Sunteți pe pagina 1din 6

Relaiile internaionale n Perioada Interbelic

Cernenchii Ion

Perioada interbelic a fost marcat de confruntarea latent sau deschis dintre statele nvingtoare n Primul Rzboi Mondial (n special, rana !i "nglia#, care doreau meninerea hotr$rilor Congresului de pace de la Paris !i statele nvinse (n special, %ermania# care doreau revizuirea acelor tratate, de aici ele vor purta !i numele de state revizioniste&' "stfel, putem spune c, Primul Rzboi Mondial !i pacea care i(a urmat cu ceea ce a impus aceasta au determinat ntregul sistem de relaii internaionale de dup &)&*' Primul Rzboi Mondial a avut o importan aparte, care este mai puin pus n lumin' "stfel el a fost, din punct de vedere militar+ ( primul rzboi european care devine mondial (ceea ce ilustreaz caracterul global al sistemului internaional, precum !i faptul c ,uropa ocupa locul central n cadrul acestuia#( primul rzboi mondial industrial (!ocul celor &. milioane de mori !i apariia relaiilor internaionale ca domeniu distinct de investigaie !tiinific#- de aici decurge faptul c, pentru prima oar, nu mai este un rzboi ntre armate, ci ntre societi, ca distincia dintre civili !i militari tinde s dispar at$t pentru c toi sunt nhmai la carul rzboiului !i constituie inta atacurilor inamicului, c$t !i pentru c dimensiunile c$mpului de btlie se e/tind e/trem de mult' ( un rzboi cu dublu caracter+ static n 0est !i dinamic n ,st (primul aspect ilustreaz gripa1ul ncle!trii unor mari puteri ntr(un spaiu ngust, iar cel de(al doilea a pus bazele manevrei din cel de(al doilea Rzboi Mondial#( primul rzboi n care cuceririle tiinei aplicate la domeniul militar devin mijloace de lupt utilizate efectiv (tancurile, aviaia, pistolul mitralier, gazele de lupt, metodele matematice de lovire a submarinelor n imersiune, etc'# 2n ce prive!te consecinele politice, acestea au fost+ ( afirmarea principiului naional (vezi Cele &3 puncte ale lui 4ilson#, care ( odat acceptat ( a schimbat bazele organizrii teritoriale a ,uropei( dispariia imperiilor n Europa (nceputul procesului de lichidare a imperiilor n general#( reglementrile de pace devin astfel baza noului status(5uo teritorial pe continent, valabil, n linii generale p$n astzi (vezi apariia Poloniei, a Cehoslovaciei, a statelor din fosta Iugoslavie, precum !i desv$r!irea unitii noastre naionale#- este de remarcat ca, n prezent, s(ar prea c asistm la ncercrile de recuperare 6modern6 a teritoriilor pierdute n primul Rzboi Mondial (n care principalul 6pierztor6 a fost "ustro(7ngaria, !i nu %ermania#' Cu toate ncercrile Societii Naiunilor, de a rezolva nenelegerile dintre state pe cale diplomatic !i nu cea militar, nu s(a putut evita apariia unor stri conflictuale !i ale unor aciuni agresive' 8ot pentru meninerea pcii s(a ncheiat n anul &)9*, pactul Briand-Kellog la care au aderat numeroase state, inclusiv Rom$nia, scopul acestui pact fiind pacea mondial, e/cluderea rzboiului ca mi1loc de rezolvare a diferendelor dintre state'

2n ceea ce prive!te consecinele asupra sistemului internaional n ansamblul su, se cuvine a fi menionate urmtoarele+ ( faptul c %ermania, devenit prea puternic pentru ,uropa, nu mai putea fi controlat:nvins, dec$t prin contribuia puterilor e/tra(europene (;'7'"'#( aceasta atrage o sporire a relevanei !i n ce prive!te !i alte centre de putere pe plan mondial (;'7'"', <aponia#, care nu reu!esc ns s 6detroneze6 ,uropa din locul central pe care l ocup n ansamblul sistemului internaional( n condiiile retragerii Rusiei !i ;'7'"' din sistemul european dup terminarea rzboiului, sarcina controlrii !i mpiedicrii %ermaniei de a reveni este preluat de rana = !i Marea >ritanie' ermania - principalul stat revizionist rmas izolat !i ostil sistemului: tratatului de la 0ersailles se va apropia de 7'R';'; izolat !i ea din cauza regimului comunist !i la fel de ostil Conferinei de la Paris' Colaborarea dintre cele dou state va duce la semnarea tratatului de la !apallo n &)99 conform cruia %ermania primea permisiunea s(si instruiasc soldaii pe teritoriul sovietic, ocolind abil, astfel, prevederile tratatului de la 0ersailles, care prevedeau limitri de ordin militar pentru germani( de altfel, dup instaurarea nazismului n %ermania, o dat cu urcarea n funcia de cancelar a lui "dolf #itler n $%&&, statul german va renuna la revizionismul discret !i va mbri!a revizionismul e/trem nclc$nd n repetate r$nduri prevederile tratatelor de la 'ersailles !i (ocarno+ n $%&& ( %ermania prse!te Societatea Naiunilor, n $%&) ( se reintroduce serviciul militar obligatoriu, $%&* ( %ermania ocup !i remilitarizeaz zona renana, n $%&+ ( %ermania se aliaz cu Italia !i <aponia, pun$nd bazele a/ei Berlin-!oma-,o-io' Profit$nd de politica de conciliere promovat de rana !i "nglia fa de %ermania, ?itler va ane/a "ustria, n septembrie $%&., ("nsc/luss-ul#, iar prin acordul de la Munchen, semnat de %ermania, Italia, "nglia !i rana, ?itler va ane/a regiunea sudet care aparinea Cehoslovaciei' ( garanii statu(5uo(ului astfel rezultat ( !i care, au urmrit, pe de o parte, limitarea preteniilor teritoriale ale %ermaniei spre est, iar, pe de alt parte, au ncercat s mpiedice crearea 6masei critice6 determinate de apropierea %ermaniei !i Rusiei (am$ndou puterile fiind 6proscrise6 din cauza iniierii primului rzboi !i a revoluiei bol!evice#- instituionalizarea sistemului s(a fcut prin crearea (igii 0Societii1 Naiunilor, amintit mai devreme, (care a marcat o etap nou n modalitile de reglementare a situaiei dup crize ma1ore:rzboaie#- la nceput au fost Congresele (0iena(&*&@, Paris(&*@A, >erlin( &*B*#, apoi Ciga (permanentizarea metodei congreselor#, urmat fiind, dup al II D lea rzboi mondial de E'F'7', creia, n prezent, au nceput s i se adauge !i Conferinele internaionale D echivalentul congreselor de odinioar#2n ceea ce o prive!te, !om2nia a ncercat s duc at$t o politic european, c$t !i subregionala, local' Erdinea de prioritate de mai sus a fost consfinit prin constituirea statului naional unitar rom$n, dupa primul Rzboi Mondial' P$n atunci, prioritatea o constituia, din motive obiective, politica local, care nu era

lipsit totu!i de o anumit perspectiva european, adesea chiar nsemnat' 2n perioada la care ne referim, politica european a constat, pe de o parte, din spri1inul total acordat sistemului Cigii Faiunilor, iar pe de alta, din ncercarea de contrabalansare a pericolului din ,st prin relaii privilegiate cu vestul, iar, n interiorul politicii occidentale, din ncercarea de contrabalansare a puterii %ermaniei prin contacte preponderent economice cu aceasta !i politico(militare cu adversarii tradiionali ai >erlinului, rana !i Marea >ritanie' Cocal, Rom$nia a fost iniiatoarea sistemului de aliane al Micii "ntante (cu Cehoslovacia !i Iugoslavia viz$nd 7ngaria# !i al "ntantei >alcanice (cu Iugoslavia, %recia !i 8urcia viz$nd >ulgaria#' 2n acest conte/t, apropierea germano-rus din $%&% a avut efecte catastrofale pentru ,uropa' Pe de o parte, bloc$nd 0estul prin m$na liber acordat %ermaniei (dispariia temerii luptei pe doua fronturi#, permitea nghiirea spaiului din ,st dintre cele dou puteri, spaiu n care ne aflm !i noi (pactul Ribbentrop(Molotov#- pe acest temei, 7ngaria, de pild, care !i atunci reprezenta, n valoare absolut, doar &:9 din potenialul rom$nesc, !i(a putut atinge elurile revizioniste (dup cum la fel a profitat !i >ulgaria# n &)3.' Cel de(al doilea Rzboi Mondial ( izbucnit inevitabil n condiiile practicrii unei politici a puterii nelimitate ( a determinat+ ( integrarea i mai mare a sistemului internaional, prin amploarea spaiului de desf!urare a operaiunilor militare !i atragerea celorlalte centre de putere (;'7'"', <aponia#, precum !i a ntregului sistem colonial, ceea ce a !i dus apoi la prbu!irea acestuia n ansamblu( apariia unei noi ierar/ii politico-militare, mult mai restr$nse, la baza creia s(a aflat n mod primordial posesia armei nucleare' ,venimente Societatea Natiunilor si politica securitatii colective Ca 9* iunie &)&) in cadrul Conferintei de pace de la Paris s(a semnat Pactul ;ocietatii Fatiunilor care introducea principiul securitatii colective ce trebuie sa stea la baza relatiilor internationale' ( ( ( ( ( Perioada &)9)(&)93 este marcata de tensiunile franco(germane+ noiembrie &)9., a avut loc prima sedinta a ;ocietatii Fatiunilor la %enevanoiembrie &)9&(februarie &)99, a avut loc Conferinta de la 4ashington pentru dezarmarea maritime si mentinerea statu(5uo(ului in Eceanul Pacific&)9@, "dunarea %enerala a ;ocietatii Fatiunilor a infiintat Comisia Gezarmarilor && ianuarie &)9=, ranta a ocupat regiunea Ruhr, puternic industrializata, pentru a obliga %ermania sa plateasca reparatiile de razboi&)9=, 8ratatul de la Rapallo intre %ermania si 7R;; a determinat o apropiere intre cele doua state'

;(au incheiat si aliante regionale( &)9&, Mica Intelegere, la care au aderat Cehoslovacia, Iugoslavia, Romania (initiata de 8aHe Ionescu#' ( &)=3, Intelegerea Balcanica formata din %recia, Iugoslavia, Romania, 8urcia' (initiata de Ficolae 8itulescu# ( ( ( ( ( Perioada &)93(&)=., destinderea relatiilor internationale+ &)93, la Conferinta de la Condra a fost adoptat Planul GaIes pentru reesalonarea datoriilor de razboi ale %ermaniei- ranta a evacuat regiunea Ruhr iar ;7" a imprumutat capital %ermaniei pentru a(si plati datoriileConferinta de la Cocarno, %ermania a garantat granitele rantei si >elgiei ceea ce a dus la o imbunatatire a relatiilor dintre %ermania si ranta%ermania a fost primita in ;ocietatea Fatiunilor&)9*, Pactul >riand(Jellog, semnat de A= de state ce se obligau sa renunte la razboi si sa(si rezolve litigiile pe cale pasnica&)9), Pactul Koung, prevedea micsorarea datoriei %ermaniei&)=., trupele franceze, engleze si belgiene au parasit zona demilitarizata renana'

Perioada &)=&(&)=), crize politico(diplomatice+ ;(au manifestat tot mai intens pretentiile revizioniste ale statelor invinse in razboi (7ngaria, "ustria, %ermania, >ulgaria# dar si ale statelor invingatoare ce se considerau nedreptatite (Italia#' In ,/tremul Erient, <aponia a manifestat tendinte e/pansioniste in China' "ctiunile ;ocietatii Fatiunilor impotriva acestora a dus la falimentul acestei organizatii de mentinere a pacii' ( septembrie &)=&, <aponia a atacat China si a ocupat Manciuria (F, Chinei#Manciuria si(a proclamat independenta si a creat statul(marioneta ManciuHo' ( iulie &)=9, la Conferinta de la Cousanne aliatii, sub presiunea ;7", au renuntat la reparatiile de razboi germane( februarie &)=9, a inceput Conferinta de la %eneva pentru dezarmare la care au participat A9 de state, printre care si 7R;;( &B martie &)==, retragerea <aponiei din ;ocietatea Fatiunilor( &3 octombrie &)==, retragerea %ermaniei de la Conferinta de la Cousanne si din ;ocietatea Ftiunilor+ ( Ianuarie &)=@, printr(un plebiscit, %ermania a obtinut regiunea ;aar( Martie &)=@, %ermania a reintrodus serviciul militar obligatoriu si a fost create armata germana (4ermacht#( Ectombrie &)=@, agresiunea Italiei in "frica- Italia, care detinea ;omalia si ocupase ,ritreea, a atacat statul liber si membru al ;ocietatii Fatiunilor, ,tiopia, pe care l(a cucerit- sanctiunile aplicate de ;ocietatea Fatiunilor nu au avut efect( Martie &)=A, armata germana a ocupat Renania, zona demilitarizata prin tratatele de pace+

( Ectombrie &)=A, s(a creat "/a >erlin D Roma prin semnarea unui tratat de prietenie intre %ermania si Italia( 9@ noiembrie &)=A, s(a semnat Pactul "nti(Comintern intre %ermania si <aponia, indreptat impotriva comunismului( A noiembrie &)=B, Italia a aderat la Pactul "nti(Comintern- s(a format "/a >erlin DRoma(8oHio, alianta politico(militara( Gecembrie &)=B, Italia s(a retras din ;ocietatea Fatiunilor( &= martie &)=*, %ermania a ane/at "ustria, proclamand printr(o lege speciala, unirea ("nschluss(ul# %ermaniei cu "ustria( 9) septembrie &)=*, la Conferinta de la Munchen, ?itler a revendicat regiunea sudeta din Cehoslovacia, cu o populatie ma1oritara germana+ Marile Puteri au cedat sub prete/tul salvarii pacii+ ( =. septembrie &)=*, "cordul de la Munchen recunostea ane/area regiunii sudete din Cehoslovacia de catre %ermania+ ( 9 noiembrie &)=*, primul Gictat de la 0iena, 7ngaria a ocupat teritorii din ;lovacia si Rutenia, iar Polonia a ane/at zona orasului 8esin( &3 martie &)=), ;lovacia s(a desprins de Cehia si si(a proclamat independenta+ ( &@ martie &)=), armata germanaa ocupat >oemia si Moravia, restul teritoriului ceh fiind preluat de 7ngaria+ Cehia a disparut de pe harta+ ( 3 aprilie &)=), Italia a atacat "lbania' ( 9= august &)=), s(a semnat la Moscova, Pactul de neagresiune germano( sovietic (Pactul Ribbentrop(Molotov# prin care cele doua Mari Puteri se anga1au san nu se atace reciproc+ s(a semnat si un act aditional secret prin care isi imparteau ,uropa de ,st (printre care, >asarabia urmand sa fie ane/ata, la momentul potrivit, 7R;;# acest act a permis %ermaniei sa atace Polonia'