractia ..~.. ului, diferente de temperatura,) in gruparea fundamentala ,..~~,~... ', eu exceptia prevazuta la paragraful 2.4 . .4. Eforturile unitare produse de incarcarile normate direct. te se determina cu formulele cunoscute din rezistenta maIn cazul existentei eforturilor initiale obtinute prin :.p;reIUOOV4iJ] erea grinzii de otel in sens invers actiunii incarcarilor, 7:."!" .... ~ .... ~ ... realizarii legaturilor cu dala de beton, se va proceda '. -a) Marimea eforturilor unitare initiale , introduse in grinda

. de otel prin pretncovoierea ei , se va considera astfel mcit caracteristicile mecanice ale grinzii de otel si ale dalei de beton Sa ' fie .cit mai rational folosite.

_,'

.y '_'-.

..

b) Momentul lncovoietor si forta taietoaro rezultate din 'prf;!iucovoierea grinzfi de otel produc eforturi unitare in grinda tompusa beton-otel dupa realizarea Iegaturilor ~i eliberarea grinzii -de .otel din dispoeitivul de preincovoiere ; aceste eforturi unitare se ca lculeaza in conformitate cu prevederile paragrafului prece dent.' ,
I

----

_ . 33

7.2. Verificar~ la oboseala a dalei de beton armat a'gtinzii compuse se face punind co.nditii!e c~ eforturi~e unitare normale de compresiune in beton~~. arn;atura,. dete~Inate ~onfor;n p.~evederilor din 4.2 la 4.7 51 a capitolului 6, sa nu depaseasca rezrs.tentele de calcul la obos~ala prescrise in paragrafele 3.14 la 3.17. :
. , I

a hI

R~

(7.1) \

~i a. ~ R~ (7.2) 7.3. Verificanea la oboseala a grinzii de otel se face conform prevederilor STAS 10108/0-78, eforturile un~tare n?rmale. s i tangentiale fiind determinat conform prevedenlor capitolului 6.
I

jj ,__,.contrasageata- aplicata grinzii de otel, cind se introduc eforturile . initiale in aceasta; -. 19 ---;:sag~ta grinzii compuse ?eton~~tel din _inc~rcaril.e de scurta ~,i lungJi durata aplicate dupa realizarea legatunlor dintre grinda iQeotel i~i dala de beto~; ~ .. .' . I" .. ""'7' valoarea admisibila a sagetll grmzll compuse, care se ia conform prevederilor STAS 10108/0~ 78. 8.5. tn cazul cIJld incarcarile temporare produc vibratii , este necesara verificarea ca frecventa acestor vibrat ii sa nu corespunda eu nici una din frecventele proprii ale elementelor de constructii . 9. VERIFICAREA . , LA STAREA LIMITA. DE DEFORMA'fII SPECIFICE CRITICE

~~i.RIFICAREA .

LA STAItEA LIl\UTA.' DE DEFORMATII (SAGETI)

8.1. Deformatii le din incovoiere ale grinzilor compuse beton-otel.se limite~a la valorile admise pentru constructiile metalice'. . . Calculul sagetilor se face cu 'luar~aAin ~onsiderare a. efecte~or de crestere a deformatrilor betonului .m tll~.p, sub act1,!nea In: carr arilor de .lunga durata : In cazul incarcarilor de scurt.a durata nu se vor lua in considerare deformatiile suplimentare din curgerea lent a . a betonului. \ 8.2. Modulul de rigiditate la incovoiere al gri,nzii compuse beton-otel se ia ega] cu produsul E.le, in care m?~entul de inertie L, al sectiunii transversale de calcul se determina conform prevederilor din para~raful 4.2, la 4.7. 8.3. Calculul sagetilor grinzilor compuse beton-otel se f<l:c,e ca pentru corpuri elastice si oll.lOgene, tinind se~~. de reguh~e statisticii constructiilor si folosind modulul de rigiditate prevazut in paragraful preceden t. . 8.4. Sageata totala a unei gri~i compuse beton-otel se obtine prin insumarea sagetilor partiale : , unde: f
= f.

9. i. Verificarea Ia starea limita de deforrnat ii specifice critice se efectueaza pentru asigurarea elementului compus impotriva pcricolelor indicate In paragraful 2.13. Solicitarile se determina conform prevederilor subcapitolelor 2.3 la 2.6, luind in considerare incarcarile normate in gruparea fundamental a (inclusiv contractia betonului si diferenta de temperatura dintre dala de beton si grinda de otel). .: 9.2. Eforturile unitare normale :in fibra inferioara de otel (aD,) si in fibra .superi?ara de beton (a .se c~lculeaza con!or~:prevederilor capitolului 6, momentul de inertie l , al sectiuni i transversale de calcul determinindu-se eu n' = n sau n' = k 'fl,. dupa .cum este mai dezavantajos (capitolul 4). _,_, 9.3. Deformatia specifica la limita de proportionalitat~ otelului din talpa inferioara a grinzii de otel nu este depasita , daca este satisfacuta conditia :
b.)

(9.1) in care rezistenta caracteristica R, a otelului are valorile elate in tabelul 3. ' '. 9.4. Starea limita de microfisurare a betonului din zona comprimata a dalei de beton armat nu este atinsa at ita timp cit este satisfacuta conditia : (9.2 37

+ I. + I, ~ f.d'"

(8.1)

I. '- sageata grinzii de otel din incarcarile preluate numai de ac~asta, Inainte de realizarea legaturilor cu dala de bet on armat, calculata cu modululde rigiditate Eo . 10;
36

in care rezistenta caracteristica R~ a' betonului ,1:i compresiune se determina conform relatiei 3.2.. ; ': 9.5. in zona momentelor negative se va realizaprecornprimarea sectiunii compuse. Forta de precomprimareise' va. stabil i din conditia ca pentru ipoteza cea mai defavorabila de soli~rtaie sa se obtina starea de decornpresiune pentru fibra superioara de

I-

'r-~

beto n .

. .

Q)

r~4:~:
DJ

'- ..

r ';

Xd
~/LZ&'I
, I
I

10. ELEMENTELE

DE LEGATUI{A

t
c)
_
j

"
~~~4
I I

10.1. Elcrnentele de legatura ale grinzilor compuse betonotel (fig. 10) se prevad 'pentru a prelua at it lunecarea dintre grinda de -otel si dala de beton, cit si forta de in tindere rczultata din tendinta de ridicare a dalei de pe grinda de otel : aderenta pe suprafata de contact dintre talpa superioara a grinzii de otel si dala de beton se neglijeaza, intreaga forta de .lunecare fiind predata elementelor de legatura , 10.2. Forta de \lunecare, corespunzatoare st'arii limit a de .rezistenta , este egala cu fort a de compresiu ne din beton (Nb); marimea acesteia se determina cu relati ile din tabelul C.'! (anexa C), functie de stadiul limita in care sc calculeaza starca limit a de rezistenta. " 10.3. Elernentcle de legatura corespunz atoarc acestci forte de lunecare se distribuie uniform pe lungimea de grinda cuprinsa intre punctele de moment maxim si momen t nul. Numarul elementelor de legatura , amplasate pe lungimea indicat a mai sus si capabile de a prelua forta. de lunecare Lt> sc determina cu relatia :
1l1=--,

~ff-&---8=~,
b'tOJ2}h6

~~Z_-)~

:-1~<~==4
I I------...J
~==j

1---

--

__~

0')
~
I

d
-

d~, 00
-

,-

NT,

__j

mi.L;

(J 0.1)

,------

~F

~~
,-

undc : m, = 0,8 - coeficient al conditi ilor de lucru al clementelor de legatura , care tine seama de solicitarea neuniforma a acestora p~ lungimea de grinda pe care sint distr ibuite , 10.4. Capacitatea portant a la starea Limit a de rezistenta a elementelor de legatura de tipul bara spira la (fig. 10, a) se determina cu relatia : L, unde : dsp este diametrul
=

i=-!=
:_---

J,

dJ~
__

# 'fa,,
=tr
~ _.

-I

--I

..J

1- ~

_)

1440 d,p'f

~f-

Rc
'

(10.2)

barei

spirale.

e)
Fig~ 10. Elemente de legatura a) bara spiralii. b) bare inclinate, c) bare cu buela, d) dornuri, e) dibluri.

38

-,

',' 10..5,. Capacitatea portanta la a .elementelor. d~ Iegatur~ reali~ate (f.lg. 10_. b), .dl~ Ipotez~ ca se ahnge zistenta la Inti ndere ~l la forfecare,
,

L. unde:

N. cos

1:1.

+ T. -sin
y~

starea. limita de rezistenta ~in bare rotunde inclinate , simultan starea Iimita de reeste data de rela tia . , .
'

'se obtine ca valoarea cea mai mica data de rela.tiile de mai func tie de felul solicitarii. ' ' . a) dornuri solicitate numai la forfecare :
t;
=

1:1.

(10.3) (10.4)

Na =A . R.
T.
=

0,17 d2 m, Y E. R~, .t; = 0,63 d2 e, condi ti ilor de lucru pentru 9.

(10.8) (10.9) dor9

100.d2

ins a eel mul t S-a notat:

, unde : m'~ reprezintji coeficientul nuri ~i are valorile din tabelul

Tabelul

1~ = 0,8 A . R. diametrul barei de otel, din care se eonfectioncaza mentcle de legatura ; ,


d <, '

(10.5)

COEFICIENTII CONDITIILOR DE LUCRU PENTRU DORNURI: ma


-,

Raportul

'mil'

ele-

1:1. -

talpa

unghiul de incl inare plan vertical superioara a grinzii de otel.

in

16 ~ d

<

25 mm

al barci fata de " ,'


,;;. 4.2 ~ 3
3

25 ~ d ~
)

32 mm

. Daca cl:mentele d: l~~atura, prezinta .incl inare '~i in plan on~ontal fata. de ax ul talpii supenoare a gnnzii metalice eu unghlUl ~, relatia (10.2) sc sc,ne sub fonna: , (10.6) 10.6. Capacitatca portanta la starea Iimita dc. rezistenta a elernentelor de legatura rcalizate din bare rotunde eu bucla (fiO". 1O.e) se determina eu relatia (10.3). to Lungimea minima a barelor rotunde eu bud a este de 7 d insa eel putiri 1.2.em. Distanta b1 'intre .axele celor doua ramuri ale buclei se determina eu relatia :
,

1,0 0,85
II 4,2

0,95 0,80
ale rapor tului

< _. <
d

Pe'ntru valori intermr-diare i nterpoleaza Iiniar ,

~/d

se

b) dornuri solicitate Zc
c

numai: la forta
=
i'i.'

axiala

de Intindere :
(10.10)

D h,' R;
1",)2

Z =07

R
.0

(l0.11)

b1

=_ 3,5

AaRa ---+d, a.,

(10,7)

.r

stabilita ipotcza ca rezistenta pe bud a este egala cu 3.5 e;'

in

de calcul a betonului

la strivire

. Daca lungimea unei ramuri a buclei este de eel putin 25 d, dlsta~ta b1 ~e,va ))Ute~ reduce la 4 d. Pentru lungimi ale ramurii budel. cupnnse ,m~re .7 d, respectiv eel putin 12 em, si 25 d, se va mterpola Iiniar mtre valoarea data de relatia (10. 7) si 4 d. 10.7. Capaeitatea portanta la starea limi ta de reziste~ta a elernentelor de legatura realizate din dornuri cu cap, (fig. 10 d) . 40

uncle: D este diametrul capului dornului , in ern; h., reprezinta inaltirnea tijci ,dornului, care se recornanda sa fie de eel putin 3 is d. ,. , .' c) capacitatea portanta a, dornunlor solAlCltate sm.lUI~a~ l~ ..forfeeare si forta axiala se stabileste presuI?unlI~d 0 re~atre Iiniara intre valorilc L, si Zc' Daca pentru 0 SltU<l:tlC data, raportu l intre efortul de lunecare L si efortul de intindere Z este: (3. _ = ZIL si raportul '( ,= ZeIL" capacitatea portanta se detennma cu relatia : L , =-C ~

+Y

Z .
c

(10.12) 41

.10.8, ~apa~itatea: .portanta a elementelor de legaturi de tipul diblurilor, (fIg, lO.e) se determina eu relatia : La = m R A
b b

rigide (10,13)

unde:

y.
fL

= 0,5

pentru bare 'inclinate;

= 0,7 pentru bare ell bucla.

NA ~i To au semnificatia data. de relatia (10.4)


11. ELEMENTE Dala de beton armat 11.1. Grinzi le compus~. beton-otel se pot realiza ca gi-inzi independente sau ca grinzi facind parte din plansee de beton armat monolit sau prefabricate. La alcatuirea daleide beton arrnat , care conlucreaza cu grinda de otel se vor respecta pTevederile euprinse in STAS 10107-D-81 atit. pentru beton cit ~i pentru armatura. 11.2. In cazul placilor de beton, la care grosimea hll este mai mica de 10 em, se vor prevedea intotdeauna riervuri de 1ngro~are deasupra grinzilor de otel , care respect a inclinarea spe- cifica placilor de beton armat; ina\timea totala a dalei de beton deasupra grinzilor va fi intotdeauna cel puti n 10 ern. Inaltimea hn a nervurii de ingro~are va respect a conditia: (11.1) Inaltimea nervnrii de ingro~a're se va alege astfel incit inaltotala a grinzii compuse sa nu depaseasca maximum de 2,5 ori inaltirnea grinzii de otel (fig. 1).
tirnca

unde: A reprezinta suprafata de. strivire a betonului masurata intr-un plan vertical, normal pe axa grinzii de otei; m, - coeficient al conditiilor de lucru ale betonului Ia strivire pc suprafata elementului de legatura , care se va lua din tabelul 10.
. Tabelul COEFICIENTII CONDITIILOR DE LUCRU, m., 10

CONSTRUCTIVE

Modul de alciituire

a grinzii

compuse

Incarcar i staticc

Incarcar i repetate

grinzi ell daIrt ;!lgro~are

fara

nervuri

de 2,00 eu I,SO 1,80 1,45 1,60

grinzi en dala realtzata ucrv urfi de ingrosare 1,3

bn 1,5> ->
b., bn

-,
1,45

-<
bs

1,3

1,40

1,10

Obseria] ic : bs -- reprezi nta liitimea supraetci bn -

de str ivir si la

Iatimea

nervur i i de illgrc;ar~' a da lei de: beten masurat.i nivc lul ccntru lui de greutaro a l suprafetci de strivirc.

h :( 2,5 h2

(11.2)

Pentru a evita forfecarea betonului int rc dibluri distanta dintre acestea se va lua eel putin 3,5 ori inal tirnea diblulu'i. Prinderea diblului de talpa superioara a gri'nzii de otel se va e::lcula la forta de lunecare preluata de diblu (LJ data de relatia (10.13), si sporita cu 20%. . . 10,9 .. Capa~itat~a portanta a elementelor de legatura riglde, de tipul diblurilor cu bare inclinatc sau en bucla (fig. 10. e) se determina cu relatia : L, =m,RCAb6 42

Latirnca nervurii de ingrosare a placii , masurata la partea a placii , trebuie sa. fie de minimum 1,5 on inaltimea ncrvurn , (11.3) i, 1,5 hn
infcrioara

>-

y. (No 'cos a

Ta'sin a)

(10.14 )

11.3. La placile monolite se va acorda 0 atentie deosebita in zonele elementelor de 1egatura ~i deasnpra grinzilor de otel. . 11.1. In cazul folosiriipentru placile monolite a unui cofrag picrdut din tabla cut at a , care, impreuna cu betonul, forrneaza o placa cornpusa beton-otel , continuitatea pe reazem se realizeaza -prin armare cu f1~ii de plasa ,
corripact.ari i betonului

43

11.5. Ctnd se folosesc ~laci din beton armat prefabricate acestea se vor poza pc un strat de beton (mortar) de eel putin 2,5 em, asezat pe talpa superioara a grinzii de otel , Pentru realizarea unei grosimi constante a patului de beton (mortar) se recoruanda ca elementele prefabricate sa rezeme pc niste distantieri metalici sau din alte materiale. . 11.6. Latirnea minima a rostului dintrc placile prefabricate va fi de 30 cm la partea inferioara a placii. Golul in care patrund elementele de legatura se va stabili in functie de tipul ~i dimensi'unile acestora, in a~a fel iI}dt sa se poata asigura 0 buna compactare a betonului din gol. In placi , in dreptul golurilor de monolitizare se las a rnustati , fara bucle , care tree peste elementele de legatura (fig. 11). 11.7. Betonul (mortarul}, din rosturile dintre prefabricate ~i din golurile in care patrund elementele de legatura va avea marca de minimum B 300; se va realiza cu agregate cu 52' ~ 7 mm; se va acorda 0 atentie deosebita modu1ui de compactare. . . 11..8, Cind se folosesc sprijiniri intermediare provizorii pcntru grinzl, acestea se vor scoate numai atunci cind rezistentele betonu1ui turnat rnonolit in placa sau in rosturi ~i goluri, determinate prin incercari pe cuburi , sint egale cu eel putin dub1u1eforturi lor unitare care se dezvolta in dala dupa eliminarea sprijinirilor. Aceste prevederi vor fi prescrisc prin proiect. Grinda de otel 11.9. Grinda. de otel poate fi realizata : din profile I .laminate; din profile cu inima plina sau cu goluri ~i sectiune compusa realizata prin nituire sau sudura : din grinzi cu zabrele , In u\ti: mele 2 cazuri talpa inferioara este cu mnlt mai dezvoltata dedt talpa, superioara. Profilele avind inima cu goluri (grinzi ajurate) se realizeaza prin combinarea a dona profile cu inaltimi diferite, prin taierea nesimetrica a nnui profil I, sau prin .intarirea talpii inferioare a unui profil laminat taiat simetric. Alcatuirea grinzilor cu sectiune cornpusa se face conform -prevederilor STAS 10108/0-78. ' 11.10. Sectiunea talpii superioare a grinzii de otel sc va reduce Ia. minimum; in cazul grinzilor realizate cu spri jiniri provizorii se va adopta sectiunea care asigura fixarea clementelor de legatura : in celelalte cazuri se alege sectiunea in a~a Iel ,

~
!~ f.,1

\:) ~

1//

SCTI(./N4 . ,

A-,,4

Fig. 11. Dimensiu!li pentru rosturi de monolitizare.

44

. ea prin pozitia eentrului de greutate, sa se aisgure 0 uti lizare 'rationala a otelului. Orientativ, pentru grinzi tara sprijiniri provizorii, se poate eonsidera:
y), =

0,25

-;<

0,35

(11.4)

11.11. Latimea talpii superioare a profilelor eompuse sau a grinzilor eu zabrele .trebnie sa asigure fixarea elementelor de . legatura iar grosimea, in eazul folosirii platbenz ilor , trebuie sa fie minimum 8 mm sau minimum 1/10 din Iatimea libera a t alpi i de pe 0 parte a inimii grinzii. 11.12. Talpa superioara se realizeaza din oteiuri sudabile pentru a permite fixarea elementelor de legatura prin sudura 11.13. Suprafa ta talpii superioare a grinzii de otel care vine in,contact eu betonul dalei sau eli patul de beton la dalele prefabricate , trebuie sa fie lasata nevopsita ~i totodata sa fie bine curatata de exfolieri , rugina, grasimi, sau alte irnpuritati inainte de punerea in opera a betonului. Elemente de legatura

11.14. Elementele de legatura preiau Iortele de lunecare dintre dala de beton armat si grinda de otel ~i ancoreaza dala de ,grinda impotriva fortelor de ridicare , Fortele din elementele de legatura trebuie sa fie transmise ptna in zona activa (comprimata) a placii de beton annat. . 11.15. Elementele de legatura se prind pe talpa superioara a grinzii -de otel prin sudura , respectindu-se prevederile STAS 10108/0-78 referitoare la proiectarea Irnbinar ilor sudate , 11.16. Distributia elementelor de legatura in lungul grinzii se face-in asa fel incH toate elemente1e sa fie solicitate la forte egale; distributia uniform a se recomanda numai dad se folosesc placi de beton prefabricate prevazute cu goluri in care intra elementele de legatura. 11.17. Elementele de legatura bara spirala (fig. 10.a) se executa din beton-otel rotund OB 37 cu diametrul intre 12 si 20 mm. Spirala se e;__ecuta eu un diametru ega I eu de 5 pina ia 6 ori diametrul barei spiralci ~i cu pas'ul "e" variabil in lungul grinzii, in funetie de variatia fortei de lunecare; se recbmanda ca pasul sa se ia egal cu diametrul spiralei irl zona solieitarilpr

..

maxime ~i sa creasca pina la .de doua ori diametrul spiralei in zona centrala a grinzii. .. Spirala se sudeaza, in punctele de contact eu talpa superioara a grinzii de otel , cu eordoane de sudura care trebuie sa preia fortele de luneeare corespunzatoare , , . Elementele de legatura de tipul barelor inclinate (fig. lO.b) sau al barelor eli bucla (fig. lO.c) se vor fixa de talpa grinzii de otel cu 0 cusatura -de sudura in jurul capetelor. Ele se executa din bare rotunde de otel OB 37 cu diametrul intre 12 si 20 mm, Barele inclinate terminate cu ciocuri si barele cu bucla se vor duce cit mai aproape de fata superioara a placii de: beton , respectindu-se grosiJIlea stratului de acoperire eu beton (STAS 10107/0-81), apoi se vor indoi paralel cu Iata superioara a placii. Lungimea barelor inclinate se alege astfel ea aeesta sa patrunda in zona comprimata a dalei pe 0 lungime de eel putin 25 d, avind insa 0 portiune orizontala de eel putin 10 d ~i cioe Ia capat , Lungimea optima a barelor cu bucla este de 150 mm, aproximativ 10 d; lungimea minima este de 7 d dar nu mai putin de 120 mm. Diametrul buclei se recomanda de 15 d. Inclinarea normal a a barelor inclinate si a barelor cubucla este 45 insi poate fi redusa ptna la 15; 'barele tnclinate vor avea 0 inclinare si in plan transversal. . Indoiturile eu raza midi de ourbura se vor executa la cald. Distanta e1 dintre elementele de legatura de tipul barelor inclinate ~i a barelor cu bucla, masurata In lungul grinzii, va fi de minimum 0,7 h., ~i maximum 2 h 11.18. Elementele de legatura de tipul dornurilor (fig. lO.d) vor avea in mod obisnuit diametrul cupfins intre 12 si 25 mm ~i. lnngimea aleasa in asa tel indt sa aibe un ~trat de aeoperire la suprafata superioara a dale,i de~ beton, ~e ce! putin 2,5 .em: C~pul dornulni la partea supenoara se reahzeaza conform mdlcatllior date in fig. 10.d. . I Distanta de la margine a talpii superioare a grinzii de otel la dorn si lumina intre dornnri, masnrata in plannl sectinnii .transvers~le trebuie sa fie de cel put in 2,5 em. ' Distanta dintre dornnri lie" 'masurata in lungul griuzii, uu trebuie 'sa depa~easca 60, em. Pentru a mari rezistenta betonnlui la strivire locala, dornurile pot fi prevazute eu frete elicoidale, avind diametrnl de 50-"b

46

47

t,

'~"'~f;,}:I '
,:~),'
E. E. " E. R. R: R. R: R. R. R
(J t '-

ha -

(i,

+ t,)/2

d.
t

t.,
Y

Yl Y2
Ys

Inaltimea dornului ', distanta de la centrul de greutate al armatutii',',i la fata superioara a dalei de beton u - diametrul armaturilor din beton-otel '\ - diametrul dornurilor :'<; 1. .;' - grosimea inimii grinzii .de otel. t, -, - grosimea talpii superioare, respectiv inferioafe a grinzii de otel - distanta de la axa neutra la fibra superioara ton Ix{ stadiul de rupere. = Yt -1M, = Y. - 1M.
=

R:

h.

+ 1M.

d.istanta de la centrul de greutate Go la fibra superioara respectiv inferioara a grinzii de otel y,,, Yci - distanta de la centrul G, la fibra superioara, reSpElCtiv inferioara a grinzii de otel. '.' Y." Ybi - d~stanta de la .centrul de greutate Go la fibra superioara, respectiv inferioara a placii de beton. - distanta de la centrul de greutate G. la centrul de greutate al armaturii AQ a dalei de beton - distant a dintre centrele de greutate G, ~i Go Yoo - idem intre G, si G. ' Ye. - idem intre G. si Go idem intre G, ~i centrul de greutate al armaturii A ' . Yea, -:- inclinarea barei elementului de legatura ex - pozitia Iortei de compresiune din beton N. s - sageata totala a unei grinzi compuse beton-otel f

Y., Yt

(J.

(Jop

(Jot

valoarea finala a modulului deformatiei', tot ale a betonului modlilul deformatiei totale a betonului la timpul t de la aplicarea solicitarilor de lung a durata - modulul de elasticitate ill otelului din grinda metalidi - rezistenta de calcul a armaturilor dalei de beton - idem pentru calculul la starea limita de oboseala '- rezistenta de calcul a betonului la compresiune rezistenta normata a betonului de compresiune _:_ idem, rezistenta de calcul Ia starea limita de oboseala ~ rezistenta efectiva a betonului la compresiune determinata pe cuburi cu latura de 14,1 cm; . - rezistenta normata a otelului din grinda metalica - idem, rezistenta de calcul. efort unitar normal; diferite valori ale eforturilor u,nitare, afectate de diferiti indici, rezulta din figuri ~l text efortul unitar maxim de compresiune in sectiunea considerata ' efortul unitar initial in fibra superioara, respectiv inferioara a grinzii de otel din preincovoierea acesteia

,-

3. Eforturi moment de lncovoiere; diferitele valori ale momentelor de incovoiere, afectate de diferiti indici, rezulta din textul instructiunilor. N, - rezultanta eforturilor unitare de compresiune in beton in stadiul de rupere. N. ,= e" E.Aa - forta concentrata produsa la contractia betonului, care actioneaza in centrul de ,greutate Go' N = ,MoE.A. - idem produsa de diferenta de temperatura intre dala de beton si grinda de otel, L. ~ Capacitatea portanta a unui element de legatura la starea limits de rezistenta. ,
(XI

'2. Efcrturi
alelor E, Eo .-

unitare, rezistente , alte caracteristici ale materi-

modulul de elasticitate al armaturilor dalei de beton modulul de elasticitate la compresiune sau'iri'ffiidere al betonului

50

51

4; Coeficienti

Yo de variat ie.: intr-o distributie ~ ..


';

c.

coeficient Gauss

lnOt;Inala

k,=
k
v
=

+ V

+ V !PCI

CPCI

.
.>

,~ raportul intre solicitarea de, lunga. durata ~i -solicitarea totala. , -,(1b/Eb deformatia specifica elastic,a in:itia1a' a: hetonului, ,E. - deformatia specifica finala din contractia betonului, ~ cresterea in timp <,t d~format.iei specifice .~ betonului, " datorita curgerii ,lente ~,i contractiei E,., Eij deformatia specifica initiala a fibrei superioare, ~spectiv. inferioare a grinzii de otel prin incovpierea acesteia , " - deformatia specific a limit a (de ruperc) a betonului comprimat din: incovoiere. ' , ' - idem, 1?- limita conven tionala de elasticitate - deformatia specifica totala finala dupa consumarea contractiei si curgerii lente a betonului; E'~ = Rc/Eq deformatia specifica la limita de curgere ,.,. c - deformatia specifics la sfirsitul palierului de curgere m~ - ooeficientul condi tiilor de lucru al arrnatu rii pentru incarcari repetate (oboseala) , - idem, coeficientul care tine seama de felul sudurii - coeficientul coridit iilor de lucru al bctonului pentru . incarcari repetate (oboseala) - coeficientul condit iilor de lucru .pentru clemente de legatura .. m. - coeficientul conditiilor de lucru la strivirea betonului n = Eo/Eb - coeficientul de echivalenta . n" - 2n - idem pentru cazul lncarcarilor repetate (oboseala) n' = n; n' = kn; n kn; n' " no - coeficienti de echivalenta <1., ~ coeficientul de dilatare termica liniara pentru beton. Yb - coeficient , al materialului pentru beton
! ,;.\ ." " '.\

- idem, pcntru otelul din grinda metalica P = (1 min/a max - coeficient de asimetrie cp - valoarea maxima. de caleul a caracteristicii defor~tiei in timp a betonului din contractie ~i curgere lenta ' (j)o " ~. valoarea de baza a caracteristicii deforma tiei in timp a betonului (j)ci idem datorita curgerii lente (j),l ,~, idem la timpul t de la aplicarea solicitarilor de lunga durata - diferenta de temperatura intre dala de beton si grinda de otel. - numarul elernentelor de legatura la lungimea de grinda cuprinsa intre punctul de moment incovoietor nul ~i punctul de moment incovoietor maxim.
I

52

ANEXA'B

-I

Tabelul.B.

eeatlauare

B .1. Coeficienti! m~ ~i m!
Rezistenta de calcul la oboseala R~ pentru armaturile pretensionate se stabilesc eu relatia :
~ =

I I
2

3
I I 1

ne(B.l)

m~. m;.

R"

In care coeficientii de redueere m: ~i m: rezulta din tabelele Bl respectiv Bz m functie de valorile coeficientului de asimetrie, p lii de calitatea otelului.
Tabelul Bl COEFICIENTII P ~I

Arm. sudate pr in OB37 0,8 0,9 0,95 I presare cap la cap, PC52 0,7 0,7 0,75 0,8 Arm. sudate cu PC60 0,65 0,6,5 0,65 0,65 cclise decalate Arm. sudate prin pun etc (carease sau plase sudate) I1- --

0,9 0,7

0,7

1 1 0,7 0,85
I I

1 1 1

--

-- --

--

I-

-- -1 1 1

mg
I
0,4

I 1 1 Arm. sudate en ecli- CB57 0,75 0,80 0,85 0,90 1 PC52 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0.75 0,95 se in forma' de PC60 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,70 0,90 jgheab. Arm. sudate eu perechi de eclise nedecalate

Coefieientul de asimetrie p Tipnl otelnIui


-1

Nu se admire sudura la bare la care p<O

I -0,51
0,35 0,48 0.58

-0,21

0,2
",0

0,7

I 0,8 I
1,00 1,00 1,00

0,9

PC60 PC52 OB 37

0,30 0,40 0,45

0,40 0,55 0,70

0,45 0,60 0,80

0,50 0,65 0,85

0,60 0,75 1,00

0,90 1,00 1,00

1,00 1,00 1,00

Tabelul B! COEFICIENTII Tipul de


otel

m;
I 0,5 I , 0,61 ma
3
I

eoeficientul de asimilare p' 0

Mod~ de realizare a sudnrii 1

I 0,2 I

0,4

0,710,810,911,0

beton 2 0,9 0,9 0,9 0,95 0,95 0,95


1

Armlit, sudate cap OB37 la cap prin pre- PC52 sare, eu polizare PC60 fiIlA a proeminenteler.

1 0,95

1 1 1

1 1 1

1 1 1

1 1 1

1
1

1 1
1

54

j:lY:
::-'~,~ :.

Tabel~l(1t

~
-'

B.~. Coeficientul de echivalenta pentru verificarea elementelor compuse otel-beton la starea limit a de oboseala, se hi egal cu valoarea: n =2in care n rezulta din tabelul
E Eb

,DETERMINAREA

COEFICIENTULUI SE.ALA

Y PENTRU

VERIFICAREA

LA

~BO:')

A GR~NZILOR

DE OTEL
-:

=2n

(B.6)

...

Marca otelului
"

Grupa elementelor si Irnbinarilor (STAS 10108/0- 78) 1


,

coeficierrti i c pentru a b 0,5


:aT,

,',

1.

., de cicluri, in rnifloane : 2,0 3,0

B.2 Verificarea la oboseala a grlnzilor de otel


I

I I I
1,0 1, 1 ' 1,0

1'i5,0
..
'

OL

37

2
.,

1,20 1,30 1,55 1,85 2,10 2,75 3,50 -4,80 1,25 .1,-45 1,80 2,40 2,75 3,80 .... ,80 6,00

0,60 0,70 0,95 1,25 1,50' 2,15 2,~0 i,20 0,65 0,85 ' 1,20 1,80 2,15 3,20 -'i,20, 5,-40

1,2

Efortul unitar maxim use compara eu rezistenta de calcul R .. multiplicata eli eoeficientul y, astfel: (B:2) u ~ y. R Coefieientul
y se determina
c

-1,3

0,9
0,95

eu relatia : (B.3)

3 i, 5, 6 7

-1,-4
1,2

_.--'
0.8.5

"

8
-4-4 52 3 -4 5 6 7 8 1 2

-- -- -1,2
\

___.

cind efortul unitar maxim, in -valoare absoluta, este de intindere si , cu relatia: ,


c y=
b -

OL OL

1,1

-- -1,40 1,2 1,0 0,95,

ap

(B.4)

0,9

cind efortul unitar maxim este de compresiune.


I

Valoarea coeficientului

y se Iimiteaza

la 1.

--
1,6

-1,3

-0,8.5

Numarul eiclurilor anuale se determina pe baza modulus de functionare. a utilajului c~nsider.at l~ verificare, pe baza datelor tehnologice. Cind numarul ciclurilor este mai mic deett 10.000 intr-un an, nu este necesara 0 verificare la oboseala ,

Valoarea coeficientilor a, b si c rezulta din tabelul B3; coeficientul c se ia in functie de numarul ciclurilor incarcarilor variabile si repetate,: care apar pe durata de exploatare a constructiei sau a elementului de constructie, de marca otelului folosit ~i de grupa care caracterizeaza elementul sau imbinarea verificata la oboseala.

In

relatiile

(B.3) si B,4) (B.5)

56

ANEXA C

C.l. Momentul de incovoiere la starea a _grinzilor c~mpuse beton-otel de tip I


br)

lim ita de reztsteata

Valorile coeficientilor din Tabelul C.l rezulta din Tabelu l C2 in functie de calitatea otelului folosit la grinda metalica , Pentru calculul coeficientului A se vor considera pozitive ambele deformatii specifice (e si Ec).
br

Tabetul C.2 VALORILE COEFICIENTILOR Iji, <p,' A


Valorile
I

Starea limita de rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice de rupere a betonului (e in fibra superioara a dalei de beton. In functie de pozitia axei neutre si a gradului de plasticizare a betonului si a otelului din .grinda metalica se deosebesc patru stadii limita, indicate in fig. 5 si tabelul 4 (capitolul 5). , Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu limit a rezulta din tabelul C.l.
Tabelul. C,.1

coeficient ilor <p

Calitatea ohtelutui

Deformat ia specittca

Iji.
beton greu

E.%O

beton u~or

beton greu

beton

usor 1,38
1,50

beton greu

I
A

beton

usor 0,28

OL 37 OL H OL 25

1,10 1,33 1,65

0,76 0,73 0,68

0,78 0,75 0,71

1,45 1,61 1,90

0,31 0,38 0,47

0,33
O,H

1,70

DOMENIILE.DE VAL~ILITATE A STADIILOR LIMITA PENTRU GRINZILE COMPUSE BKfoN-OTEL .TIP I.


Stadiul lirnita

Tipul

Dorneniul hp y<hp y> y~bp y> hp hp

de-valabil

itate Iunctie

de;

lib
y<tjI. hI>

Capacitatea portanta la starea limita de rezistenta a unei sectiuni eompuse beton-otel solicitata la incovoiere, corespunzatoare fiecarui stadiu limita, se determina cu relatiile Stadiul limita "a"

at

as
b bi

M1 =AoR(h-y,-s)
~.hb< y<hb

+ A.R.

(s-a')

(C.l)

Stadiul

limita "b'

bs

M~=Ao R (h-y,-s)
11

y<-h
CI t:::'

W
1

hb < Y ~ <p hI>

-+

+A . R", (s-,-a') -A;, (R-a2l)(Ys.-s)a2~) X

t hz. (R -

(+ . h
!tee

2e

+ ys-s)

(C.2)

ca

y>~hp

Stadiul
y><p.hb

limita

"e"

M} =.AoR(k-YI-s)+A~.
d

y>

1 {3'

.bp

-+h

R.(s-a')-A,,(R+as.)(Y3-s)-

ce(R+a3
I I'

.){+

+Y3-S)

(C.3)

~=

l""+"i ;

<p=--;

1 A

1-

A~-=--;

Ec

E/Jr

1 = 1630 {3' '

Stadiul

limita

lid

M1

=Ao R(h-y,-s)+

A. R.{s-a')-2At,

R (Y3-S)-

58

h_, =h" +h ..
(CA)

h., =h ..
<1z,

eo =-_-. Y
e:llr

Momentul incovoietor de calcul rezultat din lncarcarile exterioare , corespunzator fiecarei sectiuni, trebuie sa fie mai mic sau eel mult egat cu capacitatea portanta la starea Iimita de rezistenta a sectiunii considerate. ' Pozitia axei neutre, corespunzatoare fiecarui stadiu limita , rezulta prin rezolvarea unei ecuatii de gradul int ii sau doi, conform relatrilor C.5 la C.8, dupa cum urmeaza : Stadiul Iimita "a": AoR , -A R; N
0=

=-

(1a.

= E .'

eor

y, - y
-y

Deformatiile specifice 'E.r si e, se introduc' in relatiile (C.9) en valorile absolute. Valoarea fortei de compresiune din beton (N~) corespunzatoarc rela tiilor (C.S) la (C.8) rezulta din tabelul C.3 pentru fiecare stadiu limita. -

(C.5) .
1 '

Stadiul Iimita "b": Ao' R-A" (R-az.) -

-:;t,h2 (R__;;_az,)- A", R, _:. No _:. 0


(C.6)

Stadiul 'Iimita "c Ao' R A" (R,-a3.)

II

--:;

t.h .. (R

+ a3,) -

R; -No

= 0

(C.7)

Stadiul limita lid' Ao' R"-2A


\.
"

R-2t'Y4' ..
(C.5)
.

R-

-.. 2 t-h,-e 2 R--.:.A R _:_N11 ~o (C.8)


Q.

Go

In relatiile

la (C.8) s-a notat:

. Y ('"r h'2. =

Ee) -

Ya -:- Ellr

E.r Yz

.Yz

k,~, = ha,
ha

+Y EO

.Y~
'.y

(C.9)

=-_-Ebr

Y4 =Y-Ys-h"

60

Tabelul

C. 3

FORT A DE COMPRESIUNE IN .BETON

Tintnd seama de poaitia axei neutre si de gradul de plasticizare a betonului ~i a otelului din grinda metalica, valorile "s" rezulta din tabelul C.4 si fig. 6.
Tabelul C.4

N',

b.),--.b.h
(3
Stadiul limita

= b . k" . R. a'
p

IlNb
1 +2~

bhp2 -.R y,

I )

VALORILE
c

"s"

Tipul

I
.,.
(b . hp ~ b . y) Rc

Stadiul lim ita I:lNb

=
a

Tipul

I
,

Valorilc

al

al

0,i1l2 Y

ae bl b2

(0,488 b.y
(b . hp -

- 1,590

b.hp

b. 1,295 __ " , y

h2)

<1.2

Re

din fig.

b bl
S

7, Iunct ie de Il = _L . bp

0,4112 Y

~ . b . y) Rc

,
=

( 0,488 . b . y -

1,590 . b . hp

+ 1,295~b h
b. + 1,295 ~

J Rc
Rc

h2

din fig.

7, Iunct ie de 8

..L
hp

c
c1 din fig. 1 -

c1
C

(0,488. b y -

1,590. b. hp

h2)

7, Iunctre

de Il = _L hp

c2
d d
,
11=

c2

0
1

d d

. 2

hp

1 s = -h 2

1--

2{3

0,807;

~=

0,386;

W=

0,614

C.2. Momentul de lncovoierejla starea Iimita de rezistenta a grinzilor compuse beton-otel de tip II . Valoarea "s" care defineste pozit ia fortei de compresiune din beton (Nb) fata de fibra superioara a dalei de beton se determina cu relatia :
3~8-

S =

(2 + {3'8) (1 - {3' 8)2 3 [2{38_ (1 _ (3'1l)2j h"

(C.10)

in care

Starea ,limita de rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice de rupere a betonului Ce in fibra superioara a dalei de beton. In functie de pozitia axei neutre ~i a gradului de plasticizare a betonului si a otelului din grinda metalica se deosebesc patru stadii limita, indicate in fig. 7 ~i Tabelul 4 (capitolul 5). Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu limit a rezulta din tabelul C.5.
b,)

62

63

Tabelul

C.5

DOMENIILE DE VALABILITATE A STADIILOR LIMITA PElI.'TRU GRINZILE COMPUSE BETON-OTEL TIP II


Stad'iul

Capacitate a portanta la starea limita de rezistenta a grinzilor compuse tip II, solicitate la incovoiere, corespunzatoare fiecarui stadiu Iimita de rezistenta, se determina eu relatiile : Stadiul Iimita "a"

Iirnita
a

Tipul

Domeniul

de va1abilitate

Iunct ie de:

(C.12) Stadiul Iimita "b"


y> hp

a1 ail

Mh =Ao (R--:-alo,)

(h-y,

:"__s) -A

t.

(R

+ 0'2.-a

ot)

(Y3 -s)

hI b2

1 A, (0'0' " -0'0') (1 .) 1 +2 ---;-hl + Y3-S -2


X

t.h2 (R-a",. )

' + 0'0')x,
(C.13)

y> hp v

(+ h

+ Y3 ~s)
(R
2
1

c1

. : -.W

I hp

Stadiul limita "e"

c2

1 y:;:::;:-.hp

Mh = A. (R-a.,)

(h-y,

~s) -At. __

W
1

d y~-. 1
= :---)'0

+ _1 A, 3
v > 'Po
hl>

(a.,

+ a) (-1hI + Y3 -s) 3 \
X

+ 0'3,-a.,) (Y3-S) + t- he. (R + a + as.) X


(C. 14)

hp

(+ he. + Y3 ~s).
At. (2R--':'a.,.-a
-S)-2t. Y4 R

Yo

+A

'Po = --)-0 ._ ),

Stadiul Iimita M11 =A.


= 1,630

"d":
(h-y,-s),.) (Y3-S)

[3'

+ fAt

(R-a.,) (~.I

+ a.,) (+hI-Ya
J
1

(+ Y4 + Ya~S)(C.15)

__

t.h 2R
.

(_1 3

+ Y. + Ya-s).

Dad axa neutra este situata la .partea inferioara a dale i de beton si aceasta are 0 ingrosare pc grinda de otel , pentru a avea stadiul limit a a1 inaltimea acestei lngrosari trebuie sa satisfaca condit ia : .
An =
Ec

-+- Eis _
Ebr

Momentul de ineovoiete la starea limita de rezistenta calculat eu relatiile (C.12) la (C.15), se refera numai la valoarea preIuata de sectiunea compusa : in plus se mai aduna momentul de ineovoiere preluat de sectiunea de otel, astfel di avem:

(C.ll)

Mo = MoJ

+ MIl

(C.16)

In calculul coeficienti lor 'Yo, 1>0' A si Ao valori le deforrnatiilor specifice E s, si E,. se iau in valoare absoluta,
br,

Momentul tneovoietor de calcul, rezultat din hicarcarile exterioare, cerespunzator fiecarei sectiuni, trebuie sa fie mai mic 65

64

sau eel mult egal eu capacitatea portanta la st~rea limita de rezistenta a sectiunii considerate, data de relatia (C.16). P~zitia axei neutre, corespunzatoare fiecarui stadiu Iimita se obtine prin rezolvarea ecuatiilor (C.17) la C.20). Stadiul limit Ao (R-crot)

h .1 = h

EC'Y2

Eis (Y2 Y2

EbT'

+ +

Yo) ..y yo)

Ei. Y

EC'Y2 -

Eis (Y2 Eis'Y

Ebr'Y2

"a": +.A u (cro, +cr.,)

+ -2
O.

Ai (crot+ cro,)-

cr2. (C.17)

= - cr3. '. E o -Etr .

Ya - Y
Y

- Nb
Stadiul Iimita "b":

.(C.18) Stadiul limit Ao (R-cro;) +_1


2

Deformatiile specifice ~b" e, si E,. se introduc in relatiile (C.21) cu valorile absolute . .Valoarea fortei de compresiune din bet on (Nt) corespunzatoare relatirlor (C.17) la (C.20) rezulta din tabelul C.3 pentru .fiecare stadiu Iimita. \ Valoarea" s" care defineste ppzi tia fortei de compresiune din beton (Nt) faia de fibra. superioara a dalei de beton, rezulta din tabelul C.4 ~i fig. 6. C.3. Momentul de incovoiere la starea limita de rezistenfa a grinzilor compuse beton-otel de tip III

"c": '(cro; l
2

+ At,
cro,) __ "d":

+ cr
t.h"

o,)

-A"

(R

(10,

+ cr3,) +
(C.19)

A,

(crot

(R+cro,-fcr3)-N =0.
b

!Stadiul

limita

Ao (R-croJ+A"

++

At

(cro;

+
_

(croi+O"o,)-2A"
de

R-2tY4R+
b

0"0,)-+ t.h 2R'_N

=0.

(C.20)

Starea limit a de rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice de rupere a betonului (eb,) in fibra superioara a dalei de beton. In functie de pozitia axei neutre si a gradului de plasticizare a .betonului din dala si a otelului din grinda metalica se deosebesc patru stadii limit a indicate in fig. 8 si tabelul 4 (capitolul 5). Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu limit a rezulta din tabelul C.6.
Tabelul C.6
DOMENIILE DE VALABILITATE GRINZILE PENTRU FIECARE STADlU TIP III LIMITA

In relatiile (C.17) la (C.20) s:-a notat: h 2" =


Y (Eb,

Ec

Ebr'Ya

+ Ei,) + Ei,y

Ys'Eb,

'Y2
Stadiul Iimira

PENTRU

COMPUSE BETON-OTEL

he. =h31 h3.EC'Ya

+ Y-Ys
(C.21)

.Tipul,

Domeniul de valabiltate functie de:


bp

+ i. (Ya - Yo) .y EbT'YZ + Ei.y


Ys --' hOI
..L

2
.at

ihb 4

Y4 = Y ) ha = b, 66

'a

h.,

.. as

Y .;;; hp y>hp

Y .;;;.tjI"hb

67

Tabelul 1

C.6 continuare

,
2

Stadiul limita M~II=Ao (R


i 2

"b":
t

~.
Y ~ hI' Y> hI' 1 y ; 'hp

I
,hhb hb

:4

'b

ht
b2

<

Y~

hb

--

+ Go,) (h-y,-s)-A A, (Go,+ Go.) (- 1 3


limita
1 11 2 ~

(R~G2'+~.i) .hI

,(Ya-s)"thz
X

+ Ya-s

---

1 2

c1
C

x (R - Go. - irz,)
< Stadiul
Y ~ <:pihb
,

(+ .s; Ya -s).
-At6 (R hI

(C.25)

W
1

"c":

c2 \

y;;;. _'hp (3' y;;\; ~'hp


1
<:pi= --_-;

M~II

= Ao (R+ Go,) (h - y, -s)


-. A, (Go,

+ Go/+ Ga,)

(Ys -s)

,
1
ljIi = ---;

Y'>

<:pihb

+ Go.) (- 3

.1

+ Ya-S)hc.+ Ys-s). (C.26)

_._1
-=
1 2 1630

t.hee (R-Go

+ G I (._1 3
3.)

I"~ + A
A=-_-;
ebr

Ai -" eo
A=

(3'

Stadiul limit a "d":

".r- e,.
ebr

,
\

M111 = Ao (R
~_1

+ Go.) (h -

y, -s)~ -At.

(2R

+ O'Oj + 0'0.)

(Y3-s)-

A
'

Dad. axa neutra este situata la partea inferioara a dalei de beton si aceasta are 0 ingrosare pe grinda de otel , pentru a avea stadiul limita aI' inaltimea acestei ingro~ari trebuie sa satisfaca conditia : (C.22) La calculul coeficientilor ~i' <Pi> A, Ai si An valorile defermatiilor speciice ebr, e, ~i e:" se introduc in valoare absoluta , Capacitatea portanta la starea limita de rezistenta a grinzilor compuse tip III solicitate la in~ovoiere, corespunzatoare fiecarui stadiu limit a de rezistenta, se determina cu relatiile : Stadiul Iimita "a": M11I

(C.27)'
. Capacitatea portanta la starea limit a de rezistenta a grinzilor oompuse beton-otel de tip II~, cu eforturi initiale, contine si momentul de incovoiere care se consuma pentru preluarea , momentului aplicat la prelncovoierea grinzii de otel in sens in-vers inoovoierii rezultate din incarcarile exterioare. Momentul incovoietor de calcul, rezultat din incarcarile exterioare si din eliminarea factorilor care au produs preincovoierea grinzii de otel, corespunzateare fiecarei sectiuni, trebuie sa fie mai mic sau eel mult egal cu capacitatea portanta la starea limit a de rezistenta a sectiunii considerate. .' Pozitia axei neutre, corespunzatoare fiecarui stadiu limita, rezulta prin rezolvarea ecuatiilor (C.28) la (~.31): Stadiul limit a "a'"
I

= A. (R

+ Go,) Ck- y, -s)

-All

(Go.

+ Go.) (Ya-s)(C.23)

Ao .(R

+ Go,)-

At. (Go,
,

+ 0'0.)

-Ai (Go,
2

+ Go.)-Nb

=0

(C.28)

68

69

"Stadiul limita "b": Ao (R _;_~


2

+ aot) -At.

(aol
_1

+ aDS)-A"

(R -aD.

-a2.)

(C.29)

Distanta "s " care defineste pozitia fortei .de compresiune din beton (No) fata de fibra superioara a dalei de beton, rezulta din tabelul C.4 si fig. 6. C. 4. Capacitatea portanta la starea limita de reztstenta considerind plasticizarea completa a sectiunii transversale . Incercarile experiment ale au aratat ca, in cazurile in care axa nentra este situata in talpa comprimata a grinzii de otel sau foarte aproape de aceasta, valoarea momentului incovoietor la starea limit a .de rezistenta., considerind sectiunea transversal a complet plasticizata, poate depasi cu valori de peste 10% valoarea capacitatii portante reale, calculata conform prevederilor din paragrafele C.1, C.2 ~i C.3. Val.orile momentului plastic difera in functie de pozitia axei neutre, care poate fi situata fie in placa de beton compri-: mata, fie in inima grinzii metalice. a) Axa neutra situata in placa de beton (fig. 12). . Pozitia axei neutre y rezulta din condi tia de echilibru a fortelor interioare, fiind data de relatia : ('p

A', (aot

+ad,) !

t h2 (R - aD. - a2.) - N, == 0

. Stadiul limit a "c.": AD (R + aot) :-At,


(aot + 0'0.) -

x (O'ot+ 0',.)

-+

At.

(R 0'0.

0' + 0'~8)-

+
0

At X (C.30) ..

t- hce (R _:

+ O'a.) R ~2t,
b

N;

Stadiul limit a "d":

Ao (R + 0'0') -At.
-1 2

(O'ot+ 0'0.)-2A".
1 2
de

Y4R -'

AI (0'01+0'0')'--

t.h 2R-,-N

=0

(C,31)

In relatiile (C.28)
h 2. -

la (C.31) s-a notat:


tv (-;;br
_

+ Ee -,--

E ) Ei.' Y

Ya'-;;br

Y2

Ebr' Y2 -

heo ha Y4

ha

+Y -

Ya
(Y2 -

EC'~2

E'~

yo) Y

Ui.

= Y - Ya -h.,

(C.32)
(Y2 -

hiJ = h" . EC'Y2 h


,t

+ :h..
E

h
I

unde : AD = At Att Ats' Momentul plastic (in raport cu forta de corspresiune din beton N este dat de relatia :
b)

YP'

AoR O.8bRe

(C.33)

yo)

.y

Eb"Y2

+ E'.'Y
yo) Y

Mp =AoR (h-yt

-+

yp).

(C.34)

h..

Ee'Y~

Ebr'Y2

+ E'. (Y2 + Eis'Y

b) Axa neutra situata in grinda de otel (fig. 13): Pozi tia axei neutre YP rezulta din fig. 13, astfel :

---,
, y

Ya - Y
)'p

= htp +t,

+ li; +hp

(C.35)

Deformatiile specifice ce intra in relatiile (C.32) se introduc cu valorile lor absolute. ' b)' Valoarea fortei de compresiune din: bet on (Nb) corespunzatoare relatiilor (C.28) la (C.31) rezulta din tabelul C.3 pentru fiecare stadiu .limita.
7n

in care hjp se stabileste din conditia de echilibru a fOrtelor interioare ~1 este dat de relatia : (C.36)

7:1

Momentul plastic (in raport <?uforta de compresiune din beton Nb) este dat de relatia :

M =A .R ((h-y
l>

.0

__

h )-A
l>

..

.2R

(_1 2

l>

.+ h + _1 2
.n

i)I

-t,.h,p.2R(+hp+hn+t,++
i

hiP)'

(C.37)

Observatie. Pentru aplicarea ,metodologiei de calcul prezentate la punctul b). in cazul grinzilor cu sectiunea transversal a zvelta se va respect a una din urmatoarele prevederi: - elementele comprimate ale grinzii de otel se vor prevedea ..cu rigidizari corespunzatoare, astfel indt portiunea de sectiune comprimata sa se poata plasticiza complet , fara sa apara pierderea capacitatii portahte prin voalare; in cazul cind nu se prevad aceste rigidizari , se poate adopta 0 metoda simplificata de calcul; aceasta presupune neglijarea aportului inaltimii inimii comprimate, precum si al .unei portiuni intinse din inima grinzii, situata simetric. sub axa neutra : sectiunea transversal a rezultanta si diagrania de eforturi in cazul simplificat pot fi urmarite in fig. 14.

Fig.

13. Axa neutra

in grinda

de otet ,

Fig.

14. Sectiunea

simplificatii

de calcul.

Fig.

12. Axa neutrii in placa de beton

72

ANEXA D

EXEMPLU DE CALCUL ~ f'

.',

2.1.3. Incarcarea utila : u =300 X 3,0 =900 daNjm. 2.2. Determinarea eforturilor din inearcarile caracteristice (normate). '. . 2.2.}. Eforturi din c9ntrasageata f in grinda de otel. Pentru I 20 avem: Io =2140 ern": Ao =33,5 cm- : W . I

= 214 em"

GRINDA COMPUSA BETON GREU-OrEL 1. Elemente de proiectare Sa se dimensioneze planseul eu sectiunea compusa beton-otel, realizat eu eforturi initiale, cunoscind urmatoarele date: - desehiderea de ealeul pentru grinda : I ---;6 m - distanta dintre grinzile de otel, a = 3,0 m - incarcarea utila 300 daN /m2 de scurta durata - grosimea placii de beton hp = 8 em, rezulta din conditia de limitare a sagetilor ' - grosimea,- nervurii hp = 2 em - efortul initial din grinzile de otel se realizeaza prin preincovoierea aeestora in sens invers deformatiilor 'rezultate .din incarcarile exterioare, aplicind doua forte concentrate .1atreimile grinzii ' - materialele folosite: 250 (Be 20) si OL 37. 2. Verificarea la starea limita

GOj

= Go,

~ o.a

R = 0,8

1920

1536 daN/cm2

Se accept a ,G OJ - Go, = 1500 daN /cm2 cu. ~are se poat.e calcula momentul de incovoiere initial al grinzn de otel ~l forta concentrata.

M' - Rt- c
Rf ='
awla

Rt 200 J
10200
'

(JOB

=-10
\

= .. 1500 x 2140

= 1605 daN

i.e

Mfa

1605200 = -

3210 daNm

2.2.2. Eforturi in grind~ de otel din gn;utate<l; 1?ropri: (gl = = 626 daN/m) - dala de bet on se+toarna m pozitia premcoxoiata a grinzii de otel. ' Sistemul static este grinda continua eu trei deschideri. Momentul maxim in dmp~l al doilea = 0 025 X 626 X 2,002 = 62,6 daNm Mgl o ' I R9l = 1, 1 X 626 X 2 = 1377 daN. a 2.2.3. Efortul -1
Mgl+f

de deformatii specifice critice

2.1. Determinarea incarcarilor caracteristice (normate) 2.1.1. Greutatea proprie: =600 daN/m - dala beton'deBcm O'Dd X 2500 X 3,0 - grinda- otel I 20 = 26 daN/m gl = 626 daN/m 2.1.2. Greutatea moarta : - parehet din stejar de 2,2 em, 73 X 3,0 = 219 daN/m eu sapa de beton de 2 em - carton asfaltat 3 X 3,0 ( 9 daN/m = 32 daNjm - termoizolatie O,O~ X 350 X 3,0 = 51 daN/m - tencuiala 17 X 3,0 = 311 dalN/m
\

in grinda de otel din gl


=.:__,,_ 3210

+ j; +

+ 62,6

= 3147,4 daNm

2,2.4. Eforturi pe Incarcarea grinzii lor provizorii; schema carcata eu reactiunile

grinda compusa din, gl' j; compuse se fae~ p:in .elimin.area rea~en:estatica este gnnda simplu rezemata, mRg1+f;

Rg1+f = 1377 + 1605 = 2982 daN


M9l+f =
c

2982 X 2,00 = 5964 daNm.

74

75

(g2) si Incarcarea utila (u)


I

2.2.5. Eforturi

pe grind a compusa
311
X

din greutatea daNm

moarta

McU2=

'6,0
2

= 13995
'

M8

= 900.6,0
8

= 4050 daNm

I':

Digramele de forte taietoare si momente incovoietoare preluate de grinzi de otel ~i grinda compusa sint aratate in figura 15. 2.3,. Caracteristici de calcul ale sectiuniLcompuse In domeniul 'elastic. '. 2.3.1. Latimea act iva a placii cu grinda de otel (reI. 4.1.). de bet on care conlucreaza b=

3~O=Vl+12(+r=2

3,00 = 15m. 2 '

2.3.2. Caracteristici de calcul pentru indircari de scurta durata. . Deoarece efortul initial din grinda de otel produce 0 stare de eforturi unitare de compresiune in dala de beton, sectiunea este activa in intregime.
2.100000 270000

7,77 ~ \8.

Pentru a vedea care este pozitia axei neutre, se presupune la inceput ca axa neutra cade in grinda de otel. Aria sectiunii transversale de calcul se determina cu relatia (4.3).

A c -- 3-3 ,5 + ,
1 + -. 183,5

150 x 8

= 183,5 cm.

Pozitia axei neutre se determina Yc


1=

ClJ. relatia (4.5);

10

150 x 8 8 .

16

23 ' 1 em )

'

Deoarece axa neutra eade in plaea de beton, pozitia ei se calculeaza din rela [ia (4.8); , 'Yb
28

28.33,5 150,'

Ybs -

2833,5 150

(30 _ 10) = 0

rezulta Y = 6,85 em,


76
FIn. 15. Diagramele momentelor de incovoler~ ~i ale fortelor tilietoare in diCe.. rite faze de lucru.

(4.6) In ; consecinta

aria sectiunii compuse se calculeaza cu relatia

Ac

33,5

150.6,85 8

= 162 cm-. de calcul este

. Ien,a t~ n, Valoarea coeficientului de .echiva conform relatiei (3.9).

= kn

se determina .

k
3

= 1+

Vtp,1
cu
V

= 1 + 0,873.2,31

= 3,01

Momentul de inertie al sectiunii transversale (relatia 4.7).

= _.-

Mid

-I, = 2140

+ 33,5.13,15 + -.
2

MIDI

=0,873

150.6,85 38

= 9942

cm+.

n' Aria sectiunii are valoarea:


Ac'l> .

8.3,01 = 24,13. de calcul, data de relatia (4.3) 83,23 cm-.

Sectiunea transversala de calcul a grinzii compuse si caracteristicile ei de calcul rezulta din figura 16.a. 2.3.3. Caracteristici de calcul pentru lncarcari de lunga durata. - Caracteristica finala de cutgere Ientji a betonului qJlI este data de rela tia : ..
cprl

transversale = 35+ 3,

150 x 8 = 24,13

=-

Eb'l> E:be

Pozitia axei neutre se determina cu relatia (4.5): Yeo


= 10

Ell;

= rp

Eb - 'ic

1 83,23'

150 x 8 24: 13

16

f9,56 em.

Deci axa neutra ~ade in grinda de otel si momentul de inertie se calculeaza cu relatia (4.4).
, Ic'P

Valoarea maxima de calcul a caracteristicii deformatiei in timp a betonului (~) se determina conform STAS 10107/0-81: ~ =k1k2k3'Po
=

=2140

+ 35,5.9,56

2.

150.83 12.24,13

150.8.6,442 24,13

= 7529 em"

1,0.1,0.1,03,00

=3,00.

Celelalte marimi de calcul rezulta' din figu~a 16.b.

Valoarea maxima de calcul a deformat.ie] specifice datorita ccntractiei e se deterrilin~ conform STAS 10107/0-81:
~c

= 1

X 1 X 1 X 0,00025 = 0,00025.

Efortul unitar In fibra superioara de beton, considednd toate incarcarile de scurta durata ~i intreaga sectiune activa are valoarea:
crt.

M 'Yb8

(5964

+
Ebe

1399,5

Icn

4050) 99428

100 X 6,85

= 98,3
.

daN/cm

= 27~~~~0

0,000364 0,00025 = 0,000842 =231


' (a) pentru F'

Eb;;

= 3.0,000364 ~cZ

= 0,000842
0,000364

(a)

(6)

78

.lg: .'. mcarcarr

16

Caracteristicile sectiumi compuse otel-beton de scurt!> n" .... , (b) _ pentru incarcari de Iunga durata

w.

._)

79

r'

2.4. Verificarea eforturilor unitare Momentul de incovoiere de lunga durata, preluat de sectiu-, nea compusa, are valoarea: Me = M~+Ul Mg2 = 5964 1399,5 = 7363,5 daNm.

Momentul de 'jncovoiere din Incarcari de scurta durata, luat de sectiunea compusa : Me = M: = 4050 daNm Momentul de incovoiere din contrasageata prie pe grinda continua, preluat de sectiunea Mgl+f = 3147,4 daNm 'Efofturile si greutatea de otel :

pre-

pro-

>d

;:I .","

'"

a o
"" os

unitare pe sectiunea compusa au valorile (fig. 17):

.~

'

314 740. 10 2 140.


(iel

+
j

736350.19,56 7 529

+ 40500923,15
9 942
2 ,

;
<"\

.. .." "'" .. "' .. .."


...
cd 0

= ---:1470
t!5 e,

-.

_.:..0

+ 943 - 1386 daN/cm ul+f Mil' . M lIf _..::.Y-=-8 + YC8'P + ___::c;_; Y~C::..8
1913
e

'10
(ie.

Ic'I> 7 529

" ,

Ie 9 942

, ,. ~.. ... .E G~ .... ..


~
':t

(ie.

+ 2 140 = + 1470 ----:43 +


!
I1bl

314740.10'_

736350.0,44+.405000.3,15

..
oS
til

128

+
Icn

1555 daN/cm2

I::i

:e !:
~
....: ....
I>D

M~yW" IC'Pn'

Mc'Y~'

736 3502,44 7529.24,13 ~.y"B'I> Ic,,n'

+ 4050002,85
99428

li:

+ M. y",
I n' 405000.6,85 '9 'g42.8

~ ~

" -o

736350 10,44 7529.24,13 l


(i

=-

42,31 -

34,88 = 77,19 daN/emil.

80

3. Verifiearea la stare a Iimita B.I. Determinarea eforturilor ealcul din secti unea R~1;

de re~istenta.
rezultate din incarcarrle de 5.3,5 (2200

'0'01 = O'~. =

=f 1470 daNjcm''

Mg1 = 1~77 x' 2 x 1,1 = 3029,4 da Nm


din greutatea moarta g2;
X

-R; 1470) -

2200 daN/em2

10,17 ~1470 1470) Y

+ 1470)
=

13920 Y

.13,16 (1470

Mg2 - 1399,5
M~
=

1,3 = 1819,4 daNm

= 5,29 em
Iimita "al"

din incarcarea utila u; 4050


= X

Se verifica daca axa neutra eorespu nde stadiului Din tabelul C.6, se determina :
e. = R/Eo

1,3
=

5265 daNm

M.

Mg1

+ M~2 + M~

3029,4 1819,4 10 113,8 daNm.

+ 5265
A=

e
~=
&'IIr
Et3 _

br

=3,5%0
=_R_=

,,3.2. Determinarea capacitatii portante a s,eejiunii eompuse: 3.2.1. Caracteristicile sectiunii transversale: - daia de beton: Ab = 150 X 8 = 1200 em2 - grinda de otel At.

"
A ,
:ll= 'Ellr -

EoO,0035

7 350 1470

2200 7 350

=0,299

= Ali
=

9,0

1,13

= 10,17 em13,16 cm-.

Ao. = 33,5 emA, 17,54


X

0,0035 -"I'i;' = 7350 - 1470. = 0,800 tllr 0,0035 7 350 . , 1 1 ~ ----' = 0,909. i-AI + A - 0,299 + 0,800

0,75

Pentru stadiul limita "ai" trebuie ea: y


=

3.2.2. Determinarea pozitiei axei neutre: Avtnd in vedere ca sectiunea de beton este mare in raport eu aceea a grinzii de otel, se presupune ca axa neutra se afla in-dala de beton. . Pentru grinda compusa beton-otel tip. IiI, in stadiul limits "a/', poziti a axei neutre se determina eu relatia (C.28): Ao {R

5,29 em ~ 111'= 8 em, si


=

5,29 ~ 'YI . h,

0,909.10 = 0,09 em.,

+ 0'Q1} -

At. (O'o, '+ 0'0.) -

'.

2 Ai
(b hll -

(0'01

+ 0'0')

-:- N. =

Cele doua conditii sint lndeplinite, deci elementul lucreaza in stadiul limita : "aj ". . 3.2.3. Capacitatea portanta la starea limit a de rezistenta. Momentul de ineovoiere eapabil 'al sectiunii e~mpuse se determina eu relatia (C.23): I M111 =Ao (R

N, rezulta din tabelul (;3: No = b k1'R. dNb


=

+ 0'0')
_1. 2

(h-y,-s)
.'

-At.
3

(0'0'
Y3

+ 0'0.)

(Ys'-s)-

b klllJ.c -

a.by) R.

b y R, / nude
S

cit ,= 1-

_1 . = 2 (3

807
,

A, (0'01

+ O'o.)

(_1 hI + -s)
C.4:

se determina
=

'din tabelul

N,

0,807

150 xiy

115 = 13920 X Y

0,4114 Y = 0,4112 X 5,29 = 2,17 em 83

22

)'3

= ko
=h
1

+ t./2
2

10

+
y,

1,13/2
=

10,565 em (figura 8)

-4.4. Sageata ft,2'


."

grinzii compuse din greutatea


M~2'12 E1crp

moarta

g2:

10 em
1,13 + "13 2

.z..
48

=~.
48

1399,5.100.6002 2,1.106.7529

=0,33 cm,'

t. + t, = 2

20

= 18,87 cm. 10,17 (1470

, 4.5. Sageata grinzii compuse din lncarcarea utila "u":

M1II ="33,5 '(2200

+ 1470) (30 2
=

10 - 2, 17) -

+ 1470) (10,565 +

2,17) __

13,16

+ (1470 + 1470) (_1 .18,87 + 3


f

f,u
e

=~.
48

M~' 12 E1e

=~.
'

48

4050 1O~.6002 _:_0,727 2,1. 106.9942

em.

10565 -2,17)

1.657.016 da Nvcm.

4.6. Sageata totala la mijlocul deschiderii: = I. fg1 f!+gl fg2 f~ = - 2,74 0 1,446,t

Capacitatea portanta a sectiunii compuse, disponibila Incarcarilor exterioare se obtine scaztnd din valoarea de mai sus momentul d", incovoiere preluat prin eliminarea contrasagetii; M11l = M11I-Mh
=

+ + + 0,727
(

+ +

0,33

=-

0,237 em.
I

5. Calculul elementelor

de legatura

16570 -

3210 = 13.360 daNm.

Sectiunea este corespunzatoare, deoarece capacitatea ei pbrtanta la starea limita de rezistenta este mai mare decit momentuj de incovoiere de caIcul: ' . M1l1 -;- B . 360 ~ Me = 10. 113 daNm. 4. Verificarea la starea Iimita de deformatii (sageti) ,

Elementele de legatura se calculeaza. pentru forta de lunecare corespunzatoare starii limita de rezistenta, care este egala cu forta de compresiune din bet on Nb: N,
=

rxbyRe = 13920

5,29 = 73637 -da.N.

5.2. Elementele de legatura tip "dornuri cu cap" 5.2.1. Capacitatea portanta la starea limita de rezistenta a elementelor de legatura tip "dornuri cu cap" din OL 52. Se aleg dornuri d, = 18 mm; ka = 80 mm;
h,
=

Deformatiile din lncovoiere se determina din incarcarile caracteristice '(normate) la mijlocul deschiderii. ., 4.1. Contrasageata gr inzii de otel din fortele ini tiale ate valoarea :

8,0> 4,2 da

7,55 mm, (10.8)

Capacitatea portanta a d~rnului este;~ta ~e.:. relatiile si (10.9) luind in calcule valoarea cea mal mica : .

t: -

_ .cE_.
648

Rfl3

= _~.
648

E 10'

1605.6003 2, I 106.2140

= -2,74

em.

L.~
L.
=

0,17 .d2mij

VE . R~;

Le

0,63 i2R~; mil = 1,0


=

4.2. Sageata grinzii de otel din greutatea ei proprie si greutatea dalei de beton (pe grinda continua cu trei deschideri) momentul In cfmpul II - din g'l = 626 daN/m;
{gi

0,17 .t,~2-1,0 YZ70000 120 daN

3135. daN .\

.1...
48-

626.2,02.102.2002 8,2,1-106.2140

0,100.650.2,002.102.2002 : 8.2,1-106.2140.

=.

L.=0,63.1,82~2400=4899

4.3. Sageata grinzii compuse din contrasageata


j.f+lll e

si em.

~l!

Ded L, = 3135 daN. 5.2.2. Numarul elementelor de legatura. ' tn ipoteza distributiei uniforme pe lungimea grinzii, numarul elementelor de legatura se determina eu relatia (10,1); N. n1 =-mlLc

= ~. 648

R~+1I1'1 E1~

=~
648

..

2982.6003 2,1. 106.7529

1
'

446

=.

73637 0,83135

=29,36

buc.

-+

n1

29 buc. 85

Acestea se distribuie pe jumatate din lungimea grinzii, lntre punetul de moment maxim si punetul de moment nul, tn asa fel ca la mijlocul desehiderii sa fie un mijloe de interval (fig., 18.a). . Distanta intre dornuri, in ipoteza asezarii eonform figurii: e = 220 em. 5.3. Elemente de legatura dibluri Capacitatea 'portanta la starea limita de rezistenta a elementelor de legatura tip dibluri se determina eu relatia (10.13)1

011

'10
~o

.~ ...
;:I

:<>

f
o~
'I

:;
>d

~
o!:

;:I

..

bI)

."

ob b

.. .. I:: .. a ..
Oi
;:I

Daca presupunem ca diblurile se aseaza la 0 distanta e = 22,5 mm, pentru jumatate din deschidere rezulta un numar de 11 dibluri. Efortul de lunecare preluat de un diblu este:
=

:0

oP

:c .~
...
0

p II

110
oq
II 'I II 110

."
>ell
;:I

t; =~
0,8'n

73637 0.8.14

=6574 daN

= .. ...
bI)

Deci suprafata

de strivire

necesara :
.

A b.

6574 6 em.2 ---=28,


2 115

Diblul se poate executa deei din profile de otel I 12 taiate 'in doua, de inaltime 5,0 em. A
b

~l ~I

" ~
d "':I
o~

~
o!:
"':I

."

o.
II

"110

'.,
o!:

= 5,0 X 5,8 :;- ],9,0 ems-

I
!

~o
o~ .

+
II
I,

.. I:: .. a ..
oj

..
.", ;:I

..
bI)

Amplasarea diblurilor rezulta din fig. IS.b.

,,0

I,

~
o!:
-e

Eficenta solutlel
Eficienta solutiei rezulta din comparatia eu varianta in care toate tncarcartle stnt preluate de 0 grinda de otel : Incarcari : - greutatea proprie a grinzii ~i a dalei de beton gl - 655 daN/m - greutatea moarta gz 311 daN/m . - incareare utila \ u 900 daN /m Momentul de incovoiere q = 1866 daN/m
1866.6
2

tII p

.,
...

....

+ t
I,
'I

.2 .,

I::
o!:

II
,I

., ::!
:9
b
<II

.. a

:i"' '

M =
86

,8

= 8397 daNm

LIl~

L ~
,

s
-4

00 ....
bI)

ii:

Wn<c

839 700 2200

= 382 em",
30, eu
TABLA DE MATERII

L,

= 9800 em'; W" = 653 em- si g = 54,2 daNJm

Din conditia de sageata rezulta neeesar un profilT

1.
cd

= -./- _. 600
100839 700 600
2

400 _:

1 5 em: , 1,53 cm ee 1.
ad

1. PREVEDERI

GENERALE

. . . . . . . .

5
6 6 7

f = .2_.
18

2,1. 101.9800

Varianta de grinda compusa cu eforturi initiale are un eonsum de otel de: profil I 20 = 26,3 daN Jm elemente de legatura dibluri I 12/2
12

2. PRINCIPII FUNDAMENTALE DE CALCUL Verificarea elernentelor cornpuse . . . . . . . Determinarea solicitar ilor . . . . . . . . . Verificarea la star ile Iirnita ale capacitatii portante Ver ificari la startle limita de exploatare.. . . . . 3. MATERIALE. . . . . . Betonul. . . . . . . . . Armatura da lei de beton Ote lui grinzilor metalice. Caracteristici de calcul pentru

&
9 10 10 13

14
oboseala 15 16 16 16 19 22

11,2

x 0,055 _

1,26 daN/m

~7,56 daN/m

Prin folosirea .solutiei eompuse beton-otel se obtine : redueerea eonsumului de otel eu 49% redueerea Inaltimii planseului eu 8 em redueerea greutatii permanente eu 10 daNJm2 redueerea eostului eonstructiei datorita inaltimii mai mid eu 8 em pentru fiecare nivel. '

4. SECTIUNEA TRANSVERSALA DE CALCUL. Latirnea de calcul a da lei de beton armat . . . , Seetiunea transversa la de ealeul in domeniul elastic Sectiunea transversa la de calcul in domeniul elastico-plastic

5. CALCULUL ELEMENTELOR COMPUSE BETON -01'EL LA STAREA LIMITA iN REZISTEN1'A. . . . . . . . . . . . 6. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN BETON $1 O1'E:r., 7 VERIFICAREA LA STAREA LIMIT A DE OBOSEALA . . . . 8. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMA1'II (SAGE1'II 9. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMA1'II SPECIFICE CRITIC,E . . . :. . .: . 10. ELEMENTE DE LEGATURA . 11. ELEMENTE CONSTRUCTIVE.
Dala de betori armat . . . . . Grinda de ote I , . . . . . . . . . . . . . .'. Elemente de-Iegatura . . . . . . . . . , .... .

25 35 36 37 38 43 43 14 16 49 54 57 58 63 67
71

Anexa A: NOTATII ..
Anexa / Anexa

; ,. . . . . . . . . . . . . . . . . ..

B: B. 1. Coeficienpii ~i B-2. Verificarea la obosea la a grinzilor de otel . C: C.1. Momentlll de ineovoiere la starea limita de rezistenta a .grlnztlor compnse beton-otel de tip I . . . .. C.2. Momentul de incovoiere la starea limita de rez istenta a grinzilor cornpuse beton-otel de tip II .. C.3. Momentul de incovoiere la starea Iirnita de rezistenta a gr.inzilor compusy beton-otel de tip III . . .. C.4. Capacitatea portarrta la starea Iimi'ta de rezistenta considerind plastieizarea completa a sectiunii trans- versa le

a:

m! . . . . . . . . . .' . . "

Anexa D: EX~MPLU

DE CALCUL

. . . . . . . . . . . . . '. ..

74

89