Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS

I. Conceptul de conjunctur a pieei II. Factorii care determin conjunctura pieei III. Indicatorii analizei conjuncturii pieei IV.Politici de Marketing IV. Strategia de marketing

I.

Conceptul de conjunctur a pieei

!"lat #ntr$o permanent legtur cu mediul% #ntreprinderea &a re'imi #n permanen modi"icrile ace'tuia. Impactul unor a'emenea modi"icri a'upra pieei #n care #ntreprinderea acioneaz 'e &a propaga% #n mod direct% (i a'upra ace'teia. Surprinderea modi"icrilor mediului (i% mai ale'% a modului #n care ace'tea 'e re"lect a'upra acti&itii de pia 'e realizeaz prin e&aluarea conjuncturii economice% re'pecti& a 'trii economiei #ntr$o anumit perioad de timp% pri&it #n an'am)lu% ca e"ect al interaciunii #ntre elementele 'ale con'tituti&e. * a'emenea 'tare 'e poate caracteriza "ie prin cre(tere 'au prin redre'are +#n&iorare,% "ie prin 'tagnare 'au c-iar o reducere a acti&itii economice. Core'punztor 'trii mediului% conjunctura economic 'e re"lect #n cadrul pieei printr$o e&oluie 'peci"ic a ace'tuia% caracterizat prin modi"icri core'punztoare ale raportului cerere$o"ert. Pornind de la cele prezentate% 'e poate 'pune c% de "apt% conjunctura economic e'te dat de "luctuaiile #nregi'trate de cerere (i o"ert% #ntr$o anumit perioad de timp% de tendinele de an'am)lu% e.primate de raportul dintre ele (i e"ectele pe care le genereaz. /e alt"el% acea'ta e'te de"iniia la care '$a oprit% #n general% literatura de 'pecialitate. 0n particular% "iecare organizaie 'e #n'crie #ntr$o conjunctur anumit% 'peci"ic. !cea'ta deoarece 'trile conjuncturii 'unt e.primate #n mod di"erit de agenii mediului% conjunctura economic "iind% de "apt% e.pre'ia e"ectului cumulat al componentelor mediului% receptate ca "actori de in"luen ai pieei. Iat de ce conjunctura tre)uie ' "ac o)iectul unor cercetri care ' ia #n con'iderare toate "enomenele ce e.prim o &iziune de an'am)lu% o &iziune unitar a'upra pieei. Urmrirea atent (i% mai ale'% permanent a raporturilor dintre elementele cercetate +producie% in&e'tiii% "or de munc% 'alarii% preuri% moned% in"laie% comer% con'um% o"ert (i cerere% )alana comercial% )alana de pli% etc.,% identi"icarea (i anticiparea modi"icrilor ce pot inter&eni "ac o)iectul cercetrilor (i 'tudiilor de conjunctur. Pe de alt parte% re"lect1nd raportul dintre cerere (i o"ert% la un moment dat% conjunctura &a e.prima (i un anumit raport dintre partenerii ce$

(i de'"(oar acti&itatea pe pia% re'pecti& dintre &1nztori (i cumprtori. Pentru ace(tia% conjunctura 'e poate prezenta ca "a&ora)il 'au ne"a&ora)il% ea neput1nd "i caracterizat #n mod 3neutru4% deoarece atunci c1nd e'te "a&ora)il pentru &1nztor$deci% c1nd piaa e'te a &1nztorului +cererea dep(e(te o"erta, 5 automat ea e'te ne"a&ora)il pentru cel ce cumpr (i in&er'. 0ntr$un a'emenea conte.t% e"orturile de marketing tre)uie #ndreptate (i 'pre cercetrile (i 'tudiile a'upra conjuncturii pieei% #nelegerea corect a 'trii du)le a conjuncturii% #n "uncie de poziia #ntreprinderii #n cadrul pieei +&1nztor 'au cumprtor,% #ntr$o anumit 'ituaie% reprezent1nd premi'a "ructi"icrii% re'pecti& contracarrii% dup caz% a e"ectelor conjuncturii (i de'"(urrii% #n condiii prielnice% a tranzaciilor comerciale. In cercetarea conjuncturii pieei 'e recurge% de regul% la acelea(i metode utilizate #n 'tudierea propriu$zi' a pieelor% opiunea pentru o metod 'au alta "iind determinat de o 'erie de particulariti ale analizei #n cauz% precum '"era o)'er&aiilor% &olumul in"ormaiilor di'poni)ile% gradul de detaliere urmrit etc. Practica unor a'emenea cercetri a 'co' #n e&iden% #n principal% patru metode% re'pecti&6 metoda corelrii indicatorilor% metoda )alanelor% modelarea "enomenelor conjuncturale (i metoda te'telor conjuncturale. a, Metoda corelrii indicatorilor 'e )azeaz pe decalajele temporale e.i'tente #ntre "enomenele (i proce'ele economice pe care ace(tia le e.prim. !ce't lucru &a permite ca% prin analiza unor a'emenea indicatori% ' 'e "ac e&aluri pertinente re"eritoare la 'tarea trecut% prezent (i &iitoare a conjuncturii unui produ'% a unui grup de produ'e 'au c-iar a unei #ntregi piee. !'t"el% analiza unor indicatori 3#nt1rziai4 'au 3concomiteni4 &a permite e.plicarea 'trii trecute (i prezente a conjuncturii% iar cu ajutorul indicatorilor 3a&an'ai4 'e &a 'ta)ili tendina de mani"e'tare a ace'teia. In acela(i timp% 3e&oluia "enomenelor economice (i de pia care au loc #n a&an' "a de altele "urnizeaz date ce 'e con'tituie #n ade&rate 'erii pilot 'au 'erii conductoare% pe )aza crora pot "i "cute e&aluri pri&ind 'en'ul e&oluiei conjuncturii% "enomenele pe care le e.prim "iind% #n "apt% precur'oare altora% cu care 'e a"l #n raporturi )ine determinate4.78 /e(i relati& "rec&ent utilizat #n e&aluarea (i 'tudierea conjuncturii% metoda corelrii indicatorilor tre)uie utilizat cu mult pruden deoarece ace(ti indicatori 'ugereaz tendinele cu o anumit pro)a)ilitate% uneori 'emnaleaz &ariaii "al'e% relaiile

de cauzalitate nu 'unt #ntotdeauna repeta)ile (i% mai ale'% 'unt di"erite de la o ar la alta. Pentru ace'te moti&e% analiza &a cuprinde un numr 'u"icient de mare de indicatori% iar e.aminarea ace'tora &a "i #ncadrat #n conte.tul i'toric (i economic re'pecti&. Corelarea indicatorilor% care e'te o metod de cercetare calitati& a conjuncturii% poate "i "olo'it (i pentru analiza (i e&aluarea cantitati& a "enomenului% prin determinarea indicelui de di"uziune. !ce't indice e.prim tendina medie a conjuncturii% "iind calculat ca o medie a &ariaiilor pre&izi)ile ale indicatorilor "enomenelor analizate. /e "oarte multe ori% #n analizele conjuncturale e'te "olo'it indicele /o9$:one'% indice care 'intetizeaz e&oluia #n timp a preului mediu al tranzaciilor pentru un e(antion de aciuni aparin1nd 'ocietilor comerciale din indu'trie% tran'porturi (i pre'tri 'er&icii. Reprezentati&itatea e(antionului e'te meninut prin modi"icarea (i completarea periodic a mrimii (i 'tructurii 'ale. ), Metoda )alanelor 'e "olo'e(te% mai ale'% #n analiza (i e&aluarea conjuncturii pieei unui produ' +'au a unei grupe de produ'e,. Metoda con't #n #ntocmirea 3)alanei4 produ'ului re'pecti&% e&ideniindu$'e raportul dintre re'ur'e (i ne&oi #ntr$o anumit perioad de timp. ;a ela)orarea )alanei 'e are #n &edere a(a$zi'a relaie )alanier% re'pecti&6 S < 5 = > S"% "iind nece'ar% #n ace't caz% ' e.i'te in"ormaii re"eritoare la 'tocuri +S,% intrri +I,% ie(iri +=,% re'pecti& la 'tocuri% producie% import% e.port (i con'um. ?alana a't"el con'truit &a permite 'ta)ilirea e.cedentului 'au% dac e'te cazul% a de"icitului re'ur'elor #n raport cu ne&oile (i% #n ace't "el% 'ituaia raportului cerere$o"ert #n cadrul pieei. c, Modelarea "enomenelor conjuncturale e'te o metod ce are la )az legtura ce e.i't #ntre indicatorii de e.primare a conjuncturii (i "actorii ei de in"luen. Un a'emenea model 'e utilizeaz #n 'ta)ilirea tendinei "enomenelor conjuncturale% at1t pe termen 'curt% c1t (i pe termen mediu (i lung 7@. Metodologic% utilizarea ace'tui model pre'upune 'ta)ilirea momentului #n care 'e #nc-eie termenul 'curt (i #ncepe cel mediu (i lung. In ace't 'cop% 'e pleac de la e&oluia "enomenului #n cadrul unor perioade anterioare +cuno'cute,% determin1ndu$'e in"luenele "iecrei &ari)ile #n parte% #n "uncie de raportul dintre ele% opt1ndu$'e pentru un termen 'curt% mediu 'au lung.

d, Be'tele conjuncturale 'unt metode curente de cercetare (i e&aluare a tendinelor conjuncturii. =le au la )az opiniile e.primate de 'peciali(ti #n legtur cu "enomenele in&e'tigate. In"ormaiile &or "i cule'e cu ajutorul unor c-e'tionare% iar prelucrarea in"ormaiilor 'e &a "ace prin mai multe procedee% cele mai utilizate "iind procedeul 'oldului conjunctural (i analiza r'pun'ului glo)al. Soldul conjunctural e.prim tendina unui "enomen oarecare% calculat ca o medie aritmetic ponderat a r'pun'urilor primite% m'urate cu o anumit 'cal. !naliza r'pun'ului glo)al e'te o metod care porne(te% ca (i #n cazul precedent% tot de la in"ormaii o)inute prin anc-ete realizate #n r1ndul 'peciali(tilor. /e "apt% metoda con't din reprezentarea gra"ic a proporiei celor trei po'i)iliti de r'pun'6 cre(tere +<,% 'tagnare +>, (i 'cdere +$ ,. Indi"erent #n' de metodele "olo'ite 5 (i pot "i utilizate (i altele #n a"ara celor dou menionate 5 cercetarea (i e&aluarea conjuncturii pieei +unui produ'% a mai multor produ'e 'au c-iar a pieei #n an'am)lul 'u, 'e materializeaz #ntr$un 'tudiu de conjunctur% #n care &or "i prezentate tr'turile (i tendinele rezultate din in&e'tigarea "enomenelor analizate +mai ale' economice% dar nu numai,. Un a'emenea 'tudiu o"er imaginea conjuncturii% la 'car zonal 'au c-iar mondial% a unui anumit produ' 'au 'er&iciu% 'au a unui an'am)lu de produ'e etc. Studiile conjuncturale pot "i ela)orate "ie #n pro"il orizontal +monogra"ic,% "ie #n pro"il &ertical +pe produ'e,. In primul caz% analiza principalelor indicatori urmre(te punerea #n e&iden a 'trii economiei (i a tendinelor ace'teia% precum (i re"lectarea ei #n cadrul pieei unui anumit produ'% tendinele ace'tui raport% e&aluarea "actorilor care determin 'tarea conjuncturii etc. Indi"erent #n' de o)iectul analizei% un 'tudiu conjunctural &a "i 'tructurat pe cinci domenii e'eniale% re'pecti& producia% con'umul% "lu.urile economice e.terne +'c-im)urile economice internaionale,% preurile (i tendinele conjuncturii. !'emenea 'tudii% realizate de mai mult timp (i #n Rom1nia +inclu'i& #n anii economiei plani"icate,% 'unt rezultatul cercetrilor unor organi'me de pro"il% #n primul r1nd In'titutul de =conomie Mondial. =le 'unt apoi &alori"icate prin editarea unor )uletine in"ormati&e% cu o anumit periodicitate +zilnic% lunar (i trime'trial,% iar anual e'te editat lucrarea% de&enit tradiional% 3Conjunctura economiei mondiale4. /e

a'emenea% pentru piaa intern% 'tudii a'emntoare 'unt e"ectuate de ctre departamentul de re'ort din cadrul Mini'terului Indu'triei (i Comerului% prin in'titutul 'u de 'pecialitate% care editeaz )uletinul in"ormati& 3Conjunctura comercial4. Preocuprile pentru e&aluarea (i pre&izionarea conjuncturii pieei +interne (i e.terne, au cre'cut #n inten'itate mai ale' #n anii D@E% ele marc1nd 3o treapt 'uperioar #n proce'ul recon'iderrii "enomenelor conjuncturale #n practica economic din ara noa'tr4.

II. Factorii care determin conjunctura pieei


=&oluia conjuncturii economice #ntr$o anumit perioad de timp e'te urmarea aciunii conjugate a "actorilor care in"lueneaz piaa% "iind nece'are identi"icarea (i e&aluarea contri)uiei ace'tora% "ie ea indi&idual% "ie conjugat. Pornindu$'e de la gruparea unor a'emenea "actori #n "uncie de inten'itatea (i aciunea lor #n timp% 'e poate &or)i de urmtoarele categorii principale de "actori6 a, Factorii de durat% cuno'cui (i 'u) denumirea de "actori de tendin% acioneaz pe termen lung (i "oarte lung% ei "iind aceia care determin e&oluia de an'am)lu a pieei% tendina ace'teia. !ce(ti "actori au o aciune permanent% conjug1ndu$ 'e% #n anumite perioade% cu alte categorii de "actori. 0ntr$un a'emenea conte.t% e'te de a(teptat ca "actorii de durat ' contri)uie la modi"icri pre&izi)ile ale pieei +de alt"el% din grupa "actorilor de durat 'e pot 'epara cei care acioneaz pe termen "oarte lung 5 cuno'cui 'u) denumirea de "actori de 'tructur,. 0n grupa ace'tor "actori 'unt cuprin'e% alturi de "actori de ma.im generalitate 5 progre'ul te-nic% re'ur'ele naturale etc. $% (i m'urile de politic economic pe termen lung 'au c-iar mediu adoptate de di"erite 'tate. !'t"el% o deo'e)it importan #n 'ta)ilirea conjuncturii actuale o prezint% de e.emplu% implicaiile a'upra pieei ale programelor gu&ernelor din rile po'tcomuni'te pri&ind tranziia la economia de pia. Necunoa(terea 'au neglijarea "actorilor de durat (i% mai

ale'% nealinierea organizaiei% #ntreprinderii la tendinele e.primate de ei conduc la pla'area ace'teia% #n mod treptat% #ntr$o conjunctur ne"a&ora)il. ), Factorii cu aciune ciclic 'unt con'ecina e&oluiei economiei% caracterizat prin alternana "azelor ciclului economic +#n&iorare% a&1nt% depre'iune% criz,. !'emenea crize economice produc dereglri pro"unde #n acti&itatea de producie% dar (i #n cele de repartiie% 'c-im) (i con'um% deci #n general #n reproducie. c, 0n perioada actual% analiza conjuncturii economice a unei ri tre)uie ' 'e "ac a&1nd #n &edere (i legturile (i interdependenele cu economiile altor% ri a"late pe trepte di"erite de dez&oltare (i #n 'tri di&er'e ale crizei economice. /e alt"el% e&aluarea conjuncturii pieei urmre(te% #n primul r1nd% 'ta)ilirea corect a perioadelor din ciclul #n care 'e a"l economia analizat% anticiparea momentului #nc-eierii unei "aze (i #nceperii celeilalte. !naliza conjuncturii economice% #n general% (i a pieei% #n 'pecial% 'e &a )aza pe modul di"erit de aciune a "actorilor de in"luen #n "iecare din cele patru "aze ale ciclului. !'t"el% #n momentele de criz% ni&elul produciei e'te 'czut% (omajul &a atinge ni&eluri ridicate% #n timp ce #n perioadele de #n&iorare (i a&1nt% 'ituaia 'e prezint tocmai in&er'. d, Factorii 'ezonieri &or determina o'cilaii periodice ale principalilor indicatori ce caracterizeaz conjunctura pieei. !ce(tia 'e mani"e't cu inten'itate di"erit de la o perioad la alta a "iecrui 'ezon% conduc1nd la 'tri conjuncturale di"erite. e, Factorii ocazionali% #nt1mpltori determin a)aterea temporar a pieei de la tendina ei normal% o)i(nuit. !pr1nd impre&izi)il% ei modi"ic 'tarea conjunctural. 0n cadrul ace'tei categorii de "actori pot "i a&ute #n &edere con"lictele politice (i% mai ale'% militare dintre 'tate% "enomenele naturale de genul inundaiilor% 'ecetelor prelungite% cutremurelor etc% gre&ele (i alte con"licte 'ociale% o 'erie de m'uri politice% etc.

III. Indicatorii analizei conjuncturii pieei


Numrul indicatorilor utilizai #n analiza conjuncturii pieei% #n e&aluarea ace'teia% #ntr$o anumit perioad e'te de'tul de mare% ei prezent1nd o di&er'itate la "el de mare. * parte dintre ace(ti indicatori 'unt generali% comuni% caracteriz1nd conjunctura pieei mondiale (i a di"eritelor ri% alii 'unt #n' 'peci"ici (i 'urprind conjunctura unor piee particulare. !'emenea indicatori &or "i ale(i in1nd 'eama de domeniul (i o)iecti&ele analizei% de 'ur'ele de in"ormaii e.i'tente (i utilizate% de metodele de cercetare "olo'ite% etc. !naliz1nd indicatorii conjuncturii economice mondiale pe zone (i ri% rezult c ace(tia e.prim an'am)lul "enomenelor care au loc #n economie la un moment dat% interdependenele dintre ace'tea% modul #n care 'e re"lect #n "izionomia pieei. Cei mai e.pre'i&i a'emenea indicatori 'unt reprezentai de6 a, Produ'ul naional )rut e&ideniaz tendina de an'am)lu a conjuncturii% reprezent1nd de "apt o 'intez a tuturor "actorilor de in"luen economic% ni&elul (i e&oluia produ'ului naional )rut permi1nd e&aluri a'upra e"ecti&ului cumulat al proce'elor din economie. ), Producia indu'trial rele& a'pecte de prim #n'emntate pri&ind piaa% e.plic1nd% de "apt% e&oluia produ'ului naional )rut. Cu ajutorul unor indicatori 'peci"ici 5 &olumul produciei indu'triale% producti&itatea muncii etc. 5 &or "i pu'e #n e&iden "azele% 'tadiile #n care 'e a"l economia% re'pecti& proce'ele de #n&iorare% 'tagnare 'au regre' ale cre(terii economice. !naliza produciei indu'triale tre)uie realizat coro)orat cu cea agricol% dar (i #n legtur cu indicatori ai altor ramuri ale economiei naionale. 0n cadrul analizei indicatorilor ce caracterizeaz producia indu'trial 'e &or a&ea #n &edere (i cei care re"lect gradul de utilizare a capacitii de producie. * reducere a ace'tui grad &a 'emni"ica o #ncetinire a ritmului cre(terii economice. c, Indicatorii in&e'tiiilor "i.e de capital 'cot #n e&iden tendinele 'tructurale ale economiei. !naliz1nd raporturile dintre &olumele in&e'tiiilor din domenii di"erite ale economiei 'au raportul dintre 'ur'ele de "inanare a unor a'emenea in&e'tiii +capital de 8

'tat 'au pri&at% capital auto-ton 'au 'trin, 'e pot anticipa mutaiile #n 'tructura o"ertei (i implicaiile ace'tora a'upra modului de acoperire (i 'ati'"acere a cererii. d, Con'umul e'te un "actor principal al cre(terii economice% iar &olumul ace'tuia reprezint un indicator de re"erin al conjuncturii pieei. !naliza con'umului pre'upune cercetarea atent% at1t a &olumului 'u a)'olut% c1t (i a 'tructurii 'ale. Se &or 'coate a't"el #n e&iden o 'erie de a'pecte% dintre care poate cel mai important e'te cel pri&itor la raportul dintre con'umul producti& (i cel neproducti&. Coro)orat cu analiza &olumului (i 'tructurii con'umului 'e &or cerceta (i indicele (omajului 5 a crui cre(tere 'emni"ic o anumit #ncetinire a cre(terii economice (i in&er' $% rata in"laiei 'au &eniturile populaiei. Ni&elul in"laiei &a permite o analiz lucid a 'trii economiei la un moment dat% dar (i comparaii #n dinamic 'au 'paiale% #ntre di"erite economii. Bot #n legtur cu indicatorii con'umului 'e &or cerceta (i cei care caracterizeaz comerul interior% ace(tia re"lect1nd de "apt principalele proce'e care au loc #n cadrul pieei )unurilor de con'um (i% implicit% 'tarea produciei #n general (i #n cadrul di"eritelor 'ectoare de acti&itate. Principalii indicatori ce 'e &or analiza #n ace't domeniu &or a&ea #n &edere &olumul acti&itii totale +realizrile% de&erul, (i &olumul (i 'tructura 'tocurilor. e, Flu.urile economice e.terne re"lect raporturile de 'c-im) de'"(urate #n cadrul pieei mondiale% e&ideniind mutaiile (i tendinele ce 'e mani"e't #ntre di"eritele economii #n ceea ce pri&e(te poziia pe care ace'tea o ocup #n cadrul comerului internaional. * a'emenea analiz pre'upune luarea #n calcul a importurilor% a e.porturilor% a 'oldului )alanei comerciale (i a celei de pli curente. Coro)orat cu o a'emenea analiz 'e &or 'tudia indicatorii preurilor practicate pe piaa internaional% indicatori ce re"lect aciunea unui #ntreg comple. de "actori% tendinele preurilor e.prim1nd tr'turile generale% 'intetice ale conjuncturii. ", Indicatorii acti&itii monetar$"inanciare o"er in"ormaii preioa'e a'upra acti&itii economice% #n general% complet1nd% #n "elul ace'ta% imaginea conjuncturii pieei. /e regul% indicatorii acti&itii monetar$"inanciare 'unt indicatori de con'ecin% "iind utilizai% mai ale'% #n e.plicarea 'trilor conjuncturii. /e e.emplu% ni&elul do)1nzilor% unul din ace(ti indicatori% indic "aza din ciclul economic al unei ri. !ce'ta e'te 'czut #n perioadele de depre'iune (i ridicat #n cele de #n&iorare (i a&1nt +cu unele e.cepii particulare,. 0n acela(i timp% "luctuaiile mari ale cur'ului de 'c-im) de pe principalele

piee monetar$"inanciare &or oglindi o anumit incertitudine% o 'tare de nelini(te #n cadrul pieei% #n timp ce 'ta)ilitatea relati& a cur'urilor de 'c-im) 'emni"ic o 'tare economic relati& normal. !li indicatori ai acti&itii monetar$ "inanciare ce pot "i analizai pentru caracterizarea conjuncturii pieei 'e re"er la ta.a 'contului% 'ituaia rezer&elor &alutare% gradul de #ndatorare +e.tern (i intern, etc. !l doilea grup de indicatori ce caracterizeaz conjunctura pieei are #n &edere conjunctura principalelor piee de mr"uri% indicatori ce &or re"lecta con'ecinele conjuncturii a'upra pieei. /e aceea% e.plicarea "enomenelor (i proce'elor e.primate de a'emenea indicatori 'e realizeaz% mai ale'% prin analiza interdependenei dintre componentele mediului economico$'ocial (i elementele con'tituti&e ale pieei +cererea% o"erta% preurile,. *)iecti&ul e'enial al analizei indicatorilor conjuncturii principalelor piee de mr"uri #l reprezint e&aluarea raportului dintre cerere (i o"ert (i a preurilor rezultate dintr$un a'emenea raport. a, *"erta (i% prin intermediul ei% producia 'unt urmrite prin 'coaterea #n e&iden a 'tructurii ace'teia #ntr$o anumit perioad de timp. !naliza &a lua #n con'iderare "urnizorii principali% poziia lor geogra"ic% po'i)ilitile lor de o"ert% raporturile dintre ace(tia. /e a'emenea% 'e &a "ace o analiz #n detaliu a'upra &olumului (i 'tructurii 'tocurilor con'iderate #ntr$o a'emenea 'ituaie% element de reglare a raportului producie$o"ert . ), Cererea (i con'umul &or "i e&aluate prin pri'ma modi"icrilor inter&enite #n ceea ce pri&e(te &olumul (i 'tructura ace'tora% localizarea (i modul de mani"e'tare. 0n acela(i timp% &or "i luate #n calcul raporturile "a de producie (i o"ert (i po'i)ilitile de acoperire #ntr$o anumit perioad pre&izi)il. c, Comerul e.terior% re'pecti& importul (i e.portul% e&ideniaz po'i)ilitile de cre(tere 'au% dimpotri&% de re'tr1ngere a o"ertei de pe pia. !naliza ace'tora 'e &a realiza #n detaliu% urmrindu$'e raportul 'ta)ilit "a de producie (i con'um% 'tructura (i orientarea geogra"ic% )alana comercial (i de pli etc. d, Preurile indic e'ena 'trii conjuncturale a unei piee anumite. * analiz a ni&elului (i tendinelor preurilor 'e realizeaz prin pri'ma raportului cerere$o"ert% urmrindu$'e% #n principal% corectitudinea realizrii unui a'emenea raport% a)aterile (i cauzele care le determin% tendinele (i dura)ilitatea lor.

! treia mare grup de indicatori ai conjuncturii pieei% #n general% 'e re"er la conjunctura pieei monetar$"inanciare% indicatori ce e.prim cererea (i o"erta de capital% ni&elul do)1nzilor% &olumul datoriilor e.terne (i 'tadiul plii ace'tora% 'ituaia )alanei de pli% de"icitul )ugetar% e&oluia cur'ului de 'c-im)% puterea monedei naionale% re'triciile monetare practicate etc. !'emenea indicatori 'urprind "luctuaiile 'peci"ice #nregi'trate de cererea (i o"erta de capital% tendinele raporturilor dintre ele (i e"ectele pe care le genereaz% at1t #n general% #n cadrul economiei% c1t (i mai ale' a'upra pieei mr"urilor. Cercetarea conjuncturii pieei monetar$"inanciare urmre(te identi"icarea po'i)ilitilor de a'igurare a re'ur'elor "inanciare nece'are de'"(urrii acti&itii economice% dar (i determinarea rezultatelor ace'tei acti&iti (i e&aluarea e&entualelor ri'curi. 0n '"1r(it% indicatorii pieei tran'porturilor maritime &izeaz un 'ector cu pondere #n'emnat #n acti&itatea economic% cei mai importani "iind aceia care 'e re"er la piaa internaional a tran'porturilor maritime% ce de'crie o e&oluie proprie% datorat unor "actori cu totul 'peci"ici. 0ntr$un a'emenea caz% e&aluarea conjuncturii 'e realizeaz% pe de o parte% prin in&e'tigarea legturilor% interdependenelor cu conjunctura pieei mr"urilor% iar pe de alt parte% prin analiza raportului cerere$o"ert din cadrul ace'tei piee. Se &or a&ea #n &edere indicatori precum6 &olumul cererii (i o"ertei de capaciti de tran'port% ni&elul na&lului% ie(irile din "lot% poziia geogra"ic a o"ertanilor (i a )ene"iciarilor etc. * deo'e)it importan #n analiza conjuncturii pieei o prezint delimitarea indicatorilor prezentai mai #nainte #n "uncie de pla'area #n timp a e&oluiei proce'elor (i "enomenelor pe care ei le e.prim% #n raport cu e&oluia de an'am)lu a economiei. Pri&ii dintr$un a'emenea ung-i de &edere% aceia(i indicatori pot "i grupai #n6 a, Indicatori a&an'ai 5 ce caracterizeaz e&oluia mai rapid a unor 'ectoare ale economiei "a de dinamica de an'am)lu a ace'teia. Sunt inclu'e aici ritmul con'truciilor% ritmul angaj rii #n indu'tria prelucrtoare% comenzile (i contractele pentru o)iecti&e ce nece'it in&e'tiii "i.e de capital etcH ), Indicatori concomiteni 5 ce e.prim e&oluia unor 'ectoare care e&olueaz #n acela(i ritm (i timp cu mer'ul de an'am)lu al economiei. Se pot meniona a't"el6 produ'ul naional )rut% indicele produciei indu'triale% gradul de utilizare a capacitilor producti&e% rata (omajului% de&erul marilor magazine etc.

c, Indicatori #nt1rziai 5 ce caracterizeaz "enomene care 'unt precedate de anumite mani"e'tri din cadrul economiei% ei ating1nd ni&elul ma.im 'au minim dup ce pe an'am)lul economiei un a'emenea ni&el a "o't deja dep(it. !&em #n &edere% #n principal% ni&elul do)1nzilor% rata in"laiei% cur'ul de 'c-im) etc. 0n conte.tul celor prezentate% a(a cum )ine menioneaz (i literatura de 'pecialitate% %%'upra&eg-erea mediului (i adaptarea #ntreprinderii la dinamica 'a nece'it% pe de o parte% 'electarea componentelor cu care acea'ta &ine #n contact (i e&ideniaz legturile care apar% iar pe de alt parte% dimen'ionarea (i de'crierea pieei #n cadrul creia acti&eaz (i 'urprinderea conjuncturii ce caracterizeaz relaiile de pia la un moment dat.4

IV.

POLITICI DE MARKETING

Se 'ta)ile'c pentru #ntinderea total a ciclului de &ia al unui produ' Permit cre(terea rolului pre&iziunilor #n "undamentarea deciziilor (i un comportament pro'pecti& Sunt determinate de condiiile e.terioare% cre(terea dimen'iunilor #ntreprinderii% lrgirea 'paiului 'u de aciune% in'ta)ilitatea 'ur'elor de apro&izionare (i a de)u(eelor% multiplicarea interdependenelor cu mediul% modi"icarea te-nologiilor $ ridicarea ni&elului te-nic al acti&itii% modi"icarea "ormelor de organizare (i conducere% prelungirea duratei ciclului de "a)ricaie% ampli"icarea e"ectelor colaterale ale acti&itii economice a'upra mediului% dar (i deprtarea 'ur'elor de apro&izionare% a de)u(eelor de pla'are a produ'e.

IV. Strategia de marketing


Sta)ile(te liniile de"initorii ale conduitei #ntreprinderii% #n &ederea atingerii unor anumite o)iecti&e6

strategie de pia6 'tudierea% in&e'tigarea pieei (i a nece'itilor de con'um% conectarea #ntreprinderii la mediu% 'ati'"acerea ne&oilor de con'um% ma.imizarea e"icienei 'trategii de produ'% de pre% de di'tri)uie% promoional etc. "ructi"icarea potenialului #ntreprinderii (i a oportunit$ilor pieei. 'trategia e'te e.primat #n termeni 'intetici% iar o)iecti&ele &or &iza6 cot de piaa% &olum de &1nzri% rata pro"itului etc.$ per"ormanele &izate% modul de atingere a ace'tora lu1nd "orma unor atri)ute. Politica de marketing Modul concret #n care "irma concepe dez&oltarea acti&itIii 'ale% direciile i aciunile practice Reune(te strategiile (i tacticile a"erente (i e'te caracterizat de 'ta)ilitate% o continuitate relati& a tr'turilor 'ale de"initorii Politici de con'olidare a poziiei pe pia% de cre(tere a &olumului acti&itii% de e.tindere 'au de re'tr1ngere 'u) raportul zonelor% 'egmentelor de pia 'au al pro"itului% 'au de 'upra&ieuire% atunci c1nd 'e pune pro)lema dep(irii unor anumite perioade critice etc. Managerii urmre'c 'I adapteze "irma la condiiile mediului +"actori e.ogeni,% 'I pre&izioneze direcia i inten'itatea 'c-im)Irii ace'tora (i 'I "olo'ea'cI re'ur'ele interne pe care la au la di'poziie +"actori endogeni, #n acelai 'cop Factorii ce in"lueneaz politica de marketing Exogeni 5 "irma nu #i poate in"luena6 cererea de con'um% mrimea PI?% practicile comerciale% concurena% conjunctura +internI i internaionalI,% e&oluia culturii% te-nologiei% legi'laieiH totu(i poate in"luena concurena% preul pe piaa internaionalI% e"orturile i proporiile campaniilor promoionale Endogeni $ controlai de ctre #ntreprindere pt atingerea e"icien a o)iecti&ele "i.ate pentru o anumit perioad6 produ'ul% preul% promo&area (i di'tri)uia% "actori care reprezint% de "apt% componentele mi.$ului de marketing Clasi icarea strategiilor Cla'i"icarea 'trategiilor #n "uncie de

Dinamica potenialului pieei $tendin de cre(tere %de'cre(tere 'au 3'aturare4% menin1ndu$(i capacitatea la un ni&el relati& con'tant. Gradul de segmentare a pieei $ di"erit de la un produ' la altul Ritmul schimbrilor $#nnoirea produ'elor% 'c-im)area "ormelor de comercializare a ace'tora% modi"icarea preurilor etc. di"er de la o pia la alta Exigenele pieei $ridicate 'au co)or1te% #n "uncie de produ'ul% perioada luat #n calcul% zona geogra"ic etc. Nivelul competiiei $permea)ilitatea pieelor depinde de numrul (i "ora competitorilor% de poziiile deinute (i de in'trumentele "olo'ite pentru p'trarea% con'olidarea 'au lrgirea ace'tor poziii. +motoarele electrice% ciclul de &ia e'te de circa 7$C ani% la produ'ele de larg con'um% ace't ciclu de &ia e'te un 'ingur 'ezon, Ti!ologia strategiilor de !ia"# Poziia #ntreprinderii "a de dinamica !ie"ei6 J Strategia creterii, a dez&oltrii acti&itii de pia 5 "irme #n e.pan'iune% care "uncioneaz #n cadrul unor piee dinamiceH meninerii &olumului acti&itii de pia 5 c1nd piaa e'te 'aturat 'au c1nd potenialul #ntreprinderii e'te relati& limitatH restrngerii acti&itii de pia $a 3'upra&ieuirii4% c1nd piaa e'te #n regre' 'au c1nd 'e reorienteaz pro"ilului de acti&itate% depla'area acti&itii 'pre alte piee. Poziia #ntreprinderii "a de str$ct$ra !ie"ei 6 J Strategia nedifereniat % "irme a"late la #nceput de acti&itate 'au celor cu monopol pe pia 'au c#nd o"erta K cererea. difereniat$ pt. "iecare 'egment de piaH pe piee relati& puin 'egmentateH a "irmelor puternice% cu capaciti mari de producieH concentrat %pt un 'ingur 'egment 'au la un numr re'tr1n' de 'egmente 5 "ructi"icarea patrimoniului Poziia #ntreprinderii "a de sc&im'(rile !ieei 6 J Strategie Activ% "irme moderne% puternice% preocupate de #nnoire (i per"ecio$nare% 3inter&in e"ecti& pentru in"luenarea 'au c-iar modelarea pieei Adaptiv ) "irma #(i modi"ic acti&itatea% adapt1mndu$'e prompt noilor condiii ale pieiiH

Pasiv $ "irme mici% cu potenial redu'% adaptare tardi& la 'c-im)are. Poziia #ntreprinderii "a de e*igen"ele !ie"ei 6 J Strategia exigenei ridicate $ 'ati'"acerea e.igenelor pieei% c-iar dep(irea ace'tora. + #nlocuirea gratuit a produ'elor cu de"ecte #n utilizare% controlul de calitate la loturile li&rate% a'i'ten de 'pecialitate etc.,H exigenei medii 5 "irme cu potenial redu'% acion1nd #n cadrul unor piee unde e.i't di"erenieri #ntre con'umatori (i #n "uncie de ni&elul e.igenelorH exigenei reduse $ rar% penuriei de mr"uri 'au competiie mic Poziia #ntreprinderii "a de ni+el$l com!eti"iei 6 J Strategia ofensiv % agre'i&% "irme puternice% 'au 3nou &enite4 cu un a&antaj competiti& deo'e)it. Fa de competitori $ 'trategia cre(terii cotei de piaH defensiv "irme mode'te (i cu poziie necon'olidat #n cadrul pieei strategia meninerii 'au restrngerii cotei de pia % cu preocupri pentru p'trarea la acela(i ni&el a &olumului a)'olut al acti&itii de pia. 0n "uncie de inter+en"ia !re"$l$i $ element al competiti&itate price competitive strategy 'au nonprice competitive strategy O strategie complet $ alctuit din an'am)lu de cinci a'emenea &ariante% una din fiecare grup% ce de'emneaz poziii ale #ntreprinderii "at de di"eritele a'pecte ale pieei * piaa cu tr'turi di'tincte ptprodu'ele acceleia(i "irme% 'au piee di"erite $"irma poate adopta 'trategii di'tincte pt produ' 'au pia. Im!ortan"a marketing$l$i%mi* ,n !olitica de !ia"# a ,ntre!rinderii Mi.$marketing o com)inare (i o dozare% din an'am)lul "actorilor endogeni (nu toi controlabili % a acelora care pot permite atingerea o)iecti&elor "i.ate pentru perioada re'pecti&% cu minimum de e"orturi +Neil L.?orden% =.:.McCart-M% M.de C-ollet,. In'trumente6 dez&oltarea produ'ului% dez&oltarea preului% adaptarea mrcilor% canalele de di'tri)uie% &1nzarea direct% pu)licitatea% promo&area la locul &1nzrii% condiionarea% e.punerea la ra"t% 'er&iciile% logi'tica% cercetarea (i analiza in"ormaiilor.

-i'liogra ie

?ucea$Manea$Noni(% R.% =pure% M. (i ?ucea$Manea$Noni(% R. $ OSPSS (i =.cel #n analiza datelor 'tati'tice #n domeniile economic% 'ocial% te-nicO% =d. !PIR% ?ucure(ti% 2E E +-ttp6QQorzanm.a'e.roQ'p''Q)i)liogra"ie.-tml, Cur'6 Marketing% P-.Pi'tol% =d. USL
www.scritube.com file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.

S-ar putea să vă placă și