Formulati si comentati definitia dreptului

Dreptul e ansamblul de norme stabilite sau recunoscute de stat in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei statului si a caror respectare obligatory e garantata de forta coercitiva a statului. Trasaturi: Dreptul are un character volitional, social(reglementeaza numai conduita umana; bunurile si animalele sunt reglementate prin prisma omului care e proprietar), obligatoriu (deoarece prevede o conduita si sanctiuni pt. cei care incalca conduita prescrisa). ezulta din definitia dreptului ca: ! "e bazeaza pe NORME (are caracter normativ) #ormele sunt $particulele% (celulele) de baza, structura interna a Dreptului. #ormele &uridice prescriu conduite tipice, care se aplica unui numar nelimitat de cazuri si sunt impersonale #ormele prescriu drepturi si obligatii corelative (adica un drept al cuiva este corelat cu obligatia celorlalti de a!l respecta) #ormele reprezinta criterii de indrumare a conduitei cetatenilor, etaloane de conduita fi'ate de stat, deci reprezinta vointa a statului. !(re caracter SOCIAL )'prima faptul ca Dreptul reglementeaza relatiile sociale si obliga cetatenii la anumite conduite a caror nerespectare atrage sanctiuni statale )ste o e'presie a vointei generale (sau cel putin a ma&oritatii cetatenilor), e'primata normativ ! (re caracter VOLITIONAL )'prima faptul ca Dreptul este o e'presie a vointei "tatului. *ointa de "tat reprezinta esenta Dreptului si e'prima interesele generale ale societatii. +entru a putea deveni Drept, vointa generala trebuie sa se e'prime ca *ointa de "tat. ! espectarea normelor stabilite sau recunoscute este GARANTATA DE FORTA COERCITIVA A STATULUI *ointa generala, e'primata ca *ointa de "tat, este singura forma care e'prima interesele generale ale societatii prin intermediul unor reguli a caror respectare este general obligatorie si este garantata de forta coercitiva a statului.

,egatura dreptului cu morala

-orala reprezinta un ansamblu de conceptii si reguli cu privire la bine sau la rau, drept sau nedrept, permis sau nepermis. #ormele de morala sunt creatia societatii sau grupelor sociale. #ormele de morala indica oamenilor conduita necesara si arata consecintele nerespectarii acestei conduite, sanctiunile morale. "fera moralei este mai vasta decat cea a dreptului, ea reglementand comportarea in cele mai diferite relatii sociale. Nu toate normele de drept pot fi inclu e in fera moralei (e': normele procesuale penale si civile nu cuprind in sine si aprecieri de ordin moral). #ormele morale sunt de regula nescrise si nu sunt in mod obligatoriu cuprinse in acte. #ormele de drept imbraca forme oficiale de stat. espectarea normelor de morala nu este garantata, de regula, de forta coercitiva a statului, ci de actiunea unor factori sociali, a opiniei publice, a educatiei etc.

"tructura interna/logico!&uridica a n.&.

#orma &uridical e o regula de conduita generala si impersonala, stabilita sau recunoscuta de stat, care e'prima vointa de stat si a carei respectare obligatorie e garantata de forta coercitiva a statului. 0ontinutul normei &uridice are o structura interna 1 structura logico!&uridica a normei, precum si o strucura e'terna 1 structura tehnico!&uridica/tehnico!normativa. "tructura logico!&uridica a normei arata din ce elemente componente si reciproc dependente este logic organizata prescriptia normei, indifferent de formularea ei te'tuala, de ramura de drept careia ii apartine. (ceste elemente sunt: !ipoteza !dispozitia !sanctiunea normei &uridice. "chema structurii s!ar putea reduce la urmatoarea formulare logico!&uridica: 23n cazul in care (daca cineva)4atunci4altfel4%. 3poteza descrie impre&urarile si conditiile in prezenta carora se aplica prevederile n.&. si categoria subiectelor la care se refera prevederile dispozitiei. 3poteza poate fi determinate (cand e clar precizata) si relative determinate (cand nu e clar precizata fiind lasata la aprecierea subiectului). 3poteza poate sa fie simpla (sa prevada o singura impre&urare in prezenta careia se aplica dispozitia) sau comple'a( sa prevada o multitudine de impre&urari care sa determine aplicarea dispozitiei). 3n cazul in care (daca) cineva4 Dispozitia descrie conduita pe care trebuie sa o aiba subiectul n.&., drepturile subiective si obligatiile corespunzatoare persoanelor vizate de n.&. respective. Dispozitia trebuie sa prevada fie savarsirea unei actiuni, fie o inactiune, abtinerea de la fapte ilicite. +oate sa impuna o anumita conduita, sa interzica sau sa permita o anumita comportare. +oate fi determinata (cand e clar precizata) sau relative determinata (nu e clar precizata). 4atunci (nu) trebuie sa4 "anctiunea e consecinta nerespectarii dispozitiei (conduitei), indica urmarile nerespectarii dispozitiei n.&. (ceste urmari reprezinta masurile luate impotriva persoanei care a violat legea, aduse la indeplinire prin autoritatea statului. "anctiunea poate fi absolute determinate (sunt clar precizate, nu pot fi modificate de organul de aplicare) si relative determinate (nu sunt clar precizate, se stabilesc intre un minim si ma'im, urmand ca organul de aplicare sa stabileasca intre aceste limite sanctiunea concreta). +ot fi alternative (organul de aplicare poate allege intre doua sau mai multe sanctiuni 1 inchisoare sau amenda) si cumulative (cand sunt doua sau mai multe sanctiuni si se aplica toate). 4altfel4

0lasificarea normelor &uridice

!dupa obiectul si metoda reglementarii &uridice (dupa ramura si institutia &uridica), se disting normele de drept con titutional! ci"il! admini trati"! penal! etc. !dupa forta &uridica a actului normative (dupa izvorul de drept) in care sunt cuprinse: le#i! decrete! $otarari ale #u"ernlui! ordine i in tructiuni ale mini trilor% !dupa sfera aplicarii si gradul lor de generalitate: #enerale! peciale i de e&ceptie% 'dupa modul de redactare: complete i incomplete% 'dupa caracterul conduitei prescrise: onerati"e! pro$i(iti"e i permi i"e% #ormele onerative prescriu in mod e'pres obligatia unei actiuni. #ormele prohibitive interzic savarsirea unor actiuni. #ormele permisive sunt acele norme care, fara a obliga sau a interzice savarsirea unei actiuni, prevad posibilitatea ca subiectul sa uzeze de anumite drepturi sau stabilesc anumite drepturi, interese, capacitati si competente. #ormele de imputernicire formuleaza anumite drepturi ale subiectelor, stabilesc capacitatea si competenta subiectelor de drept, posibilitatea savarsirii anumitor actiuni. #ormele supletive sunt o categorie a normelor permisive in care subiectului i se lasa posibilitatea sa aleaga singur una din variantele de conduita prevazute de norma. #ormele de stimulare sunt acele norme prin care se instituie decoratiile si titlurile de onoare, indicandu!se conditiile in care acestea pot fi conferite de catre organele de stat competente. #ormele de recomandare prevad o anumita conduita pe care statul o recomanda de obicei organizatiilor sociale. !dupa sfera aplicarii lor si gradul de generalitate: norme generale, speciale si de e'ceptie. #ormele generale au sfera cea mai larga, aplicandu!se tuturor relatiilor sociale din ramura respectiva a dreptului, normele speciale cuprind doar o anumita categorie de relatii din cadrul aceleiasi ramuri. #ormele de e'ceptie prevad o completare fie a normelor generale, fie a celor speciale. !dupa modul lor de redactare: complete si incomplete. #ormele ce nu sunt complete in acelasi act sunt norme de trimitere% #ormele ce au elemente lipsa sunt norme al(e.

3zvoarele dreptului 7biceiul si legea

Dreptul constituie un sistem de norme care sunt cuprinse in anumite acte &uridice, iau o anumita forma, denumita izvor al dreptului. 7biceiul se naste prin repetarea aplicarii aceleiasi idei &uridice intr!un numar mare de cazuri individuale succesive, prin creare de precedente. 7biceiul e izvor de drept numai cand legea face trimitere la el si numai in ceea ce priveste sarcinile impuse proprietarului cu privire la buna vecinatate (vezi 0odul civil) si protectia mediului. 3n succesiunea istorica a izvoarelor de drept, obiceiul &uridic ocupa primul loc. )ste o regula sociala ce corespunde cel mai bine societatilor cu dezvoltare lenta a fortelor de productie si a intregului sistem de relatii sociale. (stazi obiceiul &uridic are o pondere din ce in ce mai mica deoarece are o trasatura conservatoare si tinde sa perpetueze relatiile ce l!au generat. ,egea e cel mai important izvor de drept. 0ele mai importante legi ale antichitatii au aparut sub forma unor culegeri de obiceiuri. ,egea este un act normativ adoptat de organul superior al puterii de stat, fie el unipersonal, fie el colegial, in functie de tipul istoric de drept si de regimul politic al statului.

(ctiunea actelor normative in timp

(ctele normative sunt adoptate pt. a actiona asupra legilor sociale, pt. a determina conduita si comportamentul subiectelor de drept. (doptarea acestor acte normative nu coincide cu inceputul actiunii lor. +entru a determina actiunea normei &uridice in timp e necesar sa se stabileasca atat momentul intrarii in vigoare, cat si cel al incetarii sau iesirii din vigoare a actului normativ. 3n ceea ce priveste intrarea in vigoare a legii si a altor acte normative, modalitatile determinarii acestui moment pot fi diferite. (ctul normativ poate sa stabileasca el insusi printr!o prevedere speciala data intrarii sale in vigoare. (tunci cand in actul normativ nu se prevede o data e'presa a intrarii sale in vigoare, se considera, in principiu, ca data a inceperii actiunii sale, data publicarii sale oficiale. 3n sistemul &uridic romanesc, legile si celelalte acte normative ale organelor centrale ale puterii si administratiei de stat intra in vigoare la 6 zile de la data publicarii in -onitorul 7ficial al omaniei daca, in cuprinsul lor, nu este indicata o alta data. +rincipiul care guverneaza intrarea in vigoare e neretroactivitatea legii (legea dispune numai pt. viitor). De la principiul neretroactivitatii legii e'ista si e'ceptii: a) cand actul normativ prevede in mod e'pres ca se aplica si unor fapte petrecute anterior b) legea penala mai favorabila sau mai blanda se aplica retroactiv c) legile interpretative se aplica odata cu legea interpretata. 3esirea din vigoare a actelor normative sau incetarea actiunii lor. ,egea iese din vigoare prin: a) Daca este data pe durata determinata, la data prevazuta, fara a fi nevoie de vreo constatare sau decizie speciala in acest scop 1 lege temporara. b) Daca legea e data pe durata nedeterminata, trebuie abrogata(scoasa din vigoare). (brogarea este conceptul prin care se e'prima incetarea actiunii actului normativ, scoaterea lui din vigoare. (brogarea poate fi e'presa(directa sau indirecta) si tacita/implicita. (brogare e'presa 1 directa, cand noul te't de lege spune ce modifica !! indirecta, cand noul te't de lege precizeaza numai ca orice dispozitie contrara se abroga (brogare tacita/implicita cand noul te't de lege nu precizeaza ca abroga ceva, dar o face

c) 0aderea in desuetudine(desuet9demodat, invechit) apare atunci cand legea nu e formal abrogata, dar ii dispare obiectul de activitate. +rincipiul incetarii actiunii unui act normativ prin abrogarea sau a&ungerea la termen are o e'ceptie 1 ultraactivitatea legii. (re loc in situatii e'ceptionale, cand un act normativ, desi a fost abrogat sau a a&uns la termen, poate fi aplicat pentru rezolvarea unor cazuri ce apar ulterior scoaterii sale din vigoare.

(ctiunea actelor normative in spatiu

(ctul normativ are actiune bine determinata atit in timp cit si in spatiu, adica pe un anumit teritoriu, deoarece sunt produsul activitatii statului si organelor sale, care au o competenta teritoriala.
Se disting doua aspecte: Intern si international.

! sub aspect intern. ,a nivel national: a) institutiile administratiei publice centrale pot sa reglementeze atat la nivel national cat si la nivel local b) la nivel local, administratiile consiliilor locale pot sa reglementeze numai la nivel local ! sub aspect international +ersoanele aflate pe teritoriul unui stat respecta legea acelui stat chiar daca contravine propriei legislatii. +rin teritoriul unui stat se intelege 1 in afara intinderilor de uscat si de apa aflate in limitele frontierelor de stat 1 si subsolul si spatiul aerian, precum si apele teritoriale. )'ceptii: 3n anumite conditii, pe teritoriul unui stat pot e'ista persoane si unele locuri asupra carora nu se aplica in anumite limite, actele normative ale statului respectiv. a) egimul &uridic al ambasadelor si consulatelor b) egimul imunitatii diplomatice. 3munitatea diplomatica consta in e'ceptarea personalului corpului diplomatic de la &urisdictia statului de resedinta. 3n cazul incalcarii grave a legilor tarii de resedinta, reprezentantul diplomatic care a comis o asemenea abatere grava poate fi declarat persona non grata, lucru care atrage dupa sine rechemarea sau e'pulzarea lui. c) egimul strainilor. 0etatenii straini aflati pe teritoriul unui stat au regim &uridic diferit de cel al cetatenilor statului respectiv. egimul strainilor se manifesta de regula sub 6 aspecte: !regimul national, consta din faptul ca strainii au aceleasi drepturi civile ca si cetatenii statului de resedinta !regimul special, potrivit caruia drepturile strainilor sunt stabilite in mod special prin legi sau tratate internationale !regimul clauzei natiunii celei mai favorizate, potrivit caruia statul de resedinta acorda cetatenilor unui alt stat, dar aflati pe teritoriul lui, anumite drepturi, care nu pot fi mai restranse decat drepturile acordate cetatenilor oricarui stat tert.

"ubiectele r.&. si capacitatile lor

"ubiectele raporturilor &uridice sunt numai oameni, luati in mod individual ca persoane fizice sau cuprinsi in colectivitati, respectiv constituiti in persoane &uridice, statul si institutiile sale (in dreptul civil statul e tot p.&.), conduita umana fiind unicul obiect al reglementarii &uridice, omul fiind singurul care are discernamant. 7mul in sine nu este subiect de drept, ci numai cand aceasta calitate este atribuita si recunoscuta de stat, dandu!i!se capacitatea de a fi subiect de drept, capacitate &uridica.
Pentru ca persoanele sa poata participa intr-un raport juridic, trebuie sa aiba capacitate juridica, prin aceasta intelegandu-se aptitudinea generala si abstracta a persoanei de a avea drepturi si obligatii in cadrul raportului juridic. Capacitatea este determinata de lege si ea capata trasaturi particulare in fiecare ramura de drept. De aceea, se ramifica in: capacitate civila, administrativa, constitutionala, de dreptul muncii etc. Capacitatea e de 2 feluri: generala si speciala. Capacitatea juridica generala reprezinta posibilitatea de a avea anumite drepturi care se

incadreaza intr!o categorie aparte de r.&. sau care depind de o anumita situatie a subiectului de drept. 0apacitate &uridica speciala o au numai organizatiile. 0apacitatea &uridica este unica. )a presupune atat posibilitatea de a fi titular al drepturilor si obligatiilor, cat si facultatea de a e'ercita. Diviziunea capacitatii 1 in cea de folosinta si de e'ercitiu 1 este &ustificata numai in cazul dr. subiective, care pot apartine unui titular, fara a fi nevoie ca e'ercitarea lor sa o realizeze aceeasi persoana. 0apacitatea de folosinta este aptitudinea generala de a avea drepturi si obligatii in cadrul unor r.&. )a apartine tuturor p.f. in mod egal, apare de la nastere pana la moarte). )'ercitarea personala a drepturilor si obligatiilor in r.&. se conditioneaza de e'istenta capacitatii de e'ercitiu. 0apacitatea de e'ercitiu este aptitudinea de a!si e'ercita drepturile si de a!si asuma obligatii prin acte &uridice proprii. 0apacitatea &uridica civila include: !facultatea de a dispune !facultatea de a e'ercita drepturile si obligatiile (mbele capacitati nu trebuie in mod obligatoriu sa fie intrunite in aceasi persoana. )ste subiect al r.&. numai omul, singurul care are discernamant, privit ca: a) in mod individual (in dr.civil p.f.). +t. a fi subiect de drept, omultrebuie sa aiba capacitate &uridica(o recunoastere a calitatii sale de subiect din partea statului). b) in mod colectiv sau ca organizatie (in dr.civil p.&.) !organizare de sine statatoare !patrimoniu propriu distinct de al membrilor fondatori !e'istenta unui scop licit, moral si posibil c) statul si institutiile sale (in dr.civil statul e tot p.&.) "tatul e subiect de drept atat in dreptul intern, cand intra in r.&. de dr.public (superioritate &uridica a statului 1 statul ordona) si de dr.privat (egalitate &uridica a statului cu celelalte subiecte 1 statul negociaza) si in dr.international cand intra in r.&. cu alte state fata de care e egal dpdv. &uridic.

Diviziunea dreptului in public si privat

3n dreptul public intra dreptul constitutional , administrativ, financiar, penal, procesual (penal si civil), international public. 3n dreptul privat , celelalte ramuri: dreptul civil, comercial etc.

Formulati si comentati definitia statului

"tatul este o organizatie politica care detine monopolul elaborarii si aplicarii dreptului si al fortei de constrangere si e'ercita asupra unei populatii (comunitate umana) aflata pe un teritoriu, puterea suverana din societatea respectiva. Trasaturi si comentariu la trasaturi .) )'istenta unei puteri politice sau publice organizata in aparatul de stat, format din functionari (publici), specializati, platiti de la bugetul de stat. (paratul de stat cuprinde si forta represiva a statului (politia, &andarmeria, armata). +rin intermediul aparatului de stat, statul transmite si impune populatiei vointa sa. 5) )'istenta unui teritoriu bine delimitat prin granite (naturale sau artificiale) stabilite prin tratate internationala. <uridic, notiunea de teritoriu se e'tinde si asupra solului, subsolului, spatiului aerian, marii teritoriale. )'istenta unei populatii care are la baza cetatenia. +rin diaspora se intelege: !etnic 1 romani aflati in afara granitelor !&uridic 1 cetateni romani aflati in afara granitelor 6) -onopolul elaborarii si aplicarii dreptului 8) "tatul impune si strange ta'e si impozite necesare sustinerii bugetului de stat care la randul sau sustine cheltuielile statului cu salarii, asistenta sociala, infrastructura etc. esursele unui stat sunt: !e'ploatarea resurselor naturale care sunt limitate si neregenerabile !razboaie de &af si cucerire !ta'e si impozite !profitul obtinut de intreprinderile de stat (,oto) !imprumuturile care pot fi rambursabile si nerambursabile, interne si e'terne !vanzarea, inchirierea, concesionarea bunurilor apartinand statului !mosteniri vacante !bunuri abandonate !bunuri confiscate de stat !donatii :) "uveranitatea care presupune: ! o latura interna 1 suprematia 9 dreptul statului de a decide in interiorul granitelor ! o latura e'terna 1 independenta 9 un stat este egal cu celelalte state

Forma de guvernamant: monarhie/republica

Forma de guvernamant 9 modul de organizare a puterii supreme de stat, competenta organelor supreme ale puterii de stat, caracterul autoritatii pe care ele o e'ercita asupra populatiei. 0ea mai generala clasificare clasificare a statelor, dupa forma de guvernamant: monarhii si republici. -onarhia este o forma de guvernamant in care seful statului e stabilit pe calea succesiunii. -onarhul, avand diferite denumiri 1 rege, imparat, tar, sultan, faraon, sah, emir etc. 1 de regula nu e responsabil &uridiceste si nu poate fi schimbat fara voia lui, nu poate fi demis, dar poate sa abdice. -onarhia poate fi: !nelimitata: cand monarhul are puteri nelimitate si este cazul despotilor sau a monarhiilor feudale !limitata: cand alaturi de monarhi e'ista si alte organe ale puteri de stat, care ingradesc, mai mult sau mai putin, autoritatea monarhului. !parlamentara: cand puterile regelui sunt limitate de e'istenta unui parlament (toate statele din )uropa) 1 egatul >nit al -arii ?ritanii si 3rlandei de #ord. !constitutionala: cand puterile regelui sunt limitate de e'istenta unei constitutii. epublica e o forma de guvernamant, in care puterea suprema apartine unui organ, ales pe timp limitat. +ersoanele care compun organul suprem al puterii de stat sunt responsabile &uridiceste pt. activitatea lor. )ligibilitatea sefului statului e trasatura principala prin care forma de guvernamant republicana se deosebeste de monarhie. epublica presupune e'istenta unui presedinte ales prin vot de parlament sau de populatie ma'im 5 mandate care pot fi si succesive. epublica poate fi: !prezidentiala: cand presedintele e ales de populatie si e si primul ministru 1 ">( !parlamentara: cand presedintele e ales de parlament, dar nu are functie e'ecutiva 1 3talia !semiprezidentiala: cand presedintele e ales de populatie si detine si un pic de putere e'ecutiva.

Forma de structura: state simple/compuse

Forma de structura a statului se refera la faptul daca avem de!a face cu o singura entitate statala, sau cu o grupare intr!un stat a mai multor entitati statale, precum si la organizarea teritoriala a puteri de stat, la relatiile reciproce intre componentele statului si ale fiecaruia dintre ele cu statul in intregul sau. Forma de structura se refera la teritoriu. +e un teritoriu pot sa e'iste mai multe formatiuni sau entitati statale. 0ele mai cunoscute forme de structura sunt: !statul unitar sau simplu: care presupune e'istenta unei singure entitati statale si a unui singur rand de organe legislative, care infaptuiesc suveranitatea de stat 1 Franta, omania !statele compuse(comple'e): pe acelasi teritoriu e'ista mai multe entitati statale. )'ercitarea puterii este impartita intre organele supreme ale puterii. 0ele mai cunoscute sunt federatia i confederatia% Federatia 9 mai multe entitati statale autonome in interior, iar in e'terior un singur stat (statul federal). 0aracteristici federatie: !presedinte !parlament (constitutie, legi federale) !guvern 1 afaceri e'terne, apararea !tribunal federal, politie federala, infractiuni federale !armata 0aracteristici stat din federatie: !guvernator (ales sau numit) !posibil parlament local (posibile legi locale) !posibil guvern local condus de guvernator !tribunal local, politie locala, infractori locali 0onfederatia 9 mai multe state care s!au reunit pt. a prote&a un interes comun, fiecare pastrandu!si suveranitatea integrala (uniune de state) 1 )lvetia. 3n cadrul confederatiei relatiile intre statele componente sunt mult mai slabe decat in cadrul federatiei. 0onfederatia nu are organe supreme proprii, distincte. (lte forme ale statului compus: !uniunea personala e rezultatul unei intelegeri intre doua state, constatnd in desemnarea unui sef comun. "tatele membre ale uniunii personale isi pastreaza suveranitatea. (un sef de stat, doua state) !uniunea reala e o uniune mai stransa intre doua state, legate nu numai prin persoana aceluiasi sef de stat, ci si prin e'istenta unor institutii comune. (un sef de stat, doua state, institutii comune) !teritoriile de peste mari (fostele colonii) +e linga impartirea statelor in simple si compuse, forma structurii de stat are si o alta latura si anume impartirea admini trati"'teritoriala a tatului! pro(lema raportului or#anelor locale ale puterii cu or#anele centrale% 7rganizarea administrativ!teritoriala a statelor nu este o simpla impartire geografica, ea se realizeaza cu scopul e'ercitarii cat mai bune a puterii de stat . "tatul se imparte in unitati administrativ!teritoriale (provincii, departamente, regiuni, districte etc.)

egimul politic
egimul politic al statului este acea latura a formei de stat prin care se defineste sistemul metodelor si principiilor de infaptuire a puterii de stat. 7 clasificare generala a regimurilor politice este acea in : ! egimuri autocratice ! egimuri democratice. Re#imul autocratic se caracterizeaza prin ine'istenta atat a conditiilor &uridice formale cat si a conditiilor reale pentru manifestarea vointei poporului. -asele populare nu au nicio posibilitate sa determine sau sa influenteze politica interna si e'terna a statului. +uterea de stat e e'ercitata de catre o persoana sau un grup de persoane prin metode dictatoriale, brutale, prin folosirea teroarei politienesti, prin negarea drepturilor si libertatilor individuale, in masura in care acestea sunt prevazute in legislatia statului respectiv. Re#imul politic democratic presupune e'istenta unor conditii care sa faca posibila participarea maselor de cetateni la viata politica, influenta politici interne si e'terne a statului, e'ercitarea unui control asupra modului in care organele de stat indeplinesc vointa lor. 3ntr!un regim democratic sunt intrunite conditiile atat de ordin material si politic, cat si de ordin &uridic pentru participarea reala a maselor la conducerea statului, la rezolvarea treburilor privind politica interna si e'terna. "e impart in: democratii directe si indirecte. 3n democratiile directe poporul e'ercita nemi&locit puterea in stat. 3n democratiile indirecte conducerea de stat se realizeaza prin reprezentanti prin organele alese. +entru o abordare stiintifica a conceptului democratiei este necesar sa evidentiem trei laturi: .. 3n intere ul cui se e'ercita puterea de statB - al poporului sau al unui grup social 5. 0are este modul de e&ercitare a puteri de statB - cum se realizeaza conducerea de stat a societatii, in ce masura masele participa la conducerea societatii 6. 0are este conditia cetateanului in stat si societateB - ce statut politico juridic, drepturi si libertati ii sunt garantate

.C

ealizarea dreptului Tehnica &uridica

Tehnica &uridica reprezinta ansamblul sau totalitatea procedeelor si metodelor folosite intr!un system de drept, cu scopul elaborarii actelor normative si aplicarii acestora in viata. Tehnica &uridica cuprinde reguli, procedee, metode in vederea e'ecutarii operatiunilor &uridice, adica a activitatii de de elaborare/sistematizare a dreptului. Tehnica &uridica are sarcina de a gasi mi&loacele optime, pentru a transpune in drept, in norme &uridice, vointa de stat careia conducerea politica vrea sa!i dea forta &uridica si sa o ridice la rang de lege. Tehnica &uridica este un concept comple', care cuprinde: ..tehnica elaborarii dreptului 5.tehnica legislativa 6.tehnica realizarii, aplicarii si interpretati dreptului

Fazele/etapele aplicarii dreptului

(plicarea dreptului este activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor, actionand ca titulari ai autoritatii de stat si constituie o forma a activitatii statale, care se desfasoara in forme &uridice oficiale, stabilite prin acte normative. Fa)ele proce ului de aplicare a dreptului 3. Sta(ilirea tarii de fapt este prima faza in care se intreprind cercetari pentru a cunoaste situatia concreta a impre&urarilor cauzelor ce trebuie sa capete solutionare &uridica. 7rganul de aplicare, cercetand starea de fapt, trebuie sa cunoasca situatia reala astfel incat cauza ce este supusa solutionarii sa fie lamurita din toate punctele de vedre. 0oncluziile trebuie sa fie in perfecta concordanta cu realitatea concreta. 7 deosebita importanta o constituie strangerea de probe pe baza de documente, declaratii ale martorilor si alte materiale. 33. Ale#erea normei de drept denumita si $critica%. Determinarea normei la care se refera situatia si asigurarea unei corecte calificari &uridice, in temeiul actului de aplicare. ,egalitatea normei &uridice corespondenta ei fata de actele normative superioare este o sarcina de rezolvat de catre organul de stat. 333. Implementarea normelor *uridice constituie o activitate la care organul de aplicare recurge pentru a stabili intelesul adevarat si deplin al normei &uridice. 3*. Ela(orarea actului de aplicare constituie faza finala a procesului de aplicare, constand in elaborarea deciziei &uridice, care va atrage dupa sine stabilirea modificarea sau stingerea unor raporturi &uridice.

..

3nterpretarea normelor &uridice 1 metode si forme

3nterpretarea dreptului constituie o activitate la care participa diferite subiecte, avand fiecare un rol deosebit, solutiile de interpretare la care se a&unge neavand aceeasi importanta si forta &uridica. 0lasificarea formelor de interpretare: a. interpretarea oficiala b. interpretarea neoficiala 3nterpretarea oficiala (sau obligatorie), provine de la un organ de stat competent, si se subdivide in : .. 3nterpretarea generala ce se caracterizeaza prin faptul ca este data in forma unui act normativ. (tunci cand o dispozitie sau un act normativ apare neclara sau confuza, iar interpretarea se face de catre organul emitent al actului normativ, interpretarea se numeste autentica. (ctul de interpretare are caracter obligatoriu pentru toti cetatenii. 3nterpretarea generala a actelor normative facuta de catre organul de la care emana acest act poarta denumirea de interpretare autentica, iar actul &uridic ce cuprinde interpretarea are forta &uridica a actului interpretat. 5. 3nterpretarea cauzala !denumita si cauzala sau &udiciara 1 este acea forma interpretarii oficiale care este facuta de organele de aplicare a dreptului cu prile&ul solutionarii unei cauze concrete, are caracter de obligativitate numai pentru acea cauza. De asemenea, interpretarea cauzala e data si in hotararile organelor administrative si, in anumite limite, ale organelor de stat. Deosebirea esentiala intre cele doua interpretari este ca in cadrul primei forme (generale) interpretarea capata valoare de sine statatoare si este facuta cu scopul de a lamuri sensul unei norme nefiind conditionata de necesitatea solutionarii concomitente a unei cauze concrete pe cind, in cazul interpretarii cauzale, dimpotriva, interpretarea este doar un mi&loc de solutionare a unei cauze concrete. 3nterpretarea neoficiala poarta si denumirea de interpretarea facultativa sau stiintifica sau doctrinara, in functie de faptul daca se au in vedere natura sau subiectele interpretarii. (ceasta forma a interpretarii nu are caracter obligatoriu, nu se concretizeaza in continutul unor acte &uridice, a caror respectare sau aplicare sa fie garantata de stat. )a reprezinta opiniile unor persoane neoficiale asupra modului cum trebuie inteles continutul unor acte normative. +resupune lamurirea sensului normei ce urmeaza a fi aplicata. #u face parte din procesul de aplicare a dreptului dar poate servi si a&uta acest proces.

-etodologia interpretarii normelor &uridice

Tehnica interpretarii dreptului poarta denumirea si de metodologia interpretarii, deoarece procedeele tehnice utilizate au semnificatia unor metode. (u caracter general, aplicabil intregului sistem de drept, patru metode+procedee te$nice de interpretare a deptului, interpretarea #ramaticala! i tematica! i torica i lo#ica% Interpretarea #ramaticala! consta in folosirea procedeelor de analiza morfologica si sintactica a te'telor normativelor, pornindu!se de la intelesul cuvintelor folosite, de la legatura dintre ele, de la constructia frazei etc. 3ntelesul unor termeni si e'presii in formularea te'tului normei de drept poate fi identificat cu cel din limba&ul obisnuit sau poate avea un sens specific &uridic. >neori legiuitorul, pentru a asigura intelegerea corecta si uniforma a unor termeni folositi, recurge la e'plicarea acestor termeni. Interpretarea i tematica consta in lamurirea unor norme &uridice, a unui te't normativ, prin coroborarea acestei norme sau acestui te't cu alte dispozitii normative apartinand aceleiasi institutii &uridice sau ramuri de drept. >neori, interpretarea sistematica reclama stabilirea chiar a unor legaturi dintre te'tele normative apartinand unor ramuri de drept diferite.

.5

Interpretarea i torica consta in stabilirea sensului adevarat si deplin al normelor &uridice, recurgandu!se la cercetarea conditiilor istorice si social!politice ce au determinat adoptarea actului normativ si, in functie de aceste conditii, prin determinarea scopurilor urmarite de acest act. Interpretarea lo#ica constituie procedeul care se bazeaza pe analiza te'tului actului normativ prin adoptarea legilor logicii formale. -etoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee tehnice, deoarece orice lamurire a sensului normei &uridice se spri&ina pe utilizarea rationamentelor si &udecatilor logice. (rgumente frecvent utilizate in interpretarea logica: A fortiori Per a contrario Ad absurdum 3nterpretarea literala, e'tensiva si restrictiva 3n functie de rezultatul obtinut prin compararea continutului real cu formularea te'tuala, a normei de drept, se poate a&unge la trei solutii: a) 0ontinutul real e e'primat intocmai cu formularea te'tuala a normei. 3n aceasta impre&urare, te'tul normei de drept trebuie sa fie aplicat literal, cuvant cu cuvant (ad litteram) b) Te'tul normei urmeaza sa fie aplicat in mod e'tensiv, deoarece stadiul normei de drept duce la concluzia ca sfera cazurilor sau cercul de situatii la care se refera ese, in realitate, mai larg decat reiese din modul de redactare a te'tului actului normativ. c) Te'tul urmeaza sa fie aplicat in mod restrictiv, deoarece intentia autorului normei, asa cum reiese la o analiza aprofundata, reclama ca sfera cazurilor la care se refera sa fie mai restransa decat reiese din formularea te'tului, care!i da normei &uridice un continut aparent mai larg.

(nalogia
3nstitutia analogiei ofera posibilitatea organului de aplicare a dreptului ca, dupa constatarea starii de fapt si a adevarului obiectiv sa gaseasca o solutie &uridica a spetei chiar daca nu se gasesc norme care sa se refere la cauza data. "e recurge astfel la doua forme de analogie: .. Analo#ia le#ii este procedeul la care se recurge atunci cand se constata lipsa normei &uridice, in cazul ce urmeaza a fi solutionat. "e cauta norme de drept care se refera la cazuri asemanatoare si se incearca aplicarea lor la cazul dat. 3n dreptul nostru procedeul analogiei legii nu are, in principiu, aplicare, deoarece legislatia nu are lacune. Totusi, in temeiul art 6 0od 0ivil, &udecatorul nu poate refuza &udecarea cauzei aduse in fata lui pe motivul ca legea nu o prevede sau ca este intunecata sau neindestulatoare. 0erintele legalitatii impun rezolvarea cauzelor supuse reglementarii &uridice numai pe baza normelor &uridice. 5. Analo#ia dreptului constituie o alta forma a analogiei, la care se recurge atunci cand in solutionarea unei cauze lipseste norma &uridica si nici nu se pot gasi norme sau te'te &uridice care sa reglementeze cauze asemanatoare. 7rganul de aplicare va asigura solutionarea &uridica a cauzei date recurgind la principiile generale ale dreptului

.6