Modelul economic japonez

Localizare Japonia este localizata n Asia de Est, n nord-vestul Oceanului Pacific, fiind form ata din 4 insule importante, ce reprezinta un procent de aproximativ 95% din ter itoriul Japoniei: Honshu, Hokkaido, Kyushu i Shikoku, plus numeroase insule mici. www.bugbog.com

Relieful Japonia are un relief muntos, aproximativ 80% din suprafa a este ocupata de mun i cu varfuri inalte, uneori depaind 3000 metri, fiind inconjura i de vai adanci, care f ormau in trecut bariere impotriva cotropitorilor. Insulele nipone sunt formate l a imbinarea placilor tectonice: placa Pacificului i placa Filipinelor se scufunda sub placa Euroasiatica din vest. Japonia este situata deasupra zonei de scufund are, pe placa Euroasiatica. La imbinarea placilor tectonice crusta pamantului es te instabila, ceea ce explica numarul mare de vulcani din Japonia (40 activi i ci rca 150 inactivi) precum i numarul mare de cutremure (circa 1500 pe an). www.virtualuppermantle.info

Structurile eruptive emerse, care detin 26% din suprafata tarii, inglobeaza vech i blocuri dislocate oferind putine minerale si resurse energetice: nisipuri feru ginoase, ape geotermale si cateva structuri carbinofere de importanta nesemnific ativa. La acestea se adauga raurile scurte si cu debite bogate care au un ridica t potential hidroenergetic si padurile care acopera 68% din teritoriul national. http://calvin-myjourney.blogspot.com Raul Shinano http://www.japan-i.jp http://historiesofthingstocome.blogspot.com Barajul si hidrocentrala Kurobe Padurea Aokigahara

Cea mai importanta resursa este insa cea umana. Populatia de circa 125 de milioa ne de locuitori este pastratoarea si izvorul unor virtuti derivate din religia s hintoista: modestia, respectul ierarhiei sociale, care, in companii se traduce p rin atasamentul fata de ele, cultul familiei, calmul spiritual, adorarea imparat ului si cultul coroanei. Rezulta astfel o societate echilibrata si senina, din c are nu lipsesc insa unele tensiuni care ii confera dinamism. Unii analisti econo mici considera ca tocmai aceste virtuti morale au asigurat succesul economic al tarii. http://www.nihonsun.com http://www.hellomagazine.com Altarul Ikuta Jinja (Kobe) Familia regala

Era Meiji Perioada Meiji (denumire ce provine din numele imparatului Meiji ce a urcat la t ron in 1868) este considerata inceputul epocii moderne a Japoniei. Imediat cu in stalarea regimului Meiji, au inceput o serie de reforme pentru reorganizarea put erii in stat. Inceputul este marcat de un juramant prin care in 1868, imparatul se angajeaza sa preia puterea si sa acorde tuturor cetatenilor posibilitatea de decizie. In 1871-1873, o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in America si Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si g uvernare. Acest tur poarta denumirea de misiunea Iwakura. Imediat cu aceasta refor ma a aparut problema inflatiei, odata cu introducerea banilor tipariti. In acest sens a pornit o campanie sub conducerea lui Matukata Masayoshi. Acesta a introd us noua taxa pe pamant, a stabilit regulile pentru stabilizarea monezii national e, a infiintat Banca Japoniei in 1882, a adoptat standardele internationale cu p rivire la aur, si a privatizat primele institutii guvernamentale, rezultand astf el un boom industrial. Totodata a fost introdus invatamantul obligatoriu, pentru i nceput in 1879 la 4 ani (16 luni), iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatoriu. Se noteaza ca in acest an (dupa razboiul ruso-japone z - 1904), 97% http://teacher.scholastic.com din tineri urmau cei 6 ani de invat amant obligatoriu. Imparatul Mutsuhito (Meiji)

Pe fundalul aparitie a numeroase partide politice si directii de guvernare, intr -un final a fost abrogata constitutia Japoniei, preluata dupa modelul german. Ac easta constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil). Imp aratul era comandantul suprem al armatei, putea incheia pace si initia razboi, p utea dizolva guvernul si sa ceara noi alegeri. Economia Japoniei era deja in cre stere. In 1900, agricultura a produs aproape jumatate din produsul intern, iar p onderea industriei (pentru inceput fabricile de textile) era in continua crester e. Aceasta cresterea a condus la cresterea oraselor si la nepopularea zonelor ru rale. Ferindu-se de liberalismul vestic si radicalism, guvernul Meiji s-a concen trat pe intarirea traditiilor nationale, cultivand spre exemplu religia Shinto. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Kenpohapu-chikanobu.jpg Promulgarea constitutiei Meiji

In perioada interbelica, politica militarista activa pe care a dus-o statul pent ru asigurarea aprovizionarii cu materii prime si a debuseelor sale comerciale, a condus la o legatura stransa intre marile companii nipone (Zaibatsu) si grupuri le militare traditionaliste. Astfel, in urma actiunilor agresive, Japonia cucere ste Coreea, Manciuria, China de Est, Peninsula Indochina, Singapore, Filipine, s i Indonezia, doriind sa creeze o sfera de coprosperitate in Asia, utilizand mijl oace extreme de brutale. In ciuda acestor cuceriri Japonia nu detinea forta nece sara pentru controlul noilor teritorii cucerite, si totodata nici resursele materiale si logistice pentru sustinerea efortului milit ar continuu. In iulie 1945, Japonia este invitata sa capituleze neconditionat insa ezita sa ofe re un raspuns. Astfel Rusia declara razboi Japoniei, iar americani arunca bombel e atomice in Hiroshima si Nagasaki. Pe 15 august 1945 Japonia capituleaza si cel de-al doilea razboi mondial i-a sfarsit.

Zaibatsu sunt mari intreprinderi capitaliste din perioada interbelica din Japoni a, asemanatoare cartelurilor sau trusturilor, dar organizate de regula in jurul unei singure familii. Un zaibatsu putea sa infiinteze companii in toate zonele i mportante din punct de vedere economic. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Marunouchi_London_Street_1920s Dupa razboi, zaibatsu-urile au fost desfiintate: pachetele de actiuni detinute d e companiile-mama au fost scoase la vanzare, iar companiile individuale au fost eliberate de sub controlul acestora. Dupa semnarea tratatului de pace in 1951, m ulte companii au inceput sa se asocieze in ceea ce aveau sa se numeasca grupuri de intreprinderi. Termenul modern similar este keiretsu. Sediul zaibats-ului Mitsubishi http://en.wikipedia.org/wiki/File:Seizure_of_the_Zaibatsu_assets Confiscarea averilor

Dupa al II-lea Razboi Mondial, din care Japonia a iesit infranta si cu pierderi enorme, atat umane cat si materiale, tara va cunoaste o puternica crestere econo mica, urmand schema clasica de dezvoltare: de la industriile mai putin complexe sub raport tehnologic urmata de siderurgie, petrochimie, industria auto, de mate rial rulant si naval, apoi de electrotehnica, electronica de inalta tehnologie e tc. In perioada 1960-1990, Japonia a inregistrat o imensa crestere economica cum uland o medie anuala de 10% in anii `60, 5% in anii '70 si 4% in anii `80.

Scoala si universitatea sunt in stransa legatura cu modelul economic care, in ma re parte, le si finanteaza. Marile firme recruteaza personal din interiorul univ ersitatilor, asigurand astfel formarea practica complementara. Misiunea scolii, in asamblul sau, este aceea de formare a unor caractere suple, capabile sa se ad apteze evolutiei moderne a vietii economice. Este vorba de atasamentul fata de c ompanie. Educati in aceasta cultura, tinerii japonezi considera compania care ii anagajeaza la finele studiilor, o comuniune pe viata, careia ii vor consacra ce ea ce au mai bun. Sala de clasa japoneza Muncitori la o fabrica auto

Lipsita aproape total de materii prime, obiectivul sau economic este acela de a exporta produse finite pentru a putea importa materii prime si energetice. Pentr u a reduce dependenta energetica a tarii, guvernul a dezvoltat sectorul energiil or de substitutie (geotermica, eoliana, nucleara si hidraulica) dar inca 65% din energia electrica este de origine termica, pe carbuni si petrol din import. Cu tot deficitul sau de materii prime, comertul sau exterior este puternic excedent ar, caci marfurile sale exportate au o plusvaloare adaugata foarte ridicata, adi ca produsele lor sunt scumpe ingloband multa inteligenta si tehnologie inalta, s ofisticata. Structura exporturilor sale se compune din utilaj tehnologic (40%), automobile (20%), otel (6%), materiale optice (5%) iar importurile sunt constitu ite mai ales din materii prime, dintre care se detaseaza petrolul si gazele natu rale. Astfel exportul consta in : $590.3 miliarde (est. 2006) Partenerii princip ali: S.U.A. 22.9%, China 13.4%, Coreea de Sud 7.8%, Taiwan 7.3%, Hong Kong 6.1% (2005). Importul: $524.1 miliarde (est. 2006) Partenerii principali: China 21%, S.U.A. 12.7%, Arabia Saudita 5.5%, Emiratele Arabe Unite 4.9%, Australia 4.7%, C oreea de Sud 4.7%, Indonezia 4% (2005).

Centrala geotermica Hatchobaru Centrala atomica Onagawa Productie totala de electricitate: 957,9 mld kWh Consum total de electricitate: 925,5 mld kWh Export de electricitate: 0 kWH Import de electricitate: 0 kWh

In prezent Japonia este a treia mare economie a lumii, dupa SUA si China (circa $ 4,4 trilioane dolari SUA) ca marime a PIB calculat conform paritatii puterii d e cumparare. PIB-ul pe cap de locuitor atinge valoarea de 42.300 $ ocupand locul 16 in lume. Forta de munca insumeaza 66,44 milioane de persoane distribuita ast fel: agricultura (4,6%), industrie (27,8%), servicii (67,7%). Rata somajului est imata pe anul 2009 a atins 5,2% inregistrand o crestere de peste 1% fata de anul 2006 (4,1).

http://2012patriot.wordpress.com Cultura orezului Agricultura asigura din necesitatile populatiei n produse alimentare. Agricultura japoneza dispune de putine terenuri arabile (12% din suprafata tarii), care nsa sunt lucrate cu multa grija (productia de cereale in 2008: 6000 kg la hectar). R amura principala este cultura plantelor. Principala cultura este orezul, care se cultiva n micile cimpii litorale, irigate, precum si pe pantele muntilor. O ndele tnicire a japonezilor este pescuitul organizat n baza uneia dintre cele mai dezvo ltate flote de pescuit din lume, cu un numar impresionant de porturi specializat e (peste 600). Japonia ocupa locul 3 n produc ia mondiala de pete dupa China i Peru. http://yogakarmadotcom.wordpress.com/ Piata de peste

Reusita si performantele sale economice se datoreaza structurii si organizarii e conomice, de tip dual, concentrare-fragmentare. Astfel, structura economica se c aracterizeaza prin cateva zeci de mari companii (Kairetsu) si milioane de compan ii mici si mijlocii (IMM-uri). Printre marile companii se numara Toyota, Sumitom o, Marubeni, Mitsui, Mitsubishi etc. Companiile mici, IMM-urile, sunt foarte fle xibile si executa diferite subansamble pentru marile companii, ele functioneaza ca niste amortizoare ale activitatii marilor companii.

Internationalizarea Japoniei sub aspect economic si commercial este foarte activ a. In anul 2003, ponderea sa in comertul international a fost de 6,7%. In plus, investitiile japoneze in strainatate sunt foarte mari, mai ales in SUA, care abs oarbe 50% din total, urmata de Asia (20%), America Latina (20%) si Europa (14%). Per total, intre 2003 si 2009, excedentul comercial a insumat 620 miliarde dolar i, in timp ce ponderea totala a importurilor de materii prime a ajuns in 2009 la 35%.

Japonia de-a lungul timpului a fost lovita de numeroase dezastre, atat naturale cat si din cauze umane. De la bombardamentele nucleare de la sfarsitul celui dea l II-lea Razboi Mondial care au provocat aproximativ 500.000 de victime umane si distrugerea completa a doua orase, pana la cutremure de mare magnitudine si tsu nami-uri ce au maturat insulele nipone provocand numeroase victime si pagube mat erial inseminate (1946,1968,2011). Hiroshima inainte si dupa bombardament

Cu toate acestea tara si-a revenit dupa fiecare dezastru si a prosperat ajungand astazi una din tarile cu cea mai puternica economie pe plan mondial. Hiroshima in prezent

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Poze comparative de la cutremurul din martie si poze dupa 3 luni.

Japonia este o tara extrem de indatorata: potrivit FMI, in 2010, datoria publica guvernamentala neta a totalizat echivalentul a 121,7% din PIB, nivel dublu in c omparatie cu anul 2000. Daca discutam despre datoria publica totala, aceasta a a juns la aproape 200% din PIB. Cea mai mare parte din aceasta datorie nu este ins a externa, ci interna, tara fiind astfel mai putin dependenta de creditorii exte rni. Venituri: $1.411 trilioane (2006) Cheltuieli $1.639 trilioane, inclusiv che ltuieli capitale (doar lucrari publice) de circa $71 miliarde (est. 2006) Asiste n a economica $9.7 miliarde ODA (februarie 2007)

Concluzii Puterea economica a Japoniei se bazeaza pe: Traditie si educatie Mentalitate Loiali tate Devotament Inventivitate si talent Capacitatea de analiza si a actiona calm si precis in momentele de criza Eficienta in exploatarea resurselor Importul produse lor brute Exportul produselor finite de inalta precizie si calitate Scaderea economiei a fost determinata de: Dezastrele naturale Criza economica

Va multumim!

Bibliografie Detot, Mitica ,(1996) , Japonia : un miracol perpetuu ,Ed. Editura Militara, Bucu reti uiu, Florea ,(1945), Japonia, un miracol? , Ed. Editura Politica ,Bucureti Pacu rar, Alexandru A. ,(2006), Geografie economica mondiala, Ed.Presa Universitara C lujeana , Cluj-Napoca www.wikipedia.org http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_ banci