Drept financiar

Curs 1. Finantele publice si istoria fiscalitati romanesti In vorba curenta ca si cea de specialitate se folosesc multi termeni si expresi din aceasta forma a finantelor. Cuvantul finante isi are originea in limba latina mai precis in terminatia "financtio"care nseamn plata. Cuvantul finante provine din cuvantul "finis"si are sensul de terminare de plata (data la care intr-un contract, obligatia de plata devine seadenta) ctivitatea financiara este primordiala in orice domeniu. !roiectele , strategiile , obiectivele pe care le stabileau in orice activitate sunt imposibil de reali"at fara a aveao acoperire financiara, #aca in domeniul privat gestionarea aferenta resurselor financiara este o c$estiune ce tine de fiecare ntreprin"tor in domeniul public toate aceste strategii sunt insolubile legate de sistemul de taxe si impo"ite,. % alta c$estiune fundamentala este aceea legata de colectarea taxelor si impo"itelor. Ca si in celelalte state europene , aparitia si evoluia taxelor si impo"itelor este un proces complex si de durata. #acia romana a fost prima care a introdus un functionar cu atributii in "ona financiara, acesta se numea procurator si avea principala atributie de a incasa darile Cele mai importante dari in timpul #aciei romane& 1.tributul soli -impo"it financiar '.tributul copitis - impo"it pe capete de vite (.vicesima$ereditatum-darea succesorala ).vicesimalibertatum- taxa de eliberare a sclavilor. *.conductorcomerciorum- taxa comerciantilor *-conductor salinarum - taxa pt exploatarea salinelor In evul mediu in +arile romane o serie intreaga de taxe si impo"ite.&sferturile di,maritul , bostinaritul, vinaritul primpasitul, putunaritul, fumaritul, cieritul, vacaritul , caminaritul, si sapunaritul..#atorita fiind stapinirea romana , mai erau ' categori de taxe pt turci& pesc$esul si bairamul Intr-un cat darile erau foarte apasatoare , negocierile intre cetateanul care platea taxe si administratile financiare ale vremii existau foarte adesea negocieri. In acest context domnul +arii -om.neti respective intervenea declar.nd uneori aceasta ruptura-amnistie fiscala .#atorita fii d abu"urile la care erau supusi taranii, consulul ug. din principatele romane di perioada 1/1)-1/'1 spunea " 0u exista popor in lume care sa fie ai apasat despotisu si coplesit de dari ca taranul din 1oldova si +ara -omaeasca. Ca si celelalte state europene si +.- aveau o consistenta parte din venituri provenind din taxele vamale(taxa principala, vamile de $otare , vami de stra,a, polist de frontiera , vami de uscat sau de apa iar taxele vamale se plateau in functie de valoare sau greutatea marfurilor, in funct,e de nr de capete ).+oate aceste taxe intrat in visteria domnitorului , iar cuantorul acestora era stabilit fie prinbu2e domnesti , fie pri acorduri si tratate cu alte tari. Cu timpul aceste taxe vamale au inceput sa fie cedate si anumitor structuri ale statului. In sec 1)-1* functionarul statal , numit vistiernic avea atributii privind domeniul stangerii venitului in stat. 3estiona avutia statului, intretinerea curtii si a armatei , men inerea catastifelor visterierii. tributii ,urisdicionale 4 ,udeca principiile legate de olari si taxe. tributiuni pe linia strangerii $araciului (taxa speciala pt a platii inaltei porti) #atorita fiind caracterul national al economiei si colectarea taxelor si impo"itelor se facea sub forma strangerii de cereale, vite , peste, , produse agricole. In sec15 principala taxa in +.- era "ecimala iar in 1oldova era descatina. +axe si impo"ite in favoarea & slu,bei domnesti si slu,be domniei. !erioada moderna a fiscalitati in -om.nia -egulamentele %rganice adoptate in luna iulie 1/(1 in 1unteni si ianuarie 1/(' in 1oldova inlocuiesc toate vec$ile taxe cu un nou impo"it sau taxa unica "capitatia".Capitatia este un impo"it direct si personal platit de micii boieri, tarani si de muncitorii dela orase si t.rguri. 6a meseriasii si mici ntreprin"tori se introduce "patenta "care se aplica si la negustori.. In 1/*/ avem pt prima oara drept financiar in adevaratul sens al cuvantului si se introduce un principiu fundamental de drept financiar "nullum impo"ite sinelege". !rincipiul unitatii bugetare duce la unicitatea executiei bugetare. 7nificarea politica a !rincipatelor 7nificarea !rincipatelor -omane adus la inlocuirea unor taxe si impo"ite si aparitia unor noi impo"ite financiare contributia pt poduri contribuia pt cai de comunicatie

impo"ite pe salarii (1/88) impo"ite pe bauturi spirtoase impo"it profesional impo"ite pe venituri industriale impo"ite pe arta si stiinta impo"ite pe succesiuni impo"ite pe cifra de afaceri impo"ite pe lux si automobile In 1/5* se instituie legea **(privind perceptorii (functionaf al statului , care conecta taxe si impo"ite si a ea puteri executori-,udecatoresti). Indeplinirea contributiilor si altor taxe fiscale si va efectua exclusi de catre agentii speciali numiti receptori . 6egea spu ea despre acesti receptori avea dreptul sa execute in mod direct obligatiile fiscale cat si cele aditionale la toti contribuabilii inscrisi in rolurile fiscale In 19'( sistemul fiscal sufera modificari importante este introdus impo"it de venit asa cum este cunoscut si in "ilele noastre. In 19(( are loc un proces de unificare impo"ite directe si se stabilesc care sunt acestea& 1. impo"it pe venit '. impo"it pe proprietatile agricole (. impo"it pe venit industrial ). impo"it pe activitati libere *. impo"ite pe produse de lux 5. pe sclavi si venituri aditionale. !t prima oara se vorbeste despre impo"ite gestionate la nivelul administra iei locale . cestea vor fi in gestionarea comunelor si a ,udetelor impo"it pe sufrafata locativa impo"it pe terenuri virane ( gol) taxe si impo"ite pt intretinerea comunelor pe intreprinderi particulare personal, casnic impo"it pe firma pe sinele de tramvai pariuri la curse servicii $oteliere acci"e comunale activitati comerciale desfasurate stradal. :umele care erau stranse in urma acestot impo"ite , nu puteau fi restituite sau desfintate prin nici o $otr.re ,udecatoresca. ;lenu puteau fi supuse de"baterii ,udecatoresti aveau puterea executorilor.

Raporturile judiciare de drept financiar

-aporturile ,uridice de drept financiar se constituie pe ba"a normei ,uridice a caroexecutrii siliteri este asigurata prin aplicarea legii de ctre autoritatea de stat. #ef . -aporturile ,uridice financiare sunt formate din relatiile sociale care i-au nastere s, se sting in procesul restituirii , reparti"arii si utili"arii fondurilor banesti ale statului.. vand drept criteriu modul in care statul intervine in economie si a scopurilor activitatii desfasurate. ceste raporturi pot fii 1. raporturi ,uridice bugetare '. raporturi ,uridice ficale (. raporturi ,uridice de creditare ). raporturi ,uridice bancare *. raporturi ,uridice de control financiar In ansamblu reglementrile ,uridice , raportul din domeniul finantelor publice se cunosc prin finalitate financiara. :ubiecte raportului ,uridic de drept financiar & statul contribuabilul 1.:tatul este repre"entat printr-un organ de specialitate in activitatea financiara, organele financiare de stat sunt investite de lege cu atributii in "ona elaborarii si executarii bugetelor publice. ctivitatii de colectare a taxelor si impo"itelor de stabilire a nivelelor a acestuia , de administrare si de reparti"are a fondurilor banesti precum si de control a aplicarii normei ,uridice financiare. :tatul apare sub forma guvernamentala , 1<!, organele sale teritoriale si organele admnistrativ

teritoriale speciali"ate in acest domeniu ( 0 <, 3arda financiara) %rganele statului sunt intr-o situatie ,uridica deosebita. ;le pot pretinde celuilalt subiect , anumite prestatii sau abtineri. :i in acest context il pot controla,sanctiona si executa silit '. Contribuabilul poate fi o persoana ,uridica sau fi"ica careia ii revine anumite drepturi i obliga ii si care participa direct la constituirea resurselor financiare ale statului. ;x&toate persoanele care reali"ea" venituri sau poseda fonduri banesti au obligatia legala de a plati anum2te impo"ite , taxe sau alte venituri publice. In cadrul raporturilor ,uridice financiare, subiectele a,u o po"itie ,uridica diferita. ;xista o po"itie autoritara a subiecilor numit stat. ;xista un profund de"ec$ilibru in ceea ce prive te drepturile si obligatile. Curs' .1=.1=.'=1( Continutul raportului de dr financiar este distinct de celelate ramuri de dr prin specificul sau natura financiar publica. :pecificitatea se datorea"a obligatilor si drepturilor de nat financiara %biectul acestui raport il constituie raporturile financiare ce se stabilesc in cadrul raporturilor ,uridice bugetare si de finantare publica ce se individuali"ea"a cu oca"ia incasarii impo"ite lor si taxelor. ltfel fel spus acest raport ,uridic ia nastere cu oca"ia actiunilor si operatiunilor aferente intocmirii bugetului de stat si a colecatrii taxelor si impo"itelor. 0ormele ,uridice de dr financiar 0orma ,uridica este o regula de conduita generala si impersonala instituita de putera publica sau recunoscuta de catre aceasta a carei respectare este asigurata la nevoie de forta coercitiva a statului. :copul normei ,uridice- :a asigure convietuirea sociala si sa promove"e valorile sociale comune.. In acest context norma de dr financiar este o regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat care cuprinde drepturile si obligatile subiectelor participante la raporturile de dr financiar si a carei respectare este asigurata de forta coercitiva a stratului. Ca si in ca"ul celorlate norme ,uridice structura normei ,uridice de dr finanaciar este dat de cele ( elemete ipote" dispo"iie sanciuni . :tructura externa este identica ca si in celelalte ramuri de dr &sectiuni ,capitole, paragrafe ,aliniate. Ca si in celelalte ca"uri n., .financiara are un caracte general si impersonal 0. >. #e dr financiar surprinde si o serie de specificitatii.& 1. pare sub forma de norma principiu..legea finantelor publice mentionea"a resurele financiare se utili"ea"a in conditii stricte de lege '. 0orma de dr financiar apare sub for a unei norme salcii deoarece actele normative de dr financiar spre deosebire de alte ramuri de sr stabilesc sarcini si prevederi concrete expimate cele mai adesea in cifre. ;xista si unele exceptii in sensul existentei unei n , de dr finanaciar care au un caracter oarecum individual Ipote"ele prevad mpre,urrile in care urmea"a sa se aplice dispo"itiile cuprinse in aceste norme ,uridice . #ispo"itiile prevad conduita subiectelor de drept vi"ate de aceste norme a.i.subiectii sunt fortati sa actione"e intrun anumit mod sau li se inter"ice anumite acte sau operatiuni financiare pin urmare dispo"itiile pot fi permisive onerative sau pro$iditive . :anctiunile preva"ute dee nr financiara arata care sunt consecintele nerespectrii dispo"i ie. :anctiunile de dr financiar sunt sanctiuni disciplinare penale patrimoniale si administrative. :pecifuca dr financiar este amenda baneasca .:pecifica dr financiar sanctiunile pot fi si amen"ile , ele sunt preva"ute de codul de procedura fiscala pt ne plata la termen a taxelor si impositelor. -areori cele (elemente se vor regasi la modul explicit in textul de lege

I"voarele de drept financiar. #reptul financiar ca si disciplina cuprinte ' categori de i"voare 1i"voare comune cu alte ramuri de dr '.i"voare specifice de dr financiar 1. Cel mai imp i"vor este constitutia.aceasta deoarece contine legi referitoare la adoptarea bugetul de stat competentelor puterilor in stat, modul de elaborare adoptare si executie a bugetelor centrale si locale lte i"v comune sun legile organice si ordianare adoptate de parlamente, decrete pre"identiale, $otariri de guv, ordonante de urgenta, si alte instructiuni normative . '.i"voare specifice ale dr financiar.

Cea mai imp este codul fiscal , codul de procedura fiscala, legea finantelor publice si legea finantelor locale. Importanta acestor i"voare&I"voare stabilesc principile de ba"a ale fiscalitatii armoni"ea" legislatia romaneasca cu ce europeana, stabileste fiscalitatea sistemul ec romanesc , asigura func ionarea aparatul de stat prin finantarea acestuia si prin executarea bugetului local si central. paratul financiar al statului. 0otiunea de aparat finnciar desemnea"a totalitatea tuturor organelor statului care contine in mod direct sau care inlesnesc activitatea financiara si aplica politica financiara a statului. :unt ' categorii de organe& 1.%rgane cu competenta generala -parlamentul, presendentia, , guvernul si consiile locale '.%rgane cu competenta speciala-au atributii exclusiv intr-un anumit domeniu bine determinat&curtea de conturi a rom, corpul de control al premierului, ministeru finantelor publice, garda financiara, autoritatili locale financiare, organele de politie BUGETUL DE STAT Procedura bugetare def si natura juridica a bugetui de stat ;xtrem de imp pt societatea economica notiunea de bugete de stat se gaseste pt prima data in 1/5' in <ranta intr-un decret privind contabilitatea publica. ceste dectrete stipulea"a pt prima data faptul ce bugetul este actul prin care sunt prev"ute autori"ateate c$etuielile se veniturile statul intro perioada determinata. Cam in aceeasi perioada in statele romane apare condica de venituri si c$eltuiele desi nu imbraca forma unui buget de stat propriu "is se pre"inta sub forma unei dari de seama asupra veniturilor si c$eltuielilor statului. In 1/5) apare legea contabilitatii in care se spune ca toate veniturile si c$eltuielile statului trebuie autori"ate in fiecare an prin lege, formandu-se astfel bugetul general al statului. ctualmente bugetul de stat este definit ca documentul prin care sunt preva"ute si aprobate in fiecare an veniturile si c$eltuielile sau dupa ca" numai c$eltuielile in functie de sistemul de finantare a institutilor publice. ?ugetul statului poate fi apeciat drept un act de management politic dar este si un document predictiv intru cat coantifica nivelul c$eluielilor ce se vor efectua in viitor precum si veniturile ce sunt la dispo"itia statului ?ugetul apare sub forma unui plan de actiune financiara in care sunt preva"ute si autori"are veniturile si c$eltuielile pt o perioada limitata de timp adica 1 an. In ceea ce priveste natura acesteia, bugetul este un act prin care puterea legislativa autori"ea"a venituri si c$eluieli. !e de alta parte planifica aceste venituri si c$eluiieli. In ceea ce priveste bugetul de stat au existat mai multe teorii, conform unuia dintre aceasta bugetul este un act administrativ, in o alta teorie ar fi un act legislativ, o a ( terorie ar fi un act politic , iar cea din urma teorie ar fi un act ,uridic. ?ugetul de stat este expresia unei vointe politice concreti"at intr-un act de valente ,uridice. PR!"#!P!LE BUGETARE In procesul intocmirii aprobari si executiei exista o serie de reguli cunoscute drept principii bugetare. ceste principii fundamentale stabilesc anumte coordonate&modul de reflectare a veniturilor si c$eluielilor in bugetul de stat, durata pt care parlamentu autori"ea"a guvernul sa obtina venituri si sa efectue"e c$eluieli, relatia care trebuie sa exista intre totalul veniturilor si c$eltuielilor. ceste principii sunt importante si pt motive de ordin politic si te$nic. +e$nic pt ca asigura o buna oglindire a raportului dintre venituri si c$eltuieli, si politic pt ca asigura controlul asupra activitatii guvernuilui. 1. !rincipiul universalitatii '. !rincipiul publicitatii (. !rincipiul unitatii bugetare ). !rincipiul al anoalitatii *. !rincipiul al speciali"arii bugetare 5. !rincipiul al unitatii monetare 8. !rincipiul al ec$ilibrului bugetar. /. !rincipiul al neafectarii veniturilor bugetare 1. !rincipiul universalitatii ?ugetul trebuie sa cuprinda toate veniturile si c$eltuielile bugetare. cest principiu asigura posibilitatea parlamentului de a cunoaste toate posibilitatile de incasare a taxelor si impo"itelor dar si

destinatia fiecarui ban public '. !rincipiul publicitatii !otrivit acestui principiu toate componentele bugetului public ava fi pus la cunostiinta opiniei piblice in toate etapelede elaborare adoptare si executie proiectu2 de lege si legea bugetului de stat trebuie sa fie cunoscuta de cetatean (.!rincipiul unitatii !otrivit acestuia se aproba un singur buget de stat.trebuie sa avem o repere"entare a tuturor veniturilor si c$eluielilor si apoi ne ofera posibilitatea aprecierii cu usurinta a tuturor veniturile si c$eltuielilor. ?ugetele extraordinare sunt acea categ de bugete destinate acoperii unei nevoi nepreva"ute in timpul exercitiului bugetar. Ca si o exceptie in rom in pre"ent exista bugetul asigurarilor sociale de stat.este distinct de catre bugetul de stat dar se aproba de parlament odata cu bugetul de stat cest buget asigura plata pensiilor, pensilor de urmas ,diferite a,utoare sau indesmi"atii banesti ?ugetele autonome se intocmesc de catre institutile publice care au autonomie financiara.se aproba de consiliul de adminstratie. Conturile speciale ale tre"oreriei , aceste conturi se desc$id pt a degreva , bugetul de stat cu unele c$eltuieli de stat cu caracter temporar. ). !rincipiul anoalitatii :e refera la perioada de timp pt care se intomeste si aproba bugetul dar ase refera si la perioada de timp pt care se incasea"a veniturile si se efectuea"a c$eluielile. Importanta acestui principiu re"ulta ca parlamentul are posibilitatea de a controla guvernul si de corecta eventualele abateri de la legislaie. Curs (. *. !rincipiul speciali"arii bugetare !resupune ca veniturile bugetare trebuie sa fie inscrise in bugetul de stat surprin"andu-ne sursele de provenienta , iar c$eltuielile publice trebuie sa se regaseasca pe categorii de destinatii. !arlamentul este cel care aproba nivelul maxim al c$eltuielilor . !rocesul prin care se grupea"a c$eltuielile se veniturile intr-o anumita ordine folosind anumite criterii se c$eam clasificatie bugetara. In legea finantelor publice nr *==@'==' , veniturii si c$eltuielile sunt grupate in buget pe ba"a clasificarii bugetare. Aeniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar c$eltuielile pe parti , ,capitotele, subcapitole , titluri , articole si alineate. 5. !rincipiul unitatii monetare. cesta presupune ca toate operaiunile financiare si bugetare se exprima in moneda nationala (leul ) art 1( 8. !rincipiul ec$ilibrului bugetar. !otrivit acestui principiu trebuie sa existe un ec$ilibru permanent la nivelul bugetului& veniturile sa acopere integral c$eltuielile , iar in acest ec$ilibru sa se regaseasca pe toata perioada executiei bugetare. ceasta situatie nu a existat niciodata din 19/9 pana in pre"ent deoarece c$eltuielile publice au depasit in mod constant veniturile. !rin urmare bugetul de stat a fost nc$eiat cu deficit. #eficitul bugetar are mai multe cau"e insa cele mai importante sunt sporirea c$eltuielilor cu aparatul administrativ al statului , c$eltuieli militare, c$eltuieli cu acoperirea datoriei publice #e regula c$eltuieilile publice escedente sunt acoperite cu imprumuturi de stat si emisiuni monetare. cestea sunt solutii temporare care in cele din urma contribuie la sporirea deficitului bugetar. #atorita fiind ca deficitului bugetar are efecte defastuase asupra economiei la nivelul 7; s-a stabilit limita deficitului bugetar structural la =, * B iar deficitul structural in ansamblu trebuie sa a,unga la 1B din !I? #eficitul bugetar maxim nu trebuie sa depeasc (B /. !rincipiul neafectarii veniturilor . ;ste principiul potrivit caruia in elaborarea bugetului de stat trebuie sa impulsione"e cresterea veniturilor obtinute din taxe si imparite astfel incat deficitul bugetar sa fie cat mai aproape de =.

PR$#ESUL BUGETAR
In -omania procesul bugetar este reglementat de catre Constitutie si de legea nr *==@'==' privind finantele publice si cuprinde urmtoarele etape& 1. ;laborarea proiectului de buget '. probarea bugetului de stat (. ;xecutia bugetului ). Inc$eierea exercitiului financiar anual *. Controlul bugetar.. !rocesul bugetar are o serie de trsturile ;ste un proces de deficitie intrucat consta in alocarea resurselor bugetare in conformitate cu anumite prioritati este un proces politic pentru ca partidele de guvernamant isi impun vointC politica este un proces complex este un proces ciclic pentru ca se reia dupa un calendar bine preci"at guvernamant dupa pricipiul anualitatii Procedura elaborarii bugetului de stat In statele europene fara exceptie proiectul de buget este elaborat de puterea executiva (guvernul prin 1<!). 1inisterul finantelor publice elaborea"a proiectul de buget tinand seama de obiectivele programul de guvernamant. -e"ultatul activitatii de elaborare a proiectului de buget il constituie documentul pe care guvernul il pre"inta spre examinare si aprobarea parlamentului. cest proiect v-a cuprinde o expunere de motive o pre"entare a veniturilor si c$eltuielilor eventualel propuneri de modificare a legislaiei structura c$eltuielilor Cel mai adesea structura veniturilor si c$eltuielilor se regsete si in anexele proiectului de buget 1inisterul finantelor publice transmite ordonatorilor principali de credite (ministrii), pana la data de 1 iunie a fiecarui an , o scrisoare cadru. In aceasta scrisoare sunt preci"ate elementele de natura macro economica si limitele de c$eltuieli aprobate de guvern. !ana la 1* iulie a fiecarui an ordinii principali de credite (opc) sunt obligati sa depuna propuneri proiectului de buget. !roiectele de buget si anexele pentru fiecare minister se depun la 1<! pana la 1 august. Incepe un proces de negociere intre 1<! si %!C. #aca divergentele persista , competenta de solutionare intervine 3uvernul. !roiectele de buget stanse sunt reunite de catre, 1<! sub forma proiectului de legi bugetului de stat pana la (= septembrie in fiecare an. !roiectul legii bugetului de stat este anali"at si adoptat in sedinta de 3uvern. #upa aprobarea lui de catre 3uvern este inaintat !arlamentului. Adoptarea si aprobarea bugetului de stat. !otrivit ar 5'@Constitutiei -omaniei proiectul bugetului de stat se adopta de catre parlament in sedinta comuna a celor ' camere. !rin aceasta se releva importanta deosebita a legii bugetului de stat. !e de alta parte sub aspect practic sunt eliminate bloca,ele legislative. Conform legii finantelor examinarea si aprobarea legii bugetului debutea"a prin examinarea proiectului de catre comisiile parlamentare ale fiecrei camere& -comisia de buget finante banci a senatului -comisia de buget finante banci a camerei deputatiilor. 6a finalul examinarii fiecarei comisie elaborea"a un avi" . 6a aceasta se adauga si avi"ul comisiei ,uridice a !arlamentului . Cele ' comisii intocmesc un raport comun care cuprinde eventualele amendamente si acest raport este transmis planului reunit al celor ' camere. !lanul reunit procedea"a la de"batere a proiectului legii bugetului. #upa ce se inc$eie de"baterea de articolense trece la vot (desc$is @ secret ). In momentul n care a trecut de !arlament ca orice lege, va fii supusa promulgarii preedintelui. !romulgarea se face in maxim, '= de "ile. 6egea nu este organica ci ordinara.

Procedura execuiei anuale a bugetului de stat. #ef. !rin executia bugetului de stat vintelegem actele ,uridice si operatiunile prin care se reali"ea" veniturile publice si se executa c$eltuielile publice. In aceasta etapa aparatul de stat are drept scop incasarea integrala a impo"itelor si taxelor i apoi efectuarea c$eltuielilor publice inscrise in bugetul de stat. ;xercitiul bugetar incepe la data de 1 ianuarie si se nc$eie la data de (1 decembrie. -esponsabil pentru executia bugetara este guvernul. #in acest motiv conform legii finantelor publice periodic, guvernul se reuneste pentru anali"a stadiul executiei bugetului si pentru a lua masuri care sa duca la meninerea ec$ilibrului bugetar. :unt foarte importante atribuiile 1<!, respectiv& -reparti"area bugetului si c$eltuiele publice -desc$idere de credite bugetare -efectuarea de transferuri bugetare catre bugetele locale -controlul preventiv si de gestiune. -eparti"area c$eluielilor si veniturilor pe bugete locale se face sub stricta supraveg$ere a 1<! astfel incat sa fie respectate cu strictele prevederi ale legii. ;videnta executiei bugetului de stat si inc$eierea exercitiului bugetar anual se face la data de (1 decembrie. !otrivit legii orice venit incasat si orice c$eltuiala anga,ata care nu au avut loc pana la data de (1 dec se va incasa sau se va platii anult urmator. Creditele bugetare neutili"ate pana la nc$eierea anului sunt anulate de drept. #isponibilitatiile ce provin din fonduri europene ramane nec$eltuite la (1 dec se reportea"a in anul urmator. Incheierea exercitiului bugetar !resupune intocmirea unor raporte periodice privind gradul de utili"are a fondurilor publice. %!C intocmesc conturi anuale de executie a bugetului statului. !e ba"a situatie financiare 1<! elaborea"a contul general anual de executiei a bugetului de stat. cest cont este anali"at de guvernul si este trimis parlamentului spre adoptare. Inainte de adoptare Curtea de Conturi pre"inta o opinia motivata. !arlamentul adopta prin vot contul general care in acest mod apare sub forma unei descarcarii de gestiune. !rin de"baterea si adoptarea contului general !arlamentul isi exercita func ia de control asupra executivului. Curs ).').1= '=1( Controlul executiei bugetare Controlul executiei bugetare se executa pe toata perioada anului bugetar si se reali"ea"a de catre ( actori 1.!arlamentul exercita un control politic '.Curtea de conturi care execita un control ,urisdictional . ( 3uvernul execita un control de specialitate 1.Controlul politic se execita de catre parlament in virtutea prerogativelor sale institutionale.. !arlamentul este cel care de"bate si aproba contul general anual de executie a bugetului de stat. Controlul parlamentae se executa din oficiu sau la cerere iar parlamentul poate solicita curtii de conturi sa execite anumite forme de control financiar '.Controlul ,urisdictional.efectuata de curtea de conturi care este institutia suprema de control financiar. nual aceasta institutie pre"inta un raport asupra conturilor de gestiune si a modului in care sunt c$eltuiti banii publici. (.Controlul administrativ financiar sau de specialitate. ;ste desfasurat de guver, ministere, si se desfoar pe anumite paliere si examina"a periodic situatia financiara din economie. 1ai mult in acest scop exista un asa numit corp de control al primului ministru, care poate desfasura actiuni de control in domeniul executie bugetului de stat. #in acest punct de vedere si mfp desf oar permanent actiuni de control prin directia financiara generala si garda financiara. cu oca"ia diferitelor controale sunt verificate modul de respectare a procedurilor si adminitrarea si folosirea fondurilo publice. Controalele vi"ea"a si modalitatea in care sunt respectate obligatile fiscale pt stat. 6a nivelul fiecarui minister exista diferite departamente de control care verifica proprile structuri de sub ordine in ceea ce priveste, legalitate oportunitatea si eficienta fondurilor publice.prin urmare controlul executiei financiare are o dubla ratiune una politica una financira. -atiunea politica re"ida din necesitatea parlamentului de a execita un control politic asupra guvernului, iar ratiunea financiara re"ulta din necesitatea evitarii risipei si combaterii ,prevenirii fraudei fiscale. #%ELTU!EL!LE BUGETULU! DE STAT

0otiunea si rolul c$eltuielilor bugetului de stat. In orice stat o parte imp din venitul national este alocata acoperirii c$eltuielilor necesare c$eltuirii obligatiilor sale. ;xista ' componete functionarii a unui stat 1 functia interna ' functia externa !t acoperirea c$eltuielilor oca"ionale pt acoperirea politie armatei servicilor secrete ,ustitie sntate educatie cultura etc se aloc imp sume de bani din bugetul de stat. ceste sume se imobili"ea" prin intermediul c$eltuielilelor financiare. 7tili"area resurelor financiare se efectuea"a prin intermediul c$eltuielilor publice. <inantarea c$eltuieli lor publice are loc in adrul unor raporturi ,uridice de finantare care se stabilesc intre autoritatile financiare, coordonatori de credite , si beneficiarii acestor fonduri utili"abile in c$eltuielile publice. <inatarea c$eltuielilor publice presupune aprobarea proiectului de c$eltuielile, acordarea fondurilor aprobate, si controlul intrebuintarii acestora. In ca"ul in care in cadrul acestui raport se constata anumite nereguli atunci pe langa sanctiunile administartive se poate trece si la suspendarea finantarii. C$eltuielile pt fiecare minister se fac pt acoperirea necesarului de cladiri, instalatii, mi,loace de transport, salarii, indemni"atii.etc ?eneficiarii sunt obligai de lege sa utili"e"e fondurilor publice potrivit destinatiei apropiate <inantarea bugetara se def ca fiind procedeul de intretinere a institutiilor si organi"atiilor de stat care se reali"ea"a prin transm2terea sumelor de bani catre unitatilor bugetare Cresterea c$eltuielilor publice este un proces constant in orice tara . Cresterea c$eltuielilelor se face in primul, rand pt a acoperii necesarul de securitate si siguranta.in acest context cresc c$eltuielile militare si cele destinate apararii. u loc procese de privati"are .de de"voltare a sectotului de stat. :unt subventionati producatorii mici si mi,locii, de moderni"ea"a si extinde reteaua de santate si educatie, infrastructura de stat, se aloca din ce in ce mai multe fonduri pprotec ia mediu2ui si sistemati"area teritoriului.in conclu"ie cresterea c$eltuieli lor este det de o serie de factori de ordin militar, social politic si economic. Clasificarea cheltuielilor bugetare. !otrivit legislaiei romanesti avem ( categ de c$eltuieli bugetare. 1. c$eltuieli social culturale '.c$eltuieli pt domeniile ec (.c$eltuieli cu autoritatile publice de aparare 1. C$eltuieli social culturale.sunt det de obligatile de stat pt a asigura permanet necesitatile de instruire si invatamant pt cetateni.in aceste caegorii intra si c$eltuielile aferente protectiei sociale asistenta medicala cultura arta si spor. !onderea acestora in totalul c$eltuielilor este data de nivelul de de"v ec-social In ceea ce privete romania exsta anumite deficiente in ceea ce prive te finantarea acestor c$eltuieli. Importanta social ec a acestor c$eltuieli este pe termen mediu si lung #in aceste motiv statele de"v au o pondere cea mai insemnata. !t ca instruirea populatiei se regaseste in nivelul de performanta ec , de asemenea un sitem de sanatate performant asigura o medie de viata mai lunga si stimulea" inclusiv consumul, in plus nivelul de educaie superioara se reflecta invers proportional in nivelul c$eltuielilor destinate sigurantei si oridinii publice C$eltuielile bugetare pt nvm.nt. se adresea"a tuturor formelor de invamant.presolar, primar gimna"ial liceal universitar. In -omania cele mai multe c$eltuieli este alocata celui primar si secundar. C$eltuiele acestui sector se nregistrea" in categoria investitilor in capitalul mare In cea mai mare parte a statelor lumii se considera ca investitile in c$eltuielile in comportamentul uman au un randament mai ridicat decat c$eltuielile clasice de capital. 6a nivel national exista o serie intreaga de fonduri speciale destinate ingstitutiilor de invatanant. !arte din necesitatile financiare subt acoperite si din bugetele locale. In structura acestor c$eltuieli se regasesc c$eltuielile cu salari"area , cu contributiile pt asigurarile de sntate, pt soma,, pt servicii, privind fondurile fixe pt intretinere si reparatii, pt transport etc,

'. C$eltuieli pt sntate. u o mare imp , pt asigurarea vietii cetatenilor ,cresterii duratei medii de viata,reducerea incapacitii temporare de munca, si sunt destinate platii personalului din din sitemul medical, intretinerii functionarii si dotarii dispensarelor medicale, spitale sanatoriilor, centrelor de diagnostic, statilor de salvare, leaga de copii, finantarea actinuilor antiepidemice si pt educatia sanitara a populaiei. !e langa institulile medicale de stat, exista si institutii si facilitatii private. !t finatarea institutilor de stat s.a infiintat casa nationala de asigurari de santate si case de asigurari de santate la nivel ,udetean. <ondurile acestor case se formea"a din contributiile pesoanelor anga,ate din taxele anga,atorilor , din subvenii le de la bugetul de stat, contributii din bugetele locale, doban"i, donatii, sponsori"ari si alte venituri. sigurarile de sntate repre"int principalul sistem de finatare a santatii din -om.nia. #in fondul unic de asig de santate se fac pt plata serv medicale , a medicamentelor, a materialelor sanitare, si a dispo"itivelor si te$nicilor medicale.acestea repre"inta ( la suta din sumele colectate. #in bugetul de stat se suporta c$eltuielile pt investitii, pt construirea si consolidarea unitatilor, medical, moderni"area aparaturii medicale,Di despasuraea altor masuri profilactice. % parte din c$eltuieli privin si de la bugetele locale, in special c$eltuieli materiale si cele de prestari de servicii. % alta sursa de finatare o repre"inta si c$eltuielile publice, (. C$eltuieli cu autoritatile publice de aparare. :unt c$eltuielile care au drept scop principal protectia materiala a cetenilor care nu au suficiente venituri au c$etuieli deosebite cu ,ntretinerea unor persoane aflate in ingri,ire, sau c$eltuieli sociale deosebite. In aceasta "ona se includ si programele sociale care se adresea"a impotriva saraciei, soma,ului, analfabetismului.etc C$eltuielile pt asistenta sociala se adresea"a intretinerii caminelor pt batrani, centrelor de minori, plata alocatiilor pt copii a,utoare pt invali"i si veterani de r"boi, alocatiile pt pers cu $andicap, fondul banesc pt plata a,utorului de soma, se constituie din c2ntributii ale ,nor unitati anga,atoare , contributii ale anga,atiilor si subventi, de stat, C$eltuiele pt a,utotarea pers cu $andicap se constituie prin contributii ale ag ec si din unele surse alternative al bugetului de stat. +oate aceste forme de a,utor, au drept scop protectia sociala a cetatenilor aflati in dificultate, sau cu probleme de natura medical . curs * C$eltuielile pt cultura si arta se adresea"a cu precadere functionarii si in"estrarii bibliotecilor mu"eelor, expo"itii, publicatii si spectacole. #eoarece marea ma,oritate a institu iilor de arta si cultura reali"ea"a unele venituri proprii, acestea compensea"a veniturilor din bugetul de stat. Aeniturile proprii sunt un re"ultat al incansarii taxelor de intrare a institutiilor culturale. #atorita insuficientei alocatiitor bugetare marea ma,oritate a institutiilor de cultura se intretin apeland la subvenii de la begetele locale si alte venituri extrabugetare. C$eltuiele bugetare pt obiective si actiuni ecomice , protectia mediului si cercetare, de"volatre :trcutura c$eltuielilor cu caracter econimic apare sub mai multe forme prime de export , subventii pt agricultura, aparitia unor noi intreprinderi, lucrari de cercetare geologica, sistemati"area teritoriului, protectia mediului, c$eltuiele de infrastructura. #aca in anii 9= ponderea acestor c$eltuieli era de 5* B din ponderea c$eltuielile lor bugetare in anul '==)-'==* sa a,uns la '* B <ormele de interventie a statului pot fi directe sau indirecte si se reali"ea"a prin subventii, imprumuturi cu dobanda subventionata,a,utoare rambursabile fara dobanda. C$eltuielile si subventiile pt domeniul ecomic sunt preva"ute in fiecare buget de minister find grupate in specii de c$eltuieli.&c$eltuiele de re"erva de stat , pt unitati vamale, pt acoperirea ratei de sc$imb valutar, pt activitati de intregrare la unitati de nivel superior, de investitii.etc. C$eltuieli bugetare pt autoritatili public si de aparare. Ca si in alte state si in -omania institutiile publice func ionea" pe banii provenitii din bugetul de stat. #intre autoritatile cele mai importanta amintim presedintia care are un buget anual distinct, camera deputatiilor ,ministerul de ,ustitie, administratie pubila , autoritatile executele incepand cu guvernul si terminand cu fiecare autoritate locala de stat. 6a toate acestea se adauga c$eltuiele destinate ministerului de aparare, afacerilor interne si pt servicile secrete. +oate acestea sunt grupate in asa numitele c$etuiele pt aparare de ordine si siguranta public. !rincipa, sursa de finantare repre"int bugete de stat si cele locale. pararea si siguranta nationala repre"inta o importanta componenta pt asigurarea securitatii

nationale , de aceea anul se c$eltuiesc sume importante pentru intretinerea si functionarea armatei,politiei si serviciilor secrete in vederea participarii anumitor aliante militare , participarea la ra"boaie sau inlaturarea efectelor acestora. C$eltuielile de aparare se mai numesc si c$eltuieli militare directe sau indirecte C$eltuielei directe sunt c$eltuielile le care bugetul de stat le efectua"a pt in"estrarea cu te$nica militara , cu solde soldatiilor , construirea de infrastructura speciala , construirea de ca"arme C$eltuielile indirecte sunt c$eltuiele alocate cercetarii militare , pt pensiile militare , pt alocatiite in ca" de incompatibilitate, si pt vaduve si orfani de ra"boi. !rincipala susra de acoperire a acestor c$eltuieli o constituie bugetul de stat dar si unele surse de autofinantare reali"ate de 0 !1 ,veniturile provenite din exporturile militare DREPTUL F!"A"#!AR S! #!R#ULAT!A &$"ETARA Notiunea si formele circulaie monetare in romania. Circulatia monetara este o etapa a sc$imbului de marfuri , in care marfurile se transforma in bani iar banii in marfuri. cest proces cuprinde ' momente distincte 1 van"area .transformarea marfii in bani ' cumpararea .transformarea banilor in marfuri. Circulatia monetara la nivelul statului repre"int totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetara incasariile se baneste determinate de circulatia marfurilor, de prestarea servicilor si executarea de munca in decursul unui an Circulatia monetara este alctuita din ' parti. 1circulatia cu monetar '.monetar Cele ' forme alctuiesc un tot unitar #esi repre"inta o functie importanta circulatia monetara repre"inta '= B din totatulul circulatiei monetare.3ratiei procesului te$nologic si a globali"arii pietelor circulatia cu monetar tinde sa dispara . Viteza de circulatie a banilor. !rocesul de circulatie monetara are o anumita vite"a la nivelul sistemul economic social al statului. Aite"a de circulatie a banilor repre"inta nr de tran"actii pe care o unitate monetara o desfasoara intro unitate de timp, in procesul de circulatie a marfurilor si a prestarilor de servicii. <actorii care determina vite"a de circulatie 1.volumul re"ervei naionale. cea parte din bugetul de stat care este constituita ca o re"erva pentru acoperirea unor c$eltuieli nepreva"ute '.nivelul venturilor populatie ( nivelul economier populatiei ) dorinta de mentinere a macro stabilitatii ec a statului respectiv, egalitatea dintre venituri si c$eltuieli. *.incredea populatiei in moneda nationala. ;ste stans legat de situatie ec a tarii. 5 nivelul inflatiei adica nivelul de depreciere a banilor de $artie aflati in circula ie ca urmare a emiterii unei mase banesti peste nevoile reale ale populatiei si economie sau ca urmare reducerii volumui de productie de marfuri 8.masa banilor aflati in circulatie , are un efect direct asupra vite"ei de circulatie a banilor !t o economie sanatoasa vite"a de circulatie a banilor trebuie mentinuta cat mai ridicat. !entru aceasta trebuie perfectionat mecanismul circulatie si trebuie evitate toate bloca,ele financiare. ?loca,ul financiar este situatia ,uridica econo,ica in care nivelul platilor depaseste semnificativ nivelul disponibialitatilor din banca inclusiv posibilitatea anga,arilor unor credite . Curs 5 - 8 noiemebrie '=1( Emisiunea monetara si stabilitatea monetara in Romania Emisiunea monetara repre"inta ansamblul de acte si operatiuni reali"ate de ?anca 0ationala a -omaniei, concreti"ate in stocarea , emiterea , punerea si scoaterea din ciculatie a bancnotelor si monedelor , precum si reali"area de bani scriptici in conturile curente ale persoanelor fi"ice si ,uridice. Stabilitatea monetara este situatia economico-,uridica care defineste raportul dintre puterea de cumparare a monedei nationale si evolutia in timp a fenomenelor sociale, economice si juridice.

ceasta este legata de mentinerea puterii de cumparare a monedei nationale , respectiv a cantitatii de bunuri si servicii , ce pot fi ac$i"ionate cu o unitate de moneda. 6ipsa stabilitatii monetare conduce la devalori"area leului. :unt situatii cand leul se devalori"ea"a. !entru a evita devalorizarea monedei nationale trebuie asigurate o serie de conditii de natura economica si financiara , respective asigurarea stabilitatii preturilor , asigurarea unei viteze crescute de circulatie a banilor , cresterea volumului de bunuri si servicii ce se comerciali"ea"a prin intermediul creditelor si al transferurilor electronice de bani. Circulatia banilor in numerar Desfasurarea incasarilor si a preturilor Legea nr. 101/199 este legea care reglementea"a circulatia banilor sub forma de numerar. ;a stipulea"a ca ?anca 0ationala a -omaniei este unica institutie autori"ata sa emita bancnote si monede metalice pe teritoriul tarii, administrand, in mod direct, re"erva de bani in vederea satisfacerii nevoilor de numerar. !latile in numerar se manifesta sub forma ac$itarii contravalorii bunurilor si serviciilor, folosindu-se monede si bancnote. !entru a consolida disciplina fiscala, legislatia in vigoare a stabilit obligatia operatiunilor de incasari si plati intre persoanele ,uridice care sa se efectue"e numai prin instrumente de plata ( fara numerar E prin transfer bancar). ;xista, pentru persoanele ,uridice, si ( exceptii de la regula sus mentionata & 1. '. (. !lati catre persoane juridice in limita unui plafon "#L$#% de ma&imum '000 lei !lata salariilor si a altor drepturi aferente pentru personal !lati ale persoanelor juridice catre persoanele fizice

6 egea prevede ca sumele in numerar aflate in Casieria proprie a persoanelor ,uridice nu pot depasi plafonul de '000 lei. :e admite totusi, depasirea acestui plafon, pentru plata salariilor si a altor drepturi de personal, cat si a altor operatiuni cu persoane fi"ice, pentru o perioada de ma&im ( zile, prevazuta pentru plata acestora. %rice suma in plus fata de nivelul acesta maxim trebuie depusa in conturile persoanei ,uridice. )* 1'/199+ prevede ca efectuarea de plati sau incasari in numerar intre persoanele ,uridice , peste aceasta limita maxima de *=== lei constituie contraventie si se sanctionea"a si cu confiscarea sumei care depaseste plafonul respectiv. Cei care sunt, prin lege, avi"ati sa aplice sanctiuni sunt angajatii de la ,inisterul -inantelor, de la .$/ etc. Inflatia si deflatia monetara si efectele economico !uridice ale acestora #nflatia monetara este de"ec$ilibrul dintre masa monetara si volumul marfurilor si bunurilor aflate pe piata la un moment dat, printr0o crestere e&cesiva a insemnelor monetare , asociata cu cresterea preturilor si urmata de deprecierea monetara. ;lementele care generea"a inflatia sunt& 1. /educerea productiei economice in mod semnificativ in conditiile mentinerii aceluiasi volum monetar. '. Solicitarile financiare din ce in ce mai ridicate ale institutiilor statului. (. !rogramele economice defectuoase sau gestionate in mod gresit de catre ordonatorii principali de credite. ). !olitici sociale gresite de majorare nejustificate a salariilor si pensiilor. *. !olitici de credite gresite, in special din partea ..$./. si a marilor banci comerciale. Etapele privind efectele principale ale inflatiei 1. '. (. Cresterea preturilor #eprecierea monedei - cu o unitate de moneda se cumpara din ce in ce mai putine produse paritia unor bloca,e financiare si comerciale pe piata financiara de bunuri si servicii

/educerea si eliminarea inflatiei si a consecintelor sale este posibila prin cateva metode economico-,uridice cunoscute, respectiv & a) Controlul strict exercitat asupra ma,orarii preturilor care sunt sub controlul statului b) !romovarea pe scara larga a mecanismelor pietei libere prin stimularea concurentei intre agentii

economici, avand ca efect final scaderea preturilor Controlul strict exercitat asupra cresterii salariilor si pensiilor, tinandu-se cont de poibilitatile reale ale economiei nationale, la un moment dat d) !romovarea productiei si a exporturilor, identificarea unor masuri de stimulare a agentilor economici care exporta bunuri si servicii. !rincipalul efect al inflatiei se manifesta sub forma fenomenului de reducere a puterii de cumparare a monedei nationale. cest fenomen se numeste depreciere monetara si apare fie sub forma cresterii preturilor, bunurilor si serviciilor sau prin scaderea cursului monedei nationale fata de alte valute, in special datorita deficitului balantei de plati externe. 7n alt efect de"astruos al inflatiei este acela de pauperizare 1saracire a societatii) a societatii, aparitia unor convulsii sociale si aparitia unor varfuri financiare. ;liminarea inflatiei si a consecintelor sale este un proces de durata. Calmarea acestui proces este posibila prin & a) !lafonarea cresterii veniturilor nominale b) 6imitarea ma,orarii preturilor controlate de stat c) :timularea concurentei intre agentii economici in scopul influentarii preturilor pe piata libera c) Deflatia monetara si consecintele acesteia cest fenomen de deflatie poate fi definit ca o reducere sau blocare a preturilor prin micsorarea masei banilor aflati in circulatie la un moment dat, prin masuri de natura ,uridica, economica sau politica. #eflatia are drept scop majorarea puterii de cumparare a banilor si lic2idarea dezec2ilibrelor economice , concomitent cu relansarea activitatii economice. !entru a se a,unge la procesul de deflatie este necesar sa se ia o serie de masuri de comert interior si e&terior. ceste masuri conduc la o serie de efecte pozitive imediate , respectiv & % scadere a preturilor si tarifelor, ca urmare a cresterii volumului de bunuri si servicii existente la nivelul pietei #eflatia este determinata de cresterea exportului, urmata de o crestere a cursului valutar, a monedei nationale fata de cele straine. Efectele principale ale deflatiei sunt & :caderea accentuata a preturilor ( sunt foarte multe bunuri si nu se vand) precierea exagerata a monedei nationale ( sunt afectate exporturile) paritia unor bloca,e financiare si comerciale pe piata financiara de bunuri si servicii !entru combaterea eficienta a deflatiei accentuate se poate apela la o serie de metode financiare si economice, cum ar fi & !rocedeul de deflatie fiscala prin identificarea unor cai de crestere a consumului, simultan cu promovarea unei politici de ec$ilibru bugetar sau de asigurare a unor excedente bugetare, prin restrangerea c$eltuielilor publice ( ca"ul cel mai concludent & in fiecare an ma,oritatea ministerelor isi reduc bugetele si fac economie, prin reducerea de c$eltuieli cu personalul, reorgani"ari ale sistemului, sau prin reducerea c$eltuielilor de personale) -educerea creditelor bancare, ridicarea nivelului doban"ilor, astfel incat sa se descura,e"e imprumuturile e&agerate ( ex & acordarea creditelor exagerate, care , odata cu venirea cri"ei , nu au mai putut fi platite de catre populatie) 1asuri de ing$etare a preturilor si tarifelor, restrangerea unor avanta,e financiare si fiscale acordate unor producatori sau prestatori de servicii Curs 8. #RED!TUL "$T!U"E S! #$"#EPT sa cum este el conceput imbraca forma unui imprumut in bani care trebuie restituit in viitor stabil cu certitudine in contractul de mprumut care este bun inscris sub semnatura privata. Creditul se poate aprecia ca fiind operatiunea prin care se ia in stapanire resurse in sc$imbul unei promisiuni de rambursa viitoare. ceasta operatiune este nsotita de plata unei boban"ii. %peratiunee creditare cuprinde ' parti .o parte acorda creditul iar cealalt primeste . %peratiunele de creditare imbraca diferite forme credite personale simple pana la credite complexe care presupun tran"acii bancare complexe. Creditul ca institutie ,uridica si financiara presupune ntotdeauna asumarea unui risc de catre banca . #in acest motiv ofiterii de credite trebuie sa anali"e"e ntotdeauna cele mai eficiente plasamente.

%data cu acordarea unui credit apar riscurile de nerambursare ,lipsa de lic$iditate variatia doban"ii , sau variatia ratei de sc$imb. Clasificarea functile si rolul creditului Creditul bancar este cel care sa aacorda ag ec sub forma baneasca de catre institu ii bancare speciali"ate. pare in aceasta situatie comert cu bani. Creditele financiare sunt principalele functii ale economiei naionale. !rincipalele modalitati ale creditului bancar sunt& credit bancar de cont curent ? credit bancar de ga, cu efecte publice C credit bancar de ga, cu efecte comerciale. # creditul comercial.-forma de impumut existenta intre cumparator si van"ator at cand van"area marfurilor nu este insotita de plata banilor . cest tip de credit nu a existata nainte de 19/9 .Creditul comercial este importanat pt accelarea circulaie marfurilor contribuid la de"voltarea economiei na ionale. In economiiele de piata creditul comercial constituie ba"a sistemului de credit in statele cu ec planificata nu exista. #lasificarea creditului 1.#upa destinatie a.credit de consum b. .credit de productie, '.In fucntie de subiectul de drept a.credit bancar public b. .credit bancar privat (.#up modul de garantare a.real b. personal ).In functie de perioada de timp pt care sa acordat mprumutul a. pe timp scurt pana in 1an b. mediu de la 1 la * ani c. lung peste * *.#upa locul de desfurare a locului de credit in a. tara ( intern) b. strintate (extern) 5.In functie de disponibilitatea creditorului de a avea sau nu drept de rambursare anticipata a. Credit denuntabil b. Credit nedenuntabil c. Creditul guvernamental. Locul si importanata creditului'-e"ida din functiile sale Functiiele creditului 1. <unctia distributiva- mobili"area resurselor la un moment dat si distribuirea aceastora pe ramura de ec '. <uncitia de transformare a economiilor in investitii. (. <unctia de emisie monetara . !rin consolidarea ideii de credit ba"at pe increderea pe participantii la circuitul de credit a fost inc$eiata acea moneda bancara adica bilete de banca ordine de lata cambii etc. ). <unctia de asigurare a stabilitatii preturilor . :e face prin crearea unui ec$ilibru intre cerere si oferta creditandu-se atat consumul cat si crearea de stocuri. #onditile creditului Indeplinirea functiei si rolului creditului si valorificarea avanta,elor oferite de acestea au loc in urmatoarele conditii. existenta unui sistem ,uridic stabil , existenta unui sistem ,urisdictional optim , existenta unui cadru economic favorabil , existenta unor relaii social politice optime existenta unor factori de natura psi$ologica si de traditie #reditul si bancile

Creditul apare ori de cate ori apare nevoia de resurse banesti suplimentare a unor agenti economici cu disponibilitatile financiare ale institutiilor de credit . !rincipalii actori pe piata financiara sunt bancile , insitutiile financiare, casele de economie si sociatitile de asigurare. ?ancile efectuea"a urmtoarele operatiuni&operatiuni principale active , pasive, acceesori , exceptionale sau speculative. Procedura creditului bancar %peratiune de creditare consta in acordarea de sume de bani destinata spre a fi utili"ata intro anumita ma iera in obligatii acesorii bine stanilite. Elementele specifice procesul de creditare Contractele bancare sunt in mod normal contracte de adi"iune, posibilitatite de negociere sunt f limitate. Contractele bancare sunt de durata in sensul ca ele se inc$eie intr-o perioada mai mare de 1 an. ;stimarea riscului un al element specific care nseamn un proces de apreciere a solvabilitatii clientului., si de evaluare a riscului de pierdere a sumei imprumutate at cand clientul nu mai are posibilitatea rambursarii creditului.. #obanda este suma de bani platita de catre debitor creditorului pt mprumutul acordat pe un termen determinat.;ste un element al ec monetare ca o consecinta a circula ie monetare. 0u poate fi denumita dobanda suma de bani folosita pt folosinta uni bun mobil sau imobil aceasta este c$irie. ceasta vi"ea"a un raport variabil direct proporional cu rentabilitatea creditului si cu siguranta de restituire a capitalului. Cu cat siguranta stabilirii creditului este mai mare cu atat dobanda este mai mica. Categorii de dob.n"ii. 1. #obanda contraventionala '. #obanda 6egala (. #obanda 1a,orata ). #obanda d( imprumut maritim *.#obanda fixa 5.#obanda variabila 8. #obanda la dobanda #reditul e(tern notiune si rol Creditul extern este un credit acordat bancii sau unei pers fi"ice sau ,uridice altor state bancii sau pers ,ur sau fi"ice straine Creditul extern cuprinde si relatiile de credit ale instituiilor financiare internaional In functie de pers creditorului i debitorului creditul poate fi clasificat in & .credite acordate unor state si institutii internaionale de catre institutii financiare ?. credite inter guvernamentale C .credite acordate de stag institutii bancare sau consortii bancare unor state. #. credite acordate de banci particulare si firme comerciale altor banci particulare din alte stat Bancile staraine pe pietele nationale si internationale