Sunteți pe pagina 1din 43

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G.

MAN

CAPITOLUL I RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE 1.2. Notiuni de anatomie


1.2.1. Notiuni de anatomie a sistemului respirator Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. Acest aprarat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer si eliminarea dioxidului de carbon din organism. n plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara a cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale). Aparatul respirator este alcatuit din: caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism plaminii sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze. Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare. Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din laringe, trahee si bronhii. Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua cavitati numite fose. !osele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii aerul. "ot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. #eci nasul are rolul unui adevarat filtru. Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara). Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartila$e mobile, cel mai mare fiind asezat n fata ca o proeminenta av%nd forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea de &'arul lui Adam(. n laringe se gasesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au rolul n producerea sunetelor. Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. )e ramifica la partea sa inferioara n doua ramuri care se numesc bronhii principale. Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un plamin. Plaminii sunt organe pereche asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima. Respiratia Aerul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu a$utorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti muschi respiratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contracta muschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina* acesta este procesul expiratiei. +nspiratia si expiratia se repeta n ritm de ,--,./minut n functie de nevoile organismului. 0arieaza n functie de virsta si sex (este mai accelerata la copii si la femei). 0alori normale ale frecventei respiratorii:

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN


1ou-nascuti 2 -3/min Copii 2 43 - 53/min Adulti 2 ,- - ,./min

'asurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut av%nd m%na asezata pe toracele pacientului, se numara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru. 1.2.2. Notiuni de anatomie a sistemului ir ulator Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nchis de vase, format din artere - capilare - vene. Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 533 g cu un volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult. 6ste alcatuit din doua $umatati complet separate, dreapta si st%nga, despartite printrun perete vertical. !iecare $umatate este la r%ndul ei mpartita de un perete transversal n c%te doua camarute, care comunica ntre ele. Camarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de $os se numesc ventriculi. Ar!orele circulator este format din artere, capilare si vene. Arterele sunt vase sangvine prin care circula s%ngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie. Venele sunt vase care aduc s%ngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre s%nge si celule. )%ngele circula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene. Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga. n structura arborelui circulator exista: circulatia mare circulatia mica Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce C74 de la tesuturi si organe spre inima, av%nd traseul: inima-artere-organe-vene-inima. Circulatia mica asigura transportul s%ngelui neoxigenat de la cord spre plam%ni si a celui ncarcat cu oxigen napoi la inima. Circulatia s%ngelui prin artere se face prin mpingerea s%ngelui ca urmare a contractiei ventriculelor. )%ngele este mpins cu intermitenta prin contractii, dar el curge n curent continuu, datorita elasticitatii peretilor arteriali. 8eretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca s%ngele sa fie sub o anumita presiune sau tensiune. Aceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala ("A). #eci "A reprezinta presiunea exercitata de s%nge asupra peretilor arterelor. "A variaza n functie de v rsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate. 0alori normale: Adult: ,,9-,-3 / :3-;3 mm<g, mai mica la femei. n copilarie ;,-,,3 / =3-=9 mm<g. 0alori peste cele normale poarta numele de "ipertensiune. 0alori sub cele normale poarta numele de "ipotensiune. )istola2contractie, diastola2relaxare.

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

'asurarea "A: pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de ,3 minute* la ,/5 inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului* stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale ( marginea inferioara a bratului)* se umfla mansonul tensiometrului p%na pe la ,.3/ 433 mm<g, ca apoi sa se nceapa dezumflarea lenta* valorile "A reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu a$utorul stetoscopului n timpul dezumflarii mansonului* Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de s%nge, care izbeste s%ngele existent n vas si se propaga ca o unda, d%nd pulsul. 8ulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 4-5 degete, cel mai frecvent la artera radiala, se masoara timp de , minut. 0alori normale: adult =3-.3 / minut* copii ;3-,33 / minut* nou nascut ,53-,-3 / minut* Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile normale poarta numele de bradicardie.

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

1.#. Proto oale de inter$entie Prim-a%utor de !a&a


1.#.1. 'i tima nu respira si nu are puls( 8rimul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la ;=, solicit%nd a$utorul echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. #aca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi a$utor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. 6le se executa succesiv. n cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masa$ cardiac trebuie sa fie de 4:,9, acest lucru repet%ndu-se timp de un minut n cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de ,:9. )e executa ,3 cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului. !iecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie. Tehnica ventilatiei artificiale ngenuncheati l%nga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o m%na, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. +nspirati profund aer >

>aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 4-5 secunde. n acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci c%nd noi insuflam .

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

!iecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nc%t toracele sa se ridice. "ineti capul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepart%nd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. 0olumul de aer pe care l insuflam este mai important dec%t ritmul n care l administram. Tehnica masajului cardiac extern Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului. #egetul inelar merge de-a lungul rebordului costal p%na la apendicele xifoid (locul de nt%lnire a coastelor). ?a acest nivel l%nga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mi$lociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte m%ini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile toracice.

ngenuncheati l%nga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de nt%lnire a coastelor). A$ung%nd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mi$lociu si aratator l%nga el, apoi asezam podul palmei celeilalte m%ini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile. Aseazam cealalta m%na (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste m%na situata pe stern fara ca degetele sa se spri$ine pe torace.

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nc%t sa nfundam sternul cu o ad%ncime de aproximativ --9 cm (numar%nd cu voce tare, si , si

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

4 si 5 si - si 9@@). !recventa compresiunilor externe trebuie sa fie de .3-,33/min. 1.#.2. 'i tima nu respira dar are puls( n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de ,3 ventilatii artificiale dupa care vom anunta ;=, solicit%nd a$utor medical calificat. 1e re ntoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona n functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia pacientului verific%nd periodic pulsul pacientului.

1.#.). 'i tima respira si are puls( #aca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta. ngenunchind l%nga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

corp, iar antebratul se ndoaie n sus. 0om trece celalalt brat al victimei peste torace asez%nd dosul palmei pe obrazul victimei. )e ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, trag%ndu-l n sus si mentin%nd piciorul pe pam%nt. Cu o m%na vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta m%na genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator* ne asiguram ca se spri$ina pe genunchi si pe cot, rearan$am capul n hiperextensie si deschidem gura.

Anuntam la ;=, solicit%nd a$utor medical calificat. 1e re ntoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si supraveghem pacientul p%na la sosirea echipa$ului medical.

1.*. De&o!stru tia ailor aeriene superioare


1.*.1. Pa ient onstient( 7bstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain. 0ictima se va sufoca. 7bstructia poate fi incompleta sau

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

completa. #aca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea g%tului cu o m%na sau cu doua m%ini.

n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncura$at sa tuseasca. #aca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra <eimlich* se aplica atunci c%nd obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o m%na la mi$locul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta m%na prindeti m%na nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus.

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

Aceste miscari vor comprima diafragmul care la r%ndul lui va comprima plam%nii si presiunea creata n bronhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. !aceti aceste miscari p%na eliberati caile aeriene. 1.*.2. Pa ient in onstient( #aca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pam%nt si aplicati aceeasi manevra, ncalec%nd picioarele victimei. Aeperati locul, asez%nd podul palmei la mi$locul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. Asezati cealalta m%na peste aceasta (ca la masa$ul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n ad%ncime si n sus.

10

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN Aepetati aceste miscari de --9 ori dupa care, ntorc%nd capul victimei ntr-o parte, verificati cavitatea bucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. #aca acesta nu este vizibil, ncercati din nou sa ventilati, observ%nd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati manevra <eimlich p%na c%nd caile aeriene vor fi libere.

1.+. Aspiratia ailor aeriene


#in punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare si inferioare, limita de separare fiind corzile vocale. Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii superioare includ: limba, tesuturile moi, s%ngele, voma, corpii straini si laringospasmul. ?a nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, brohospasm, s%nge si continut gastric aspirat. 6liberarea cailor respiratorii superioare se face utiliz%nd un aspirator si o sonda de aspiratie dura de tip BanCauer n cazul n care cauza obstructiei este un lichid, iar n cazul n care cauza obstructiei este un corp strain dur, cum ar fi un bol alimentar, atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu a$utorul manevrei <eimlich.

1.,. 'entilatia pe !alon si mas a


n cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata a cailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ: Pipe -uedel sau ale oro-.arin/iana de di.erite marimi( 8ipa Duedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor aeriene superioare. 8ipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii mpiedic%nd caderea acesteia n spate, spre faringele posterior. Alegerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala la unghiul mandibulei.

+ntroducerea pipei Dedel n cavitatea bucala se face tin%nd pipa cu concavitatea n

11

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN sus. C%nd v%rful pipei atinge bolta palatina (cerul gurii) se roteste ,.3 de grade si se continua naintarea p%na ce capatul extern a$unge la nivelul arcadelor dentare.

0astile de $entilatie /ura la mas a de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul ventilatiei. ?a folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca pe fata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta a mandibulei cu celelalte degete. 1alonul de $entilatie

Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen !olosind balonul fara re"ervor concentratia oxigenului #n aerul ventilat nu depaseste 60 $% iar

12

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN cu re"ervor suplimentar de oxigen &care se atasea"a la partea inferioara a balonului' se asigura o ventilatie cu oxigen de 90 $ sau c(iar peste

CAPITOLUL II DE2I1RILAREA 2.1. Prin ipii de !a&a


#efibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari, ntr-un interval foarte scurt de timp. )ocul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate electrica si mecanica ineficienta permit%nd reluarea unei activitati contractile eficiente. Argumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele: ritmul cel mai frecvent nt lnit n )CA este fibrilatia ventriculara singurul tratament eficient al !0 este defibrilarea. succesul defibrilarii depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. !0 tinde sa se degradeze trec%nd n asistola n c%teva minute. 'ulti dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansa supravietuirii fara sechele neurologice chiar daca defibrilarea s-a efectuat tardiv (=-,3 minute), cu conditia initierii si efectuarii AC8 p%na la sosirea defibrilatorului. 'anevrele de AC8 pot mentine !0 si contribuie la mentinera perfuziei cerebrale si cardiace, n acelasi timp nsa nu pot,singure converti !0 la un ritm normal. 0iteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitarii. )tudiile au aratat prezenta tahicardiei ventriculare ca ritm initial la persoanele care au facut )CA n prespital n conditii ce exclud traumatismele. Acest ritm dureaza nsa foarte putin, trec%ndu-se rapid n !0, iar pentru !0 singura sansa de resuscitare este defibrilarea. n continuare proportia pacientilor care ram%n n !0 descreste n fiecare minut, concomitent cresc%nd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de resuscitare. "imp de - p%na la . minute aproximativ 93E din pacientii n colaps sunt nca n !0. Aepet%nd ca viteza efectuarii defibrilarii ram%ne factorul determinant, eforturile se vor concentra pentru a scurta timpul de la aparitia )CA p%na la defibrilare. Acest lucru se poate face si implement%nd utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.

13

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

2.2. Tipuri de de.ri!rilatoare


6le sunt de doua tipuri: manuale, unde este necesara o persoana calificata cu pregatire medicala, pentru operarea lor semiautomate, care au aparut recent, permit%nd personalului fara pregatire medicala sa foloseasca aparatul cu succes.

2.). De.i!rilatorul semiautomat


Avanta$ul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca, personalul care le opereaza, necesita mai putina experienta, nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace Acest lucru permite unei game largi de persoane (politie, pompieri etc.), sa efectueze actul de defibrilare naintea sosirii echipa$elor medicale. )uccesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea depolarizarii miocardului, acest lucru fiind conditionat de pozitia electrozilor, impedanta transtoracica, volumul corpului pacientului si energia folosita la soc. 7peratorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasa pe butonul de analiza al defibrilatorului care la r%ndul sau va efectua monitorizarea si interpretarea automata a ritmului. #aca ritmul detectat necesita defibrilare, defibrilatorul se va ncarca automat, iar operatorul va primi instructiuni scrise si auditive pentru efectuarea socului apas%nd pe un buton special aflat pe defibrilator si nu pe electrozii de defibrilare. 6nergia utilizata la prima defibrilare la adult este de 433 F, n cazul insuccesului se repeta nca o data cu 433 F, iar restul socurilor n timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de 5=3 F. 1u exista limita la numarul de socuri care poate fi efectuat. #efibrilarile vor fi efectuate n grupuri de c%te trei. #eoarece cele trei socuri pot fi efectuate rapid nu este necesara ntreruperea secventei de soc pentru efectuarea masa$ului cardiac si a ventilatiei. #upa cel de al treilea soc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica verificarea pulsului de catre salvator si continuarea manevrelor de resuscitare n cazul n care salvatorul nu identifica prezenta pulsului. Prin ipiile de.i!rilarii pre o e )tabilesc ca tot personalul instruit n G?) trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. Conceptul a fost rapid acceptat si aplicat. 8ersonalul care efectueaza manevrele de G?) include: personal medical care lucreaza n spital sau prespital, pompieri, politisti, alte categorii care pot interveni ca primi intervenienti n locuri si situatii n care poate apare stopul cardio-respirator (salvatori marini, montani, personal de nsotire sau ngri$ire, echipe de prim a$utor de pe platformele industriale, de fora$, etc.). 8ractic defibrilarea trebuie considerata parte integranta a G?).

14

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN #efibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric n vederea ntreruperii unei aritmii. 0orbim de defibrilare c%nd aritmia este !0 si de cardioversie c%nd este vorba de alte aritmii-fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie ventriculara. 8rincipalele componente ale unui defibrilator sunt: potentiometru variabil pentru selectarea nivelurilor de energie, un transformator de conversie a curentului alternativ n curent direct, un capacitor pentru stocarea energiei, un buton pentru comanda ncarcarii si altul pentru descarcare nchiz%nd astfel circuitul dintre capacitor si electrozi. #efibrilatoarele semiautomate prezinta c%teva caracteristici: legatura cu pacientul se efectueaza prin electrozi adezivi de defibrilare atasati la cabluri flexibil, deasemenea aparatul contine un sistem de detectie si analiza a ritmului programat pentru !0/"0. ?a detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul ,,indica( operatorului sa administreze socul. Componenta ,,automata( se refera la detectarea ritmului de catre aparat si nu de catre operator. Ener/ie3 intensitate3 tensiune

8H"6A6A(IA"")2H(07?"+) x +(A'86A+) 616AD+A(F7H?+)28(IA"") x "+'8()6CH1#6) 616AD+A(F7H?+)2H(07?"+) x +(A'86A+) x "+'8()6CH1#6) +(A'86A+)2H(07?"+) / A(7<'+)

#esi operatorul selecteaza nivelul de energie, totusi fluxul de curent masurat n amperi este cel care defibrileaza. Cu o cantitate fixa de energie stocata n capacitor curentul administrat depinde de impedanta (rezistenta) dintre electrozii defibrilatorului. Importanta de.i!rilatoarelor semiautomate Htilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical. ?a ora actuala aceasta manevra tinde sa devina parte componenta a G?), motiv pentru care trebuie nsusit de personalul instruit n aceste manevre. "ermenul de semiautomat implica existenta unui sistem de detectie si analiza a ritmului .Hnele dintre acestea sunt complet automate, altele fiind doar semiautomatr. "oate prezinta doi electrozi adezivi cu dublu rol: culegerea informatiilor despre ritmul cardiac si administrarea socului electric. 7peratorul este cel care ataseaza cei doi electrozi, comanda aparatului sa analizeze ritmul si n situatia n care se impune, comanda administrarea socului. 6ste importanta aceasta ultima decizie a operatorului. Pasii operationali( 1. Porniti aparatul 2. Atasati ele tro&ii ). Comandati anali&a ritmului #. Urmariti instru tiunile aparatului *. Comandati des ar area so ului.

15

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

CAPITOLUL III TRAU0ATIS0E SI PLA-I ).1. Notiuni de anatomie a sistemului osteo-arti ular

Corpul omeneesc este mpartit n - segmente: Cap D%t "runchi 'embre

Capul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei. G tul este segmentul care leaga capul de trunchi. Trunchiul cuprinde trei regiuni: toracele abdomenul bazinul Toracele este regiunea superioara a trunchiului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de stern, lateral de cele ,4 perechi de coaste si n $os de muschiul diafragm. Cutia toracica contine plam%nii, inima, vasele mari, traheea, bronhiile si esofagul. A!domenul este regiunea de mi$loc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subtire si gros, pancreasul precum si splina si rinichii. Bazinul este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne. 8ortiunea inferioara a bazinului este pelvisul. "em!rele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica n membre superioare si inferioare. "em!rele superioare cuprind patru segmente: umar bratul este partea dintre umar si cot antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si m%na m%na este partea terminala a membrului superior. Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos. 6a este constituita din doua oase: clavicula si scapula. "em!rele inferioare cuprind: coapsa este portiunea dintre sold si genunchi gamba reprezinta portiunea dintre genunchi si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior.

16

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN Centura membrului inferior se compune din doua oase coxale. 7asele coxale se unesc inainte ntre ele, napoi cu sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis. Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. 6ste alcatuit din sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscare. 7asele au rol n sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului. Articulatiile permit miscarile oaselor 6le sunt mobile, semimobile si fixe. 7 articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fixa si un cap articular mobil, ncon$urate de o capsula articulara. 'uschii efectueaza miscarile. 6le sunt nserati pe oase si produc miscarea lor prin contractii. #eosebim doua categorii de muschi: 'uschii scheletici fixati pe oase sau muschi striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarile corpului. 'uschii viscerali sau muschii netezi, sunt muschii organelor interne. #cheletul omului este alcatuit din peste 433 de oase de diverse forme: - lungi, late, scurte. #cheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei #cheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele. Coloana verte!rala este alcatuita din 55-5- de vertebre: , $erte!re er$i ale3 12 $erte!re dorsale3 * $erte!re lom!are3 * $erte!re sa rale sudate ntre ele (sacrul) si #-* $erte!re o i/iene sudate ntre ele. #cheletul mem!relor cuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior. )cheletul membrului superior este alcatuit din osul !ratului sau "umerus3 oasele antebratului: u!itus sau ulna ( nauntru), radius ( n afara) si oasele m4inii. )cheletul umarului este constituita din doua oase: la$i ula si s apula. )cheletul membrului inferior este alcatuit din osul oapsei sau .emurul3 oasele gambei: ti!ia ( nauntru) si peroneul ( n afara), rotula naintea genunchiului, oasele piciorului. 7asele bazinului cuprind ilionul3 is "ionul si pu!is.

).2. E$aluarea primara a pa ientului traumati&at

17

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN +n cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. 7rice greseala comisa poate agrava starea bolnavului pun%ndu-i viata n pericol. 7biectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce si corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. #eci principiul fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este:

A 1H ADAA0A )"AA6A 0+C"+'6+ J


)ecventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele nt%lnite la pacientii fara traumatisme. E$aluarea &onei si si/uranta sal$atorului ram%n n atentia noastra. )a devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea vehiculelor ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evit%nd riscurile si / sau agravarea situatiei. ,. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei. 4. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud 5. verificarea pulsului #aca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia n care se constata existenta unei hemoragii masive, situatie c%nd se realieaza hemostaza apoi se vor ncepe manevrele de resuscitare. n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. )uspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare: la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viata n pericol). la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul g%tului la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul g%tului pacientului la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...) +nfirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului radiografic. Atentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. 8entru acest lucru folosim gulere cervicale. Dulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.

18

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

8entru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Hn salvator se aseaza la capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax,

cel de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. +mportant este sa se ndeparteze toate hainele din $urul g%tului pacientului. )e ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a g%tului fara a-l mai misca.

).). E$aluarea se undara a pa ientului traumati&at

19

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN 7data verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evaluare mai detailata, din cap p%na n v%rful picioarelor, caut%ndu-se alte posibile leziuni. 8entru a realiza o examinare amanuntita se dezbraca complet pacientul av%nd totusi gri$a sa-l prote$am de hipotermie. 6valuarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte: E5amen neurolo/i de !a&a nivel de constienta cel mai simplu realizat conform )calei DlasgoK ,. #eschiderea ochilor spontan................................................... - puncte la cerere..................................................5 puncte la durere..................................................4 puncte nu deschide.............................................., punct 4. Cel mai bun raspuns motor la ordin...................................................= puncte localizeaza stimulii durerosi..................9 puncte retrage la durere................................... - puncte flexie la durere..................................... 5 puncte extensie la durere..................................4 puncte nici un raspuns....................................., punct 5. Cel mai bun raspuns verbal orientat................................................. 9 puncte confuz ..................................................- puncte cuvinte fara sens .................................5 puncte zgomote................................................4 puncte nici un raspuns...................................., punct dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea simultan, diminu%ndu-se la lumina si marindu-se la ntuneric. evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare. E$aluarea si tratamentul le&iunilor apului3 /4tului rani, contuzii, hemoragii se examineaza urechea, nasul, gura leziuni oculare leziuni osoase

20

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

E$aluarea si tratamentul le&iunilor la ni$elul tora elui evaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei rani, contuzii, hemoragii leziuni osoase

E$aluarea si tratamentul le&iunilor la ni$elul a!domenului si !a&inului a se evalua daca exista durere abdominala rani, hemoragii leziuni osoase, fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari, rectul. E$aluarea si tratamentul le&iunilor la ni$elul e5tremitatilor rani, contuzii sau hemoragii a se evalua existenta durerii se palpeaza pulsul periferic

21

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

).#. Traumatisme osteo-arti ulare


"raumatismele osteo-articulare apar ca atare sau n cadrul unor politraumatisme. ).#.1. 2ra turi si imo!ili&area lor !racturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, const%nd n ntreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri: fracturi $nchise - tegumentele n $urul focarului de fractura sunt intacte fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant #e asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. ?a fel pot fi fracturi complete, interes%nd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete (partiale). ?a batr%ni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit. 8entru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:

Semne de pro!a!ilitate durere spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat 22

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN


deformarea si scurtarea regiunii echimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale

Semne de ertitudine 6semne si/ure7 mobilitate anormala n focar perceperea palpatorie de crepitatii osoase netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase 0ETODA CEA 0AI SI-URA DE DIA-NOSTIC 8N CA9UL SUSPICIONARII UNEI 2RACTURI ESTE E2ECTUAREA RADIO-RA2IEI. !racturile se pot nsotii de o serie de complicatii: Complicatii imediate% transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate infectia focarului de fractura Complicatii tardive &$nt rziate'% cicatrizarea anormala a plagii osoase ( n unele boli cronice) pseudartroza ( nt%rzierea consolidarii fracturii) calusul vicios +mobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. 'i$loacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. 8entru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n ax. Acest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nchise. !racturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune. "ipuri de atele speciale: atele Lramer (confectionate din s%rma) atele pneumatice (gonflabile) atele vacuum Atele improvizate: din sc%ndura, crengi de copac... 2ra turile mem!rului superior( Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de predilectie constituind-ul zona medie a claviculei. 8ozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus. Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. ?a imobilizarea fracturii drept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu a$utorul unei esarfe.

23

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

Fracturile ante!ratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. +mobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

!racturile oaselor m%inii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete

2ra turile mem!rului in.erior( Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. 8entru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselor bazinului p%na la calc%i. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea inghinala p%na la calc%i. C%nd femurul este fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera p%na la calc%i. Fracturile gam!ei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela. Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

24

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

Fracturile costale nu se imobilizeaza. 6xceptie situatia voletului costal 0oletul costal este minimum dubla fractura la doua coaste nvecinate. +mobilizarea se face prin nfundarea zonei respective mpiedic%nd astfel miscarile segmentelor la acest nivel. )emnele si simptomele constau n dificultatea respiratiei, miscarea paradoxala a segmentului ( n inspir c%nd toracele se destinde fragmentul se nfunda* la expir c%nd toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.

Fracturile la nivelul !azinului( 7data depistata fractura la acest nivel pacientul ram%ne nemiscat, nu se mai permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.

).#.2 Entorsa !orma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafetele articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. 8rimul a$utor consta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate. ).#.). Lu5atia 6ste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). #upa modul de producere luxatiile pot fi complete sau incomplete. 8rimul a$utor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.

).*. Traumatismele partilor moi


n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise - contuzii - sau deschise - plagi. ).*.1. Contu&iile

25

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN )unt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastr%nd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte. 6chimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n c%teva zile si modifica culoarea, devenind v%nata, apoi galben-verzuie). <ematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de s%nge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari. ).*.2. Pla/ile 8lagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plagilor, o mare importanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga recenta aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de =-. ore de la producere (plaga neinfectata), peste acest interval ma$oritatea plagilor fiind infectate. )ubiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie de intensitate variabila, care o nsoteste. "ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c%t mai rapide si de buna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor. ).*.). :emora/ii <emoragia reprezinta scurgerea s%ngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate. #upa tipul vasului lezat poate fi: arteriala: n care s%ngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si t%sneste ritmic, sincron cu bataile inimii* venoasa: s%ngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult C74), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta* capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei*

n functie de sediul s%ngerarii: externa: s%ngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga ) interna: s%ngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului* exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea s%ngelui la exterior pe cai naturale

epista5is( hemoragia mucoasei nazale* "emateme&a( eliminarea pe gura, prin varsatura, de s%nge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare* n hemoragii puternice poate fi s%nge rosu, proaspat, nealterat, sau n s%ngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (c%nd s%ngele stagneaza n stomac). melena( exteriorizarea s%ngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. 26

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN )caunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. "ematuria( reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune* #upa cantitatea de s%nge pierdut, hemoaragia poate fi: mica: se pierde o cantitate de s%nge p%na la 933 ml medie: se pierde 933-,333 ml de s%nge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism* mari: cantitea de s%nge pierduta ,333-,933 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee* cataclismice: pierderi de s%nge de peste ,933-4333 ml, "A nemasurabila, pacient inconstient*

).*.#. :emosta&a 7prirea s%ngerarii poarta denumirea de hemostaza.. 6a poate fi spontana n cazul unor hemoragii mici, prin interventia mi$loacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. <emostaza poate fi provizorie sau definitiva. <emostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresiv garou Compresiunea digitala( Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii n cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tin%nd cont de sensul circulatiei. C%nd hemoragia nu poate fi stap%nita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa n care caz compresiunea vasului ce s%ngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceasta metoda nu poate fi dec%t de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze. C%teva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

27

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o c%rpa curata, peste care se str%nge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Daroul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. )e foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru). +mportant este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Daroul, odata cu oprirea s%ngerarii, produce oprirea circulatiei s%ngelui n portiunea de membru situata dedesubtul lui. #in aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 4 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. "otdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. #in 53-53 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent. Aidicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent. <emostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care s%ngereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire. ).*.*. Pansamente )e aplica diferentiat dupa regiunea anatomica: La cap) pansamentele se realizeaza cu a$utorul feselor, tipica pentru acest 28

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN segment fiind capelina care ncepe cu 4 ture circulare trecute pe frunte, deasupra spr%ncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, p%na c%nd acopera tot capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu c%teva ture circulare.

Pentru nas) !ar!ie) ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament M n prastie@, cu a$utorul unei f%sii de tifon de 53-93 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, leg%nd capetele taiate ncrucisate.

La nivelul toracelui si a!domenului se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (ad%nci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dec%t plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A

29

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN patra latura se lasa liber, nefixata, permit%nd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, c%nd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermit%nd intrarea aerului. n timpul expirului, c%nd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permit%nd iesirea aerului si la acest nivel.

#aca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. #aca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed.

La mem!re pansamentele se realizeaza cu a$utorul feselor circulare, n spirala.

30

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

#aca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat n pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

).+. 0o!ili&area traumati&atului


).+.1 De/a%area pa ientului traumati&at ?a locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. #ega$area victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte mult situatia pacientului. Hrmatoarele situatii pot impune dega$area pacientului: pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de explozie nainte de a ncepe dega$area victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface centura de siguranta.

31

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

)alvatorul introduce o m%na sub bratul victimei si va mentine capul n ax,

iar cealalta m%na se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare se ncearca scoaterea ei din autoturism, av%nd permanent gri$a de mentinerea capului imobilizat de umarul salvatorului.

32

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

7data scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare strictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax

33

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dec%t dupa asezarea lui n decubit dorsal (culcat pe spate). 8entru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Hnul dintre salvatori se aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza comand%nd ntreaga operatiune de ntoarcere. Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, c%t mai aproape de ea, ridic%nd bratul dinspre salvatori n sus, l%nga capul victimei. ?a comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp, mentin%nd n permanenta coloana pacientului n ax.

34

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

7 data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului iar pentru transport se poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum. ).+.2 Transportul traumati&atilor pe tar/i 8entru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati: Hna din variante ar fi prin asearea targii l%nga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta se ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. 8entru a ne a$uta de aceasta metoda este nevoie de minimum patru salvatori. Hnul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentin%ndu-l n ax, ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui asez%nd o m%na pe umarul victimei si cealalta m%na la nivelul soldului, al doilea salvator se pozitioneaza n dreptul soldului asez%nd o m%na la nivelul toracelui ncrucis%nd m%na lui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta m%na o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.

7 alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda celui care fixeaza capul victimiei. )alvatorii si vor

35

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN introduce m%inile sub pacient cu palma orientata n sus, ei fiind asezati la acelasi nivel descris mai sus. Cea de-a treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. Hnul asezat la capul victimei, fixeaza coloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta pozitie. #upa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.

"arga metalica are avanta$ul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui. )e poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. 8entru a utiliza targa este nevoie de asemenea de minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea. Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta, astfel nc%t sa se poate pozitiona targa sub pacient.

"arga vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pentru transportul pacientului traumatizat. "arga vacuum fiind 36

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN de fapt o saltea din care se extrage aerul, ea poate fi modelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale, nepermit%ndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a gulerului cervical.

CAPITOLUL I' ARSURI3 #.1. Arsuri


Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii. Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta, metale ncalzite, gaze sau vapori supra ncalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. Gilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii. 8entru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Iallace numita si regula lui ;.

8rin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt exprimate cu cifra ; sau multiplu de noua. 37

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN #e exemplu: arsura unui brat reprezinta ;E iar a ntregului membru inferior este de ,.E. "otal arsura a afectat 4:E din suprafata corpului. 6valuarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume ,.E, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procenta$ mai mic comparativ cu adultul. ?ocalizari periculoase si arsuri grave sunt: fata, g%tul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), m%inii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor. arsurile care depasesc mai mult de 53E din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura arsurile de gradul +++ si care depasesc ,3 E din suprafata corpului arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:

Arsura de grad * intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. )e manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul + este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungata si nerationala la soare. #ureaza 5-- zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad ** intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provoc%nd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dec%t plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. 6ste cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.

38

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN Arsura de grad *** intereseaza dermul n totalitatea lui. !lictenele au continut sangvinolent. #urerea nu mai este at%t de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad *V intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

8rimul a$utor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile de$a discutate. Si/uranta sal$atorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul ni$elului de onstienta si e$aluarea .un tiilor $itale conform protocolului AGC sunt si ele valabile. Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. +mportant n aceste situatii este oprirea c%t mai rapida a arderii cu $et de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile c%nd flacara este de$a stinsa, deoarece n acest moment arsura se poate propaga n continuare n profunzime. )e ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. 7data cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.

n cazul arsurilor provocate de substante chimice. )palarea suprafetei arse cu $et de apa n aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se

39

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. 8rofunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). "otdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni at%t la suprafata c%t si n profunzimea organismului. "esuturile sunt distruse prin mecanism termic. )e cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. #istrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. #aca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea. Deneralitati: Fetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate 6ste interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase )e folosesc pe c%t posibil pansamente sterile sau c%rpe foarte curate, umezite. 1u se pune gheata n contact direct cu tegumentul. )e acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

#.2. :ipotermia
7 temperastura centrala mai mica de 593 C se numeste hipotermie. 0aloarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa ntre 5=-5:3C Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batr%ni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, necatii. "emperatura corpului se pierde mai repede n apa dec%t n aer. n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. 8rimul a$utor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si AGC. )pecific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. 7rice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masa$ul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. :IPOTER0ICUL NU POATE 2I DECLARAT DECEDAT P;NA CE NU ESTE RE8NCAL9IT. Ae ncalzirea hipotermicilor se face lent, ,3C / ora. #in acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, p%na la atingerea temperaturii normale a corpului. #efibrilarea nu poate fi folosita dec%t dupa ce temperatura corpului este peste 53 de grade C. 'etode cunoscute si folosite pentru re ncalzire sunt: re ncalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald. Acest tip de re ncalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 54 grade C.

40

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

re ncalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la -3 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala p%na la 5, grade C sau cel mult 53 grade C. +mersia n apa calda se foloseste atunci c%nd dorim sa re ncalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid. re ncalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.

#.). Ine
necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc. Si/uranta sal$atorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. )alvatorul trebuie sa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. 7rice pacient nnecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. +ndiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nt i se instaleaza stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plam%nii pacientilor nu sunt inundati de apa. #in punct de vedere al primului a$utor nu are importanta faptul ca necul este n apa dulce sau n apa sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara simptomatologie semnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum = ore.

#.#. Into5i atii


*ntoxicatiile cu C+ 'onoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, dega$at de toate combustiile incomplete. 6ste o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala. Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat: siguranta salvatorului. 1u este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie. n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat c%t mai rapid la o unitate spitaliceasca. #aca este posibil administram oxigen c%t mai precoce n concentratii mari. *ntoxicatiile cu medicamente Apar n doua circumstante: accidental mai ales la v%rstele extreme si voluntar cel mai frecvent fiind intoxicatii polimedicamentoase.

41

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN )emne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate exista o halena specifica, dureri abdominale, varsaturi, diaree. Conduita de urmat: 8rotocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (AGC) ale pacientului se respecta. "otdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din $urul pacientului si ele vor fi transportate mpreuna cu pacientul la spital. #aca pacientul este constient se poate tenta provocarea de varsatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta n pozitia laterala de siguranta. *ntoxicatia cu su!stante caustice n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza. 'anifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la nghitire, varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. )tarea de soc se poate instala foarte rapid, chiar la c%teva ore dupa ingestie. Conduita de urmat: 8rotectia personala este deosebit de importanta. 6valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (AGC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura pacientului. )e poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. 6ste interisa provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. 6xemplu: n cazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri. *ntoxicatia cu ciuperci Apare cel mai frecvent n mod accidental. 'anifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata. Conduita de urmat: 8rezentare c%t mai rapid la medic. Cu c%t se nt%rzie nceperea tratamentului adecvat situatiei, cu at%t urmarile pot fi mai grave. )e tenteaza provocarea de varsaturi, se administreaza substante purgative (sare amara). *ntoxicatia cu fum #eseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu. 'anifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita. Conduita de urmat: 8rotectia personala este deosebit de importanta. 6valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (AGC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. "ransportul c%t mai urgent la spital cu administrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. 8acientii inconstienti se transporta n pozitia laterala de siguranta.

42

NOTIUNI DE PRIM AJUTOR-DR. MIHAI G. MAN

#.*. Ele tro utarea


Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului contracturi musculare generalizate pierderea constientei si chiar moartea. ?a locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. 0olta$ul arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat: )iguranta salvatorului. 1u atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. )e ntrerupe sursa de curent. )e ndeparteaza victima de sursa de curent utiliz%nd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, av%nd gri$a sa va plasati pe o zona uscata. 6valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (AGC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. #aca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat a$utorul unui echipa$ calificat. "oti pacientii electrocutati se transporta la spital.

43