Din ceas dedus...

Ion Barbu

Universul poeziei lui Barbu se intersecteaza cu cel al matematicii deoarece poetul considera ca exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia; astfel se oglindeste principala trasatura modernista a poeziilor lui Barbu, si anume ermetismul.Acesta se evidentiaza prin utilizarea poeziilor cu cifru codate!, asocieri neobisnuite de cuvinte, ambiguitatea si polisemia, folosirea termenilor din domeniul matematicii, dar si a cuvintelor inventate, transformand limba"ul intr#o cale de initiere atat in tainele limbii, cat si in tainele creatiei.$oezia cunoaste deci, un proces de intelectualizare care determina si incifrarea acesteia. %oate poeziile moderniste constituie forme de cunoastere a lumii universului! si a sinelui. In cazul lui Barbu, cunoasterea apare in & trepte' cunoasterea de tip (ros prin imaginea lui )enus!, cunoasterea rationala *ercur!si cunoasterea absoluta +oarele!.Aceste forme sunt descrise apelandu#se la modelul grec, principala sursa de inspiratie, deoarece in viziunea greaca, intersectia poeziei cu matematica si filosofia, face posibila atingerea perfectiunii. (rmetismul barbian este completat de ,ermetism, si anume cunoasterea care presupune scufundarea in intelect, considerata singura cale care determina initierea.$oetul -ermes devine un zeu al cuvantului, al scrisului, cunoscator al tainelor divine si avand darul profetiei,astfel poezia realizeaza accesul la eternitate atat a creatiei cat si a poetului.(rmetismul si ,ermetismul determina caracterul criptic al textelor lui Barbu, trasatura reflectata pe parcursul celor & etape ale creatiei. $rima etapa parmasiana, reunind poeziile publicate intre anii ././#./01 in paginile revistei +buratorul.Universul tematic este unul restrans, prezentand peisa"e mineralizate, figuri mitologice, elemente care devin simboluri obiective, pentru ca acestea oglindesc sentimentele sau mentalitatea eului creator, care evita sa#si exprime sentimentele. 2opacul, lava, pamantul reprezinta ipostaze ale alter ego#ului. A doua etapa este cea baladica si orientala care contine poezi lungi, dominate de pasa"e narative si descriptive'in aceste creatii, se spune o poveste care insa este una simbolica, fiind de fapt o incercare a persona"elor de a cunoaste absolutul. Ultima etapa a creatiei este cea ermetica, dezvoltata in volumul intitulat "oc secund ./&1!.$rin aceasta sintagma este definita creatia, avand drept model afirmatia lui $laton' viata este o copie a formelor eterne. Astfel, spatiul poeziei devine atemporal si totodata o copie de gradul doi a eternitatii, conturand spatiul ideilor pure.

$oezia 3Din ceas, dedus...4 face parte din volumul 5oc secund, publicat in anul ./&1. Aceasta poezie este o arta poetica, care defineste ermetismul barbian, deci originalitatea si modernitatea poeziei acestuia. Acest text poetic a cunoscut numeroase variante ilustrand incercarea poetului de a gasi spatiul ideal si absolut al creatiei sale. %itlul initial al poeziei a fost +til, reflectand astfel programul unei modalitati de perceptie a lumii.Ulterior, titlul a fost modificat in 5oc secund, dar datorita suprapunerii cu titlul volumului a fost inlocuit de un fragment al primului vers al poeziei.Astfel, titlul oglindeste si defineste spatiul poetic extras din temporalitate si caracterizat prin eternitate. %extul este o stanta caracterizata prin rima incrucisata si masura constanta .&#.6 silabe!, fiind astfel prezent versul clasic. )ocea lirica obiectiva realizeaza prin intermediul celor doua secvente poetice o definitie a creatiei si a creatorului.$oezia denumita metaforic adancul acestei calme creste iese din 278%I89(8%, din ceas pentru a se stabili intr#un univers propriu, al liricii pure, deci in mantuit azur. 2alma creasta desemneaza procesul de inaltare a realitatii la statutul de idee. %otodata, ea determina cunoasterea totala a existentei.Aceasta transformare a realitatii in idee se realizeaza prin intermediul oglinzii, simbol al *I*(+I+U:UI, al reflectarii unei imagini reale.7glinda devine puntea de trecere spre spatiul ideal, dar si elementul de metamorfozare a cotidianului; asadar, realitatea este taiata fiind selectate doar anumite aspecte ale acesteia, in acest caz cirezile agreste, prin intermediul carora se realizeaza legatura terestru#cosmic, efemer#etern.Inecarea acestei imagini presupune trecerea acesteia prin experienta poetica, prin intelect, creandu#se "ocul deliberat al creatiei, respectiv 5ocul secund; acesta se caracterizeaza prin puritate, deoarece, nascuta din ape, creatia se purifica de imperfectiunile realului, cunoscand o renastere intr#un plan atemporal si aspatial. $oezia este nadirul latent' daca lumea experientei se inalta in piramida pana la zenit, rasfrangerea acesteia alcatuieste nadirul ei %udor )ianu!; astfel zenitul desmneaza spatiul realitatii; iar nadirul reflectarea zenitului in mintea omului, fiind punctul in care idealurile se intalnesc si se implinesc.8adirul desemneaza asadar, lumea artei si a puritatii esentiale.;olul poetului este cel de a aduna aspectele disparate ale realitatii, de a sintetiza si concentra in forma desavarsita a versului ,aosul existential.2reatia poetica inseamna zborul invers, adancirea spiritului poetic in zonele originare ale existentei, dar si in zona logicului, a intelectului. $oetul 7rfeu creeaza cantecul, istovindu#l prin atingerea absolutului si crearea frumosului artistic.$rofunzimea cantecului este ilustrata prin elementul marin, care reflecta eternitatea operei, profunzimea gandului, dar si fantezia creatorului.*eduzele devin simboluri ale imaginatiei creatorului, aflanta in permanenta cautare si imposibil de perceput de catre constiinta profana sau neofita. *odernismul poeziei este conturat de utilizarea limba"ului conotativ, creionat de abundenta metaforelor "oc secund, mantuit azur!.Dislocarile de topica datorita abundentei nominale si ad"ectivale determina caracterul descriptiv. Absenta predicatelor incifreaza mesa"ul demonstrand intelectualizarea poeziei si necesitatea unui cititor initiat.(rmetismul este conturat de prezenta simbolurilor' creasta, "oc, cantec, prin asocierile neobisnuite de cuvinte, dar si prin lexicul matematic dedus, grup, inmultire!.

Astfel poezia barbiana devine un "oc de cuvinte incrucisate demonstrand afirmatia poetului n#am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.