UNIUNEA EUROPEAN I CULTURA

Integrarea european fiind orientat in principal ctre economie i comer, cultura nu a constituit domeniul unei politici comunitare propriu-zise. Primul Plan de aciune in domeniul culturii a fost elaborate de ctre Comisia European in 19 . Tratatul de la Maastricht, semnat in 1992 i intrat in vigoare in 1993, confer Uniunii Europene competene in domeniul cultural de!voltarea culturilor naionale ale statelor mem"re, evideniind patrimoniul cultural comun i totodat respectand diversitatea naional i regional# $"iectivele Uniunii Europene in domeniul culturii sunt - s intreasc sentimentul de apartenen la o comunitate european, respectand in acelai timp diversitatea tradiiilor i culturilor naionale i regionale% - s facilite!e accesul ceteanului european la cultur, ca factor al integrrii sociale dans, oper, pictur, sculptur, fotografie, arhitectur, patrimoniu mo"il i imo"il, audiovi!ual &televi!iune, multimedia, ediii electronice'% ( s contri"uie la consacrarea culturii europene in lume# )ciunile comunitare constau, pe de o parte, in asigurarea unor "une condiii de schim" i de concuren intre "unurile culturale i, pe de alt parte, in incura*area cooperrii intre organismele culturale din statele mem"re ale Uniunii.
AGENDA EUROPEAN PENTRU CULTUR INTR-O LUME GLOBALIZAT

+n 2,,-, .omisia European a adoptat o comunicare cu tema Agenda european pentru cultur intr-o lume globalizat. /rin aceasta, .omisia European propune o nou strategie european in domeniul culturii, care s promove!e diversitatea cultural i dialogul intercultural, s promove!e cultura ca agent catali!ator al creativitii in cadrul 0trategiei de la 1isa"ona, precum i promovarea culturii ca element vital in relaiile e2terne ale Uniunii# .omisia propune i introducerea unui sistem de cooperare mai structurat intre 0tatele Mem"re i instituiile comunitare in domeniul culturii, "a!at pe metoda deschis de coordonare, pan acum folosit cu succes in domeniul educatiei i tineretului# $ noutate in ceea ce priveste metodele de actiune in domeniul culturii o repre!inta revi!uirea i intensificarea cola"orarii cu actorii implicai in cultur &organi!aii profesionale, instituii cu diferite grade de independen, $34(uri, reele europene i non(europene, fundaii'# /entru a atinge o"iectivul folosirii mai intense a culturii in relatiile e2terne, .omisia propune infiinarea unui fond cultural UE()./ &)frica, !ona .arai"elor i /acific' care s spri*ine de!voltarea industriilor i pieelor culturale locale i ptrunderea produselor culturale )./ pe piaa european# Un instrument e2trem de util care ar tre"ui e2ploatat mai intens sunt legaturile lingvistice ale 0tatelor Mem"re cu ri tere#

Televiziune fr fr n!iere
.onceptul de televi!iune fr frontiere are la "a! li"era circulaie a programelor de televi!iune europene pe piaa intern i punerea in aplicare a cotelor de difuzare, prin care canalele de televi!iune au

o"ligaia de a re!erva peste o *umtate din timpul lor de emisie pentru producii europene# 5irectiva Televi!iune fr frontiere &5irectiva T66' repre!int "a!a politicii UE in domeniul audiovi!ualului# 5irectiva T66 vi!ea! prote*area unor o"iective importante de interes pu"lic, cum ar fi diversitatea cultural, protecia minorilor &prin msuri impotriva programelor de natur violent sau pornografic' i dreptul la replic# )u fost, de asemenea, introduse o serie de reguli cu privire la coninutul i frecvena difu!rii materialelor pu"licitare de televi!iune# 5irectiva T66 a fost adoptat in 1979 i revi!uit in 199-# 5up consultarea prilor implicate, .omisia a pu"licat, in decem"rie 2,,8, o propunere de revi!uire a directivei, in vederea moderni!rii regulilor e2istente# $"iectivul principal al acestei revi!uiri este luarea in calcul a de!voltrilor tehnologice i a schim"rilor survenite pe piaa audiovi!ualului de la adoptarea directivei, in 1979# 3oua propunere vi!ea! i reducerea sarcinii impuse furni!orilor de servicii audiovi!uale, in special referitor la pu"licitate, pentru care .omisia propune o serie de reguli mai fle2i"ile# Te2tul 5irectivei T66 este disponi"il pe site(ul 5ireciei 4enerale 0ocietate +nformaional i Mass(media a .omisiei Europene, la adresa http 99ec#europa#eu9avpolic:9reg9tv;f9inde2<en#htm
"PRI#IN $INANCIAR PENTRU PROIECTE CULTURALE Cul!ur% &'(()-'(*+,

+n perioada 2,,-(2,13, se derulea! un nou program in domeniul culturii, care ia locul programului .ultura 2,,,, derulat in perioada 2,,,(2,,=# /rogramul urmrete promovarea mo"ilitatea transnaional a persoanelor care lucrea! in sectorul cultural, incura*area circulaiei transnaionale a lucrtorilor i a produciilor culturale i artistice i incura*area dialogului intercultural# Cul!ur% &'(()-'(*+, %re !rei - ./ nen!e0 ( spri*in pentru activiti culturale% ( spri*in pentru entitile culturale europene% ( spri*in pentru activiti de anali! i de diseminare# Mai multe informaii despre acest program sunt disponi"ile pe urmtoarele site(uri - .omisia European > 5irecia 4eneral pentru Educaie i .ultur http 99ec#europa#eu9culture9eac9culture2,,-9cult<en#html - .entrul de .onsultan pentru /rograme .ulturale Europene http 99;;;#eurocult#ro9
MEDIA '(()

Uniunea European spri*in industria audiovi!ualului prin programul ME5+), incepand din 1991# /rogramul ME5+) cofinanea! iniiative de instruire pentru specialitii din domeniu, derularea unor proiecte de producie &filme, documentare, animaii etc#'# /entru perioada 2,,-(2,13, este prev!ut al patrulea program multianual, ME5+) 2,,-, cu un "uget de )11 .ili %ne eur 2 urmrind consolidarea sectorului audiovi!ual din Europa, pentru a reflecta i a respecta identitatea cultural european i patrimoniul cultural european, sporirea circulaiei produciilor audiovi!uale europene in cadrul i in afara UE, precum i consolidarea competitivitii sectorului audiovi!ual european, prin facilitarea accesului la finanare#

MEDIA '(() fin%n3e%z0 ( cursuri de formare profesional pentru specialiti% ( de!voltarea proiectelor de producie i a companiilor din acest domeniu% ( distri"uirea produciilor cinematografice i a programelor audiovi!uale% ( promovarea produciilor cinematografice i a programelor audiovi!uale, inclusiv prin spri*in pentru festivalurile cinematografice% ( aciuni ori!ontale i proiecte pilot# /entru mai multe informaii, consultai adresa http 99ec#europa#eu9information<societ:9media9inde2<en#htm C%/i!%le -ul!ur%le eur /ene +niiativa interguvernamental ?.apitale culturale europene@, lansat in 1978, vi!ea! punerea in valoare a diversitii culturale a oraelor Europei, evideniind originalitatea acestora i patrimoniul cultural comun# 0pri*inul comunitar vine in completarea finanrilor de stat i din partea colectivitilor locale# 5enumire dat in fiecare an unui ora din Europa, in scopul de a face mai vi!i"ile reali!rile culturale i punctele de atracie din oraul respectiv, pentru ca cetenii europeni s(i cunoasc mai "ine patrimoniul cultural comun# +niiativa de a desemna in fiecare an Acapitale culturale europene@ datea! din 1978, iar incepand din 2,,8 alegerea acestora se face de ctre .onsiliul UE, in "a!a unei recomandri a .omisiei Europene, in a crei formulare se ine seama de prerea unui *uriu speciali!at# /an acum au fost desemnate capitale culturale europene urmtoarele orae 1978 )tena &4recia' 197= 6lorence &+talia' 197- )msterdam &$landa' 1977 Berlin &4ermania' 1979 /aris &6rana' 199, 4lasgo; &Marea Britanie' 1991 5u"lin &+rlanda' 1992 Madrid &0pania' 1993 )nt;erp &Belgia' 199C 1isa"ona &/ortugalia' 1998 1u2em"ourg &1u2em"urg' 199= .openhaga &5anemarca' 199- 0alonic &4recia' 1997 0tocDholm &0uedia' 1999 Eeimar &4ermania' 2,,, )vignon &6rana', Bergen &3orvegia', Bologna &+talia', Bru2elles &Belgia', .racovia &/olonia', FelsinDi &6inlanda', /raga &Gepu"lica .eh', Ge:D*aviD &+slanda', 0antiago de .ompostela &0pania' 2,,1 /orto &/ortugalia', Gotterdam &$landa' 2,,2 Bruges &Belgia', 0alamanca &0pania' 2,,3 4ra! &)ustria'

2,,C 4enova &+talia', 1ille &6rana' 2,,8 .orD &+rlanda' 2,,= /atras &4recia' 2,,- 1u2em"ourg &1u2em"urg', "i4iu &R .%ni%, 2,,7 1iverpool &Marea Britanie', 0tavanger &3orvegia' 2,,9 1in! &)ustria', Hilnius &1ituania' 2,1, Essen &4ermania', +stan"ul &Turcia', /ecs &Ungaria' Mai multe informaii sunt disponi"ile la adresa http 99ec#europa#eu9culture9eac9other<actions9cap<europ9cap<eu<en#html Anul Eur /e%n %l Di%l 5ului In!er-ul!ur%l )nul 2,,7 a fost declarat Anul European al Dialogului intercultural. )ceast iniiativ vine in conte2tul urmririi o"iectivului de a crea o uniune din ce in ce mai strans intre popoarele Euruopei i al ultimelor voluii aduse de valurile succesive de e2tindere i de aprofundarea integrrii# 5e asemenea, procesele mai largi ale glo"ali!rii, precum flu2urile migraioniste sau intensificarea schim"urilor in toate domeniile, fac necesar intensificarea dialogului intercultural, ca prim pas ctre cooperarea intercultural i, mai departe, ctre coe!iunea social# 5e asemenea, prin impulsul pe care un astfel de program il da e2primarii identitii proprii, se vi!ea! incura*area ceteniei europene active, un alt o"iectiv central al Uniunii# )nul 5ialogului +ntercultural nu se adresea! numai cetenilor Uniunii, ci tuturor celor care locuiesc pe teritoriul acesteia# Totodat, se vi!ea! i implicarea unor organi!aii din rile vecine ale UE, ceea ce face ca acest program s fie i un instrument in politica de e2tindere i in politica de vecintate ale Uniunii# 5in "ugetul total de 1, milioane euro se vor cofinana organi!area de evenimente, campanii de informare i promovare a dialogului intercultural, la nivel european i la nivel national etc#
"UR"E DE IN$ORMARE P li!i-% Uniunii Eur /ene in 6 .eniul -ul!urii 7!!/088e-.eur /%.eu8-ul!ure8e%-8in6e9:en.7!.l P li!i-% Uniunii Eur /ene in 6 .eniul %u6i vizu%lului 7!!/088e-.eur /%.eu8%v/ li-;8in6e9:en.7!. Nr. '+ Iulie '(()

SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA Programul Capitala cultural european a fost iniiat de Consiliul de Minitri ai Culturii din Uniunea European n anul !"#$ la initiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii la vremea respectiva, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a promova dezvoltarea culturii. Din anul 1985 i p!n" n prezent %& de orae au detinut acest titlu, prima capital" cultural" european" fiind Atena. #n $%%&, titlul a fost detinut de orasul grec Patras' Lu(e)*our+ si Si*iu au fost desemnate capitale culturale europene ale anului &,,- iar Sta.an+er i Li.erpool sunt desemnate pentru anul &,,"' Detalii despre capitalele europene culturale pot fi o'inute acces!nd urmatoarele site(uri)

***.si'iu$%%+.ro ***.lu,em'ourg$%%+.org ***.stavanger$%%8.no

***.liverpool%8.com Pro+ra)ul /Si*iu - capital cultural european &,,-/ este cel )ai i)portant proiect cultural care .a 0i or+ani1at i se .a des0ura 2n Ro)3nia datorit speci0icului or+ani1arii$ duratei si re+istrului 0oarte .ariat de acti.it4i' Este un program prioritar al Ministerului -ulturii i -ultelor, la care particip" i .sociatia /0i'iu ( -apital" -ultural" European" $%%+/, special nfiinat" pentru a preg"ti programul cultural i pentru a planifica evenimentele din cadrul acestuia. Programul este g!ndit astfel nc!t s" promoveze cooperarea cultural" i s" accentueze dimensiunea european" a ora ului 0i'iu printr(un program cultural ce cuprinde proiecte din mai multe domenii)

.rtele spectacolului Muzica Patrimoniu 1ilm 2 1oto 2 Multimedia 3iteratur" ( Pu'licatii Mo'ilitate .r4itectur" .rte 2 vizuale 5nterdisciplinar

.ltele MI5LOACE 6E A6RESARE C7TRE INSTITUTIILE EUROPENE -et6tenii europeni, dar si persoanele 7uridice cu sediul n 8niunea European6, au posi'ilitatea de a se adresa institutiilor europene, av!nd la dispozitie at!t mi7loace oficiale c!t si informale pentru ap6rarea drepturilor de care 'eneficiaz6 n 8niunea European6. '9nf'sp: Dreptul de a adresa petitii Parla)entului European a fost consacrat de ;ratatul de la Maastric4t. ;emeiul 7uridic l reprezint6 articolele $1 si 19< din ;ratatul instituind -omunitatea European6. Pot adresa petitii Parlamentului European, fie individual, fie n asociere cu alte persoane)

orice cet6tean al 8niunii Europene, orice persoan6 fizic6 rezident6 ntr(un stat mem'ru 8E, orice persoan6 7uridic6 cu sediul ntr(un stat mem'ru 8E.

Petitia poate fi o pl!ngere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intr8 2n do)eniul de actiune al Co)unit8tii si care a0ectea18 petentul 2n )od direct' .cesta tre'uie s6 si precizeze numele, ocupatia, cet6tenia si adresa. Petitia poate fi scris6 n oricare dintre lim'ile oficiale ale 8E si poate fi trimis6 prin post6 sau prin e(mail. Adresa9 Parle)ent europ:en Co))ission des p:titions Secr:tariat Rue ;iert1 B- ,<- BRU=ELLES

e(mail) Petitions=europarl.europa.eu -omisia pentru petitii a Parlamentului 8E decide asupra admisi'ilit6tii petitiilor, verific!nd dac6 ele se refer6 la aspecte ce intr6 n c!mpul de actiune al 8niunii Europene. 0implele solicit6ri de informatii si comentariile generale pe marginea politicii 8E nu sunt de competenta -omisiei pentru petitii. Dac6 pro'lema nu intr6 n sfera de actiune a 8E, petitia este respins6, iar petentul informat n consecint6 si eventual sf6tuit s6 contacteze un alt organism >national sau international? competent. Dac6 petitia este declarat6 admis6, -omisia pentru petitii analizeaz6 pro'lema supus6 atentiei si ntreprinde diverse actiuni pentru rezolvarea solicit6rii. Ea poate cere -omisiei Europene informatii relevante, poate consulta si alte comisii parlamentare, poate organiza audieri, vizite, poate coopera cu autorit6tile nationale si n general poate ntreprinde orice actiuni sunt considerate necesare. -u toate acestea, ea nu poate trece peste deciziile luate de autorit6tile competente din statele mem're. Deoarece Parlamentul European nu este o autoritate 7udiciar6, el nu poate pronunta sentinte si nici revoca 4ot6r!ri ale instantelor 7udec6toresti din statele mem're. Petitiile trimise n acest scop sunt declarate inadmisi'ile. Petentul este informat asupra m6surilor si actiunilor ntreprinse cu privire la petitia sa. De regul6, sedintele comisiei sunt pu'lice, iar petentii au dreptul s6 asiste la ele, n cazul n care solicit6 acest lucru, dac6 si atunci c!nd petitiile lor sunt dez'6tute. Posta cet8teanului este un serviciu care permite cet6tenilor 8E s6 intre n contact cu Parlamentul European. Acesta se an+a>ea18 s8 r8spund8 la toate 2ntre*8rile care 2i sunt adresate . @ adres6 electronic6 este pus6 la dispozitia cet6tenilor pentru a le permite s6 adreseze ntre'6ri, s6 solicite informatii, precum si s6 nainteze propuneri Parlamentului European. ;oate solicit6rile formulate tre'uie s6 tin6 de domeniile de activitate ale 8niunii Europene. A6spunsurile primite vor fi transmise ntr(un interval de timp rezona'il. Dac ntrebarea se refer la un subiect complex, solicitantului i se va rspunde printr-un mesaj electronic n care este rugat s astepte. &' -et6tenii europeni, cet6tenii din state terte care au rezidenta ntr(un stat mem'ru al 8niunii Europene, precum si persoanele 7uridice av!nd sediul n 8niunea European6 se pot adresa @m'udsmanului European pentru a sesiza un caz de administrare defectuoas6 din partea institutiilor si organismelor europene >cu e,ceptia -urtii de Bustitie si a ;ri'unalului de Prim6 5nstant6?. >art. $1 si art. 195 din ;ratatul de instituire a -omunit6tii Europene?. Cu sunt ns6 de competenta @m'udsmanului pl!ngerile mpotriva administratiei nationale. .dministrarea defectuoas6 presupune ca organismul n cauz6 s6 nu actioneze n conformitate cu legile n vigoare, s6 nu respecte principiile 'unei administr6ri sau s6 ncalce drepturile omului. -a e,emple de administrare defectuoas6, mention6m nereguli administrative, incorectitudine, discriminare, a'uz de putere, lips6 de r6spuns, nefurnizare de informatii, nt!rziere ne7ustificat6. @m'udsmanul anunt6 organismul criticat, pl!ngerea put!nd fi rezolvat6 n aceast6 etap6 c4iar de respectiva institutie. Dac6 n cursul anc4etei sale, situatia nu a fost rezolvat6, @m'udsmanul ncearc6 s6 g6seasc6, n m6sura n care este posi'ilul, o solutie amia'il6 care s6 conduc6 la remedierea cazului sesizat si care s6 permit6 un r6spuns favora'il pentru petent. Dac6 ncercarea de conciliere esueaz6, @m'udsmanul poate formula o serie de recomand6ri n vederea rezolv6rii cazului. #n cazul n care institutia nu i accept6 recomand6rile, acesta poate ntocmi un raport special adresat Parlamentului European.

Pl!ngerile pot fi adresate prin post6, fa, sau e(mail n termen de ma,im de doi ani de c!nd petentul a avut cunostint6 de faptele pe care se ntemeiaz6 reclamatiile. Este necesar ca n preala'il s6 se fi adresat organismului european r6spunz6tor. Adresa9 O)*uds)an European $ a.enue du Pr:sident Ro*ert Sc?u)an BP <,% @-A-,, Stras*our+ Cede( @rance Tel' B%%C %"" - &% % @a( B%%C %"" - !, A& e(mail) euro(om'udsman=europarl.eu.int %' A' @rice persoan6 fizic6 sau 7uridic6, care consider6 c6 o m6sur6 legislativ6 sau o practic6 a unui stat mem'ru este contrar6 unor prevederi sau principii de drept comunitar, poate s6 adreseze -omisiei Europene, n mod direct, o pl!ngere >care are caracter oficial? mpotriva statului mem'ru respectiv. -et6teanul nu are o'ligatia s6 dovedeasc6 faptul c6 nc6lcarea respectiv6 l afecteaz6 n mod direct. Pl!ngerile sunt scutite de ta,e iar ntocmirea lor nu necesit6 concursul unui avocat. Pl!ngerea poate fi transmis6

n scris, printr(o scrisoare o'isnuit6. .ceasta poate fi nm!nat6 'iroului reprezentantilor -omisiei din fiecare stat mem'ru sau trimis6 prin post6 la urm6toarea adres6) Co))ission o0 t?e European Co))unities BAttn9 SecretarD-EeneralC B- ,<! Brussels BELEIUM

n format electronic, la adresa) 0D(P3.5C;E0=ec.europa.eu.

-omisia Europeana propune un formular, optional, care are avanta7ul c6 indic6 toate informatiile relevante pe care pl!ngerea ar tre'ui s6 le contin6. .cest formular poate fi accesat la urm6toarea adres6) 4ttp)EEec.europa.euEcommunitFGla*EcomplaintsEformEformGen.rtf @ pl!ngere este acceptat6 doar dac6 se constat6 c6 ea semnaleaz6 o nc6lcare a dreptului comunitar de c6tre un stat mem'ru. -omisia are la dispozitie un an pentru a decide acest lucru. ;re'uie mentionat c6 petentul nu este parte n cadrul procedurilor. .stfel, petentul nu poate face recurs mpotriva deciziei -omisiei si nici nu o poate influenta. De asemenea petentul nu poate fi audiat n cadrul procedurii. El va fi, ns6, informat cu privire la demersurile relevante pentru pl!ngerea sa. %' B' Pentru a veni n spri7inul cet6tenilor si persoanelor 7uridice care vor s6 'eneficieze de drepturile ce le revin n Piata 5ntern6, -omisia European6 a creat un mecanism informal de solutionare a recla)atiilor F SOLGIT. Pentru ca un dosar s6 poat6 fi analizat de 0@3H5;, tre'uie ntrunite trei conditii) s6 fie vor'a despre un caz transfrontalier, s6 nu existe deja o actiune n justitie pentru solutionarea sa >datorit6 caracterului informal al solutiei date de 0@3H5;? si pro'lema s6 rezulte din neaplicarea sau aplicarea incorect a dreptului comunitar privind Piata Intern de ctre administratia national. -aracterul transfrontalier nu presupune ca

petentul s6 se afle n alt stat mem'ru dec!t cel unde a ap6rut pro'lema. Este suficient s6 e,iste un element de e,traneitate care s6 poat6 face aplica'ile prevederile dreptului comunitar. E,ist6 c!te un centru 0@3H5; n fiecare stat mem'ru al 8niunii Europene, precum si n celelalte state apartin!nd 0patiului Economic European >5slanda, Corvegia, 3iec4tenstein?. De la 1 ianuarie $%%+ functioneaz6 un centru 0@3H5; si n Aom!nia, n cadrul Departamentului pentru .faceri Europene . Aezolvarea presupune cooperarea administrativ6 ntre centrul 0@3H5; sesizat >de o'icei cel din statul de rezident6 al petentului? si centrul 0@3H5; din statul mem'ru unde a ap6rut pro'lema, n scopul g6sirii unei solutii pragmatice si rapide. Pl!ngerile pot fi transmise acces!nd adresa europa.euEsolvit, unde se g6sesc datele de contact ale centrelor 0@3H5; precum si formularul electronic de reclamatie. <' Persoanele fizice sau 7uridice se pot adresa inclusiv -urtii de Bustitie a -omunit6tilor Europene. .stfel, n situatia n care o institutie comunitar6 a adoptat un act care le priveste n mod individual si direct, acestea au dreptul ca n dou6 luni de la pu'licarea actului sau de la notificare lui ori, n a'senta acesteia, de la data la care au luat la cunostint6, s6 declanseze procedurile n fata -urtii Europene de Bustitie. Dac6 actiunea este ntemeiat6, -urtea va declara actul nul. .ctiunea poate fi introdus6 n cazul n care institutia comunitar6 ce a adoptat actul atacat era lipsit6 de competent6, a nc6lcat o cerint6 procedural6 esential6, a nc6lcat ;ratatul de instituire a -omunit6tii Europene sau oricare act adoptat n aplicarea acestuia ori a actionat cu a'uz de putere. Persoanele se pot adresa -urtii si n situatia n care o institutie comunitar6, cu nc6lcarea ;ratatului de instituire a -omunit6tii Europene, nu a adoptat un act care ar privi n mod direct persoana n cauz6. #n preala'il, petentul tre'uie s6 se adreseze institutiei respective, care are la dispozitie un termen de dou6 luni pentru solutionarea pro'lemei. .ctiunea n fata -urtii poate fi introdus6 n ma,im dou6 luni de la e,pirarea termenului pe care institutia reclamat6 l(a avut la dispozitie pentru a se pronunta. ;otodat6, atunci c!nd instantele nationale sunt sesizate cu un caz care implic6 aplicarea dreptului european, acestea pot >si n anumite cazuri tre'uie? s6 se adreseze -urtii de Bustitie de la 3u,em'urg pentru interpretarea normelor comunitare aplica'ile spetei. .cest sistem, de 4ot6r!ri preala'ile, a fost instituit pentru a asigura aplicarea uniform6 a dreptului european n spatiul 8niunii Europene. >art. $I%($I< din ;ratatul de instituire a -omunit6tii Europene?. Pentru informatii detaliate privind drepturile dumneavoastr6 n 8niunea European6, puteti accesa site(ul ec.europa.euEFoureurope.