Sunteți pe pagina 1din 0

Colecia de working papers ABC-UL LUMI I FI NANCI ARE

WP nr. 1/2003

301


Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010 - 2012


Andrei Alexandru Vlad
Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, anul III
Academia de Studii Economice din Bucureti
alexandruvlad.andrei@yahoo.com

Coordonatorul lucrarii
Prof.univ.dr. Moteanu Tatiana


Rezumat. Dezechilibrele publice genereaz ample probleme att la nivelul finanelor
publice, ct i al ntregii economiimprin efectele pe care le genereaz pe termen lung. Ca
urmare este util demersul de studiere a deficitelor bugetare mai ales n perioada postcriz
pentru a indica mrimea impactului situaiilor de tensiune din economie asupra soldului
bugetar. n acest scop este relevant cazul Romniei ce este analizat n cadrul acestei lucrri.

Cuvinte cheie: deficit; buget; imprumut; datorie; criz.

Clasificarea JEL: H62.

Clasificarea REL: 13Z.


1.Introducere

Pentru a putea vorbi despre deficitul bugetar vom defini conceptul de buget public.
Manifestarea proceselor si relatiilor specifice de mobilizare si utilizare a resurselor financiare
publice, avand ca determinant existenta nevoilor comune ale membrilor colectivitatii,
contureaza acceptia economica a notiunii de buget public, care apare in aceste conditii ca un
ansamblu de relatii financiare prin care se realizeaza repartitia produsului intern brut
(mobilizarea si alocarea resurselor financiare), prin intermediul autoritatii publice, pentru
satisfacerea nevoilor colective.
1

Conform principiului echilibrului bugetar, bugetul public trebuie sa fie echilibrat,
adica balansat: veniturile sa acopere cheltuielile publice. O abatere de la principiul echilibrului
bugetar este deficitul bugetar care este considerat de catre doctrina clasica ca fiind o sursa de
pericol ce poate duce la decaderea statului.
Deficitul bugetar este diferenta dintre cheltuielile publice prea mari si veniturile
publice ordinare, fiscale si nefiscale, mai mici. Fiind aprobat ca o componenta structurala a
bugetului, la partea de cheltuieli, deficitul bugetar reprezinta autorizarea de cheltuieli
superioare veniturilor provenite din impozite si alte prelevari obligatorii. De asemenea putem
afirma ca deficitul bugetar poate fi identificat cu o descoperire a cheltuielilor ce va fi finantata
prin recurgerea la imprumuturi.
Deficitul care se bazeaza pe diferenta dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu
platile prin transferuri si cele pentru cumparare de bunuri si servicii publice si suma
veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Daca la deficitul primar se adauga platile de

1
Tatiana Mosteanu,Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1997, p.8.
Andrei Alexandru Vlad
Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010-2012

302

dobanzi aferente imprumutului de stat, inscrise in buget sub forma de cheltuiala publica, se
obtine deficitul total.
Deficitul structural este dependent practic de cifra calculata pentru deficitul ciclic, caci
el este considerat componenta remanenta: deficit structural = deficit total deficit ciclic.
Componenta ciclica este rezultanta produsului dintre decalajul de productie (diferenta dintre
nivelul PIB-ului curent si nivelul PIB-ului potential al unei economiii) si ceea ce se numesc
economistii senzitivitate a deficitului bugetar. Aceasta componenta bugetara ciclica este
influentata insa semnificativ de cifra estimata pentru decalajul de productie, de vreme ce
senzitivitatea deficitului bugetar ramane relativ constanta, cel putin pe termen scurt.
2

Un deficit bugetar favorabil statului este atunci cand cresterea cheltuielilor se reflecta
in marea majoritate in investitii sau in infrastructura. Aceste cheltuieli pot creste daca
acoperirea lor se face din surse financiare sigure si nu prin apelarea la emisiuni monetare
inflationiste.
In raportul privind proiectul bugetului de stat, prezentat de Guvernul Romaniei
deficitul bugetar cuprinde:
- proiectul deficitului si comparatiile cu anul anterior;
- acoperirea deficitului prin surse neinflationiste;
- echivalentul in lei a creditelor externe guvernamentale;
- imprumuturi interne de pe piata de capital;
- masuri pentru incadrarea deficitului bugetar in nivelul aprobat;
- incasarea ritmica a veniturilor;
- respectarea platfoanelor de credite bugetare;
- identificarea unor noi posibilitati de crestere a veniturilor.

Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate sa apara pentru tari ti persoane,
pentru ca ea atrage dupa sine progrese. (Albert Einstein)

2.Indicatori bugetari sintetici

Datorita cresterii foarte accelerate a cheltuielilor decat a veniturilor publice ,bugetul
Romaniei se incheie tot mai des cu deficit.Deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata
a cheltuielilor si de reducerea veniturilor din impozite si taxe .Factori care influenteaza
deficitul bugetar sunt :cresterea deficitului de cont curent ,consumul,cursul de schimb,evolutia
investitiilor straine nete .
Deficitul bugetar produce dezechilibre macroeconomice multiple.El creste datoria
publica, cresc astfel si rambursarile, dobanzile si comisioanele aferente datorate in fiecare an
pentru scaderea datoriei publice externe si interne. Pentru a acoperi deficitul bugetar statul
apeleaza la credite externe, acestea influentand rata dobanzii avand o tendinta de crestere.
Deficitul bugetar are efecte si asupra investitiilor private, incetinind cresterea economica.
Deficitul bugetului general consolidat se defineste ca fiind dezechilibrul realizat la
nivelul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agreate si consolidate pentru a forma un
intreg. Acest indicator se calculeaza scazand din veniturile bugetului general consolidat
cheltuielile bugetului general consolidat. Atunci cand bugetul general consolidat este pozitiv
putem spune ca avem surplus/excedent.
Cei care pot sa determine componentele bugetului de stat sunt Parlamentul si
Guvernul. Bugetul de stat este alcatuit din doua componente : intrari si iesiri. Intrarile la
bugetul de stat se realizeaza cu ajutorul taxelor si impozitelor iar iesirile din bugetul de stat
sunt alocatiile pentru sectoarele bugetare.

2
Nathalie Girouard and Christophe Andr Measuring cyclically-adjusted budget balances for OECD countries OECD Economics
Department, Working Papers n 434, 2005.
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

303

Pentru a avea un echilibru la nivel bugetar intrarile ar trebuie sa fie egale cu iesirile.
Odata ce cresti veniturile rezulta implicit si cresteri de taxe si impozite. In schimb toata
populatia ar dori sa aibe impozite si taxe mici. A reduce taxele rezulta scad intrarile la bugetul
de stat, dar toti doresc sa creasca iesirile.
In functie de posibilile intrari pe care le are bugetul, statul aloca alocatii pentru
invatamant, pentru cultura, alocatii pentru armata, pentru asistenta sociala, ajutoarele de
somaj, pensii. Calcularea bugetului de stat are in vedere rezursele pe care le poate colecta cat
si cheltuielile care trebuie efectuate.
Procesul bugetar cuprinde etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare,
control si raportare ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului anual de executie a
acestuia.
3

Guvernul prin organismul sau specializat Ministerul Finantelor Publice, elaboreaza
principalele decizii bugetare, iar adoptarea proiectului de buget se face de catre Parlament.
In legea bugetului de stat se stabilesc volumul veniturilor si structura acestora pe
capitole si subcapitole, volumul cheltuielilor pe destinatii si pe odonatori principali de credite
pentru bugetul de stat, bugetele Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate,creditelor externe nerambursabile si activitatilor finantate integral din venituri prorii.
4

Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce apar in procesul
repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala
si de alta natura ale fiecarei perioade. Aceste relatii se manifesta in sens dublu: pe de o parte,
ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului, iar pe
de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.
5


Figura 2.1- Mobilizarea si repartizarea resurselor din buget



\





















3
OUG 45/2003 privind finantele publice locale ,Monitorul Oficial nr.431 din 19 iunie 2003
4
Legea nr. 5/2013 cu privire la bugetul de stat pe anul, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 106 din 22 februarie 2013
5
I. Vacarel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache - Finane publice ediia a IV-a, Editura Didactica ti Pedagogica, Bucuresti 2004, pag. 500
Veniturile primite la
bugetul de stat

Cheltuieli efectuate
de la bugetul de stat
Societati
comerciale
Populatie
Institutii
Publice
Alti agenti
economici
Strainatate
Cheltuieli social
culturale
Actiuni economice
Transferuri din bugetul
de stat
Aparare,ordine publica
si siguranta nationala
Servicii de dezvoltare
publica,locuinte,mediu si
ape
Alte actiuni
Imprumuturi acordate
Servicii publice
generale
Andrei Alexandru Vlad
Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010-2012

304

Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a produsului intern brut
catre stat prin intermediul impozitelor, taxelor ti contributiilor, la care se adauga atragerile de
disponibilitati temporare libere din economie prin intermediul imprumurilor de stat interne.
In cele ce urmeaza vom prezenta datele statistice privind evolutia deficitului bugetar
si a ponderii acestuia in PIB, in perioada 2010-2012, precum si structura bugetului general
consolidat in perioada 2010-2012. Nivelul si evolutia deficitului bugetar general consolidat ca
pondere in PIB sunt prezentate mai jos :










Sursa : http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=domenii


Figura 2.2- Evolutia indicatorilor bugetari sintetici in perioada 2008-2010 (pondere in
PIB)

33%
39.50%
-6.51%
33.10%
37.50%
-6.51%
33%
35.50%
-2.52%
-10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
Deficit
Cheltuieli
Venituri
2012
2011
2010
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice

Graficul de mai sus cuprinde indicatorii bugetari sintetici,unde se observa o tendinta
accentuata de scadere a cheltuielilor iar in privinta veniturilor acestea raman constante la un
nivel de 33% din PIB.
Daca in perioada dinainte de 2010 deficitul bugetar prezenta o crestere, incepand cu
2010 si 2011 deficitul bugetar inregistreaza o stagnare.In 2012 deficitul bugetar inregistreaza
o scadere atingand pragul de sub 3% din PIB.
Indicatori

Venituri
Cheltuieli
Deficit
%PIB
2010 2011 2012
33%
39.5%
6.51%
33.1%
37.5%
6.51%
33%
35.5%
2.52%
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

305

In perioada 2010-2012 veniturile bugetare au inregistrat ponderi in PIB care s-au situat
in jurul de 33% in timp ce cheltuielile au inregistrat ponderi in PIB din ce in ce mai mici de
39.5%-39.50%.

2.1.Analiza veniturilor bugetului de stat in perioada 2010-2012

Veniturile bugetare se realizeaza prin colectarea impozitelor,taxelor,contributiilor si
toate celelalte varsaminte prelevate de la persoanele fizice si/sau juridice.
6

Astfel, veniturile mentionate in bugetul de stat cuprind venituri curente (venituri
fiscale si nefiscale), venituri din capital si incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate
(Figura 2.4).

Figura 2.4-Componentele veniturilor bugetare










Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2010.pdf

Conform Legii bugetare si a Codului Fiscal intalnim in cadrul veniturilor bugetare,
veniturile fiscale ce cuprind impozite directe si impozite indirecte, prezum si impozitul pe
profit, impozitul pe salarii si pe venit, impozite si taxe pe propietate, alte impozite directe,
contributii pentru pensia suplimentara si pentru persoanele cu handicap, accize, taxa pe
valoare adaugata, taxe vamale si alte impozite indirecte.
Tot in cadrul veniturilor bugetare intalnim si venituri nefiscale avand un nivel mai
redus , acestea fiind alcatuite din veniturile din proprietate si veniturile din vanzari de bunuri
si servicii (Figura 3.5).

Figura 2.5-Componentele veniturilor curente-nefiscale









Sursa:Elaborat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice


Evolutia si componentele principalelor venituri ale bugetului general consolidat in
perioda 2010-2012 sunt prezentate in Tabelul 2.6.

6
Legea bugetului de stat, cap. II Structura ti regimul veniturilor bugetare, art.3
Venituri bugetare
Venituri curente Venituri din
capital
Incasari din rambursarea
imprumuturilor acordate
Venituri nefiscale
Venituri din
proprietate
Venituri din vanzari de
bunuri si servicii
Andrei Alexandru Vlad
Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010-2012

306

Veniturile din cadrul bugetului general consolidat a fost realizat cu ajutorul
reglementarilor existente in domeniul fiscal.


Sursa:Elaborat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice

Veniturile bugetare prezinta o tendinta de crestere de la an la an datorita cresterii
TVA-ului in 2010 de la 19% la 24% ,precum si a imbunatatii colectatrii veniturilor
bugetare.Datorita prociclitatii politicii fiscal-bugetare in perioada de precriza aceasta a epuizat
spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in perioada de recesiune,conducand la
necesitatea reducerii deficitului bugetar in perioada crizei si mentinerea caracterului prociclic
al politicii fiscal-bugetare.
Potrivit realizarilor veniturilor bugetului general consolidat aferente anilor 2010-
2012,am creat o reprezentare grafica (figura 2.7) a evolutiei principalelor venituri bugetare ale
acestei perioade.






Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

307


Figura 2.7-Evolutia principalelor venituri bugetare ale perioadei 2010-2012
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
2010
2011
2012
Sursa:Grafic realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice

Veniturile bugetului general consolidat pentru anii 2010, 2011, si 2012 sunt de
168598.5, 181566.9 si respectiv 193148.2 milioane lei (aproximativ 33% din PIB in fiecare
an), inregistrandu-se o creste in fiecare an fata de 2010 .Pe categorii ,ponderea in produsul
intern brut a principalelor impozite a evoluat astfel :

1.Veniturile din impozitul pe profit au crescut in termeni nominali,acestea avand o
pondere in PIB in anul 2011 de 1.9 %, cu 0.1 puncte procentuale in scadere fata de 2010 si
ramanand la acelasi nivel fata de 2012.
2.Impozitul pe venit a ramas constanta avand un procent de 3.5 din PIB in anii 2010
si 2011, insa a crescut cu 0.1 % in anul 2012, dand un semn de crestere a numarului mediu de
salariati in anul 2012 fata de 2011.
3.Veniturile din taxa pe valoare adaugata au crescut in termeni nominali in fiecare
an, datorita cresterii cotei de TVA de la 19% la 24% . In anul 2011 s-a resimtit cresterea cotei,
crescand si ponderea in PIB de la 7.7% in 2010 la 8.7% in 2011. Anul 2012 a avut o scadere
privind veniturile din TVA scazand cu 0.1 puncte procentuale fata de 2011 privind ponderea
in PIB.
4.Veniturile din accize au realizat si ele o crestere in 2011 de 0.1 puncte procentuale
fata de 2010 ca pondere in PIB, avand si in 2012 o crestere nominala datorita impactului
pozitiv din cursul de schimb.
5.Contributiile de asigurari sociale detin cea mai mare pondere in produsul intern
brut, insa in 2011 inregistreaza o crestere de la 8.9% in 2010 la 9.2% in 2011 ca pondere in
PIB, avand mai apoi o scadere ajungand la 8.8% in 2012 din produsul intern brut.Evolutia
moderata a castigului salarial mediu brut pe termen mediu si implementarea graduala a
Pilonului 2 de pensii a condus la diminuarea in 2012 a ponderii contributiilor la asigurarile
sociale.



Andrei Alexandru Vlad
Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010-2012

308

Tabelul 2.8- Evolutia componentelor veniturilor bugetului de stat in anul 2011
comparativ cu anul 2010

I ndicatori Crestere/Scadere in
valoare absoluta in 2011
fata de 2010(mil. Lei)
Crestere/Scadere in
valoare relativa in 2011
fata de 2010(%)
Impozit pe profit 194 1.92%
Impozit pe venit 1119.6 6.23%
Impozite si taxe pe proprietate 174.9 4.60%
TVA 8672.4 22.10%
Accize 1725.9 9.93%
Taxe Vamale 99.7 17.37%
Contributii de asigurari sociale 4940.1 10.81%
Venituri nefiscale -1500.5 -7.61%
Venituri din capital 83.2 12.19%
Donatii -3288.6 -81.12%
Sume de la UE in contul platilor
efectuate si prefinantari
714.7 13.25%
Operatiuni financiare -14.3 -100.00%
Sume incasate in contul unic, la bugetul
de stat
406.6 -1882.41%
Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor
Publice

Comparativ cu anul 2010, din tabelul de mai sus se poate observa ca veniturile
bugetare in anul 2009 au fost in crestere ,cea mai mare crestere avand-o tva-ul (22.10%)
urmata de taxele vamele (17.37%) si de sumele primite de la UE(13.25%) iar pe partea
veniturilor in scadere avem venituri nefiscale (-7.61%) , donatiile (-81.12%) dar si
operatiunile financiare (-100%).




















Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

309


Figura 2.9- Evolutia componentelor veniturilor bugetului de stat in anul 2012
comparativ cu anul 2011

I ndicatori Crestere/Scadere in
valoare absoluta in 2012
fata de 2011(mil. Lei)
Crestere/Scadere in
valoare relativa in
2012 fata de 2011(%)
Impozit pe profit 545.4 5.29%
Impozit pe venit 1880.3 9.86%
Impozite si taxe pe proprietate 84 2.11%
TVA 2598.6 5.42%
Accize 1155.6 6.05%
Taxe Vamale 33.6 4.99%
Contributii de asigurari sociale 1021 2.02%
Venituri nefiscale 110.9 0.61%
Venituri din capital -113.3 -14.79%
Donatii -322.7 -42.13%
Sume de la UE in contul platilor
efectuate si prefinantari
1870.3 30.62%
Operatiuni financiare - -
Sume incasate in contul unic, la bugetul
de stat
-342.1 -88.86%
Sursa:Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice

In anul 2012 intalnim cresteri semnificative fata de 2011, cea mai mare pondere
avand-o sumele de la UE in conturile platilor efectuate si prefinantarile care au crescut cu
1870,3 mil. lei (30.62% ),urmata de impozitul pe venit cu o crestere de 1880.3 mil. lei
(9.86%), iar cea mai mica crestere avand-o veniturile nefiscale de 110,9 mil. lei (0.61%).Cea
mai mare scadere a fost inregistrata la sumele incasate in contul unic,la bugetul de stat ,unde
veniturile s-au micsorat cu 342,1 mil. lei (-88.86%). O scadere importanta fata de anul
precedent o avem la donatii de 322,7 mil. lei si la veniturile din capital de 113.3.

2.2.Analiza cheltuielilor bugetului de stat in perioada 2010-2012

Realizarea cheltuielile bugetului de stat se face tinand cont de sumele care ies din
bugetul de stat, deci de toate platile efectuate pentru invatamant,pentru sanatate, pentru
asistenta sociala, pentru cultura,alocatii pentru armata,pentru ordine publica care deriva din
posibilitatile pe care le are bugetul , in functie de sumele colectate si din incasarile din
rambursarea imprumuturilor acordate.
In categoria cheltuielilor bugetare aferente sectoarelor nationale, respectiv autoritatile
publice, aparare nationala, siguranta nationala si ordine publica, sanatate, invatamant, cultura,
religie si alte actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, alocatii, pensii, ajutoate si
indemnizatii, agricultura si silvicultura ,transporturi si telecomunicatii, cercetare stiintifica si
alte actiuni economice, conform legii bugetului de stat , intalnim :





Andrei Alexandru Vlad
Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010-2012

310


Figura 2.10-Componentele cheltuielilor bugetare





q



Sursa:Realizat de catre autor pe baza datelor de la Ministerul Finantelor Publice


Evolutia si structura principalelor cheltuieli ale bugetului general consolidat in
perioada 2010-2012 sunt prezentate in figura 2.11.

Figura 2.11-Evolutia cheltuielilor bugetare in perioada 2010-2012
Cheltuieli indicatori
Milioane Lei
% din PI B
2010 2011 2012 2010 2011 2012
PIB 511581 547829 585200
Cheltuieli TOTALE 201903.63 205403.6 207922.1 39.5 37.5 35.5
Cheltuieli curente 182985.3 182835.4 189274.3 35.8 33.4 32.3
Cheltuieli de personal 42806.5 38496.3 40798.8 8.4 7 7
Bunuri si servicii 29801.2 31770.8 34443.9 5.8 5.8 5.9
Dobanzi 7274 8882.9 10710.8 1.4 1.6 1.8
Subventii 6734.6 6406.6 6121.7 1.3 1.2 1
Transferuri total 94574.9 95171.3 95585 18.5 17.4 16.3
Asistenta sociala 68601.9 68007.5 67048.5 13.4 12.4 11.5
Cheltuieli de capital 19638.9 23055.9 19304.9 3.8 4.2 3.3
Operatiuni financiare 193.4 - - 0.000378 - -
Sursa:Realizat de catre autor pe baza datelor de pe Ministerul Finantelor Publice

Cheltuielile publice au inregistrat o crestere nominala in fiecare an , nefiind orientate
catre activitati productive.Cheltuielile de personal prezinta o scadere nominala in 2011 fata de
2010 semnificativa pornind de la 8.4% din PIB pe an si ajungand la 7% iar in 2012 datorita
revenirii cu 8% a salariilor personalului bugetar incepand cu luna iulie cheltuielile cu
personalul au inregistrat cresteri in termeni nominali dar mentinandu-se la 7 % din
PIB.Observam ca dobanzile prezinta o crestere nominala semnificativa si crescand in fiecare
an cu cate 0.2% din PIB datorita cresterii datoriei publice guvernamentale .
Pentru a distinge mai bine cheltuielile bugetului general consolidat aferent anilor
2010-2012, am creat o reprezentare grafica (figura 2.12) a evolutiei principalelor cheltuieli
bugetare ale acestei perioade.


Cheltuieli bugetare
Cheltuieli
curente
Cheltuieli de
capital
Imprumuturi
acordate
Rambursari de credite,plati de
dobanzi, comisioane la credite
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

311

Figura 2.12-Evolutia principalelor cheltuieli bugetare ale perioadei 2010-2012
4
2
8
0
6
.
5
2
9
8
0
1
.
2
7
2
7
4
6
7
3
4
.
6
9
4
5
7
4
.
9
6
8
6
0
1
.
9
1
9
6
3
8
.
9
1
9
3
.
4
3
8
4
9
6
.
3
3
1
7
7
0
.
8
8
8
8
2
.
9
6
4
0
6
.
6
9
5
1
7
1
.
3
6
8
0
0
7
.
5
2
3
0
5
5
.
9
4
0
7
9
8
.
8
3
4
4
4
3
.
9
1
0
7
1
0
.
8
6
1
2
1
.
7
9
5
5
8
5
6
7
0
4
8
.
5
1
9
3
0
4
.
9
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
2010
2011
2012

Sursa:Grafic realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor
Publice

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anii 2011 si 2012 au fost in valoare de
205403.6 milioane lei , respectiv 207922.1 milioane lei ( 37.5 % din PIB , respectiv 35.5% din
PIB), inregistrandu-se o crestere nominala in fiecare an fata de anul 2010 .
Pe categorii, ponderea principalelor cheltuieli in produsul intern brut a evoluat astfel:
1.Cheltuielile de personal au inregistrat o scadere brusca in 2011 fata de 2010 in
produsul intern brut de la 8.7% la 7% fiind un element esential in procesul de dezinflatie.
2.Bunurile si serviciile s-au mentinut in 2011 fata de 2010 la acelasi nivel din PIB si
anume la 5.8% iar in 2012 fata de 2011 au crescut cu 0.1 puncte procentuale datorita platilor
efectuate de la fondul national de sanatate pentru servicii medicale si medicamente.
3.Dobanzile s-au majorat in fiecare an atat in termeni nominali cat si ca pondere in
PIB cu cate 0.2 puncte procentuale ca urmare a functionarii stabilizatorilor automati dar si a
cresterii stocului de datorie publica si a dobanzilor.
4.Ponderea subventiilor in produsul intern brut a scazut cu cate 0.1 % in fiecare an
ajungand la 1% in 2012 din PIB.
5.Asistenta sociala a inregistrat o scadere in termeni nominali in fiecare an fata de
2010 dar si ca pondere in produsul intern brut avand 13.4 % din PIB in 2010 si ajungand la
11.5% din PIB in 2012.
6.Pentru a sustine o crestere economica cheltuielile de capital, au fost in 2011 cu 0.5
puncte procentuale ca pondere in PIB mai mare decat in anul 2010 , ajungand in 2012 la 3.3
% din PIB.







Andrei Alexandru Vlad
Deficitul bugetar al Romniei n perioada 2010-2012

312

Figura 2.13-Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului de stat in anul
2011 fata de 2010
Sursa:Realizat de autor pe baza informatiilor furnizate de Ministerul Finantelor Publice

In 2011 au fost atat cresteri dar si scaderi de cheltuieli fata de 2010.Cea mai
semnificativa crestere a fost in domeniul cheltuielilor de capital inregistrandu-se cu 3417
milioane lei mai mult decat in 2010 iar cea mai redusa crestere a avut loc la cheltuielile cu
transferurile de 596.4 milioane lei .Cea mai importanta scadere , asa cum reiese din tabel a
fost inregistrata in cadrul cheltuielilor de personal avand o reducere de 4310.2 milioane lei .

Figura 1.14- Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului de stat in anul 2012
fata de 2011
I ndicatori Crestere/Scadere in
valoare absoluta in 2012
fata de 2011(mil. Lei)
Crestere/Scadere in
valoare relativa in 2012
fata de 2011 (mil. Lei)
Cheltuieli de perosnal 2302.5 5.98%
Bunuri si servicii 2673.1 8.41%
Dobanzi 1827.9 20.58%
Subventii -284.9 -4.45%
Transferuri total 413.7 0.43%
Asistenta sociala -959 -1.41%
Cheltuieli de capital -3751 -16.27%
Operatiuni financiare - -
Sursa:Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul de Finante

In 2012 putem observa o crestere de cheltuieli privind sectorul de bunuri si servicii
crescand din 2011 pana in 2012 cu 2673.1 mil. lei .O crestere de cheltuieli o mai intalnim si la
dobanzi de 1827.9 mil. lei datorita cresterii datoriilor .O scadere de cheltuieli se realizeaza pe
partea de capital inregistrandu-se cu 3751 mil. lei mai putin in 2012 fata de 2011.

3.Concluzii

Strategia politicii fiscale pe termen scurt si cadrul sau operational sufera constrangerile
exercitate de o combinatie de factori: caracteristicile generale ale economiei, pe de o parte, si
ritmul si profunzimea reformelor structurale institutionale, pe de alta parte.
Foarte important este, ca politica fiscala sa dispuna de un mecanism coerent si
functional prin care aceasta sa isi exercite influenta asupra comportamentelor de care depinde
I ndicatori Crestere/Scadere in valoare
absoluta in 2011 fata de 2010(mil.
Lei)
Crestere/Scadere in valoare relativa
in 2011 fata de 2010 (mil. lei)
Cheltuieli de personal -4310.2 -10.07%
Bunuri si servicii 1969.6 6.61%
Dobanzi 1608.9 22.12%
Subventii -328 -4.87%
Transferuri total 596.4 0.63%
Asistenta sociala -594.4 -0.87%
Cheltuieli de capital 3417 17.40%
Operatiuni financiare -193.4 -100.00%
Colecie de working papers ABC-ul LUMI I FI NANCI ARE
WP nr. 1/2003

313

pentru atingerea obiectivelor sale. Pentru autoritatile fiscale din Romania aceasta cerinta nu
este satisfacuta in totalitate, mecanismul de transmitere a politicii fiscale aflandu-se intr-o faza
de fundamentare. Intarzierile in derularea si consolidarea procesului de formare si
interconectare a metodelor mecanismului de transmitere, sunt generate si de lipsa de strategii
fiscale pe termen mediu si lung.
In prezent, in Romania, termenului scurt, i se acorda cea mai mare importanta,
neglijandu-se cel mediu si cel lung. Un astfel de compotament este incompatibil cu
dezvoltarea durabila.
Tragem concluzia ca efectul cresterii veniturilor fiscale se produce cu o intarziere de
doi ani asupra deficitului bugetar, dar impactul este de a creste deficitul bugetar si nu de a-l
micsora. Acest rezultat neasteptat se poate explica prin luarea in considerare a ipotezei prin
care, pe perioada analizata, se produce o crestere mai rapida a cheltuielilor bugetare decat
cresterea veniturilor fiscale sau a ipotezei prin care cresterea veniturilor fiscale este insotita de
scaderea mai accentuata a altor categorii de venituri bugetare. In acelasi timp, trebuie luata in
considerare si ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare.
Ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare este foarte mare, de aceea
tragem concluzia ca, de fapt, relatia dintre cele doua marimi este exact inversa: deficitul
bugetar atrage cresterea veniturilor fiscale pentru acoperirea sa. Prin urmare, pe perioada
analizata, impozitele si, in general, politica fiscala reprezinta reactii de raspuns ale guvernului
la aparitia deficitului bugetar, deci constituie instrumente pasi de interntie a statului in
economie. Aceasta pasivitate a politicii bugetare este un semnal negativ pentru politica de
macrosilizare necesara realizarii reformei economice in Romania.

Bibliografie

Girouard N., C. Andr, Measuring cyclically-adjusted budget balances for OECD countries, OECD Economics
Department, Working Papers n 434, 2005
Mosteanu T. si colectiv, Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006
Vacarel I., Gh. Bistriceanu, G. Anghelache - Finane publice ediia a IV-a, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 2004, pag. 500
Legea bugetului de stat, cap. II Structura ti regimul veniturilor bugetare, art.3
Legea nr. 5/2013 cu privire la bugetul de stat pe anul, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 106 din 22 februarie 2013
OUG 45/2003 privind finantele publice locale ,Monitorul Oficial nr.431 din 19 iunie 2003
Raport al Consiliului Fiscal 2011
www.buget-finante.ro
www.consiliulfiscal.ro
www.mfinante.ro