Sunteți pe pagina 1din 59

INTERNET BANKING

CUPRINS:

I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. 1. 2. XIII. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. XIV. XV. XVI.

ISTORIA INTERNET BANKING-ULUI.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE INTERNET BANKING-ULUI.6 INTERNET BANKING COMPONENTA A E-BANKING-ULUI7 CONDITIILE NECESARE ACCESARII INTERNET BANKING-ULUI.8 MECANISMELE DE FUNCTIONARE ALE INTERNET BANKING-ULUI..8 RISCURILE INTERNET BANKING-ULUI...9 FRAUDE IN CAZUL INTERNET BANKING-ULUI..13 UTILIZAREA INTERNET BANKING-ULUI IN ROMANIA VS STATELE DIN EUROPA.15 ELEMENTE DE SECURITATE...18 AVANTAJE SI DEZAVANTAJELE FOLOSIRII INTERNET BANKING-ULUI..19 INSTITUTIILE DE CREDIT DIN ROMANIA CE OFERA SERVICII DE INTERNET BANKING..21 INTERNET BANKING: OFERTE, COSTURI SI COMISIOANE OFERTELE BANCILOR DIN ROMANIA..21 COSTURI SI COMISIOANE.26 PRESENTAREA CRITERILOR DE COMPARATIE ERGONOMICITATEA.29 SECURITATEA30 FUNCTIONALITATEA ALE PRODUSULUI..31 ASISTENTA TEHNICA.32 FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII.32 COSTURI.33 PROMOVARE PRODUS.33 PUNCTAJ ACORDAT BANCILOR..34 CONCLUZII.56 BIBLIOGRAFIE..58

I.

ISTORIA INTERNET BANKINIG-ULUI

Conceptul de Internet banking a evoluat simultan cu dezvoltarea World Wide Web. Programatorii care lucreaza in domeniul serviciilor bancare au venit cu idei pentru tranzactii bancare on-line, inca din cursul anilor 1980. Ceea ce a declansat procesul de creatie si dezvoltare a acestor servicii a fost probabil, orientarea companiilor spre vanzarea online, dezvoltarea conceptului de cumparaturi online. Multe institutii bancare au inceput deja crearea de baze de date pentru a usura munca personalul lor de lucru.Bazele de date au fost utilizate pe scara larga in timpul dezvoltarii Bancomatelor. In anii 1980, institutiile bancare si de finantare din Europa si Statele Unite ale Americii au inceput cercetari si experimente de programare cu privire la notiunea de "home banking". Initial, in anii 80, cand computerele si Internetul nu erau atat de bine dezvoltate, utilizarea "home bankingului" se realiza cu ajutorul din masinilor de fax si de telefon. Pe scara larga dezvoltarea Internetului si a facilitatilor de programare a creat oportunitati suplimentare pentru dezvoltarea de Home Banking. in 1983, Building Society Nottingham, a lansat primul serviciu de Internet Banking in Marea Britanie. Acest serviciu a constituit baza pentru cele mai multe dintre facilitatile de Internet Banking dezvoltate ulterior. Bineinteles, numarul de tranzactii si functii pe care titularii de cont le puteau executa era redus comparativ cu optiunile de azi. Facilitatea introdusa de Nottingham Building Society se spune ca a fost derivata dintr-un sistem cunoscut sub numele de Prestel, folosit de catre departamentul de servicii postale din Marea Britanie. Primul serviciu on-line banking in Statele Unite ale Americii a fost introdus, in octombrie 1994.A fost dezvoltat de catre o institutie financiara numita Stanford Federal Credit Union. Serviciile bancare online sunt tot mai raspandite din cauza sistemelor bine dezvoltate. Desi exista argumente pro si contra tehnologiei electronice, aceasta a realizat o revolutie care a dus la consolidarea sectorului bancar.

II.

DEFINITIA SI COMPONENTELE INTERNET BANKING-ULUI

Domeniul bancar este un domeniu in continu schimbare, in continu evoluie .Ca atare,bncile i-au fcut din dorina de a fi mereu in contact cu cele mai noi evoluii din domeniul bancar, o filosofie proprie. Msuri cum ar fi cele de modernizare ale sistemului informatic al bncilor sau de dezvoltare a infrastructurii acestora au devenit pentru bnci realiti cotidiene de netgduit. De altfel sondaje recente au confirmat urmtorul fapt: clienii vor ca in relaia cu bncile totul s se deruleze cat mai rapid posibil i cu eficien maxim. Clienii economisesc timp i bani folosind serviciile online prin intermediul crora in legtura cu bncile lor. In Romania, relativ recenta dezvoltare a serviciilor Internet a fcut ca segmentul ebankings fie inc in stadiu incipient, bncile reuind de-abia in ultimii doi-trei ani s-i pun la punct infrastructura necesar. In prezent, sub o form sau alta, cateva bnci ofer servicii bancare online: Banc Post, BCR, Volksbank, HVB, BCIT, Banca Transilvania ca s le enumerm doar pe cele mai cunoscute de public. Sectorul financiar-bancar romanesc se confrunt in prezent cu situaia internaional de profil, dominat de noul ecosistem financiar. E-business, e-commerce, e-finance sunt termeni ce tind s devin populari in randul unor categorii tot mai largi de consumatori sau furnizori de servicii. Mai exact, asistm la procesul de natere a "comerului virtual", la resistematizarea modelelor existente de distribuie/recepie a serviciilor i, in fine, la reconsiderarea relaiilor cu clientul. Dac in trecut canalul de accesare a contului era exclusiv sucursala respectivei bnci unde clientul se prezenta la ghieu, lucrurile au inceput s evolueze odat cu intrarea pe piaa a cardurilor i a bancomatelor. Pe acest trend de reducere a timpului necesar pentru operaiunile bancare a aprut home-bankingul (practic o simpla conexiune intre banca i client), internet banking-ul,care, la randul sau, este dependent de un calculator aflat intr-o poziie fixa la birou sau acas. Piaa bancar este una dintre ofertantele de produse i servicii care sunt deosebit de dinamice i care trebuie permanent adaptate nevoilor in micare ale oamenilor. In pasul alert alevoluiei tehnologice se mica i piaa bancar mondiala. Astfel era doar o problema de timppan cand bncile romaneti se vor alinia standardelor bncilor europene i mondiale, care audeschis drumul serviciilor bancare prin Internet. Acestea sunt abia la inceput in ara noastr, iar tehnologia mereu in dezvoltare servete perfect serviciul aprut in urm nevoii aprute, in pas cu evoluia societarii, aceea de aeconomisi timpul i de a face cat mai mult pentru a ne uura existenta. Din acest motiv serviciibancare prin Internet vin spre a servi exact acest segment al populaiei care dorete seconomiseasc timp, dorete s se scuteasc de necesitatea deplasrii pan la sediul unei bncipentru a efectua o serie de operaiuni care, cu ajutorul unui terminal conectat la Internet i cuajutorul unor coduri de identificare, pot fi realizate din casa sau de la birou. E-banking (electronic banking), cunoscut i sub numele de Electronic Found Transfer ("transfer electronic de bani"), utilizeaz computerul i tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de pli i alte operaii bancare. Serviciile bancare electronice cuprind trei componente: Internet banking, home bankingi mobile banking. Dac pentru primele doua (internet banking i home banking) ai nevoie deun calculator conectat la reeaua de Internet, pentru ultima (mobile banking) nu ii trebuie decatun telefon mobil. Beneficiarul de e-banking poate fi orice persoana fizica sau juridicarezidenta. Asta inseamn ca, indiferent dac eti angajat sau angajator, acum poi s ii platestifacturile, taxele, impozitele, amenzile etc. prin simpla "butonare" a unui calculator sau telefonmobil, indiferent de locul in care te afli.

III.

INTERNET BANKING COMPONENTA E-BANKING

Electronic banking (e-banking) este un instrument prin care se economisesc timp, energie i bani, atat pentru clieni cat i pentru instituiile bancare. Serviciile bancare oferite debnci zilnic clienilor lor, prin contact direct, sunt foarte costisitoare. E-banking se adreseazfirmelor ce pot avea legtur cu banca prin intermediul unui computer. In cazul acestoraplicaii, principiul de funcionare se bazeaz fie pe o aplicaie software a emitentului, instalatla sediul deintorului, pe o staie de lucru individual sau in reea, fie accesul se face prinInternet.Acest sistem permite firmelor vizualizarea situaiei conturilor curente deschise la banca cu caresunt in contact i operarea, prin propriul computer, in aceste conturi. Astfel se pot realiza pliatat in ar cat i in strintate fr a fi necesar deplasarea utilizatorului la banc. Electronicbanking este un sistem ce d posibilitatea utilizatorilor s verifice operaiunile privind plileinainte de transmiterea acestora ctre banc, acetia rmanand direct rspunztori in ceea ceprivete corectitudinea datelor transmise bncii. Confidenialitatea operaiunilor se realizeazprin parole unicat pentru fiecare utilizator in parte, prin criptarea datelor vehiculate, procesulde comunicare fiind controlat printr-o cheie dinamic individual.Serviciile bancare electronice sunt imprite in trei categorii: Internet Banking, HomeBanking i Mobile Banking. Internetul este considerat canalul de distribuie cu potenialul cel mai ridicat atat din punct de vedere al atragerii de noi clieni, cat i al volumului de operaiuni bancare datorit globalizrii acestuia; prin Internet sunt oferite serviciile de Internet banking: vizualizarea conturilor, operaiuni de incasri i plai din conturi curente sau de card, care pot fi de debit saude credit, depozite, cereri de credite, solicitri de carduri, schimburi valutare.Avantajul acestui canal de distribuie il reprezint pe de o parte accesul extrem de facil:oricecalculator conectat la Internet (inclusiv Internet Cafe), iar pe de alta parte faptul cautilizatorul nu mai este nevoit s se deplaseze la banca pentru efectuarea operaiunilor. Serviciile de Internet banking au aprut ulterior celui de Home banking, care presupun deinerea de ctre client a unei linii telefonice, a unui calculator conectat la un modem i a unuiprogram specific de instalare din partea bncii. Chiar dac gama de servicii oferite este aproximativ aceeai, serviciile de Internet banking sunt mai accesibile i mai ieftine din punctul de vedere al echipamentelor i al software-ului.Furnizarea serviciilor de Internet au cunoscut o cretere spectaculoasa mai ales datoritutilizrii Internet-ului la scara larga. Internet banking, care se adreseaz clienilor unei bnci ale cror computere au acces la Internet, in conceptul programului, accesul este asigurat non-stop (24 ore din 24 i in toatezilele anului). Se pot transmite operaiuni de tranzacionare in lei i in valut,transferurivalutare i alte operaiuni de retail privind cardurile de credit/debit.Confidenialitatea operaiunilor, datelor i informaiilor se realizeaz prin tehnologia de criptare, prin certificatedigitale de identitate emise de instituii autorizate. Aceste sisteme protejeaz reeaua intern abncii fa de accesul unor intrui precum i fa de inchiderea automat a sesiunii de lucrudup trecerea unui anumit timp de inactivitate.In domeniul electronic momentan se ofer trei tipuri de servicii bancare prin Internet: Informaional: acesta este nivelul de baza al serviciilor bancare prin Internet. Aici banca are un serviciu de marketing care cuprinde informaii referitoare la produsele i serviciile oferite pe un server independent. Comunicaional: acest tip de serviciu ofer un anumit grad de interaciune intre sistemul bncii i client. De obicei acesta este limitat la schimbarea codului de acces, schimbarea informaiilor referitoare la client, informaii despre conturile clientului, statistici sau studii efectuate. Tranzacional: acest nivel permite clienilor efectuarea de tranzacii, plai i incasri din i in conturi, transferuri precum i alte tipuri de operaiuni. Indiferent care dintre aceste variante este adoptat, exista o gama bine definit de serviciioferite prin Internet. Acestea sunt: deschiderea de conturi i cri de credit; transferul defonduri intre diferite conturi; plata facturilor; aflarea detaliilor despre contul personal;preluarea informaiilor personale pe computerul utilizatorului, ca baza de date pentru diverseprograme financiare. 7

IV.

CONDITII NECESARE ACCESARII INTERNET BANKING-ULUI

ART. 4 In vederea utilizarii aplicatiei de Internet Banking , achizitia echipamentului hardware necesar (computer cu sistem de operare functional care sa includa si browser-ul Internet Explorer), a licentelor ce se impun, precum si asigurarea conexiunii la INTERNET, cad in sarcina CLIENTULUI. ART. 5 BANCA nu are nici o obligatie legata de instalare, intretinere, reparatie sau setare a echipamentelor cu care CLIENTUL acceseaza aplicatia de Internet Banking. ART. 6 BANCA nu are nici o raspundere in ceea ce priveste eventualele erori ce pot aparea in utilizarea aplicatiei de Internet Banking si care se datoreaza unor defectiuni sau caderi ale sistemelor hardware si/sau software (inclusiv cele legate de conexiunea la INTERNET) ale CLIENTULUI. ART. 7 Procedura conectarii la reteaua INTERNET va fi supusa prin analogie normelor ce reglementeaza utilizarea serviciilor, in general si a serviciilor de telecomunicatii, in special.

Accesul in aplicatie ART. 8 Definirea unui nou utilizator al aplicatiei de Internet Banking se realizeaza de catre operatorii specializati ai Bancii. Acestia introduc in sistem datele de identificare ale Clientului si ale Utilizatorilor, atribuindu-le acestora din urma o serie de identificatori necesari conectarii in aplicatie, dupa cum urmeaza: PIN (cod numeric) valabil pentru obtinerea a 10 certificate de autentificare, un identificator (ID) de utilizator si o parola temporara. Aceasta parola temporara expira la prima conectare in aplicatie, sistemul obligand utilizatorii sa o inlocuiasca cu o parola confidentiala, aleasa de ei. Modul de transmitere catre Utilizatori a identificatorilor necesari conectarii in aplicatie este explicitat in Manualul de Utilizare a Aplicatiei de Internet Banking , parte integranta a prezentului contract. De asemenea, conditiile de utilizare in siguranta a aplicatiei se pot consulta in Manualul de Utilizare a Aplicatiei de Internet Banking , parte integranta a prezentului contract. ART. 9 Certificatele de autentificare sunt emise, in mod automat, de Autoritatea de Certificare a Bancii si includ doua chei de acces, una publica si alta privata, avand ca scop asigurarea sigurantei conexiunii dintre calculatorul Clientului si serverul de Internet al Bancii. De aceea, daca Utilizatorii folosesc Aplicatia de Internet Banking de pe mai multe calculatoare / de pe calculatoare diferite, ei vor trebui sa solicite alocarea de certificate pentru fiecare dintre acestea. V. MECANISMELE DE FUNCTIONARE ALE INTERNET BANKING-ULUI

Internet-banking este un serviciu bancar online oferit de ctre bnci clienilor. Pentru a beneficia de acesta sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizare i o conexiune la internet. Accesul la acest serviciu este asigurat tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe sptmn. n afar de disponibilitatea ridicat, acest serviciu ofer i avantajul simplitii. n general, navigarea pe site-urile respective este simpl i intuitiv. Dotarea minim necesar pentru a aplica internetbanking-ul se refer la: hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, linie telefonic individual; software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000, OS/2.

Pentru a avea acces la toate aceste servicii, un deintor de cont, persoan fizic sau companie, trebuie s se nregistreze la banca la care deine contul. Ca urmare a aprobrii nregistrrii, sistemul bancar informatizat al bncii (SBI) l nregistreaz n lista celor care au drept de acces i i furnizeaz o metod de identificare, care va fi folosit de solicitant n momentul apelrii serviciului. n general, identificarea se face prin nume i parol, dar pot fi i alte metode, cum ar fi alocarea unui PNB (Personal Banking Number; util atunci cnd accesul la servicii se face prin mai multe canale de acces, la alegere), mpreuna cu un PIN, cuplarea la calculatorul de acces la Internet a unui cititor de carduri cu cip de identificare sau furnizarea unui mic dispozitiv de securitate (token), care genereaz un cod recunoscut de server-ul bncii, cod care e citit din dispozitiv i introdus de solicitant. Serviciile bancare electronice sunt implementate de e-banking prin aplicaii speciale aflate n SBI-ul propriu (programe, proceduri). Aceste aplicaii primesc solicitarea de serviciu, identific solicitantul, efectueaz serviciul cerut, trimit un mesaj de rspuns ctre solicitant i pstreaz o nregistrare a tranzaciei. Aplicaiile de e-banking pot fi dezvoltate chiar de banc sau pot fi achiziionate de la furnizorii specializai. Pentru cei care nu sunt familiarizai cu aplicaiile de internet sau pentru cei care nu sunt siguri n ceea ce privete utilizarea propriu-zis a instruciunilor, a meniului serviciului respectiv, unele site-uri ofer varianta demo a internet-banking-ului, n care oricine poate intra i poate vedea care este rezultatul fiecrei aciuni ntreprinse, fr a afecta vreun cont, deoarece informaiile sunt fictive. Obinerea serviciilor de e-banc printr-un calculator personal, PC, se face prin dou metode: prin cuplarea PC-ului la Internet, folosind un navigator i accesarea unei pagini specializate de pe siteul bncii, precum i prin cuplarea PC-ului, dotat cu un modem i o aplicaie furnizat de banc, direct (prin dial-up) la serverul bncii (PC Banking). Aceast ultim metod este mai puin folosit n prezent, dar este mai sigur i se adreseaz, n special, companiilor. Serviciile bancare prin Internet (Internet Banking, Web Banking) sunt din ce n ce mai folosite, n special, pentru ca pot avea loc n condiii de sigurana sporit i pot oferi gama complet de servicii bancare. Legtura de telecomunicaii pn la serverul bncii se asigur prin protocolul SSL/TLS (Transaction Layer Security), iar solicitantul este identificat prin nume i parol. n momentul nregistrrii la banc, n vederea utilizrii serviciilor electronice, solicitantul poate primi, n unele cazuri, pe lng nume i parol, si o aplicaie (pe CD, prin e-mail sau descrcat i instalat automat la prima conectare lapagina de Internet a bncii), pe care o instaleaz pe PC-ul propriu i prin care are acces la serviciile oferite. Aplicaia are, de regul, un meniu simplu, din care solicitantul poate alege i comanda serviciile bancare dorite.

VI.

RISCURILE INTERNET BANKING-ULUI

Unii clieni privesc cu scepticism serviciile de Internet Banking, asta i pentru c sunt bombardai cu mesaje spam care conin link-uri ctre site-uri de phishing. Bncile au crescut sigurana tranzaciilor online prin implementare paginilor web securizate SSL i criptate pe 128 bii, a tastaturilor virtuale, iar unele bnci au introdus i dispozitivele Digipass, ce genereaz un cod unic necesar autentificrii utilizatorului. Datorit schimbrilor rapide intervenite n tehnologia informatic, bncile se confrunt cu riscuri specifice activitilor de banc electronic i moned electronic. La acest nivel, se pare c

riscul operaional, riscul reputaional i riscul juridic reprezint cele mai importante categorii de riscuri, n special pentru bncile internaionale. Riscul operaional apare dintr-o potenial pierdere cauzat de unele deficient semnificative n integritatea i viabilitatea sistemului.Considerentele de securitate sunt supreme, dac bncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor i sistemelor lor. Riscul operaional poate aprea din neutilizarea corect a sistemelor de bani electronici sau banca electronic,precum i din realizarea sau implementarea neadecvat a acestor sisteme. n aceast categorie se ncadreaz urmtoarele riscuri: Riscul de securitate.Controlarea accesului la sistemele bncii a devenit din ce n ce mai complex datorit capacitilor dezvoltate ale calculatorului, dispersrii geografice a punctelor de acces i utilizrii variatelor ci de comunicaii incluznd reelele publice (cum ar fi Internetul). Accesul neautorizat la reea ar putea conduce la pierderi directe, adugarea unor datorii clienilor etc. De asemenea, ar putea avea loc o varietate a problemelor de autentificare i acces specific. De exemplu,controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuite ale hacker-ilor ce opereaz prin Internet, care ar putea accesa, salva si utiliza informaii confideniale despre client. n lipsa unor controale adecvate, o ter persoan ar putea avea acces la sistemul computerizat al bncii s-ar putea s-l viruseze. Pe lng atacurile externe asupra sistemelor bncii electronice i banilor electronici, bncile sunt expuse riscului operaional n ceea ce privete frauda angajailor. Angajaii ar putea achiziiona clandestin date legate de autentificare n vederea accesrii conturilor clienilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare nmagazinat. Erorile datorate angajailor ar putea, de asemenea, compromite sistemele bncii. O importan deosebit pentru autoritile de supraveghere o prezint riscul contrafacerii banilor electronici, fapt care potrivit codului penal reprezint infraciuni. Acest risc poate fi mrit dac bncile eueaz n incorporarea msurilor adecvate pentru descoperirea i mpiedicarea contrafacerilor. O banc se confrunt cu riscul operaional din falsificri i devine datoare cu suma soldului banilor electronici falsificai. Mai pot aprea, de asemenea, i costuri datorate reparaiilor unui sistem compromis. Riscuri legate de proiectarea, implementarea si ntretinerea sistemelor. Astfel, o banc este expus riscului unei ntreruperi sau ncetiniri a sistemelor sale, dac banca electronic sau banii electronici alei de banc nu sunt compatibile cu cerinele utilizatorului. Riscuri care apar datorit folosirii necorespunztoare de ctre clieni a produselor i serviciilor bancare. Riscul este mrit atunci cnd o banc nu i educ corespunztor clieniicu privire la precauiile de securitate. n plus, n lipsa existenei unor msuri adecvate deverificare a tranzaciilor, clienii ar putea s resping tranzaciile pe care le-au autorizat ntrecut, crendu-i astfel bncii numeroase pierderi financiare. Clienii care folosesc informaiipersonale (informaii de autentificare, numere de cri de credit etc.) ntr-o transmitereelectronic neasigurat poate permite persoanelor ru intenionate s obin accesul laconturile clienilor. Ca urmare, banca poate suferi pierderi financiare din cauza tranzaciilorneautorizate. Splarea banilor poate fi o alt surs de ngrijorare. Riscul reputaional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative care const ntr-o piedere critic a fondurilor sau clienilor bncii. Riscul reputaional poate aprea atunci cnd aciunile bncii produc o piedere major a ncrederii publicului n abilitatea bncii de a ndeplini funcii critice 10

pentru a-i continua activitatea. Riscul reputaional este important nu numai pentru o singur banc, ci acesta este important pentru ntreg sistemul bancar. Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglementrile sau practicile prescrise, sau atunci cnd drepturile i obligaiile legale ale prilor participante la o tranzacie nu sunt stabilite corect. Bncile angajate n activitile de e-banking sau emoney se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvluirea unor informaii privind clienii i la protecia secretului bancar. Alte riscuri bancare tradiionale cum sunt riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul ratei dobnzii i riscul de pia sunt riscuri care pot aprea i n activitatea bncii electronice. Riscul de credit reprezint riscul care apare datorit neachitrii n ntregime a unei obligaii de plat, fie la termenul stabilit, fie n orice moment stabilit dup aceea. Bncile care desfoar activitatea de banc electronic pot s-i extind creditul prin canale netradiionale i s-i extind piaa dincolo de graniele geografice tradiionale. Procedurile neadecvate prin care se determin credibilitatea debitorilor care solicit credite prin canale electronice pot determina riscurile de credit pentru bncile respective. Riscul de lichiditate reprezint riscul care apare datorit incapacitii bncii de a-i ndeplini obligaiile atunci cnd vin scadenele. Riscul ratei dobnzii se refer la expunerea situaiei financiare a bncii la micrile nedorite ale ratelor dobnzii. Riscul de piat este riscul piederilor nregistrate n poziiile din interiorul bilanului, ct i n cele din afara acestuia, pierderi care apar datorit micrilor preurilor de pia, incluzndu-se i cursurile de schimb valutar. Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente de baz: evaluarea riscului, controlul expunerii la risc i monitorizarea riscurilor va ajuta bncile i supraveghetorii s ating aceste obiective. Este esenial ca bncile s aib o gestionare transparent a riscurilor. Iar atunci cnd sunt identificate noi riscuri n aceste activiti, consiliul de administraie i conducerea executiv trebuie informate. n plus, au mai aprut n ultimul timp i riscuri noi cum ar fi riscul de strategie, care apare ca rezultat al lipsei de nelegere dintre conductorii activitii cu privire la potenialul i implicaiile acestora n conducerea bncii. Bncile trebuie s rspund de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare, care s pornesc de sus i s ia n calcul toate efectele relevante ale activitii de ebanking. O astfel de strategie trebuie distribuit eficient de-a lungul tranzaciei i trebuie s se bazeze pe un plan de afaceri adecvat, cu scopul efectiv de a monitoriza performana activitii de e-banking. Chiar dac n activitatea de e-banking sunt riscuri, sunt, de asemenea, oportunitii i importante beneficii poteniale pentru clieni, bnci i pentru cei care reglementeaz domeniul. Din punctul de vedere al bncilor, acestea ar trebui : s aib o stategie clar i bine distribuit care s pornesc de la vrf i s aib nvedere efectele activitii e-banking, mpreun cu continuarea procesului efectiv de msurare a performanei; s aib n vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea e-banking le pot avea asupra expunerilor de risc, precum i gestionarea corespunztoare a acestor riscuri; 11

s aib n vedere dezvoltarea cercetrii de pia, realizarea unor campanii de reclam publicitar, precum i asigurarea c dein un personal adecvat i o continuitate acelui mai potrivit plan de afaceri; s aib n vedere o abordare strategic activ a securitii informaionale, meninerea unui personal adecvat, punerea n practic a unor controale i teste, actualizate n funcie de dezvoltarea pieei; s se asigure c procesele de administrare al strilor de criz pot face fa unor incidente care pot aprea pe Internet.

Stabilirea riscurilor este un proces continuu, care presupune realizarea urmtoarelor trei etape: Banca se angajeaz ntr-un proces analitic de identificare a riscurilor i acolo unde este posibil, de comensurare a acestora. n cazul n care riscurile nu pot fi comensurate, conducerea bncii stabilete riscurile poteniale care pot aprea, paii de urmat i stabilete impactul pe care l poate avea asupra bncii. Stabilirea riscului nseamn pentru banc determinarea toleranei de risc a bncii, lucru care nseamn stabilirea pierderilor pe care i le permite banca n cazul apariiei unor evenimente neprevzute. Conducerea bncii poate compara tolerana riscului cu magnitudinea stabilit pentru un anumit risc, pentru a se stabili dac riscul respectiv se nscrie n limitele toleranei. Gestionarea i controlul riscurilor Dup stabilirea riscurilor i a toleranelor acestora, conducerea bncii trebuie s le gestioneze i s le controleze. Aceast etap a gestionrii riscului include activiti ca: coodonarea comunicrii interne, implementarea msurilor de protecie mpotriva riscurilor din exterior, controlul i gestionarea lor, instructarea clienilor n utilizarea serviciilor etc.

Bncile i mresc abilitatea n controlul i gestionarea riscurilor inerente n orice activitate atunci cnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri i sunt la ndemna ntregului personal. Procesul de gestionare i control al riscurilor include: - Politici i msuri de securitate. Securitatea reprezint o combinaie de sisteme,aplicaii practice i control intern utilizate pentru a pune la adpost integritatea, autenticitatea i confidenialitatea datelor i procedeelor de operare. Politica de securitate enun inteniile managementului firmei de a susine securitatea informaiilor, d o explicaie cu privire la organizarea securitii unei bnci, precizeaz direciile principale care definesc tolerana riscului de securitate al unei bnci. Politica contureaz responsabilitile pentru modelarea, implementarea i ntrirea msurilor de securitate a informaiei, ea mai poate stabili procedurile pentru evaluarea rezultatelor politicii, pentru ntrirea msurilor disciplinare i pentru raportarea violrii securitii. Msurile de securitate includ: criptarea, parolarea, depistarea viruilor etc.

12

- Comunicarea intern. Conducerea trebuie s comunice personalului cu atribuiuni cheie cum prevederile sistemelor de banc electronic i bani elecronici intenioneaz s susin scopurile generale ale bncii. n acelai timp, personalul tehnic trebuie s comunice clar conducerii cum sunt proiectate sistemele s funcioneze, care sunt punctele tari i slabe ale sistemului. Pentru asigurarea unei comunicri interne adecvate, toate procedurile trebuie prevzute n scris. n scopul limitrii riscului operaional, conducerea trebuie s adopte o politic comun de educare continu a cunotinelor personalului cu noutile tehnologice. - Evaluarea produselor i serviciilor nainte ca ele s fie introduse pe o scar larg poate limita riscurile operaionale i de reputaie. Testarea valideaz faptul c echipamentul i sistemele funcioneaz i produc rezultatele dorite. Programele pilot sau prototipurile pot fi, de asemenea, de ajutor n dezvoltarea unor aplicaii informatice noi. n vederea reducerii riscurilor enumerate este necesar reglementarea tuturor activitilor "e", stabilirea unei infrastructuri adecvate, precum i precizarea celor care trebuie s autorizeze i supravegheze aceste activiti. Ca orice operaiune comercial, comerul electronic are nevoie de o infrastructur specific. n acest caz, aceasta se compune din trei elemente: infrastructura tehnic, interfaa cu componentele comerciale clasice i sistemul juridic specific. Infrastructura tehnic este constituit din sistemele hardware, software-ul aferent i reeaua de comunicaii. Aceasta constituie de fapt i componenta care a determinat apariia i dezvoltarea comerului electronic. Este, de asemenea, necesar o interfa major cu sistemele clasice de comer. Elementul cheie l reprezint banca, ntruct orice operaiune comercial este mijlocit de bani. Inserarea unei bnci n sistemul de comer electronic presupune o conexiune securizat ntre banc i utilizator, prin intermediul creia s se poat efectua operaiunile n timp real.

VII.

FRAUDE IN CAZUL INTERNET BANKING-ULUI

Comerul online i serviciile bancare ocup un loc din ce n ce mai important n totalul activitii desfurate online. Cum rata de penetrare a Internetului crete ntr-un ritm accelerat, serviciile bancare i de pli devin o int tot mai valoroas pentru rufctori. n ultimii ani s-au nmulit considerabil atacurile de tip phishing, troienii informatici i toate celelalte aplicaii periculoase cunoscute sub numele de malware bancar. n Romnia, conform specialitilor Bitdefender citai de Ziarul Financiar, malware-ul care afecteaz domeniul bancar reprezint 8,1% din total. Pe msur ce accesul la conturile bancare devine posibil de pe mai multe platforme (PC, smartphone, tablet), utilizatorii acestor servicii devin expui unui numr sporit de ameninri. De aceea, cunoaterea i aplicarea unor msuri de precauie devin imperios necesare n contextul informatic actual. Ct de mare este pericolul? Un sondaj realizat de compania de securitate mobil Entersekt pe 1.000 de utilizatori de servicii bancare online, dat publicitii n luna aprilie a acestui an, a dezvluit c 41% dintre 13

consumatori se tem c, n viitor, conturile lor bancare vor fi accesate de hackeri. Cercetarea a artat c 51% dintre femei sunt preocupate de securitatea serviciilor de online banking i de cea a cumprturilor online, la fel ca 41% dintre brbai. Cu toate acestea, 31% dintre persoanele intervievate au declarat c nu verific sigurana unei tranzacii online nainte de efectuarea acesteia. n Marea Britanie, pagubele nregistrate n urma fraudelor din online banking s-au ridicat la 16,9 milioane de lire sterline n primele 6 luni ale anului 2011, conform BBC. n SUA, pierderile de acelai tip nregistrate la nivelul ntregului an 2011 au fost mult mai mari - de aproximativ un miliard de dolari! Pentru a evita s cdei prad acestui tip de atac informatic, este esenial s respectai cteva dintre procedurile care micoreaz acest risc. Care sunt riscurile i cum pot fi evitate? Una din cele mai populare tehnici prin care infractorii ncearc s obin acces la conturile bancare ale altor persoane este phishing-ul. Aceast denumire descrie e-mailurile i site-urile false, prin care iniiatorii tentativei de fraud se dau drept reprezentani ai bncii utilizatorului sau ai unui site de comer online, ncercnd astfel s obin parole sau alte detalii importante. Practic, phishingul este echivalentul online al unui bancomat-fantom. De exemplu: Clientii Bancpost au fost tinta unei tentative de frauda de tip phishing, prin care li se cerea sa acceseze o pagina de Internet asemanatoare cu aplicatia de internet banking a bancii, pentru a-si transmite datele personale ale cardului. Intitulat "Bancpost va informeaza", mesajul ii anunta pe clienti ca serviciul Bancpost Fastbanking va fi obligatoriu si pentru clientii care detin cardul Maestro Bancpost Millenium si ii directiona catre o pagina electronica unde li se cereau datele personale ale cardului, precum parola PIN, data expirarii cardului si numarul acestuia. "Noi am blocat cateva zeci de mii de carduri, insa de la depistarea fraudei pana in prezent, cei mai multi dintre clienti au primit deja carduri care sa le inlocuiasca pe cele vechi. Bancpost nu mai emite carduri Millenium, dar pentru a nu prelungi procesul, cerandu-le clientilor sa opteze pentru un alt tip de card, le-am emis tot carduri de tip Millenium", a declarat la acel moment Mihai Bogza, presedintele Bancpost. El a precizat ca pierderile directe din frauda se ridica la cel mult 300.000 de euro si ca banca urmeaza sa faca o evaluare a sumei totale cheltuite, care include si costurile pentru emiterea de noi carduri. Totodata, banca aminteste ca "desi s-au facut toate demersurile ca site-ul respectiv sa fie inchis, exista posibilitatea ca tentativa de fraudare sa se repete" si isi avertizeaza clientii sa nu dea curs niciunei solicitari prin care li se cere sa furnizeze date bancare personale confidentiale. "Mentionam ca securitatea sistemului Fastbanking nu a fost afectata niciun moment. Bancpost reaminteste clientilor sai ca banca nu trimite niciodata e-mail-uri sau SMS-uri prin care solicita accesarea unor adrese URL sau link-uri pentru conectarea la Fastbanking, ori pentru a le cere informatii referitoare la nume de utilizator, parola, numar card, PIN card sau data expirarii acestuia", se arata in comunicatul bancii.

14

Pentru ca un asemenea atac s poat fi mpiedicat, este recomandat ca utilizatorul s foloseasc un browser modern, dotat cu un filtru anti-phishing. De asemenea, antivirusul trebuie s fie activ i s fie actualizat la rndul su.

VIII.

UTILIZAREA INTERNET BANKING-ULUI IN ROMANIA VS STATELE DIN EUROPA

Internet banking-ul este un serviciu bancar pus la dispozitia clientilor, persoane fizice si juridice, serviciu care faciliteaza realizarea operatiunilor cu banca, prin efectuarea lor prin intermediu internetului. Raportand analiza serviciului de internet banking la perioada crizei, se constata ca perioada economica dificila a avut efecte de impulsionare al acestor servicii. Nevoia de reducere a costurilor a determinat bancile sa-si mute o parte din operatiuni catre canalele alternative de distributie. Pe de alta parte clientii sunt mai atenti la pretul platit pentru serviciile bancare, la timpul alocat lor, la viteza si la siguranta operatiunilor. Pntru a face o paralela satisfacatoare intre numarul de utilizatori de e-banking in Romania si numarul de utilizatori din tarile din Europa, trebuie sa facem o raportare justa, tinand cont si de factorii econimici, sociali si politici. In primul rand in Romania e-bankingul a fost reglementat definitiv abia in 2004, desi acesta a fost introdus din 1997 de catre Citibank, odata cu momentul intrarii sale pe piata romana. In Europa, serviciile de e-banking cunosc o dezvoltare mai rapida, inca din anul 1987, pe fondul multiplelor avantaje oferite de acest tip de serviciu bancar. Numarul persoanelor fizice si juridice care folosesc e-bankingul este in continua crestere (nu numai pe teritoriul tarii noastre, fiind un trend la nivel European si mondial) datorita numarului din ce in ce mai mare de utilzatori de internet, accesul mai facil la informatii, costuri mai reduse si nu in ultimul rand, economisirea de timp. Totodata, avand in vedere pozitia economica a Romaniei in Europa, e-bankingul este mai putin cunoscut si utilizat aici (intr-un studiu facut de Ziarul Financiar este aratat faptul ca jumatate din detinatorii de IMM-uri nu au auzit de conceptul de e-bank). Conform unui studiu realizat de revista E-Finance asupra a 19 banci, care impreuna detin peste 80% din activele sistemului bancar romanesc, numarul clientilor serviciilor de internet banking a crescut cu 66% in 2009 fata de anul anterior, dupa cum se poate observa in graficul urmator:

15

Performante in extinderea serviciilor de internet banking au realizat atat platformele mature, care au avut cresteri de pana la 50% cat si serviciile nou lansate, care au inregistrat cresteri semnificative de pana la 600%, dupa cum se poate observa in graficul urmator:

16

In ceea ce priveste situatia europeana a adoptarii serviciilor de internet banking, aceasta poate fi clasificata in patru grupuri: Tarile nord europene, care au o rata de adoptare de 62-77% Tarile central europene (Germania, Franta, Marea Britanie), care au o rata de adoptare de 35-54% Tarile din Europa de Sud si de Est, plus Irlanda, care au o rata de adoptare sub 32% Tarile emergente, in care internet bankingul este putin folosit, sub 5%

Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg

Pondere utilizare e-banking la nivelul fiecarei tari 2003 2004 2005 2006 2007 2008 23 28 35 39 1 1 2 2 3 5 5 12 14 38 45 49 57 57 61 21 26 32 35 38 35 45 48 53 55 8 10 13 21 25 28 1 1 1 2 4 5 10 12 14 15 16 20 18 32 40 8 9 12 13 4 6 6 12 11 12 16 22 28 39 3 7 10 15 21 27 23 35 37 41 46 48

2009 46 2 18 66 41 62 30 5 24 42 16 15 42 32 54

2010 51 2 23 71 43 65 34 6 27 53 18 17 47 37 56 17

Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit Islanda Norvegia Sursa: Eurostat

13 6 43 38 22 48 49

3 18 4 8 0 9 10 50 40 22 54 55

6 16 50 22 6 8 12 10 56 51 27 61 62

8 16 59 27 9 10 1 16 13 63 57 28 67 67

12 22 65 30 13 12 2 19 15 66 57 32 72 71

13 25 69 34 17 14 2 21 24 72 65 38 68 75

16 32 73 35 21 17 2 24 26 72 71 45 72 77

19 38 77 38 25 19 3 29 33 76 75 45 77 83

In concluzie Internet bankingul are o rata de adoptare scazuta in Romania datorita numarului mic de utilizatori de internet in comparative cu alte tari europene si a gradului scazut de intelegere a acestui serviciu. S-a constatat insa ca pe perioada crizei serviciul a cunoscut o dezvoltare rapida, si pe viitor se prevede o crestere semnificativa a utilizarii acestui serviciu. Un domeniu in care Romania este dificitara este educatia bancara, bancile din sistem axandu-se mai mult pe nestiinta populatiei pentru a realiza profitui cat mai mari. IX. ELEMENTE DE SECURITATE

Dezvoltarea de o deosebita amploare a retelei Internet, aceasta retea a retelelor, a determinat aparitia unor probleme aditionale legate, de regula, de securitatea informatiilor vehiculate n retea. Noua tendinta a bancilor din toata lumea este sa ofere clientilor servicii mbunatatite si pe baza sistemelor de Internet Banking. Dar cum aceste sisteme de Internet Banking presupun conexiunea la Internet, este normal sa apara masuri ct mai stricte de securitate pentru asigurarea protectiei datelor (si conturilor) utilizatorilor. Rationamentul masurilor de securitate Securitatea este obiectivul primordial al Internet banking-ului deoarece reteaua Internet este prin definitie nesecurizata. Atunci cnd avem de-a face cu zeci de milioane de calculatoare conectate la o retea publica, este greu, daca nu imposibil sa asiguri o securitate a tuturor datelor ce se vehiculeaza n aceasta retea, avnd n vedere faptul ca pot fi interceptate schimburile de informatii dintre doua calculatoare. Pe parcursul directionarii unui pachet de date n retea, acesta poate fi interceptat si de catre alt calculator dect calculatorul destinatie; chiar si calculatoare ce nu sunt implicate direct n procesul de rutare pot intercepta si accesa aceste date. Riscurile de baza ale comunicatiilor Internet Exista trei categorii fundamentale de riscuri n cazul comunicatiilor Internet: - Interceptarea unei conversatii calculator-calculator de catre cineva din afara; - Manipularea datelor modificarea de catre terti a datelor n cadrul unei conversatii private; 18

- Depersonalizarea atribuirea unei false identitati n cadrul unei conversatii. Situatia este similara cu cazul comenzilor de bunuri prin telefon folosind carte de credit. Cumparatorii vor sa se asigure de faptul ca nu exista cineva care asculta convorbirea, ca nimeni nu poate modifica comanda facuta sau modifica adresa de destinatie sau ca la capatul firului se afla ntradevar o companie de vnzari prin telefon si ca nu este un escroc care fura numere de carti de credit. Cum se face protejarea datelor fata de riscurile existente? Browserele Web curente trateaza chestiunile legate de securitate prin intermediul protocolului SSL prezentat n subcapitolul anterior, care cuprinde o multime de reguli ce impun calculatoarelor pasii pe care trebuie sa-i urmeze pentru a mbunatati securitatea comunicatiilor. Aceste reguli se refera la criptarea datelor (pentru prevenirea ascultarii de catre neaveniti), integritatea acestora (mpotriva modificarii datelor reale) si la autentificarea utilizatorilor (pentru prevenirea depersonalizarii). Acest mijloc de protectie ne fereste doar pe timpul comunicatiei, aceasta nsemnnd ca datele nu sunt protejate nainte de trimiterea lor. Trebuie, de asemenea, sa exite ncrederea n destinatarul datelor trimise on-line n sensul ca acesta nu va manipula datele n alte scopuri dect cele stabilite de comun acord. Transmiterea unor informatii confidentiale precum numarul unei carti de credit Informatiile confidentiale de genul numarului unei carti de credit pot fi trimise n siguranta folosindu-se un formular securizat aflat la o adresa de tipul https://, fara a exista pericolul de interceptie a informatiilor de catre terte persoane. Desigur, comunicatiile securizate nu elimina n totalitate grijile utilizatorilor; spre exemplu, trebuie sa avem ncredere n administratorul serverului nainte de a ncepe o tranzactie cu o carte de credit. Tehnologia sigura ne protejeaza pe parcursul drumului informatiilor n Internet, dar nu ne poate proteja mpotriva unor oameni necinstiti si fara scrupule cu care poate ca am ales sa facem afaceri n nestiinta de cauza. Situatia este similara cu cea n care spunem cuiva numarul cartii de credit prin telefon. Daca putem fi siguri n privinta faptului ca nimeni nu a ascultat convorbirea noastra privata si ca persoana de la capatul firului lucreaza ntr-adevar pentru firma de la care vrem sa facem achizitia, nu putem fi siguri pe deplin de persoana respectiva sau de firma respectiva.

X.

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE FOLOSIRII INTERNET BANKING-ULUI

Analiza avantajelor serviciilor bancare on-line trebuie efectuat att din perspectivainstituiei bancare, ct i din punctul de vedere al clientului/utilizator, sub cele dou forme n care se prezint acesta: clientul individual (PF) clientul institutional (PJ) Din punctul de vedere al bncii furnizoare, serviciile de electronic-banking comporturmtoarele avantaje: creterea gradului de satisfacere a cerinelor clientului, datorit faptului c acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi i 7 zile pe sptmn, lsnd clientului posibilitatea s aleag cnd i unde s i efectueze tranzaciile; creterea ratei de pstrare a clienilor prin eliminarea condiionrii fa de locaia fizic a unei bnci sau de numrul de filiale i personalul disponibil, avnd n vedere c un contact direct cu reprezentanii unei bnci este mult mai rar; posibilitatea extinderii regionale cu investiii mult reduse n locaiile fizice ale filialelor sau ageniilor. 19

internet-ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezint oportuniti unice de oferte personalizate pentru un numr mult mai mare de clieni. identificarea clienilor sau segmentelor profitabile de clieni. O baz de date cu informaii complexe despre clieni, ce pot fi obinute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliat a fiecrui client sau a unor grupe de clieni i msurarea profitabilitii acestora. Acestor clieni profitabili li se pot face oferte speciale pentru a-i reine. tranzaciile bancare on-line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzacii. imagine bun pe pia. Bncile care ofer astfel de servicii sunt percepute ca lideri n implementarea tehnologiei, avnd o imagine mai bun pe pia.

Pentru utilizatorul-persoan fizic, internet banking-ul prezint urmtoarele avantaje: costuri reduse pentru accesul i folosirea diferitelor produse i servicii bancare; comoditate. Toate tranzaciile bancare pot fi efectuate de acas sau de la birou, fr a fi necesar deplasarea la sediul bncii. vitez. Rspunsul mediului este foarte rapid, astfel nct clientul poate atepta pn n ultimul minut pentru a iniia un transfer de fonduri. Administrarea fondurilor. Clientul poate avea istoricul diferitelor conturi si poate face analize pe propiul computer inainte de a realiza o tranzactie pe web. Pentru clientii institutionali, avantajele sunt: costuri reduse pentru accesarea i utilizarea diferitelor produse i servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc. acces la informaii. Corporaiile pot avea acces la informaii, putnd vedea situaia conturilor printr-un simplu click de mouse. managementul lichiditilor. Serviciile bancare prin internet permit clientilor instituionali si transfere banii dintr-un cont ntr-altul pentru a face pli, avnd i o imagine permanent asupra lichiditilor Dezavantaje: Interfetele neprietenoase, teama ca datele ar putea sa nu fie procesate in timp real si lipsa sigurantei tranzactiilor sunr principalele motive de ingrijorare. Bancherii si informaticienii dau asigurari in ce priveste siguranta tranzactiilor. Ei spun ca securitatea tranzactiilor respecta standard international (mesaje criptate, centre special de recuperare a datelor in caz de dezastru etc). Problemele de securitate, de acces neautorizat asupra bazei de date a bancii, erorile procedural, neincrederea clientilor, toate acestea pot constitui aspecte critice ale dezvoltarii Internet Bankingului in general, dar care, fara investitii majore in sistemele IT de ultima generatie si campanii de promovare, nu poate da rezultate optime. Chiar daca investitiile sunt masive, succesul anumitor institutii financiar-bancare i-a determinat pe multi sa spere ca vor obtine un randament sufficient de consistent, care sa asigure o rentabilitate ridicata pe un termen mediu si lung. 1. Sunt cazuri n care transferurile dorite pot ntrzia pentru c ntrebrile despre conturi sau pli nui gsesc rspuns imediat, n lipsa unui reprezentant al bncii. Un eventual telefon sau email poate anula timpul economisit folosind Internet bankingul de acas sau de la birou. 2. n pofida rapiditii serviciului, tipurile de operaiuni bancare sunt totui limitate. De exemplu, nu putei lua credite. 3. Sunt bnci care taxeaz transferurile n conturi la aceeai banc. Dei la majoritatea aceasta sum este modic, de numai 1 leu/operaiune, exist i bnci unde plile intrabancare ajung la 7,5 lei/operaiune, n funcie de suma transferat. 20

4. Unele instituii de credit limiteaz suma maxim per tranzacie, ceea ce duce la creterea valorii comisionului datorat. 5. Tastarea unor cifre greite la scrierea numrului contului poate duce la pierderea banilor. XI. INSTITUTIILE DE CREDIT DIN ROMANIA CE OFERA SERVICII E-BANKING

Se observa ca cele mai raspandite sisteme de e-banking sunt cele de Internet Banking (26 din 27 de banci) , urmate de home banking (13), iar mobile banking doar 3 banci.

XII. INTERNET BANKING: OFERTE, COSTURI, COMISIOANE 1. OFERTA BANCILOR DIN ROMANIA Vom enumera mai jos caracteristicile serviciilor de Internet Banking oferite de o parte din bancile romanesti care pun la dispozitia clientilor aceasta optiune.

21

BANCA

OPERATIUNI EFECTUATE PRIN SERVICIUL INTERNET BANKING -vizualizezi n orice moment, indiferent de orarul bancii, soldul real al tuturor conturilor tale deschise (curente, de depozit, de credit etc) si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele. -obtii extrase de cont care contin informatii complete: sold precedent, sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva. -obtii rapoarte ale incasarilor si platilor efectuate; -soliciti rapoarte pe perioade determinate de timp, pe grupuri de conturi sau pe un grup de firme. -faci plati att in tara ct si in strainatate, catre orice furnizor sau partener de-al tau. -faci plati in lei la buget sau catre oricare alt beneficiar. constitui si lichidezi depozite in orice moment. -cumperi si vinzi valuta chiar din fotoliul tau de acasa. importi si exporti ordine de plata. -exporti extrase de cont catre aplicatia pe care o folosesti.

AVANTAJE

-efectuezi operatiuni bancare de la orice computer conectat la Internet, indiferent de locul n care te gasesti: acasa, la birou sau oriunde n lume -conectarea si abonamentul sunt gratuite -comisioanele operatiunilor efectuate prin Alpha Click sunt cu 35% mai mici dect la ghiseele bancii. -poti sa completezi o cerere de credit,sa rambursezi rata lunara la oricare din creditele pe care le ai la ALPHA BANK. -gestionezi un grup de firme printr-un singur utilizator. -planifici data efectuarii anumitor plati. -apelezi la lista CUT OFF TIME pentru a vedea, pentru fiecare tip de tranzactie in parte, care este intervalul de timp in care trebuie sa te incadrezi pentru ca plata sa se faca cu data respectiva -predefinesti beneficiarii -nu necesita instalarea unui software special -este usor sa te abonezi. -operare rapida si comoda de pe orice calculator cu access la Internet -comisioane reduse -serviciul BIRWEB asigura un nivel ridicat de securitate si siguranta.

Alpha Bank Romnia

Banca Italo-Romena SpA Italia Treviso

- verificarea soldului - plati in lei inter si intrabancare - plati intre clientii bancii - plati catre trezoreria statului, de mica si mare valoare - plati in lei de mica si mare valoare prin sistemul de compensare multilaterala al BNR - plati in valuta inter si intrabanci

-accesarea serviciului este 22

- schimburi valutare: valutavaluta, valuta-lei - verificarea tranzactiilor efectuate - consultarea extrasului de cont

protejata prin intermediul celor mai moderne technologii de autentificare, bazate pe dispozitiv de tip Digipass ce genereaza coduri unice de acces (One Time Password

Banc Post

-este un serviciu structurat n 8 module funcionale: Administrare, Conturi, Extrase de cont, Ordine de plat lei, Ordine de plat valutar, Informaii financiar-bancare, Carduri i Taxe.

-din momentul conectrii clientulului autorizat, orice schimb de date se va efectua sub protocol securizat + SSL3, ce utilizeaz o cheie de criptare de 128 de bii (cea mai puternic existent pe pia n prezent) i un algoritm 3DES.

Folosind BRD-NET puteti: -consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra; -consulta detaliile operatiunilor efectuate pe conturi; -realiza transferuri intre conturile proprii; -realiza plati catre beneficiari;

Banca Romn pentru Dezvoltare

-persoanele juridice beneficiaza de validarea suplimentara a ordinelor de plata de catre mai multi utilizatori si vizualizarea listei acestora si a drepturilor de semnatura aferente. -comisioanele sunt reduse cu 10% pentru operatiunile de cont curent fata de comisioanele de la ghisee -serviciul nostru de Internet Banking este gratuit. -toate operatiunile efectuate prin LIBRA WEB BANKING beneficiaza de o reducere a comisioanelor cu 25% -extrasele se emit in mod gratuit si pot fi cerute fara limita de numar.

Libra Bank S.A.

-vizualizarea conturilor si soldurilor aferente -efectuarea de plati in lei catre beneficiari si catre bugetul statului -efectuarea de plati in valuta -programarea platilor in avans -schimb valutar spot si forward (vanzare, cumparare, conversie valutara) -managementul depozitelor (constituire/ spargere depozite) -vizualizarea extraselor de cont (istoric, ultimul extras cerut)

23

-monitorizarea ordinelor in timp real -evolutia cotatiilor valutare ale BNR -ordine de plata in lei si valuta -alimentari de carduri -schimburi valutare - constituiri si spargeri de depozite la termen -poti primi mesaje in legatura cu efectuarea fiecarei tranzactii -securizarea comunicarii intre client si banca se bazeaza pe autentificare bi-directionala prin certifficate digitale -orice operatiune transmisa de client catre banca va fi supusa unui numar succesiv de verificari inainte de a fi procesata -sistemul este protejat prin cel mai inalt nivel de securitate a transmiterii informatiilor .

Emporiki Bank(Romnia) S.A.

-posibilitatea de a efectua plati in lei; -transferuri intre conturi curente; -schimburi valutare; -definirea unor sabloane pentru ordine de plata; -posibilitatea programarii platilor la o anumita data sau cu o anumita regularitate; -managementul depozitelor (constituiri sau lichidari); -vizualizarea extrasele de cont;

-facilitatea de interogare a bazei de date CIP (Centrala Incidentelor de Plata); -asistenta on-line. -un inalt grad de securitate si confidentialitate, autentificarea suplimentara cu DIGIPASS asigurand in acest context

Eurom Bank S.A.

HVB Bank Romnia

-verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturile personale; - ordonarea de plati interne in lei si in valuta; - plati externe; - transferuri interne (schimburi

-comisioane cu 50% mai mici decat cele percepute in cazul operatiunilor realizate prin intermediul sucursalelor. -un canal sigur de operare bancara, care utilizeaza tehnologii de ultima ora de 24

valutare intre conturile aceluiasi client); - efectuarea de plati interne programate; - efectuarea de depozite la termen. -plati interne (inclusiv plati bugetare) si in valuta -ordine de schimb valutar la vedere -depozite la termen -rapoarte pentru imprumuturi si depozite -confirmari ale tranzactiilor -extrase de cont -solduri -operatiuni pe cont

criptare si codificare; confidentialitate

-legatura directa intre ING Online si sistemele de contabilitate ale clientilor

ING Bank N.V. Amsterdam

- plati interne si externe, in lei sau in valuta -tranfer dintr-un cont in altul: alimentare card, alimentare conturi Volksbank Romnia - rapoarte: istoric operatiuni, vizualizare conturi - posibilitatea de transfer a rapoartelor in programe de contabilitate sau importarea din programe de contabilitate in aplicatia de Internet Banking

-costuri mai mici cu pana la 50% decat la ghiseele bancii comisioanele se pot negocia in functie de volumul tranzactiilor -securitate ridicata a tranzactiilor

25

BRD Groupe Societe Generale

-consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra; -consulta detaliile operatiunilor efectuate pe conturi; -realizeaza transferuri intre conturile proprii; -realiza plati catre beneficiari

-consultarea soldurilor conturilor este gratuita. -majoritatea viramentelor beneficiaza de comisioane reduse. -banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si serviciile sale si reteaua de unitati.

2. COSTURI SI COMISIOANE Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 banci (dupa active) din Romania BCR percepe un commission de utilizare de 3 lei/luna pentru serviciul de Internet Banking Click 24 Banking, iar transferurile effectuate in system intra/interbancar au un commission cu 75% mai mici fata de cele aplicate la ghiseul bancii. Astfel pentru platile intraabancare de pana la 1.500 de lei comisionul bancii este de 0.75 lei, pentru platile intre 1.500 si 20.000 lei comisionul este de 1.5 lei, iar pentru viramentele de peste 20.000 lei comisionul este de 2,25 lei. Pentru platile intrabancare in valuta, BCR percepe un commission de 0,5 euro, indiferent de suma. Clientii care doresc sa faca plati in conturile deschise la alte banci au de platit un commission de 1 leu pentru sume de pana la 1.500, iar pentru sume intre 1.500 si 20.000 lei, comisionul este de 1,75 lei. Pentru platile de peste 50.000 lei, banca percepe un commission de 0,0175%, de pana la 625 lei. Platile interbancare in valuta au un commission, indiferent de valoare, de 0,05%, taza minima fiind de 7,5 euro, iar cea maxima de 250 euro. Pentru dispozitivul Digipass, comisionul bancii este de 10 euro. BRD-Net, serviciul de Internet Banking al BRD, are un commission de administrare de 1 euro/luna, iar reducerile fata de operatiunile de la giseu de care clientul beneficiaza sunt de 25%. Pentru plati interbancare de pana la 500 lei, BRD percepe un commission de 2,25 lei, pentru cele intre 500-50.000 lei comisionul este de 5.26 lei, iar pentru operatiunile de peste 50.000 lei, comisionul este de 7,5 lei. Viramentele dintr-un cont BRD catre conturi deschise la alte banci sunt taxate cu 3,15 lei, pentru operatiunile de pana in 500 lei. Pentru platile intre 500 si 50.000 lei, comisionul este de 6,15 lei, iar pentru cele ce depasesc 50.000 lei comisionul este de 16,43 lei. Platile in valuta intre clientii BRD sunt gratuite, in timp ce pentru platile catre clientii altor banci, comisionul perceput este de 0,15%, iar valoarea minima este de 10 euro si maxima de 1000 euro. Volksbank are o taxa lunara de administrare pentru serviciul de Internet Banking de 7 euro, iar comisioanele sunt cu pana la 50% mai mici decat la ghiseele bancii. Banca nu percepe comisioane pentru tranzactiile intrabancare.

26

Pentru tranzactiile interbancare de pana la 10.000 lei, comisionul este de 3 lei, pentru cele de intre 10.000 lei si 50.000 lei, comisionul este de 5 lei. Tranzactiile interbancare in valuta au un commission de 0,1%, sau minimum 25 euro. Alpha Bank nu percepe taxa de instalare si nici abonament lunar pentru serviciul Alpha Click. Cu exceptia tranzactiilor in valuta, comisioanele tranzactiilor effectuate prin serviciul de Internet Banking sunt cu 35% mai mici decat cele de la ghiseele bancilor. Clientii Alpha Bank nu platesc comisioane pentru tranzactiile intrabancare. Pentru tranzactiile interbancare de pana la 1.000 lei, comisionul este de 3,9 lei, iar pentru ele ce depasesc aceasta suma, comisionul este de 5,2 lei. Alpha Bank percepe un commission de 6,5 euro pentru tranzactiile de sub 100 euro, iar pentru cele cu valoare de 100 euro sau mai mare, comisionul este de 0,13%, sau minimum de 13 euro si maximum de 1.300 euro. CEC Bank nu percepe commission de administrare pentru serviciul de Internet Banking CEC Online. Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30% mai mici decat cele aplicate la ghiseele bancii. CEC nu percepe comision pentru tranzactiile intrabancare in lei sau valuta. Pentru tranzactiile interbancare intre 500 si 50.000 lei, comisionul este de 3,9 lei. Clientii care fac tranzactii de peste 50.000 lei platesc un commission de 10,5 lei. Tranzactiile interbancare in valuta au un commission de 0,1%. CEC Bank opreste o garantie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la serviciul de Internet Banking. UniCredit Tiriac Bank nu percepe commission pentru accesarea serviciului Online B@nking, dar cere o garantie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass. Tranzactiile effectuate intre clientii bancii prin Online B@nking sunt libere de orice commission. Platile de pana la 500 lei catre clientii altor banci au un commission de 2,5 lei, cele intre 500 si 10.000 lei au un commission de 3,5 lei, cele intre 10.000 si 50.000 au un commission de 5 lei, iar cele ce depasesc 50.000 lei au un commission de 3,5 lei. Pentru platile in valuta effectuate catre clientii altor banci, comisionul este de 0,1%, iar suma minima perceputa de catre banca este de 10 euro, in timp ce suma maxima este de 500 euro. La Raiffeisen Bank, costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este de 4 lei. Comisioanele sunt cu pana la 50% mai mici fata de cele percepute la ghiseu. Raiffeisen nu percepe commission pentru transferurile intrabancare in valuta, iar pentru cele in lei comisionul este de 1 leu. Comisionul este de 3,1 pentru platile interbancare in lei, indiferent de suma. Pentru platile in valura, comisionul este de minimum 10 euro si maximum 500 euro sau 0,1% Banca Transilvania are o taxa de administrare de 1 leu/luna pentru serviciul de Internet Banking, iar comisioanele sunt cu aproximativ 10% mai mici fata de cele practicate la ghiseele bancii. Pentru tranzactiile intrabancare, BT percepe un commission de 1 leu pentru sume de pana la 50 lei, 2,5 lei pentru sume intre 50 si 1.000 lei, 3,5 lei pentru sume intre 1.000 si 50.000 lei si de 7,5 lei pentru sume mai mari de 50.000 lei. Tranzactiile interbancare au un commission de 2,4 lei pentru sume de pana la 50 lei, de 3,6 lei pentru sume intre 50 si 1.000 lei, de 5,3 lei pentru sume intre 1.000 si 50.000 lei, iar pentru platile de peste 50.000 lei, BT percepe un commission de 16 lei. Tranzactiile interbancare in valuta au un commission de minimum 15 euro si maximum 600 euro, sau 0,1% suma tranzactionata. Tranzactiile intrabancare in valuta nu au comisioane. Clientii Bancpost nu platesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul Fastbanking. Garantia constituita de banca pentru dispozitiivul Digipass este de 30 dolari. 27

Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzactiile intrabancare. Pentru clientii care doresc sa faca plati in conturile deschise la alte banci comisioanele pornesc de la 4,01 lei pentru sume de pana la 50.000 lei si 16.52 lei pentru sumele ce depasesc 50.000 lei. Pentru transferurile in valuta, Bancpost percepe un commission de 0,25% din suma totala, dar nu mai putin de 25 euro si nu mai mult de 1.000 euro. ING Bank ofera serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei. Tranzactiile intre clientii bancii sunt gratuite, iar cele cu clientii altor banci au un commission de 2,51 lei pentru sume de pana la 50.000 lei, si de 8,52 lei pentru sume de peste 50.000 lei. Platile in valuta catre conturi deschise la alte banci au un commission de 0,15% sau o valoare minima de 50 lei si de cel mult 1.750 lei. Comisionul este perceput in valuta. Comisioanele lunare pentru serviciul de Internet Banking: 7 euro/luna 1 euro/luna 4 lei/luna 3 lei/luna 3 lei/luna 1 leu/luna 0 0 0 0 Doar BCR percepe un commission pentru tranzactiile intrabancare de o,5 euro indiferent de valoarea tranzactiei. Comisioane pentru tranzactii interbancare (lei) Sunt prezentate comisioanele minime si maxime percepute de catre banca. Bancpost Alpha Bank Volksbank BRD Raiffeisen Bank Banca Transilvania UniCredit Tiriac Bank ING Bank CEC Bank BCR 4,01 3,9 3 3,15 3,1 2,4 2,5 2,51 2,17 1 16,52 5,2 17 16,43 16 3,5 8,52 10,5 1,75

Volksbank BRD Raiffeisen Bank BCR ING Bank Banca Transilvania Alpha Bank UniCredit Tiriac Bank Bancpost CEC Bank

Comisioane pentru tranzactii intrabancare(lei) Sunt prezentate comisioanele minime si maxime percepute de catre banci. Dintre bancile luate in calcul doar BRD, Banca Transilvania, BCR si Raiffeisen Bank percep comisioane pentru tranzactiile intrabancare in lei minim 2,25 1 0,75 1 maxim 7,5 7,5 2,25

Comisioane pentru tranzacii interbancare (euro) Bancpost Volksbank ING Bank Banca Transilvania BRD UniCredit Tiriac Bank Raiffeisen Bank 0,25% minimum 25 euro, maximum 1.000 euro 0,1% minimum 25 euro 0,15% minimum 50 lei, maximum 1.750 lei 0,1% minimum 15 euro, maximum 600 euro 0,15% minimum 10 euro, maximum 1.000 euro 0,1% minimum 10 euro, maximum 500 euro 0,1% minimum 10 euro, maximum 500 euro 28

BRD Banca Transilvania BCR Raiffeisen Bank

Comisioane pentru tranzactiile intrabancare(euro):

CEC Bank BCR

0,10% 0,05% minimum 7,5 euro, maximum 250 euro pt. sume < 100 euro: 6,5 euro; pt. sume >= 100 euro: 0,13% - minimum 13 euro, maximum 1.300 euro

UniCredit Tiriac Bank BCR BRD

12 euro 10 euro gratis, 20 euro pentru inlocuire

Alpha Bank

Garanii pentru dispozitivul token/digipass: Volksbank Bancpost CEC Bank XIII. 30 euro 30 dolari 50 lei

PREZENTAREA CRITERIILOR DE COMPARATIE

1. ERGONOMICITATEA Pentru ca un site s-i ndeplineasc obiectivele acesta va trebui s fie uor de utilizat,vizitatorii s poat naviga intuitiv i s arate profesional. Impactul care il are site-ul web asupravizitatorului poate decide imediat dac acel vizitator va deveni sau nu un client fidel, aductorde venituri bncii, prin utilizarea serviciilor oferite. Succesul unui site web depinde in mare parte de structura sa i de facilitile de navigare.Chiar dac un utilizator a ajuns pe una din paginile site-ului, este posibil s prseasc site-ulfr s fi gsit ceea ce cuta. Este foarte important ca navigarea s fie clar i uniform.Un studiu efectuat arat c 63% din clienii care au inceput o tranzacie pe un siteabandoneaz din cauz c sunt nevoii s parcurg prea multe etape sau procesul este prearigid. Cutarea informaiilor pe site-ul dumneavoastr trebuie se face in mod intuitiv i coerent.Analiza are in vedere patru aspecte importante: Consistena unui site

Se refera la un design i un profil clar in oricare pagina a site-ului.Exista zeci de milioane de navigatori cu zeci de milioane de computere diferite. Fiecarepersoana are preferinele sale impuse sau dorite de ctre monitoarele, plcile grafice ibrowserele pe care le folosesc. Un site profesional trebuie s fie vizibil pe toate acestea.Ideea principal este c un site trebuie s incap pe ecran astfel incat s nu trebuiascfolosit bara dederulare stanga-dreapta (scroll lateral) i ideal ar fi s nu fie folosit nici ceavertical pentru ca navigatorii s poat vizualiza dintr-o privire intreg coninutul paginii.Monitoarele folosesc noiunea de rezoluie pentru numrul de puncte care il pot afia peecran. Standardul actual este de 1366x768 (lime x inlime), dar exist numeroase persoanecare inc folosesc 800x600 (lime x inlime) pentru ca nu le ingduie placa video saumonitorul.Un standard constituit in ultimi ani i acceptat pentru dimensiunea site-ului esteconceput in felulurmtor: un site trebuie s incap fr a fi necesar derularea tanga-dreapta pe o rezoluie de800x600 iar ca i inlime trebuie s incap pe 1024x768. Astfel zona de lucru ar trebui s fiepe 800x768. Bineineles, inlimea nu poate fi respectat intotdeauna din cauza numeroaselor informaii de care au nevoie unele pagini. Ins limea site-ului trebuie intotdeauna respectat.Din aceasta rezoluie de 800x768 trebuie s fie extrase zonele folosite debrowserpentru meniul, bordurile i scroll-urile lor. 29

Consistena unui site web este extrem de importanta astfel incat persoana s tie c estein acelai site. Clientul va fi extrem de confuz cu privire la ceea ce dorii s exprimai prinintermediul site- ului dac va vedea 2 pagini diferite nu doar prin coninut ci i prin design.Consistena unui site nu se refera doar la partea de imagine, ea are directa legtura cuinformaia din acesta. Culori siteului (culorile bncii, etc) impreun cu fonturi sesizabile i descifrabile suntelemente extrem de importante. Poziionarea meniurilor (orizontal/vertical) faciliteaz identificarea cu uurin adiferitelor opiuni. Navigarea

Cu ajutorul acesteia un navigator care viziteaz site-ul poate gsi uor informaia de care arenevoie. Pagina accesat de un vizitator trebuie s se incarce in mai puin de 20 de secundepentru a nu-i pierde atenia i interesul. Incepand cu a 20-a secund, 75% din vizitatori vor fiprsit site-ul. Informaiile din site

Pentru a garanta un impact pozitiv asupra utilizatorilor, o atenie deosebit trebuie acordat comunicrii, mesajului pe care coninutul site-ului il transmite. Obiectivul este de a transforma un potenial client intr-unul fidel.Astfel descrierea campurilor(opiunilor) trebuie s fie cat mai clar, concis i s nulase loc de interpretri.Opiunile s poat fi gsite uor i intuitiv la fel ca i toate funcionalitile oferite. Instruciuni de folosire (demo) Pentru ca soluia demo utilizat s corespund standardelor trebuie ca : S corespund cu strategia de vanzare a site-ului: cat de bine sunt grupate i prezentate serviciile, cat de clar este explicat procedura de trimitere a unei pli, cat de bine sunt inelesecerinele de baza ale utilizatorilor etc. Increderea in banca care st "in spate s fie mare, cat de "pus la punct" este cu toate informaiile care l-ar putea interesa pe un utilizator, inclusiv modul decomunicare/schimbare aparolei (mesaje de eroare pur tehnic fr explicitarea sau sftuirea utilatorului in legtura cucorectarea erorii) Modalitatea de identificare a serviciilor s fie clar : Poziionare meniuri-orizontal sau vertical Funcionalitatea real a opiunilor s fie evideniat : Nerespectarea etapelor uzuale, impunerea de restricii sau lipsa unor informaii importante erodeaz increderea. Fiecare dintre aceste subcriterii primete un scor i pe baza celor patru punctaje se calculeazo nota final acordat site-ului. 2. SECURITATE In condiiile in care volumul datelor i informaiilor gestionate electronic este din ce ince mai mare, securitatea acestora reprezint o preocupare atat pentru instituiile publice, cat ipentru companiile private. Asigurarea unor servicii i produse pentru protejarea sistemelorinformatice a devenit o prioritate la nivel global. Majoritatea sistemelor de internet-banking utilizeaz o conexiune sigur de tip SecureSocket Layers i bncile dispun i implementeaz diferite nivele de securitate pentru serverelelor care arareori poate da gre . Deci veriga slab nu este protejarea sistemelor informaticeale bncii ci este chiar computerul personal al utilizatorului care, fr o dotare adecvat ifr cunotine minime de securizare a reelelor este foarte vulnerabil in fa atacurilor. 30

La nivel european, in anul 2004 a fost infiinat Agenia European pentru SecuritateaReelelor de Informaii (ENISA), a crei misiune principal este aceea de a ajuta ComisiaEuropean, statele membre i comunitatea de afaceri s trateze, s rspund la i s previnprobleme de securitate a informaiei i reelelor. Romania face progrese remarcabile in acest domeniu, astfel incat, urmand cadrul legislativ alUniunii Europene in domeniul securitii datelor, Romania a adoptat legislaia naional inacest domeniu. Soluiile de Internet banking nu au fost pe deplin standardizate, dar cerinele privind protejarea lor sunt clare: Identificare unic i sigur a site-ului bncii; Identificarea unic i sigur a clientului; Criptare SSL pe 128 bii; Verificarea Certificatelor i a Semnturilor Digitale; Utilizare firewall-uri; Impiedicarea accesului fraudulos i trasabilitatea tranzaciilor; Pstrarea secretului privind operaiunile efectuate i informaiile financiare ale clientului; Protejarea datelor de autentificare ale clientului i a informaiilor cu caracter personal; Posibilitatea restricionrii tranzaciilor pe un anumit user /operaiuni/limite de sum etc. 3. FUNCTIONALITATI ALE PRODUSULUI Cele mai importante componente ale comparaiei efectuate, cu cea mai pare pondere cai punctaj in evaluarea global sunt funcionalitile produselor.Avand in vedere creterea accelerat de care se bucura acest tip de produse financiar bancarecu acces de la distan, bncile urmresc s pun la dispoziia clienilor o palet larg deopiuni atatreferitoare la tranzacii cat la extrase de cont. Ce se urmrete in utilizarea unui serviciu de internet banking? Sigurana tranzaciilor; Promptitudea tranzaciilor; Finalitate-economie de timp; Satisfacerea nevoilor legate de numerar in orice moment al zilei (ex: alimentare card); Multitudinea de opiuni; Oferte speciale de comisionare; Nevoia de informare; Gestionare a contului /fondurilor; Realizarea/vizualizarea in timp real al tranzaciilor; Cursuri de schimb avantajoase; Predefinirea ordinelor; Evitarea cozilor mai ales pentru pli utiliti; Accesarea contului de oriunde din lume; Mobilitate; Importuri de date din i in diferite aplicaii de contabilitate; Simplitatea realizrii operaiunii de trimitere a tranzaciilor i promptitudinea realizrii lor trebuie astfel combinate cu securitatea lor. Principalele funcionaliti pe care fiecare produs de internet banking ar trebui s le aib sunt: Pli lei ctre orice beneficiar cu contul la o banc comercial roman; Pli lei care Trezoreria Statului; Transferuri intre conturi proprii (alimentare carduri, plata ratelor la credite,alimentarea depozitelor de tip acumulare/cont de economii ); 31

Gestiunea proprie a beneficiarilor; Pli valutare interne; Pli valutare externe (DPE); Schimburi valutare; Constituiri depozite; Lichidri depozite; Vizualizare extrase (micri pe conturi ) ale tuturor conturilor; Export i tiprire extrase;

Tendinele actuale duc spre oferte care cuprind i facilitatile conexe cum ar fi: Pli utiliti; Import date/ordine/fisiere, Cumprri/Vanzri aciuni bursiere online; Exportul datelor referitoare la ordinele de plata trimise la banc; Furnizare de informaii legate de starea ordinelor de plat trimise bncii; Cursuri de schimb negociate etc. Actualizarea tranzaciilor atat referitor la timpul de procesare a lor cat i la apariia miscarilor in extrasul de cont prezint importana deosebit. Ordinele de plat ar trebui s se proceseze intr-un timp cat mai scurt, iar cele intrabancare (maiales alimentari conturi proprii) s se proceseze 24/24, 7/7. Micrile pe cont ar trebui s apar dup realizarea operaiunilor i nu cu decalaje. Bncile care au funcionalitile mai sus prezentate vor avea punctajul 25 urmand acrete acest punctaj cu opiunile conexe pe care le pun la dispoziia clienilor sau s scaddac nu intrunesc cerinele minime. 4. ASISTENTA TEHNICA In cazul asistenei oferite clienilor in legtur cu funcionarea aplicaiei inu numai, un factor important in evaluarea este programul de lucru.Avand in vedere c se pot face operaiuni bancare 24 de ore din 24 prin intermediulaplicaiilor de internet-banking-asigurarea de suport 24 din 24 se impune. Un alt factor important in evaluarea produselor pe criteriul Asisten Tehnic este multitudinea de ci de contact (telefonic cel puin 2 numere de telefon +email i mesaj securizat).Activitatea de helpdesk a unui produs se mai poate caracteriza in promptitudinea cucare se rspunde solicitrilor clienilor, profesionalismul de care personalul responsabil d dovad, gradul de informare a personalului (avand in vedere c uzura moral in acest domeniueste extrem de accelerat) i multispecializarea angajatului (datorit informaiilor din domeniivariate: extrase, pli, regulamente valutare etc). 5. FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII Formalitile necesare trebuie s fie cat mai simple, s nu necesite ateptarea timp indelungat a datelor de acces.Timpul scurt in care clientul trebuie s intre in posesia datelor de acces trebuie s fie instrans legtur cu securitatea comunicrii datelor de acces. 6. COSTURI Preul reprezint valoarea unui bun sau serviciu atat pentru vanztor cat i pentru cumprtor.Valoarea ataat unui bun sau serviciu, preul su, se bazeaz atat pe elemente tangibile(calitatea produsului, avantaje oferite) cat i pe elemente intangibile (factorul feel-good luat incalcul pentru produsele de lux). Costul serviciilor de internet banking trebuie privit in coresponden cu faptul c 32

acestea sunt un bun instrument de fidelizare a clientelei pe de o parte i atragerea de ali clienipe de alt parte.Noiunea de cost al utilizrii aplicaiilor de Internet banking nu trebuie s se limitezedoar la contravaloarea abonamentului lunar (dac exista) ci i la reducerea de comisioane latransferuri. 7. PROMOVAREA PRODUSULUI Marketingul relaional (utilizat in special in sectorul financiar bancar) vizeaz fidelizarea clienilor, devenii din ce in ce mai volatili, cu ateptri mai mari i mai greu de satisfcut, precum i atragerea de clieni de pe noi piee. In prezent introducerea criteriilor comportamentale (mod de viaa, idei, valori, preocupri etc.)permit identificarea nielor i se bazeaz pe reinerea loialiti clienilor prin dezvoltarea isusinerea relaiilor generate de cerinele comerciale interconectate. Aceasta definiieevideniaz caracteristicile distinctive ale unei astfel de abordri: afaceri de lung duratconcentrate pe cerine. In principal, marketingul relaional se refer la cunoaterea adevratelor cerine ale clienilor, economice, emoionale i morale i incercarea de satisfacere a acestora in condiii de profitabilitate. Gradul de promovarea de care se bucura produsele de internet-banking mai inalt saumai sczut-este transpunerea interesului bncii fa de aceste produse precum i estimrile eiprivind evoluii viitoare ale ponderii contribuiei fiecrui seviciu financiar-bancar la atragereaclientelei. Prezena in mass media precum i ofertele speciale de care se bucura utilizatorii de servicii deinternet-banking sunt barometrii ai gradului de promovare a lor.

XIV.

PUNCTAJE ACORDATE BANCILOR 33

1. ERGONOMICITATE

CONSISTENTA SITE-ULUI In comparatie cu varianta anterioara a site-ului, BRD si-a imbunatatit aspectul site-ului prin schimbarea culorii meniului in rosu, o culoare care se sincronizeaza cu culorile bancii (alb, negru si rosu). Ideea principala este ca un site trebuie sa incapa pe ecran astfel incat sa nu fie nevoie de bara de derulare stanga-dreapta, conditie pe care site-ul o intruneste, insa ideal este ca navigatorii sa poata vizualiza dintr-o singura privire intreaba pagina, conditie nerespectata de BRD dupa cum se poate observa. Meniurile principale sunt distribuite pe verticala, dar distribuirea submeniurilor nu se face unitar

34

Dupa logare culoarea meniului principal se schimba in gri, iar meniul are nevoie de o bara de derulare ceea ce e incomod pentru utilizator. NAVIGARE: Se realizeaza cu usurinta, informatiile se gasesc usor datorita structurarii logice a meniului, iar paginile de internet se incarca repede. INFORMATII DE PE SITE Sunt dificil de urmarit deoarece sunt scrise in mai multe culori (rosu, negru, gri), litere de diferite dimensiuni precum si boldate. Exista link-uri care nu duc la informatiile dorite ci la pagina bancii (ex: Produse ale bancii) Demo explicit, in doua limbi (romana si engleza) 2. ASISTENTA TEHNICA Un factor important in evaluarea produselor pe criteriul Asistenta Tehnica este multitudinea de cai de contact. BRD pune la dispozitie doua numere de telefon, dintre care unul verde (gratuit) si altul care poate fi apelat si din strainatate, email si mesaj securizat. 3. PROMOVARE PRODUS: Exista reduceri de comisioane aplicate operatiunilor de transfer (nu se precizeaza). Exista mentiuni despre acest produs in Revista Comunicatii Mobile, Ziarul Financiar, www.boomtv.ro 4. FUNCTIONALITATILE PRODUSULUI: Puncte slabe (minusuri) tranzactii: - Imposibilitatea lichidarii depozitelor - Procesarea ordinelor de plata indiferent daca sunt intrabancare sau interbancare se face in transe de 3 ori pe zi. Minusuri estrase de cont: - Extrasul de cont este afisat doar pentru o perioada de maxim 45 de zile in urma - Extrasul de cont este valabil pentru tipuri limitate de conturi (doar cele de depozit, curente, linie de credit si cont colateral fara carduri de credit) Plusuri: - TRADirect, o platforma internet care permite tranzactionarea online pe piata valutara si pe cea monetara. Destinat comaniilor, serviciul permite efectuarea de operatiuni spot, forward si swap pentru 14 valute - Ecranul care detaliaza istoricul contului permite realizarea unei cautari a operatiunilor in functie de suma si data/perioada. - Pentru a facilita incarcarea informatiilor pe calculatorul in sistemul de evidenta propriu, siteul ofera posibilitatea descarcarii extrasului de cont si a altor informatii in format PDF, XLS, CSV sau ASCII - Personalizare denumire cont

5. FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII: 35

Se poate subscrie la acest serviciu la agentia BRD de care clientul apartine (deci nu la orice unitate cum este la Banca Transilvania de exemplu). Pentru inscriere, este necesara o adresa de email valida. Se completeaza o cerere de aderare la serviciu. Parola de acces pe site va fi trimisa pe adresa de e-mail indicata, iar la prima conectare pe site se cere modificarea parolei. 6. COSTURI: Abonamentul lunar este de 1 euro, iar comisioanele sunt reduse fata de ghiseu cu 25%. Se percep comisioane normale la platile de utilitati. 7. SECURITATE: BRD-NET utilizeaza: - Identificarea utilizatorilor prin Cod de Utilizator si Parola; - Vehicularea informatiilor intre BRD Groupe Societe Generale si utilizatorii BRD-NET se face criptat utilizand protocolul securizat SSL 128 biti; - Sistemul deconecteaza automat un utilizator dupa 5 minute de inactivitate; - Accesul pe site este restrictionat dupa 3 incercari eronate de identificare pe site. - Pentru a preveni interceptarea parolei, introducerea acesteia se face doar prin intermediul unei tastaturi virtuale - Parola trebuie modificata in mod obligatoriu la prima conectare si dupa 80 de conexiuni Validitatea site-ului tranzactional este asigurata prin intermediul unui certificat de server emis de catre o autoritate de certificate recunoscuta. Sumele ce pot fi transmise spre executie la banca sunt controlate prin intermediul unor plafoane maxime pe operatiune si zilnice. Punctaj obtinut pe subcriteriu 4 3 3 6 6 4 3 3 8 4 Punctaj maxim subcriteriu 5 3 5 7 11 8 10 6 10 5 2 2 8 10 1 2 1 2 8 10 2 3 3 2 18 3 2 36 18 5 5 Punctaj obtinut total criteriu Punctaj maxim criteriu

Criteriu

Subcriteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane

16

20

16

35

12

15

Mass media Total

2 69 100

1. ERGONOMICITATE

CONSISTENTA SITE-ULUI 37

Sunt utilizate culorile bancii (negru si nuante de galben). Dupa logare stilul, site-ului se modifica: primul site are un aspect mult prea tineresc, contine logo-uri de site-uri de socializare ceea ce inspira nesiguranta; al doilea site are un design incarcat dar prietenos, meniul si submeniul sunt dispuse vertical NAVIGARE: anevoioasa datorita nestructurarii logice a meniurilor. Incarcarea paginilor se realizeaza cu dificultate. INFORMATII DIN SITE: Informatii multiple, demo-uri multiple pentru orice fel de operatie pe site Limbi straine: engleza si franceza 2. FUNCTIONALITATI ALE PRODUSULUI Servicii informative oferite in plus fata de cele mentionate in descrierea criteriului: Evolutia soldurilor inclusiv sub forma grafica Sold disponibil Afisarea inclusiv a sumelor blocate din operatiuni cu carduexportul datelor referitoare la ordinele de plata trimise la banca Furnizare de informatii legate de starea ordinelor de plata trimise bancii Optiuni de tranzactii oferite in plus fata de cele mentionate in descrierea criteriului: Virare salarii pe carduri pentru angajati; Plati programate Programare ordine de plata (indiferent de tipul lor) Predefinirea ordinelor de plata Schimburi valutare la curs negociat si la termen Plati facturi utilitati in mod gratuit Alte facilitati: Import/export fisiere ordine Generare dublicate ordine deja trimise Stabilirea drepturilor de acces la servicii ale utilizatorilor imputerniciti atat pe clase de semnaturi si cat pe limite de sume (suporta cea mai complicata masca de semnaturi) Plati salarii (pana la cateva mii de angajati) Posibilitatea predefinirii ordinelor de plata atat pentru plata utilitatilor (sunt disponibile informatii despre modul de completare a campurilor de detalii) cat si pentru orice ordin de plata lei Minus: actualizarea tranzactiilor efectuate si a incasarilor primite in cont nu se face in timp real ci o data la o ora intre 10 si 19. Alte servicii conexe: Serviciu BT Trade: serviciul permite clientilor BT Securities sa tranzactioneze si genereze portofoliul de actiuni la Bursa de Valori Bucuresti 3. ASISTENTA TEHNICA Site-ul pune la dispozitia clientilor trei numere de telefon, dintre care unul verde, iar altul poate fi apelat din strainatate. Site-ul mai pune la dispozitie o adresa de email, insa nu si serviciu de mesagerie securizata.

4. PROMOVARE PRODUS 38

Toate tranzactiile efectuale prin intermediu aplicatiei BT24 beneficiaza de reduceri de comisioane fata de operatiunile efectuate la ghiseele bancii. Ca orientare generala, comisioanele aferente operatiunilor bancare efectuate prin intermediul aplicatiei Internet Banking BT24 beneficiaza de o reducere speciala de 10%, fata de tarifele uzuale, practicate la ghiseele bancii. Aparitii in reviste: Comunicatii Mobile, E-Finance si site-uri: www.wall-street.ro, www.ghiseulbancar.ro. Banca Transilvania a dezvoltat si o aplicatie pentru smartphone-uri, clientii bancii putand astfel beneficia de Internet Banking tot timpul. 5. FORMATIUNI NECESARE INSCRIERII Pasii care trebuie urmati sunt cat se poate de simpli: 1. Citirea si semnarea/parafarea (in cazul persoanelor juridice) Contractului de Furnizare de Servicii de Internet-Banking si completarea, semnarea/parafarea Fisei de Configurare 2. Depunerea fisei de configurare si a contractului (semnate) la cea mai apropiata unitate BT, unde personalul de vanzare va verifica corectitudinea completarii documentelor de mai sus, oferind asistenta acolo unde este nevoie. 3. Ridicarea de la banca, dupa o instiintare prealabila din partea acesteia, a celor doua plicuri securizate continand datele confidentiale de autentificare pentru fiecare utilizator. Unul dintre plicuri va contine Id-ul utilizatorului si PIN-ul necesar obtinerii certificarelor de autentificare, iar celalalt parola initiala de acces in aplicatie 6. COSTURI Setarea initiala a Clientilor in aplicatiea de Internet Banking BT24 este gratuit, iar abonamentul pentru utilizarea viitoare a acesteia este de 1 leu pentru persoanele fizice si de 20 lei pentru persoanele juridice. Acest abonament poate fi redus sau chiar oferit gratuit la pachet cu alte produse ale bancii, in functie de conventiile in vigoare. Comisioanele percepute la transferuri sunt reduse cu aproximativ 10%, transferurile in valuta intre conturi BT sunt gratuite, iar platile de utilitati cu furnizorii cu care Banca are conventii sunt gratuite. 7. SECURITATE Toate informaiile / datele transmise prin intermediul aplicaiei de Internet Banking BT24 sunt criptate cu ajutorul unei tehnologii SSL pe 128 bii. Pe piaa financiar-bancar internaional, aceasta tehnologie este considerat cea mai potrivit pentru asigurarea securitii serviciilor de tip Internet Banking. Sistemul de securitate al aplicaiei include o pleiada ntreag de firewall-uri. De aceea, dac folosii Aplicaia de Internet Banking BT 24 de pe mai multe calculatoare, va trebui s cerei cte un certificat pentru fiecare dintre acestea. exist aadar mai multe nivele de securitate / verificare a datelor de intrare n sistem: - nivel 1 - certificatul de autentificare - nivel 2 - ID i Parola Pe scurt: Certificate Digitale Criptare pe 128 de bii Utilizare Firewall-uri Time-stamp pt tranzacii Autentificarea utilizatorilor 39

Autorizarea utilizatorilor Validarea Certificatelor Digitale Verificarea Certificatelor i a Semnturilor Digitale Verificarea Mesajelor Clase de semnturi Securizarea fizic a hardware-ului. etc Exist posibilitatea ca parola s fie tastat cu keyboard-ul simulat de pe ecran astfel nctun keylogger nu poate "citi" parola Recomandri de securitate exist n manual/ntrebri frecvente i pe site. Punctaj obtinut pe subcriteriu 3 1 2 4 10 7 7 5 8 3 Punctaj maxim subcriteriu 5 3 5 7 11 8 10 6 10 5 2 2 8 5 1 2 1 1 2 8 10 2 3 3 2 2 18 5 5 70 100 Punctaj obtinut total criteriu Punctaj maxim criteriu

Criteriu

Subcriteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs Total

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane Mass media

10

20

29

35

11

15

13 3 2

40

1. ERGONOMICITATE

CONSISTENTA SITE-ULUI Culorile site-ului nu respecta culorile bancii, insa e placut la vedere, nu contine contraste puternice care sa oboseasca ochiul. Pagina nu este supra incarcata, are un aspect simplu si serios. NAVIGARE: se realizeaza cu usurinta, informatiile se gasesc usor datorita structurii logice a meniului si clara, dar paginile nu se incarca destul de repede. INFORMATII DIN SITE: - Informatii detaliate si usor de gasit - Informatii detaliate despre taxe si comisioane - Anunturi despre noile imbunatatiri Limbi strine: engleza Demo-uri: concise, clare pentru fiecare operatie posibila pe site. 2. FUNCIONALITI ALE PRODUSULUI: 15.05.2006 Lansare Raiffeisen Online 20.05.2006 Pre-definire beneficiari pentru platile interbancare Lichidare depozite in LEI. 01.06.2006 Lansarea site-ului de prezentare a serviciului www.raiffeisenonline.ro 20.07.2006 Efectuarea de transferuri din conturi de economii Acces Plus 21.07.2006 41

Autentificarea in aplicatieutilizand si carduri de debit in valuta Mastercard 09.08.2006 Efectuarea de platiintrabancare in valuta; Constituirea de depozite cu dobanzi pe transe 29.09.2006 Accesarea serviciului utilizandbrowserele Opera si MozillaFirefox. 26.10.2006 Lansarea versiunii bilingve (Romana si Engleza) a site-ului de prezentare www.raiffeisenonline.ro; Demo pentru autentificarea in aplicatie si efectuarea de operatiuni pe site-ul de prezentare www.raiffeisenonline.ro; Documente cu informatii suplimentare (Furnizori de Utilitati si Noutati). 10.08.2007 Lansarea unei noi versiuni a serviciului Raiffeisen Online care aduce imbunatariri de design si functionalitati, dintre care enumeram: - plati facturi in valuta si generarea codului de confirmare a tranzactieicatre Vodafone - facilitatea de a consulta cursurile de schimb valutar anterior efectuariitranzactiei - oferirea unui set complet de informatii despre cardul de credit (soldul cardului de credit, informatiile necesare efectuariirambursarii, lista tranzactiilor efectuate cu cardul actualizata in timp real, lista cu tranzactiile aferente ultimelor 6 rapoarte de activitate cu optiunea de selectie a raportului care te intereseaza., data reinnoiriicardului principal, etc) - cresterea gradului de usurinta in utilizarea menu-ului 22.09.2008 Efectuarea de plati interbancare in valuta Accesarea extraselor de cont curent si de economii 21.11.2008 Posibilitatea de a vizualiza detalii despre fiecare suma retinuta din contul curent Filtrarea confirmarilor electronice aferente platilor efectuate in ultimele 6 luni in functie de numele beneficiarului 17.08.2009 Introducerea metodei de autentificare/autorizare tranzactii prin intermediul de parole unice generate de card reader si SmartCard; pentru mai multe informatii te rugam sa consultisectiuneaintrebari frecvente. 01.12.2010 Cresterea transparentei Termenilor si Conditiilor contractuale si a Conditiilor General Bancare prin afisarea acestora pe pagina de autentificare 42

Posibilitatea completarii codului IBAN si pentru platileintrabancare, catre beneficiari cu conturi deschise la Raiffeisen Bank Adaugarea unor optiuni de tip Ajutor Interactiv- pentru a facilita utilizarea aplicatiei Ordonarea alfabetica a listei beneficiarilor definiti prin intermediul facilitatii Administrare Beneficiar din cadrul sectiunii Servicii Clienti 13.06.2010 Posibilitatea definirii sabloanelor reutilizabile privind platile intre conturi proprii, platileintrabancare si interbancare in lei si valuta si schimburile valutare Posibilitatea de a achizitionaunitati de fond de investitii pentru clientii Raiffeisen Asset Management , in cadrul meniului de operatiuni in conturi proprii Vizualizarea si tiparirea extraselor intermediare pentru toate operatiunile efectuate pe conturile curente in decursul aceleiasi zile precum si posibilitatea de exporta aceste operatiuni in fisiere Excel si PDF Posibilitatea descarcarii extrasului de cont si in format Excel 01.11.2011 Lansarea serviciului Smart Mobile, o aplicatie nativa dezvoltata special pentru sistemele de operare Apple si Android, dar accesibila si cu alte browsere, ce ofera : Consultarea soldurilor Transferuri de bani catre beneficiari predefiniti Sigurantatranzactiilor Posibilitatea de a localiza orice bancomat sau agentie Raiffeisen Bank Informatii financiare utile Plata facturilor de utilitati

31.08.2011 Extinderea cut off time-ului pentru platile in valuta efectuate prin Raiffeisen Online

21.07.2011 Efectuarea de plati interbancare in valuta cu data in viitor sau cu recurenta Efectuarea de platicross-currency (plati intr-o valuta diferita de valuta contului debitat) intra si interbancare Reprocesarea automata a platilor in valuta pana la o ora, limita de reprocesare 01.02.2011 Posibilitatea de a stabili o limita maxima pentru plata facturii, prin intermediul serviciului ConfortaBill 43

Posibilitatea de a deschide conturi curente sau conturi de economii prin intermediul aplicatiei Raiffeisen Online 10.07.2012 S-a relansat serviciul de internet banking Raiffeisen Online, cu un nou look si functionalitatiimbunatatite. Ce ofera noua interfata? Uzabilitate superioara - aplicatia este mult mai prietenoasa si mai usor de folosit/intuitiva Poti vizualiza mult mai usorevolutia portofoliului tau financiar cu ajutorul graficului interactiv pus la dispozitie in prima pagina Restructurarea zonei de plati - un singur ecran pentru toate tipurile de plati,inclusiv schimbul valutar. Utilizand lista cu optiunile disponibile, poti alege tipul de plata pe care doresti sa o efectuezi (intra/inter, conturi proprii, internationale , utilitatietc) Posibilitatea de a lichida si depozite in valuta 3. ASISTENTA TEHNICA Suportul este acordat 24 din 24 si 7 din 7 zile 4. PROMOVARE PRODUS Comisioanele practicate pentru Raiffeisen Online sunt cu pn la 50% mai mici dect la ghieele bncii. Mass media: www.agora.ro www.mybank.ro www.wall-street.ro

5. FORMALITI NECESARE SUBSCRIERII Serviciul Raiffeisen Online este destinat clienilor Raiffeisen Bank persoane fizice. Pentru a obine acest serviciu trebuie doar: S se dein cel puin un cont curent n RON i un card de debit activ Raiffeisen Bank S se semneze contractul pentru activarea serviciului la orice unitate Raiffeisen Bank. 6. COSTURI Comisioanele pentru transferurile efectuate prin intermediul serviciului Raiffeisen Online sunt cu pn la 50% mai micidect la unitile Raiffeisen Bank. 7. SECURITATE: 44

Recomandri de securitate amnuniteexist n manual/ntrebri frecvente Raiffeisen Online utilizeaz un sistem de criptare SSL la 128 bii.

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj obtinut pe subcriteriu 5 2 5 7 10 7 9 5 9 5

Punctaj maxim subcriteriu 5 3 5 7 11 8 10 6 10 5

Punctaj obtinut total criteriu

Punctaj maxim criteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs Total

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane Mass media

19

20

31

35

14

15

2 2 3 6 1 2 1 1 2 8 10 2 3 3 2

2 18 5 5 80 100

9 3 2

45

1. ERGONOMICITATE

CONSISTENTA SITE-ULUI Site-ul respecta culorile bancii (numai nunante de albastru), insa are un aspect mult prea simplu si neprietenos cu utilizatoru. Meniurile sunt distribuite si vertical si orizontal, sunt mult prea numeroase, iar denumirile link-urilor nu reflecta clar continutul paginii. De asemenea meniul principal contine cuvinte in engleza, iar submeniurile in limba romana. NAVIGARE: acceptabila, paginile se incarca in timp util. INFORMATII DIN SITE: informatiile nu sunt la indemana utilizatorului Demo-urile sunt neclare, scrisul mult prea mic, probleme la pornirea acestora

2. SIGURANTA Sigurana tranzaciilor este garantat prin trei niveluri de securitate: Numrul de utilizator folosit la identificarea n aplicaia Click 24 Banking BCR Codul PIN - dispozitivul Token este protejat de un cod PIN stabilit de client la prima utilizare Codurile unice generate de dispozitivul Token, denumite OTP One Time Password i DS Digital Signature folosite att la identificarea ca utilizator ct i la autorizarea operaiunilor efectuate 3. FUNCTIONALITATEA PRODUSULUI 46

Pentru conturile curente cu/ fara card de debit atasat: Deschidere cont curent (in valuta in care clientul nu detine cont curent) Transferuri intra/interbancare in lei si in valuta, inclusiv internationale (intre conturi deschise in aceeasi moneda) Initierea transferurilor programate intrabancare (lei si valuta) si interbancare in lei pentru o data viitoare (cu/fara ciclicitate). Transferurile porgramate se initiaza intre conturi deschise in aceeasi moneda Modificarea transferurilor programate pentru o data viitoare Anularea transferurilor programate pentru o data viitoare Schimb valutar intre conturile aceluiasi client Atasare card de debit la contul curent Setare instructiuni plata repetitiva

Pentru contul de economii Maxicont (doar tranzactii catre conturile aceluiasi client): Transferuri interbancare (lei) doar in conturile proprii Transferuri intrabancare (in valuta aceeasi moneda) doar in conturile proprii Initierea transferurilor programate pentru o data viitoare (cu/ fara ciclicitate) doar in conturile proprii Modificarea transferurilor programate pentru o data viitoare Anularea transferurilor programate pentru o data viitoare Deschiderea conturilor de economii Inchiderea conturilor de economii Alimentarea conturilor de economii

Pentru depozite la termen: Deschidere depozit Alimentare depozit Inchidere depozit (inainte de data scadentei)

Pentru certificate de depozit cu discount: Cumparare CDD Rascuparare CDD

4. ASISTENTA TEHNICA Click 24 Banking BCR pune la dispozitie un suport tehnic 24 h/7 zile. Pe site se gasesc doua numere de telefon, o adresa de email si de asemenea serviciu de mesaj securizat. 5. FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII Se completeaza online un formular urmand apoi ca personalul BCR sa contacteze clientul. 6. COSTURI 47

BCR percepe un commission de utilizare de 3 lei/luna pentru serviciul de Internet Banking Click 24 Banking, iar transferurile effectuate in system intra/interbancar au un commission cu 75% mai mici fata de cele aplicate la ghiseul bancii.

7. PROMOVARE PRODUS Campania Do it yourself www.ziare.ro www.wall-street.ro

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj Punctaj obtinut pe maxim subcriteriu subcriteriu 2 2 2 4 10 5 7 4 9 5 2 4 8 2 2 1 1 5 3 5 7 11 8 10 6 10 5 2 8 10 2 3 3 2

Punctaj obtinut total criteriu

Punctaj maxim criteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs Total

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane Mass media

10

20

26

35

14

15

2 12 4 2 70

2 18 5 5 100

48

1. ERGONOMICITATE

CONSISTENTA SITE-ULUI Dupa cum se observa culorile site-ului nu sunt sincronizate cele reprezentative bancii (nuante de verde). Site-ul are un aspect simplu, atat meniurile cat si submeniurile sunt dispuse orizontal, numele butoanelor sunt concise, reflectand continutul paginilor. INFORMATII DIN SITE: Banca nu pune la dispozitie un demo al site-ului iar manualul de utilizare al site-ului este stufos 2. SECURITATE Comunicaia intre staia de lucru i banc se realizeaz pe un canalcriptat folosind standardul SSL pe 128 de biti. Certificatul de securitate este furnizat de catre VeriSign lider mondial n domeniul securitii n internet. 3. FUNCTIONALITATI ALE PRODUSULUI Plati in Ron pe teritoriu Romaniei plati programate schimburi/ transferuri intre conturi propri plati in valuta 49

plati in valuta OTP Express transferuri programate achizitie unitati de fond tragere din linii de credit sau din credite cu dobanda fiza de tip revolving construire depozite lichidare depozite

4. FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII Pentru a deveni abonat al serviciului OTPdirekt, clientul OTP Bank este necesar ssemneze un contract pentru OTPdirekt. Contractul se poate semna n oricare dintre sucursaleleOTP Bank din ar.La sucursala se semneaz un contact OTPdirekt, contract care permite accesul att la Internet Banking, SmartBank (daca clientul detine un card bancar) ct i la Contact Centerul tranzacional (daca clientul detine un card bancar). 5. ASISTENTA TEHNICA Contactul cu banca se realizeaza conform unui program de luni pana vineri, prin cele 2 numere de telefon pune la dispozitie sau prin adresa de mail. banca nu pune la dispozitie si serviciu de mesaj securizat. 6. COSTURI Comisioanele pentru pli sunt cu 50% mai mici dect cele din sucursalele OTP Bank, iar consultarea soldului i obinerea extrasului de cont sunt gratuite. Abonamentul lunar pentru Internet Banking este de 1,5 euro/luna, iar pentru fiecare utilizator suplimentar se mai adauga o taxa de 0,5 euro/luna 7. PROMOVARE PRODUS Aparitie pe site-uri financiare www.wall-street.ro Punctaj obtinut total criteriu

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj Punctaj obtinut pe maxim subcriteriu subcriteriu 3 2 0 3 8 5 5 3 5 7 11 8

Punctaj maxim criteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase

20

23

35 50

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs Total

Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane Mass media

6 4 9 4 2 2 6 2 1 1 1

10 6 10 5 2 8 10 2 3 3 2

13

15

2 8 3 2 59

2 18 5 5 100

1. ERGONOMICITATE

51

CONSISTENTA SITE-ULUI Interfata prietenoasa, simpla. Site-ul este realizat in culorile reprezentative bancii (alb si albastru). Meniul principal este dispus orizontal iar submeniurile sunt dispuse vertical (structura unitara). Titlurile butoanelor sunt concise si reflecta clar continutul paginilor. NAVIGARE: anevoioasa, la logare site-ul prezinta erori nejurstificate INFORMATII DIN SITE: sunt bine structurate demo-uri bine realizate manual de utilizare usor de urmarit

2. ASISTENTA TEHNICA Alpha Bank ofera asistenta tehnica doar in timpul zilelor lucratoare intre 8:30 si 20:30. Se pot apela cele doua numere de telefon puse la dispozitie sau se poate lasa un mesaj prin intermediul serviciului de mesaj securizat. 3. FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII Completarea unui formular ce se poate descarca de pe site si prezentarea cu un act de identitate valabil la orice reprezentanta Alpha Bank 4. SECURITATE Serviciul Alpha Click se bazeaza pe o tehnologie de criptare a datelor de tip SSL Certificat de acces Alpha Click: un element de securitate suplimentar (pe langa user si parola) Functionalitati ale produsului Transfer intre conturi proprii Plata utilitati in Alpha Bank Plata utilitatii in alte banci Alimentare card credit Plati in valuta Plati in lei

5. COSTURI Alpha Bank nu percepe taxa de instalare si nici abonament lunar pentru serviciul Alpha Click. Cu exceptia tranzactiilor in valuta, comisioanele tranzactiilor effectuate prin serviciul de Internet Banking sunt cu 35% mai mici decat cele de la ghiseele bancilor.

52

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj Punctaj obtinut pe maxim subcriteriu subcriteriu 4 2 5 5 8 5 6 4 9 5 2 1 7 2 2 1 1 5 3 5 7 11 8 10 6 10 5 2 8 10 2 3 3 2

Punctaj obtinut total criteriu

Punctaj maxim criteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs Total

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane Mass media

16

20

23

35

14

15

8 4 2 69

18 5 5 100

53

1. ERGONOMICITATE

CONSISTENTA SITE-ULUI Site-ul este realizat in culorile reprezentative bancii, adica rosu, albastru si alb. Meniurile si submeniurile sunt dispuse orizontal si sunt bine structurate. INFORMATII DIN SITE Demo-urile sunt bine realizate Informatii accesibile datorita structurii meniului Nu exista manual de utilizare pentru FastBanking

2. ASISTENTA TEHNICA Contactul cu banca se realizeaza conform programului de luni pana vineri de la ora 8 la ora 20, la numarul pus la dispozitie sau adresa de mail. Site-ul nu dispune si de serviciul mesaj securizat. 3. FUNCTIONALITATI ALE PRODUSULUI ordine de plata in lei plati programate in lei ordine de plata globale utilizate pentru plata salariilor catre angajati transferuri intrabancare intre conturile proprii 54

plati valutare interne sau externe schimburi valutare: cumparare sau vanzare vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii plati utilitati / plati utile (plati catre furnizorii de servicii predefiniti de catre banca in aplicatia Fastbanking, cum ar fi furnizorii de utilitati, telefonie mobila ori fixa etc) Direct Debit (creare si gestionare contracte de Direct Debit) constituire depozite si gestionarea depozitelor existente (Depozit PRIM, Depozit PAS CU PAS, Depozit SUPER 90)

4. FORMALITATI NECESARE SUBSCRIERII Clientul Bancpost, pentru a beneficia de Fastbanking Bancpost trebuie sa completeze contractul(care se poate descarca si de pe site) si sa il depuna la unitatea Bancpost unde are deschis contul curent. 5. COSTURI Comisioane percepute asupra ordinelor de plata in lei mai mici cu pana la 40% prin Fastbanking, fata de cele practicate pentru operatiunile derulate la ghiseul bancii. Clientii Bancpost nu platesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul Fastbanking. Garantia constituita de banca pentru dispozitiivul Digipass este de 30 dolari 6. SECURITATE n scopul asigurrii unui nalt nivel de siguran, acest serviciu a fost dezvoltat pe o infrastructur care respect standardele internaionale de securitate a informaiei. Confidenialitatea datelor este asigurat prin utilizarea numelui de utilizator si a unei parole, precum si prin intermediul dispozitivului Digipass. Din momentul conectrii clientului autorizat, orice schimb de date se va efectua sub protocol securizat - SSL3, ce utilizeaz o cheie de criptare de 128 bii (cea mai puternic existent pe piaa n momentul actual) - i un algoritm DES. n plus, site-ul pentru acest serviciu este asigurat i garantat de firma Verisign, astfel nct clientul poate recunoate i verifica cu uurin autenticitatea acestuia.

55

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj Punctaj obtinut pe maxim subcriteriu subcriteriu 4 2 4 6 8 5 6 4 8 2 2 8 5 1 1 1 1 5 3 5 7 11 8 10 6 10 5 2 8 10 2 3 3 2

Punctaj obtinut total criteriu

Punctaj maxim criteriu

Ergonomicitate

Functionalitati

Securitate Formalitati necesare subscrierii Costuri Asistenta oferita Promovare produs Total

Consistenta unui site Navigare Demo Informatii din site Tranzactii bancare Sold si extrase Actualizare timp real Facilitati conexe Solutia de securitate utilizata Instructiuni de utilizare sigura Documentatie Abonament lunar Reducere comisioane Mail Telefonic Reducere comisioane Mass media

16

20

23

35

10

15

13 2 2 68

18 5 5 100

XV.

CONCLUZII

Top Internet Banking


100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Raiffeisen Online BT24 (Banca Transilvania) 24 Banking BCR BRD-Net Alpha Click FastBanking (Bancpost) OTPDirekt

56

Datorit dezvoltrii sistemului bancar din Romnia, oferta de produse i servicii bancare s-a lrgit considerabil, cheia succesului pe piaa a unei bnci depinznd nu numai de ceofer ci i cum ofer.Pentru atragerea i reinerea clienilor este bine mpmntenit conceptul de diferenierede pre ntre canalele tradiionale de distribuie i cele online alturi, bineneles, de serviciilecu valoare adugat, incluznd cel puin serviciile de administrare n mod ct mai simplu fade client, strategii de viitor care s defineasc formula ctigtoare killer application njargon, i nu n ultimul rnd diferenierea produselor.Aplicaiile de furnizare electronic a serviciilor financiare n general i cele bancare nspecial au cunoscut un mare avnt tocmai pe motivul diferenierii i ncadrrii n trendulmondial de tehnologizare rapid era a informaiei.Totui, dei statisticile estimeaz un boom al utilizatorilor de electronic banking i implicit anumrului de tranzacii iniiate pe aceste canale, bncile din Romnia s-au axat pn acum peextinderea reelei teritoriale-mai aproape de client la propriu.Aceste strategii decurg i din cauza mentalitii clienilor de produse bancare, precum iinsuficienta informare a lor n legtura cu avantajele i securitatea comunicrii cu banca princanalele electronice. Cu toate acestea, mai ales datorit generaiei tinere se deschide apetitul pentru astfelde produse mai ales datorit utilizrii computerului i internetului pe scar larg. n plus nouageneraie se preocup mai mult pentru satisfacerea unor nevoi secundare n cel mai scurt timpposibil i cu minim de resurse financiare i de timp.Lrgirea gamei de funcionaliti ale produselor de internet banking a dus la lansareamai multor produse de acest gen de ctre majoritatea bncilor din Romnia, fiind la nceput cao cale de mbuntire de imagine banca n serviciul clientului 24 de ore din 24. Diferenierea ntre diferitele aplicaii de internet-banking se face nu numai prinavantajele pe care ele le ofer clienilor ct i alte servicii pe care banca le ofer prinndeplinirea profilului ei de activitate (ex: servicii de creditare)O comparaie ntre diferite aplicaii de internet-banking trebuie s ia n considerarecriteriile considerate importante de ctre un utilizator obinuit de internet ,cum ar fi: economie de timp, simplitatea efecturii operaiunilor, gama de operaiuni cese pot efectua (cu ct este mai mare cu att se micoreaz timpul pierdut cu un drum la banca),securitatea, costurile pe care le presupune i reducerea de comisioane.Punctajele cele mai mari s-au acordat pentru criterii de evaluare ca Ergonomicitate iFuncionaliti ale produselor deoarece acestea sunt principalele elemente de decizie nselectarea unui anume produs de internet-banking.Trebuie menionat c, punctajele obinute de fiecare dintre cele 4 produse sunt acordatesubiectiv. O evaluare complex s-ar putea face numai dup utilizarea intens (a tuturoropiunilor) pe o perioad lung de timp astfel dac exist probleme sau informaii invizibile laprima vedere, acestea s fie identificate.

BIBLIOGRAFIE: 57

http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9616599-cum-iti-protejezi-banii-onlineamenintarile-in-online-banking-si-comertul-electronic
www.eurostat.com www.ghiseulbancar.ro www.banking.ro www.abnamro.ro www.alphabank.ro www.bancatiriac.ro www.bcr.ro www.brd.ro www.bancpost.ro www.raiffeisenbank.ro www.unicredit.ro www.computerworld.ro www.efinance.ro M. Mocanu & A. Filip- Una dintre cele mai de succes inovaii aduse sistemului bancar- direct banking, E-Finance Adevrul economic nr 23, 12-18 Iunie 2002, Oana Hurezeanu Serviciile bancare moneda forte pe piaa bancar Alice Tudor -2004, un an de e-banking -O retrospectiva a micrilor de pe frontul electronic bancar, E-finance, anul V, nr.53, ianuarie 2005, pg 10-15

58