FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE

Formarea constiintei istorice a poporului roman se realizeaza treptat,fiind reflectata in scrierile umanistilor din secolele XIV-XVII, care consemneaza in documentele ce ni s-au pastrat, redactate mai intai in limba slavona,apoi in latina,iar mai tarziu in limba romana, modul in care romnii din diferitele provincii se inscriu in cursul istoriei:situarea lor in timp si spatiu(originile, limba, continuitatea), evenimentele istorice, personalitatile(institutia domniei), obiceiurile, cultura si civilizatia. In scrierile istoriografice(letopisete), trecutul obiectiv este prelucrat de autori fiind fi at intr-un discurs care atinge uneori valori literare.!rimele pagini literare romanesti apartin cronicarilor. "a baza umanismului romanesc a stat interesul pentru istoria propiului neam, pentru consemnarea ei si punerea acestor scrieri in ciruitul #uropean.In secolul al XVII-lea si in primele decenii ale secolului urmator a crescut preocuparea pentru istorie a oamenilor politici si a carturarilor.!rimele cronici de autor in limba romana apar in $oldova ( Letopisetul Tarii Moldovei). %ot in limba romana s-au pastrat cronicile anonime muntene( Letopisetul anonim cantacuzinesc si Cronica Balenilor, Letopisetul anonim brancovenesc). &cestea din urma fiind continuate prin cronici de autor, scrise de 'adu (receanu, 'adu !opescu, stolnicul )onstantin )antacuzino ( Istoria Tarii Romanesti). )ronicarii moldoveni sunt boieri luminati,carturari preocupati de consemnarea istoriei poporului, fiind constienti de rolul sau documentar si educativ. %emele fundamentale abordate de cronicari si care au contribuit la formarea constiintei noastre istorice sunt: originea comuna a tuturor romnilor, originea roman* romnilor, latinitatea limbii romane, fenomenul continuitatii poporului roman in acest spatiu geografic, consemnarea evenimentelor istorice trecute sau contemporane (istoriografia), institutia domniei(c+ipuri si tipuri de domnitori, rolul lor in politica interna si e terna etc.).)onsemnarea istoriei ia forma artistica in cronici, care contin primele elemente de arta literara. In seria moldoveneasca intra Letopisetul Tarii Moldovei scris in ordine de (rigore ,rec+e de la -./0 la -/01, $iron )ostin de la -/01 la -22-, Ion 3eculce de la -22- la -41., si continuat de alti cronicari de mica valoare. Importanta cronicilor este in primul rand de ordin stiintific prin valoarea documentara a te telor, oferind informatii pretioase despre istoria de epoca medievala. !unand in circulatie idei ca romanitatea poporului, latinitatea limbii noastre5 continuitatea elementului roman in 6acia, unitatea tuturor romanilor, cronicarii au contribuit la formarea constiintei noastre nationale. &paritia si dezvoltarea scrisului cronicaresc se e plica printr-o necesitate adanca deoarece tarile romane parcursesera un drum lung in timp, aveau o istorie, care risca sa fie inecat in uitare. !rima intentie a cronicarilor a fost aceea de recuperare a trecutului. ,rec+e marturiseste ca a scris7ca sa nu sa inece a toate tarile anii trecuti si sa nu stie ce s-au lucrat, sa sa asemene fieralor si dobitoacelor celor mute si fara minte7,iar )ostin 8ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii7. Letopisetul Tarii Moldovei,scris de ,rec+e,)ostin si 3eculce intre anii -./0--41., salveaza de uitare cateva secole din istoria romanilor, doar vitregia timpurilor I-a impiedicat pe unii sa-si inceapa relatarea de la 8descalecatul cel dintai7 5 Venira asupra noastra cumplite aceste vremi de acum, de nu stam de scrisori, ce de griji si suspinuri -marturiseste $iron )ostin.Istoriografia si umanistii au avut o insemnatate deosebita in procesul formarii bazelor literaturii noastre nationale. )ronicarii au avut o valoroasa contributie cu deosebire in domeniul istoric. #i au subliniat pentru prima data la noi necesitatea scrierii istoriei sa ramane !eciorilor si nepotilor" sa le !ie invatatura, despre cele rale sa se !ereasca si sa se socoteasca, iar despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se indirepteze-preciza (rigore ,rec+e). -

#i si-au asumat libertatea propriilor ganduri si sentimente,apropiindu-se de istorie cu constiinta responsabilitatii fata de adevar. #crisoarea este un lucru vecinicu$ Candu ocarasc intr%o zi pre cineva, iaste greu a rabda" dara in veci& 'u voi da seama de ale mele cate scriu -isi definea ferm $iron )ostin pozitia de istoric, refuzant a scrie ocara vecinica unui neam7(8(e neamul moldovenilor)$ !rin urmare, informatiile nu se preiau la intamplare, ci se confrunta dupa diferite izvoare, spre a putea alege adevarul istoric. 9-a conturat astfel ceea ce astazi se numeste cercetarea critica a izvoarelor istorice, actiune specifica, de altfel, umanistilor europeni. Cum e explicata originea poporului roman si a limbii romane in scrieri !reocuparea cronicarilor de a stabili identitatea poporului roman in conte t universal este o marca a umanismului. (rigore ,rec+e prelungeste cumva ideea lui 3icolae :la+us, a;ungand la concluzia ca romanii toti de la R*m se trag si cu ale lor cuvinte ni%s amestecate , citi se afla lacuitori la +Tara ,ngureasca si la -rdeal si la Maramoros, de la un loc sint cu moldovenii si tot de la R*m se trag+,sustinand ideea de latinitate a limbii romane, aducand ca argument evolutia etimologica a unor cuvinte. "a randul sau, $iron )ostin va dezvolta o observatie asemanatoare, cercetand problema originii romanilor mai in profunzime, cautand argumente si a;ungand la lucrarea cu caracter incipient stiintific in opera (e neamul moldovenilor. &rgumentele sale sunt in acelasi timp stiintifice, lingvistice, ar+eologice si etnografice. #l 8porneste7 istoria romanilor de la descalecatul tarilor cel dintai de Traian Imparatul R*mului, cu cateva sute de ani peste mie trecute, spre a demonstra romanitatea poporului nostru, latinitatea limbii, originea comuna si unitatea romanilor din cele trei teritorii de atunci, continuitatea lor pe aceste meleaguri si spre a aprecia, in plus, importanta elementului auto+ton in procesul formarii poporului roman. 9entimentul originii, continuitatii si nobletei noastre ca neam a fost declarat mai apoi de 6imitrie )antemir in .ronicul vec/imei romano%moldo%vla/ilor$ 9tim ca ,rec+e acorda istoriei un sens educativ.%ocmai figuri de eroi ca aceea a lui 9tefan puteau fi date ca e emple demne de urmat, si aceasta gri;a pare sa fi stapani pe cronicar. )atre sfarsit, curiozitatea noastra e recompensata printr-un portret moral clasic, un scurt panegiric si c<teva imagini meteorologice, figurate apocaliptic, ca pentru a potenta pierderea ireparabila, suferita de crestinatate prin moartea aparatorului ei: 0ost%au acestu #te!an%voda om nu mare de statu, m*nios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat1 de multe ori la ospete omor*ea !ara judetu$-mintrilea era om intreg la !ire, neleanesu si lucru sau il stiia a%l acoperi si unde nu g*ndiiai, acolo il a!lai$La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie *nsusi sa v*r*ia, ca vazandu%l ai sai sa nu se indeparteze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia$#i unde%l biruia altii nu pierdea nadejdea, ca stiindu%se cazut jos sa r2dica deasupra biruitorilor3$ 6ec<t, insistand asupra eroismului lui 9tefan, el atribuie domnitorului intentii pe care nu le-a avut. Intervenind si atitudinea sa boiereasca, ostila autoritatii centrale, ,rec+e considera ca 9tefan 8nu cerca sa asaze tara7, ci era 8om razboinic7 de dragul de a face razboaie, c+iar lacom de a cuprinde 8ce nu era al lui7. 9tefan avea inima aprinsa 8de lucrurile vite;esti7 si cand nu purta lupte i se parea ca 8are multa scadere7. &sadar, in conceptia cronicarului, 9tefan umbla dupa glorie 8ca un leu ce nu-l poate <mbl<nzi nimenea7, fiind prototipul viteazului, ca &+ile, si nu ceea ce a fost in realitate: un aparator al independentei $oldovei. &ceasta viziune 8eroica7, influentata de 'enastere, reprezinta un mod individualizat de a privi istoria, prin personalitati sau 8oameni mari7, lasand in umbra masele. !ortretele lui $iron )ostin sunt lapidare: anunta trasatura dominanta de caracter, iar uneori isi pune eroul sa vorbeasca pentru a se autocaracteriza. !ortretele realizate de $.)ostin nu sunt nuantate5 fiecare persona; reprezinta un tip uman, iar cronicarul ni-l infatiseaza cu tot ceea ce-I este caracteristic: sangvinarul (9tefan %omsa), strainul care domina tara ((aspar (ratiani), nevinovatul =

sacrificat (>arnovs?i), ambitiosul fara margini (Vasile "upu), inteleptul, omul instruit((+.9tefan). !e )ostin nu-l intereseaza trairile fizice, testeaza insa la toti eroii sai darul elocventei si gradul de cultura. )ele mai realizate din punct de vedere artistic sunt cele ale lui 3eculce. $emorabile sunt portretele facute mitropolitului 6osoftei, tarului !etru cel $are, domnitorilor )onstantin si 6imitrie )antemir, vizirului (in &li-pasa.9pre deosebire de inaintasii sai, Ion 3eculce anunta amanuntele ce evidentiaza intregul: semne particulare, ticuri, gesturi. 3eculce individualizeaza puternic, portretele sale sunt vii, raman in memorie. Valoarea literara a cronicii lui $iron )ostin intrece pe aceea a letopisetului lui ,rec+e.)ostin este un memorialist atent asupra vietii si asupra oamenilor, scriitor in adevaratul sens al cuvantului, prozator, zugrav de moravuri si de caractere. ,ltima parte a cronicii, cuprinzand evenimentele dintre -2/.--22-, are desfasurarae epica a unui roman. 9urprinzator este faptul ca dotat cu simtul compozitiei, autorul a stiut sa estompeze limitele dintre e punerea intamplarilor auzite sau citite si evocarea impre;urarilor traite, dand letopisetului proportie si unitate. In Letopisetul Tarii Moldovei de la (abija%voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat preocuparea de istorie este mai mare, fara ca reconstructia, in primul rand literara, sa lipseasca.73u i-au mai trebuit, marturiseste el, istoric strain, sa citeasca si sa scrie, ca au fost scrise in inima sa7.)ronica lui 3eculce are in cel mai inalt grad caracter memorialistic si ca atare intra in sfera literaturii. )ele 1= de legende grupate sub titlul 4 sam2 de cuvinte si asezate in fruntea letopisetului contin traditii populare, 8ce s<ntu audzite din om in om, de oameni vec+i si batrani7.)eea ce face farmecul legendelor lui 3eculce este continutul lor educativ fara ostentatie sau cumpanit anecdotic, epicul cuminte, batranesc, naratiunea simpla, populara.6e aceea au fost prelucrate de scriitorii din secolul urmator si transformate in cantece, balade si poeme. 'adu !opescu, este presupusul autor al "etopisetului >alenilor.)ronica lui 'adu !opescu de la -4@@ la -4=0 are multe inconsecvente, e lipsita de proportie si sufera sub raportul obiectivitatii, fiind scrisa din porunca si sub controlul lui 3icolae $avrocordat.&utorul n-a avut timp sa-si revada opera si sa-i dea un caracter unitar egal.6e altfel, acest lucru nu era usor intrucat domnitorul comandase cronicarului sa povesteasca numai anii domniilor sale, pentru restul istoriei apeland la letopisetul cantacuzinesc si la 'adu (receanu.#ste putin probabil ca letopisetul >alenilor sa fie opera lui 'adu !opescu. &ceea este o cronica boiereasca, fractionara, in timp ce cronica lui 'adu !opescu este un letopiset oficial, domnesc.6oar spiritual polemic si suculenta stilistica sunt asemanatoare.6ar ele sunt caracteristice pentru toata istoriografia %arii 'omanesti. :cupandu-se de problema originilor, )onstantin )antacuzino a folosit izvoarele principale ale lui $iron )ostin precum si altele care ii erau inaccesibile acestuia. Istoria Tarii Romanesti are A capitole si este precedata de o interesanta predoslavie, unde, ca un adevarat istoric modern, stolnicul face critica izvoarelor.)antacuzino este primul istoric roman care pune si discuta problema continuitatii elementului roman in 6acia cu argumente valabile si astazi.#l atrage atentia ca poporul nostru, din toate provinciile se trage din acelasi izvor. 'adu (receanu, un traducator din >iblie, si-a luat sarcina de a continua istoria %arii 'omanesti. )ronica lui 'adu (receanu a fost publicata pentru prima data de "aurian si >alcescu in -A14 sub titlul Istoria Tarii Romanesti.Intentia marturisita a lui 'adu (receanu a fost de a alcatui un encomion intru proslavirea domnitorului, dar lipsindu-i talentul literar el n-a putut sa faca mai mult decat un ;urnal cu insirarea amanuntita a intamplarilor curente, adesea lipsite de semnificatie. )ronicarul n-are darul povestirii si nici pe acel al evocarii, iar istoria lui e un lung rabo; obscur, abia ici si colo intretaiat de cate o scurta licarire de lumina. 6imitrie )antemir, cea mai comple a personalitate din istoria literaturii noastre vec+i, scriitor, istoric, om de stiinta si de stat de reputatie europeana inca din secolul al XVIII-lea $.ronicul .

vec/imii a romano%moldo%vla/ilor il integreaza in istoriografia noastra alaturi de $iron )ostin si stolnicul )onstantin )antacuzino.)a si (escriptio Moldaviae, lucrarea ii fusese solicitata lui )antemir de &cademia din >erlin, deci un compendiu de istorie a romnilor, dezvoltand numai problema originilor, il redactase in latineste subtitlu .istoria Moldo%vla/ica inca din -4-4.9i )antemir atribuie deci istoriei un rol educativ ca toti cronicarii moldoveni 3oua, este ideea la 6imitrie )antemir de a scrie istoria romanilor de pretudindeni, cum se vede limpede din titlul ce urmeaza dupa predoslavie:.ronicon a toata Tara Romaneasca, care apoi s%au impartit in Moldova, Munteniasca si -rdealul din descalecatul ei de la Traian imparatul R*mului3$ !roblema de baza a Bronicului este problema continuitatii elementului roman in 6acia, pusa si de stolnicul )antacuzino si realuata mai tarziu de invatatii 9colii &rdelene. :riginea romana a a rom<nilor i se parea lui )antemir indiscutabila, totusi el a simtit nevoia unor completari. 'omnii se trag din romani, dar acestia la randul lor descend din &eneas.!rin umare inceputul romnilor trebuie cautat in originea romanilor si c+iar mai departe, in originea elinilor. )antemir a e agerat cu aceasta afirmatie deoarece noi ne tragem numai din romani, avem o origine nobila. :pera cronicarilor este stiintifica prin continut, dar literara prin forma.Importanta cronicarilor consta pe de o parte in ideile pe care le-au pus in circulatie, pe de alta parte prin realitatea artistica a scrierilor.)+iar daca unele idei s-au dovedit ulterior e agerari fara temei stiintific(cum este teza purismului etnic, scuzabila prin dorinta de a sublinia nobletea poporului romn), liniile de cercetare abordate de cronicari au condus la dezvoltarea istoriografiei romnesti, au dat un impuls formarii constiintei identitare si au contribuit la impunerea limbii nationale ca limba de cultura. %emele abordate de cronicarii moldoveni se regasesc si in cronicile din %ara 'omaneasca ( "etopisetul )antacuzinesc, )ronica >alenilor, )ronica anonima despre >rancoveanu), pentru ca apoi sa fie tratate savant de 6imitrie )antemir. In a doua ;umatate a secolului al XVIII-lea, 9coala &rdeleana continua, prin reprezentantii ei, in lucrari stiintifice monumentale, sa argumenteze pe baza de dovezi istorice, lingvistice, demografice, latinitatea limbii, originea roman* si continuitatea romnilor, idei care au condus la formarea constiintei istorice a neamului. 9lu;ind acelorasi nazuinte, ideile reprezentantilor 9colii &rdelene au foarte multe puncte comune cu cronicarii. Identificandu-se in conceptii, ei s-au deosebit totusi temperamental, faurindu-si fiecare o personalitate distinct*. 9amuel $icu, (+eorg+e 9incai, !etru $aior, Ion >udai-6eleanu sunt personalitati distincte, insa toti patru reprezinta valori spirituale de frunte in panteonul nostru national. )onducatorii 9colii &rdelene au facut totusi si unele e agerari in lucrarile lor filologice: adoptarea unei scrieri etimologice, eliminarea tuturor cuvintelor neolatine din limba, sustinerea purismului in limba. )u toate acestea, reprezentantii 9colii &rdelene au pus bazele cercetarii stiintifice a limbii romane. Ccoala &rdeleanD nu poate fi <nvinuitD de 8latinism7 Ei 8purism7 deoarece niciodatD n-a falsificat cu bunD credinFD adevDrul EtiinFific. # agerDrile latiniste Ei puriste, <n adevDratul sens al cuv<ntului, au apDrut mai t<rziu c<nd, deEi era cunoscutD realitatea, se modifica prezentarea ei. %ezaurul emoFional al gramaticilor limbii romne <n limba latinD Ei mesa;ul lor uman nu s-au pierdut, ci s-au transmis la douD veacuri urmDtoare faFD de creaFia gramaticilor limbii romne <n limba naFionalD. "atinismul Ccolii &rdelene strDbate p<nD <n zilele noastre, <nc<nt<nd Ei astDzi sensibilitatea celor <nclinaFi spre <nFelegerea frumuseFilor EtiinFei gramaticale, 8care <nvaFD a scrie Ei a cunoaEte cele citite7. !reocuparea pentru istoria nationala se continua in perioada pasoptista, in conte tul social-politic si cultural entuziast. $i+ail Gogalniceanu incepe sa editeze, in -A1., "etopisetele %arii $oldovei, care au servit ca sursa pentru scrierile cu caracter istoric si pentru literatura romantica a vremii, dar si pentru literatura romana din secolul al XX-lea. 6e la sfrEitul secolului al XIX-lea Ei <nceputul secolului al XX <n literatura romnD se manifestD douD mari tendinFe literare care vor influenFa <ntreaga literaturD. &ceste douD orientDri vor <mpDrFi creatorii de artD <n douD grupDri opuse: tradiFionaliEtii Ei moderniEtii. 1

%radiFionalismul este o tendinFD literarD care, dupD cum <i spune Ei numele, apreciazD Ei promoveazD tradiFia, se +rDneEte din trecut, din istoria Ei folclorul romnesc, avnd la bazD ideile promovate <ncD de 6acia literarD. &u e istat . mari orientDri tradiFionaliste: sDmDnDtorismul, poporanismul Ei gndirismul. 9DmDnDtorismul este cea mai revoluFionarD orientare, care se opune +otDrt formulelor moderniste. &re ca ideolog pe 3icolae Iorga Ei o revistD proprie H9DmDnDtorul7. !romoveazD o literaturD ruralD, cu un puternic specific naFional Ei un sentiment de nostalgie al pierderii valorilor tradiFionale. ViaFa FDrDneascD este prezentatD <ntr-un mod idilic. 'eprezentanFi: (eorge )oEbuc, $i+ail 9adoveanu. !oporanismul are ca ideolog pe renumitul critic literar (arabet IbrDileanu Ei o renumitD revistD HViaFa romneascD7. )+iar dacD se promoveazD tot o literaturD de esenFD ruralD, poporaniEtii sunt mult mai realiEti, ei fiind de fapt iniFiatorii realismului <n literatura romnD. &u fost mai puFin radicali dect sDmDnDtoriEtii Ei mulFi dintre ei au acceptat curentele moderniste ,ca un fenomen firesc <n evoluFia literaturii. 'eprezentanFi: :ctavian (oga, "iviu 'ebreanu (ndirismul este o orientare prin e celenFD religioasD, avnd <n frunte pe 3ic+ifor )rainic Ei propria revistD H(ndirea7. #i considerau cD viaFa romneascD este determinatD de religie ortodo D Ei acest lucru trebuie sD se manifeste Ei <n literaturD. 6atoritD unor e cese <n aceastD privinFD, orientarea este de o viaFD scurtD. 'eprezentant: Vasile Voiculescu . $odernismul este o tendinFD literarD care apare la sfrEitul secolului al XIX-lea Ei la <nceputul secolului XX, ca reacFie <mpotriva vec+ilor formule artistice. In literatura romnD modernismul se manifestD sub douD aspecte: modernismul moderat Ei modernismul de avangardD. $odernismul de avangardD cuprinde curente precum: suprarealismul, dadaismul, futurismul, constructivismul, e presionismul. 6atoritD caracterului mult prea revoluFionar, este mai puFin reprezentat <n literatura romnD. 'eprezentanFi: (ellu 3aum, ,rmuz. $odernismul moderat este mai puFin revoluFionar, <mbinD formulele tradiFionale Ei cele moderne. %eoreticianul modernismului este criticul Ei istoricul renumit #ugen "ovinescu. !rin revista Ei cenaclul H9burDtorul7 promoveazD cei mai de seamD scriitori, cum ar fi Ion >arbu sau )amil !etrescu. 'evista apare <n perioada -0-0--0== Ei -0=2--0=4, dar cenaclul are o viaFD mai <ndelungatD din -0-0 pnD <n -014. !rincipalele lucrDri de doctrinD ale lui "ovinescu sunt HIstoria literaturii romne contemporane7 Ei HIstoria civilizaFiei romne moderne7. In aceste lucrDri e pune . mari teorii care stau la baza literaturii romne moderne. In lucrarea HIstoria civilizaFiei romne moderne7, #ugen "ovinescu susFine teoria imitaFiei, preluatD de la psi+ologul Ei sociologul francez (abriel %arde. "ovinescu susFine cD aEa cum un copil se dezvoltD psi+ic imitndu-o pe cei maturi, tot aEa o culturD minorD poate evolua imitnd anumite formule artistice din culturile ma;ore. ImitaFia culturilor strDine se realizeazD <n douD trepte: preluarea formulelor artistice Ei adaptarea specificului naFional. 6e teoria imitaFiei este strns legatD teoria sincronismului care susFine cD doar prin imitaFia culturilor vest-europene, cultura romnD se va putea sincroniza celei europene. )ea de-a treia teorie este teoria diferenFierii. )onform acestei teorii, ceea ce va diferenFia culturile europene va fi specificul naFional. !entru a sincroniza literatura romnD cu Hspiritul veacului7, #. "ovinescu considera necesar anumite mutaFii de ordin tematic Ei estetic <n literaturD - Ei anume: - trecerea de la o literaturD de inspiraFie preponderent ruralD la una citadinD - obiectivarea prozei - autenticitatea te tului ce se realizeazD prin eliminarea naratorului omniscient, considerat o convenFie artificialD /

- intelectualizarea literaturii - dezvoltarea prozei de analizD psi+ologicD - <nlocuirea flu ului <ntmplDrilor din romanul tradiFional cu flu ul conEtiinFei din romanul analitic. In cronici se regaseste ideea formulata de "ucian >oia in lucrarea 5Istorie si mit in constiinta romaneasca: trecutul obiectiv, mai recent sau mai indepartat (adica succesiunea de evenimente, personalitati etc) si discursul (tipul de te t redactat) despre acest trecut sunt cele doua semnificatii ale conceptului de istorie. In aceeasi lucrare, autorul evidentieaza faptul ca 0iecare natiune isi are propria mitologie istorica, cu persona;e miti!icate (8eroi7 si 8salvatori7), indispensabile oricarei comunitati atat in viata curenta, cat si in sensul rememorarii traditiei istorice$ 'eflectarea istoriei in literatura inseamna subiectivizare si creare de stereotipuri culturale, inclusiv prin impunerea in constiinta generatiilor a unor figuri legendare ale istoriei nationale, incepand cu operele scriitorilor pasoptisti. "iteratura a accentuat ideea 3de apartenenta a prezentului la un curs comun al istoriei$